Sunteți pe pagina 1din 11

Tehnologia de cultura a orzului

Zonarea culturii si a soiurilor, cerintele biologice ale orzului si orzoaicei de toamna sunt asigurate in multe zone agricole ale tarii. Productiile cele mai bune se obtin pe solurile normale, profunde, bine drenate si cu o buna capacitate de retinere a apei. Zona foarte favorabila cuprinde terenurile de campie cum sunt: Campia de Vest, Campia Romana, partea de est a Baraganului si sudul Dobrogei. Soiurile recomandate, in sudul tarii: Dana, Madalin, Compact, Adi, Orizont, Precoce si Productiv la orzul de toamna. Orzoaica de toamna, soiurile: Andra, Laura, Victoria. Premergatoare, foarte bune sunt: leguminoasele aanuale si perene; rapita. bune sunt: floarea soarelui si soiurile timpurii de cartofi. Medii sunt: hibrizii de porumb timpurii, cartofi de toamna. Nu se recomanda dupa cereale paioase sip e suprafetele de porumb tratate cu erbicide pe baza de atrazin, dupa culturile care elibereaza terenul tarziu. Lucrarile solului, aratura se efectueaza cel putin cu 15 zile inainte de semanat, adancimea de arat este de 20-22 cm. vara, 18-20 cm. toamna sau discuit la 15 cm. Pregatirea patului germinativ se face imediat inaintea semanatului cu grapa cu discuri sau combinatorul. Stabilirea densitatii plantelor, numarul de boabe germinabile la metro patrat este de 450-550, valoarea cultural a semintei este puritatea de minim 98%, germinatia de minim 85%. Greutatea a 1000 de boabe este de 30-50 gr. Cantitatea de samanta la hectar se calculeaza ca si la grau si variaza intre 180-220 kg/ha. Semanatul, epoca de semanat este in zona de sud 25 septembrie 5 octombrie, in zona colinara si de nord este intre 20 30 septembrie. Adancimea de semanat este de 4-5 cm., in functie de textura solului si de aprovizionarea cu apa a solului. Intretinerea culturii Fertilizarea, se face in functie de fertilizarea naturala a solului:

Combaterea buruienilor, se realizeaza prin alternarea culturilor, respectarea rotatiei acestora in cadrul asolamentelor, a adancimii si epocii de executare a araturilor si prin intretinerea ogoarelor curate de buruieni. Acolo unde situatia impune se va executa erbicidarea cu unul din erbicidele folosite la cultura graului, respectandu-se dozele si momentul optim de aplicare. Erbicidele cele ami folosite pentru combaterea buruienilor din cultura de orz si orzoaica de toamna:

Pe solele cu vetre de buruieni se va plivi manual. Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor se realizeaza prin alternarea culturilor si respectarea rotatiei acestora in cadrul asolamentului, incorporarea complete a resturilor vegetale, respectarea epocii optime de semanat, utilizarea de samanta tratata cu produsele mentionate la grau. Tot in perioada de vegetatie, in luna mai se executa lucrari de purificare a loturilor semincere pentru a indeparta impuritatile existente in cultura ex. Plantele de grau, de alte soiuri etc. La avertizare se vor aplica si tratamente in perioada de vegetatie pentru combaterea afidelor, a gandacului ghebos si a celui balos precum si a complexului de boli foliare. Recoltarea, se face cand umiditatea bosbelor a ajuns la 12-14%, luandu-se masuri de reglare corecta a combinei pentru evitarea pierderilor. Aspecte privind pastrarea si conditionarea semintelor de grau si orzului Procesul de producer a semintelor, nu poate fi considerat incheiat, decat atunci cand aceste seminte sunt in afara oricarui pericol de

