Sunteți pe pagina 1din 26

MASAJUL REFLEXOGEN

Masajul reflexogen (reflexoterapia) nu exclude ci completeaza tratamentul medical, iar in unele cazuri, mai putin severe, cand se pune problema unor dezechilibre, poate trata fara a se mai ajunge la tratamentul medicamentos care, dupa cum stim cu totii, are multe avantaje, dar intodeauna are si reactii adverse. De asemenea, numarul mare de pacienti determina tot mai multi medici sa priveasca foarte sistematic pacientul, doar ca pe un caz, sa prescrie tratamentul, fara a mai dispune insa de timpul necesar pentru a participa efectiv la tratament si a urmari rezultatele in dinamica. Cu atat mai mult, reflexoterapia va veni inca o data in ajutorul pacientului, ea avand ca scop, inainte de toate sa relaxeze neuromuscular pacientul si sa-i confere o stare de bine. stfel inceput, tratamentul va avea cu siguranta mai mult succes decat in cazul unui pacient tensionat, anxios, iritat, neincrezator. !eflexoterapia este o tehnica speciala de masaj digital care se bazeaza pe relatia dintre anumite zone cutanate si activitatea organelor, aparatelor si sistemelor organismului uman. "n general, ea se realizeaza in scopul inlaturarii tensiunii nervoase si a efectelor acesteia pe termen lung, reechilibrarii energetice, al activarii circulatiei sanguine si limfatice si a cresterii capacitatii imune, pornindu-se de la ideea ca starea de sanatate a organismului este o stare de echilibru intre aparatele si sistemele acestuia. Ca si in cazul masajului somatic, originile masajului reflexogen sunt inca in antichitate, descoperindu-se chiar picturi murale care atesta acest lucru, ambele fiind considerate tehnici terapeutice care inlocuiau sau completau tratamentul la momentul respectiv. #nii autori afirma ca acesta a aparut inca mai timpuriu, la inceputurile acupuncturii, cu $%%% de ani in urma. cest tip de masaj a fost &regasit' de dr. (illiam )itzgerald in *+*,, urmand ca mai multi medici sa recunoasca, sa aplice si sa dezvolte modalitatile de reflexodiagnostic si tehnicile de masaj. )itzgerald, medic oto-rino-laringolog ce utiliza frecvent anestezia locala, a observat ca presiunea pe anumite regiuni determina scaderea durerii la distanta fata de zona tratata si a interpretat acest lucru ca fiind datorat endorfinelor, substante analgezice produse de organism cu efecte asemanatoare morfinei. -otusi, nu s-a reusit descrierea exacta a fenomenului reflex si a modului in care acesta actioneaza la nivelul organismului, mai bine cunoscute si studiate fiind efectele pe care acesta le produce. .xista mai multe teorii referitoare la acest fenomen dintre care le vom lua in considerare in cursul nostru pe urmatoarele/ 0. Teoria zonala, descrisa de )itzgerald, subliniaza diviziunea pe lungime a corpului in *% zone, $ pe partea dreapta, $ pe partea stanga, conform schemei, aceste zone regasindu-se atat pe talpi cat si pe palme, fiecare zona cuprinzand cate un deget de la police, respectiv haluce spre degetul 1. 0n acest mod s-ar explica legatura dintre zona de pe talpa2palma si anumite organe ce sunt cuprinse in aceeasi zona longitudinala. stfel, orice disfunctie la nivelul unui organ sau sistem s-ar reflecta la nivelul zonei asociate de pe talpa2palma, respectiv orice zona dureroasa la nivelul talpii2palmei semnaleaza o tensiune, disfunctie sau chiar afectiune la nivelul unui organ, aparat sau sistem. 3ornind de la aceasta teorie dr *

00.

000.