alterare, numai can dele sunt pregatite pentru utilizarea in scopul pentru care s-au produs. Ca atare, pastrarea si conditionarea semintelor reprezinta o veriga deosebit de importanta in procesul lor de producere. Probele de seminte se supun la diferite analize fizice; acestea pot fi analize generale: masa hectolitrica, puritatea, umiditatea, starea sanitara si analize specifice: boabe imbricate in palei (grau), uniformitate (la orz si orzoaica), procentul de boabe galbene ( la orez), boabe atacate de plosnite ( la grau). Rezultatele analizelor se consemneaza in buletine si sunt singurele elemente dupa care se stabilesc procedeele la care supun semintele pentru a se pastra, fara sa li se altereze capacitatea de industrializare sau schimb commercial sau capacitatea de germinatie. Procese fiziologice din masa de seminte in timpul pastrarii Intre procesele ce au loc in masa de seminte, si de care societatea trebuie sa tina cont mai ales ca tehnologia aplicata ii interzice utilizarea de produsi chimici pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor ce pot aparea in deposit, putem aminti: Postmaturatia, constituie un complex de procese biochimice ce se petrec in seminte si care duc la maturarea fiziologica, adica la obtinerea maturitatii maxime de germinatie. Respiratia. Semintele respire cu intensitatea mai mare sau mai mica, in functie de gradul decoacere, de temperature si umiditate. Respiratia semintelor este puternic influentata de umiditatea lor; cu cat semintele sunt mai uscate, cu atat intensitatea respiratiei este mai redusa, cantitatile de bioxid de carbon, apa si caldura ce se elimina sunt fara importanta. Acumularea in masa de boabe a produsilor de respiratie creaza conditii pentru dezvoltarea microorganismelor si a daunatorilor. Cresterea umiditatii la 15-16%, creeaza conditii pentru dezvoltarea mucegaiurilor, iar la 16-19%, se intesifica activitatea bacteriilor. Acarienii, care sub 14% umiditatea in masa de seminte mor, la 14-17% ataca embrionul, iar la peste 17% se hranesc si cu endospermul. Incoltirea semintelor constituie un process fiziologic cu grave consecinte asupra pastrarii semintelor. Incoltirea pune in evident prezenta in masa de seminte a unei mari cantitati de apa, sub actiunea careia se declanseaza procesul de germinatie. Incingerea masei de seminte apare mai intai in acele portiuni unde sunt create conditii favorabile, dupa care procesul devine general,

deoarece caldura si umiditatea, favorabile incingerii, se propaga in toata masa semintelor. Conditionarea semintelor Reprezinta totalitatea lucrarilor prin care semintele rezultate de la treierat sunt aduse la conditiile sau indicia de calitate prevazuti in standardele de stat. Conditionarea semintelor presupune lucrari prin care se asigura un procent de umiditate redus, o puritate ridicata, o capacitate de germinatie superioara etc. Valoarea semintelor pentru semanat, se asigura in primul rand prin lucrari de curatire si uscare. Curatirea semintelor are ca scop realizarea puritatii tehnice si obtinerea pentru semanat din masa de seminte, a fractiunii cu boabe mari si grele. Curatirea atrage dupa sine ai alte avantaje: eliminarea din seminte a unei cantitati de apa (1-2%), crearea unor conditii mai bune de pastrare, reducerea spatiului de depozitare si reducerea greutatii si volumului produsului ce urmeaza a fi transportat. In general, din masa de seminte destinata insamantarilor, trebuie eliminate toate impuritatile, indifferent de natural or, precum si semintele marunte, sistave, zdrobite sau al caror continut a fost partial consumat de insecte, seminte atacate de boli. La curatirea semintelor pentru semanat ar trebui eliminate pe langa impuritati, toate semintele culturii de baza care nu sunt capabile sa produca un germene normal si viguros. In procesul de curatire se pot distinge etapele: a) Curatirea prealabila (antecuratire) se realizeaza imediat dupa treierat, folosind un current de aer si site de dimensiuni diferite. b) Curatirea de baza (selecatrea) se efectueaza pe timpul pastrarii semintelor; aceasta curatire se realizeaza prin curenti de aer, site si trioare (selectoare). c) Curatirea suplimentara sau speciala este solicitata numai la anumite loturi de samanta, cand acestea nu au putut fi aduse la nivelul indicilor din standardele de stat prin curatirea de baza, din cauza unor impuritati greu separabile. d) Sortarea se poate face concomitant cu curatirea de baza sau suplimentara. Semintele sortate (uniforme ca marime) se insamanteaza cu mai mare precizie, rasar mai uniform si produc plante mai viguroase. In procesul de sortare a semintelor se folosesc sitele cu ochiuri dreptunghiulare.

Uscarea semintelor. Exista diverse sisteme de pastrare a semintelor, dar pastrarea in stare uscata (cu continut cat mai mic de apa) constituie in prezent singurul sistem sigur utilizat pe scara larga in practica agricola si in aceasta societate. In masa de boabe cu umiditate scazuta, procesele fiziologice decurg cu intensitate deosebit de mica, iar microorganismele nu au conditii de inmultire si dezvoltare. Procedeul de uscare folosit Uscarea semintelor la soare, este un procedeu vechi, prin care, sub actiunea razelor solare, semintele intinse intr-un strat subtire (10-15 cm), pe platforme amenajate special, se incalzesc si cedeaza apa din interiorul lor. Alaturi de razele solare, curentii de aer intensifica procesul de uscare. In societate se practica aceasta metoda de uscare a semintelor avand in vedere si faptul ca recoltarea se realizeaza la o umiditate scazuta a semintelor de cca 10-12%, si ca urmare a utilizarii la lucrarea de recoltat a unui utilaj performant (combina de recoltat), in masa semintelor se intalnesc putine impuritati care ar putea ridica umiditateab si care ar face dificila aceasta metoda de uscare. Metode de pastrare a produselor agricole Se cunosc mai multe metode de pastrare (conservare) a semintelor dar in cadrul societatii se foloseste metoda de pastrare a semintelor in stare uscata este metoda cea mai veche si mai raspandita. Semintelor recoltate cu un continut ridicat de umiditate li se reduce acest continut pana la limita la care dispare orice pericol de alterare; procesele vitale din seminte se reduc si ele foarte mult astfel ca produsii de respiratie, in cantitate foarte mica, nu constituie un pericol pentru pastrarea semintelor. Controlul semintelor in timpul pastrarii Observatiile si determinarile ce se fac in timpul pastrarii semintelor trebuie sa duca la: cunoasterea umiditiatii, cunoastrea temperaturii, cunoastrea infestarii cu daunatori si cunoastrea capacitatii germinative. Pentru oricare determinare se iau probe cu sondele pe straturi verticale din diferite puncte ale vracului de seminte. Probele se iau pe adancimea celulei cu sonde mecanice. Determinarea umiditatii trebuie efectuata pentru fiecare proba in parte si nu la probe medii. Separat, pe probe, se face si determinarea daunatorilor. Temperatura se masoara in mai multe locuri ale vracului de seminte, pe straturi verticale, de la suprafata si pana la podea. Dupa inmagazinare , semintele trebuie supuse unui

repetat process de aerisire. In silozuri, prin aerisire, semintele se deplaseaza dintr-o celula in alta, dintr-o parte in alta, cu ajutorul benzilor transportatoare. Tratarea semintelor inainte de semanat Semintele poarta pe suprafata lor, sub invelisuri sau in tesuturi, numerosi agenti patogeni care infecteaza viitoarea planta. Tratarea semintelor inainte de semanat este generalizata, deoarece asigura obtinerea unor productii ridicate, insa nu este acceptata de tehnologia ecologica. In concluzie, in timpul proceselor de conditionare si pastrare, masa de seminte suporta modificari importante de natura fizica si biochimica. Totodata, in urma procesului de sortare dupa dimensiune, greutate, umiditate, forma bobului si starea fotosanitara , au loc si modificari de natura fizica: creste masa a 1000 boabe (MMB), si greutatea hectolitrica, prin inlaturarea boabelor seci,sistave, si atacate de daunatori (plosnita cerealelor). Samanta ca factor de productie si analizele impuse pentru recunoastere In practica fitotehnica, notiunea de samanta are un sens larg, intelegandu-se prin aceasta partile plantelor prin care ele se reproduce, se inmultesc. Samanta, ca si soiul sau hibridul, constituie un factor biologic deosebit de important pentru sporirea productiei la plantele cultivate. De fapt, samanta cuprinde in embrionul ei toate insusirile valoroase ale soiului sau hibridului. Samanta trebuie sa indeplineasca o serie intreaga de insusiri, care, cumulate, sa conduca la o rasarire in camp uniforma si rapida, la obtinerea unor plante viguroase, sanatoase, cu inradacinare puternica. Inainte de a fi acceptata pentru semanat, samanta plantelor cultivate este supusa unor amanuntite analize: Analize genetice Prin analize genetice se determina puritatea biologica a semintelor puritatea genetica, adica se urmareste sa se stabileasca daca samanta apartine soiului recomandat, si daca acest soi prezinta in el indivizi cu alta masa ereditara, indivizi ce apartin altor soiuri sau populatii.

puritatea genetica pentru stabilirea puritatii genetice a unei seminte ce urmeaza a fi destinata insamantarilor se porneste de la recunoasterea in camp a loturilor semincere. Prin observatii atente, incepute de la amplasarea lotului semincer si continuate pana la recoltare, se vegheaza pentru a preintampina orice impurificare biologica, se vegheaza asupra eliminarii din lotul semincer, pana inainte de recoltare, a tuturor indivizilor ce nu apartin soiului care se inmulteste. In urma determinarilor ce se fac, semintele se certifica si intra in categoria semintelor pentru semanat. Fiecare cultura se controleaza in timpul vegetatiei de cel putin trei ori, in etapele cele mai importante ale realizarii culturii respective: amplasare, insamantare si purificare biologica. Recunoasterea propriu-zisa a culturii semincere se face in faza de vegetatie a plantelor, cand se pot mai usor distinge formele straine dupa caracterele morfologice. Dupa incheierea operatiunii de recunoastere a culturilor semincere, activitatea specialistilor aprobatori continua si cu recoltarea, conditionarea si circulatia semintelor, urmarind evitarea totala a impurificarilor ce s-ar putea ivi pe parcursul acestor faze. Analize fizice pe care societatea le realizeaza in spatiile de depozitare inainte de valorificare. In grupa analizelor fizice se inscriu: puritatea fizica, masa a 1000 de seminte (MMB), masa hectolitrica(MH), umiditatea,culoarea, luciul si mirosul. Puritatea semintelor(puritate fizica) reprezinta procentul de seminte pure din specia analizata raportat la greutate. Trebuie considerate seminte pure toate semintele speciei ce se analizeaza, capabile sa germineze si sa produca germeni normali. In categoria impuritatilor intra: resturile culturii de baza, impuritati vii(seminte de alte plante de cultura, de buruieni, seminte malurate, insecte vii) si impuritati moarte(pietricele, nisip, pleava, insecte moarte etc.). In urma acestei analize se cunoaste prezenta semintelor de burieni si categoria din care fac parte; cunoscand cantitatea de impuritati si categoriile in care acestea intra, se iau masurile necesare pentru curatirea semintelor; cunoasterea puritatii semintelor are o deosebita importanta pentru pastrarea lor. Greutatea (masa) a 1000 de seminte (MMB). Determinarea masei a 1000 de seminte da indicatii asupra marimii boabelor si asupra

densitatii lor. Masa semintelor este strans legata de rezerva de substante nutritive din bob. Dintre doua probe de seminte, mai valoroasa pentru semanat este aceea cu masa mai mare. De masa a 1000 de seminte se tine seama la stabilirea cantitatii ce se seamana la hectar. Masa a 1000 de seminte variaza de la specie la specie, iar in cadrul aceleiasi specii variaza de la soi la soi; ea este influentata de conditiile climatice, de sol si de agrotehnica aplicata, de perioada de formare a bobului, de atacul de boli,daunatori si alti factori. Greutatea(masa) hectolitrica (MH), este greutatea unui hectolitru de seminte; se mai numeste si greutate volumetrica; ea are o importanta mai mult comerciala si industrial; variaza la diferite specii si soiuri in functie de puritatea si umiditatea semintelor. Greutatea hectolitrica mare la cereale ofera de la inceput o imagine clara asupra gradului de extractie a fainii. Marimea semintelor. Semintele mai mari se dezvolta pe plante viguroase, cu productie ridicata. Prin intermediul mijloacelor mecanice trebuie sa se retina pentru semanat numai semintele cele mai mari si mai grele. Culoarea si luciul semintelor dau indicatii asupra conditiilor in care s-au pastrat semintele si asupra vechimii lor. Culoarea si luciul, precumsi mirosul semintelor se analizeaza cu simturile noastre, inaintea tuturor celorlalte insusiri. Umiditatea semintelor, prezinta o deosebita importanta pentru pastrarea lor, deoarece in masa de seminte cu umiditate mare au loc intense procese de respiratie, care atrag dupa ele fenomenul de incingere a semintelor, in aceste conditii, pe langa faptul ca se altereaza, semintele pierd si facultatea germinativa. Cand la recoltare umiditatea semintelor este mai mare decat cea admisa (14% la cereale si liguminoase, sub 10% la oleaginoase), se iau masurile necesare pentru eliminarea surplusului de apa (uscarea in uscatoare speciale, uscarea la soare, aerarea active). Analizele fiziologice Analizele fiziologice la care sunt supuse semintele pentru semanat au ca scop sa evidentieze capacitatea semintei de a germina(de a incolti) si de a produce plante capabile sa vegeteze viguros, chiar din momentul incoltirii.

Germinatia constituie totalitatea proceselor care se petrec in samanta in perioada trecerii embrionului de la viata latenta la viata active. Prin analizele fiziologice se determina: Facultatea de germinatie (capacitatea germinativa) indica procentul numeric de seminte pure, capabile sa produca germeni normali, in conditii de mediu corespunzatoare si intr-o durata de timp stabilita pentru fiecare specie. Se determina dupa 7 zile la grau si porumb, etc. in functie de specie. Energia germinativa, reprezinta procentul numeric de seminte germinate cu germeni normali, intr-o durata de timp mai scurta, si anume 1/3- 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative. Energia germinativa se determina in aceleasi conditii cu facultatea germinativa si face parte integranta din analizele de germinatie. O samanta buna trebuie sa germineze in camp repede si uniform. Semintele cu energie germinativa slaba rasar in etape, ceea ce este foarte daunator uniformitatii plantelor si rezistentei lor la ger si daunatori. Daca nu se obtine de la inceput un lan bine incheiat, desimea plantelor propusa, apare pericolul imburuienarii, invaziei insectelor si a bolilor. Capacitatea de germinatie si energia germinativa sunt doua valori ce nu se pot separa si amandoua evidentiaza calitatea semintelor pentru semanat. Puterea de strabatere este una din determinarile fiziologice care se practica numai in cazul cand semintele au energie si capacitate germinativa reduse. Semintele cu energie germinativa mare au si putere de strabatere mare. Semintele cu energie germinativa redusa si cu procent ridicat de germeni anormali au o putere de strabatere redusa si in conditii de camp nu rasar sau rasar cu intarziere si neuniform. Puterea de strabatere, precum si energia germinativa si facultatea germinativa se exprima in procente. Analizele starii sanitare se fac in scopul preintampinarii transmiterii diferitelor boli sau daunatori de la o generatie la alta, prin intermediul semintelor. Prin seminte se transmit malura graului, fuzarioza cerealelor, taciunele,antracnoza mazarii, antracnoza fasolii,virozele, putregaiul la sfecla de zahar, virozele cartofului, etc. In urma analizei starii de sanatate, se fac recomandari pentru tratarea semintelor, pentru prevenirea transmiterii bolilor si preintampinarea infectiilor in sol.

Samanta utila prin analiza puritatii se stabileste proportia de seminte ce ar fi capabila sa germineze. Determinarea germinatiei arata proportia din samanta pura care da germeni normali. In vederea semanatului intereseaza proportia de samanta care da germeni normali, adica samanta utila. Cantitatea de samanta ce se seamana la ha se calculeaza tinand cont de valoarea utila a semintelor, de masa a 1000 de seminte si de desimea plantelor la unitatea de suprafata. Puritatea, capacitatea germinativa, si masa a 1000 de seminte se gasesc in buletinul de analiza a semintei, iar desimea este specifica fiecarei specii, fiind unul din cei mai importanti factori pentru sporirea productiei vegetale. Societatea detine utilaje cu care realizeaza curatirea si selectarea boabelor in vederea pregatirii pentru valorificare la alti fermieri a semintelor. Prin acest proiect isi modernizeaza gama de utilaje necesare in spatiu de depozitare prin achizitionarea unei instalatii de selectat, masini de tratat seminte, transportator, masina de cusut saci si un dispozitiv de cantarire a sacilor pentru livrare. Intrucat conform legislatiei in vigoare samanta certificata, etichetata trebuie protejata fotosanitar si livrata insacuit cu eticheta privind identitatea producatorului, specia, soiul/hibridul anul productiei, si indicii de calitate privind puritatea si germinatia atunci cand sistemul de cultura ales de fermier este cel conventional. O parte din samanta produsa in societate este folosita pentru infiintarea culturilor proprii si o parte este valorificata catre terti, alti fermieri din zona limitrofa sau din judetele limitrofe. Societatea intentioneaza ca dupa modernizare sa dezvolte acest sector si catre producerea de seminte pentru culturile de floarea soarelui si porumb prin realizarea de loturi de hibridare, in functie de necesitati dar si de cerintele pietei. Ca urmare acest aspect este privit ca o politica de viitor de dezvoltare si diversificare a activitatii. Mai este de specificat faptul ca semintele stau in depozitele societatii circa 2-3 luni, de la recoltare(luna iulie) pana la valorificare(lunile septembrie, octombrie), timp in care sunt supuse proceselor de curatire, uscare, conditionare, tratare si evident sunt supuse controlului calitatii privind puritatea si germinatia in vederea utilizarii pentru infiintarea de noi culturi.

Tehnologia de cultura a porumbului Plantele premergatoare, foarte bune sunt: cereale paioase, leguminoasele anuale si perene,inul si cartoful. Bune sunt: floarea soarelui, porumbul1+2 ani, sfecla de zahar, plantele furajere. Medii aici se incadreaza porumbul dupa 3-4 ani, ricinul, sorgul. Lucrarile solului, aratura se face toamna la adancimea de 25-30 cm pe solurile mijlocii si grele la 20-25 cm, pe solurile usoare. Nu se recomanda aratura de primavara. Pregatirea patului germinativ se realizeaza imediat inaintea semanatului, se urmareste obtinerea unei suprafete nivelate cu un strat de sol maruntit pe adancimea de semanat. In cazul desprimavararii timpurii se recomanda grapatul ogoarelor numai pe terenurile zvantate. Ultima lucrare de pregatire a patului germinativ se executa in ziua semanatului. Stabilirea densitatii plantelor, densitatea la semanat se stabileste in functie de hibridul cultivat, de nivelul de aprovizionare cu apa a solului, de gradul de fertilitate a solei ce se cultiva cu porumb, de sistemul de cultura in conditii de irigare sau la neirigat. Valorile medii de plante rentabile la hectar se stabilesc in limitele de 40000-55000 plante/ha la hibrizii timpurii, 40000-55000 plante/ha la hibrizii semitimpurii si de 40000-50000 plante/ha la hibrizii tardivi. Cantitatea de samanta variaza intre 15-22 kg/ha.