4.5.!ile6 si eleva sa, terapeuta .unice 0ngam, afirma ca picioarele ar reactiona mai bine la masajul reflexogen decat alte regiuni ale corpului, cu efecte mai vizibile si mai de durata, si le considera pe acestea ca zona principala de terapie prin masaj reflex. Teoria neurobiologica prezinta existenta unor tulburari metabolice si circulatorii sanguine si limfatice care determina aparitia unor conglomerate(cristale) de calciu, acid uric, acid oxalic si alte resturi metabolice, regasite la nivelul plantei in special, dar si la nivelul altor zone reflexe situate pe palme, trunchi si chiar la nivel auricular. ceste cristale ar excita receptorii de la nivel cutanat, impulsul fiind transmis prin fibre vegetative pana la maduva spinarii si de aici la regiunea proiectata provocand tulburari de functionare a organelor din aceasta zona si invers, dezechilibrele functionale sau afectiunile unor organe ar antrena si tulburari metabolice care s-ar evidentia prin aparitia cristalelor in zonele de proiectie ale acestor organe. 3rin sfaramarea cristalelor datorita presiunii exercitate de degete se restabileste atat circulatia energetica cat si cea sanguina de la nivelul piciorului2mainii2altei regiuni, ulterior si circulatia sanguina la nivelul organului si a intregii regiuni in care se afla acesta. 5-ar putea afirma ca aceasta teorie se aseamana cu actiunea dovedita (si mult utilizata) a ultrasunetelor asupra depunerilor de calciu de la nivelul muschilor, fasciilor si articulatiilor si eliminarea acestora prin circulatia sanguina. Teoria nervoasa a lui !obert 5aint 4ohn care considera ca la nivelul plantei se gasesc peste ,7%% de terminatii nervoase a caror excitare prin presiunile exercitate in cadrul masajului se rasfrange asupra altor parti ale corpului, in special asupra organelor si sistemelor, prin fenomenul reflex si si cel metameric, descrise in capitolul de anatomie si fiziologie a sistemului nervos. #rmasul lui 5aint 4ohn, 8aston 5aint 3ierre considera ca inca din viata intrauterina se produc blocaje la nivelul sistemului nervos care modifica activitatea organelor interne sau activitatea motorie a individului. cesta izoleaza si zonele reflexogene ca proiectie a organelor pe picior(dorsal si plantar), mana(dorsal si palmar), scalp, ureche si nas.

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FI IOLOGIE UTILE IN REFLEXOTERA!IE 3entru a putea intelege notiunea de &reflex' si de asemenea pentru o buna orientare pe zona de actiune reflexa, fie ea talpa, mana, ureche sau alta regiune ce dispune de zone reflexe, este nevoie de rememorarea cunostintelor de anatomie si fiziologie atat a sistemului nervos, cat si a celorlalte regiuni implicate. 9u trebuie sa uitam ca pozitionarea organelor, glandelor si a diverselor structuri(grupate in aparate si sisteme) la nivelul corpului se reflecta pe anumite zone in aceeasi ordine, iar actiunea noastra asupra lor trebuie sa corespunda activitatii acestora, respectiv sensului de evacuare in cazul organelor cavitare(goale). 5pre exemplu/ in cazul sistemului digestiv sensul de patrundere si prelucrare al alimentelor, iar apoi de evacuare a resturilor va deveni sensul de lucru al reflexoterapeutului pe zonele de proiectie ale acestor segmente ale tubului digestiv. !eperele osoase ale segmentelor tratate sunt de asemenea de un real ajutor in

depistarea unor anumite zone reflexe. Modificarile patologice ale acestor segmente reprezinta si ele un adevarat indiciu in reflexodiagnostic putand &vorbi' despre deprinderile pacientului, temperamenul acestuia si chiar despre viata pe care a dus-o pana la momentul respectiv, orice batatura, calozitate, deformare pe o anumita zona, indicand o suferinta sau un dezechilibru la nivelul organului ce se proiecteaza pe aceasta zona. 3sihologii cerceteaza de multa vreme asocierea dintre aspectul palmelor, talpilor si comportamentul individului, tipologia sau temperamentul acestuia, stiut fiind faptul ca diverse stari emotionale influenteaza structurile somatice si activitatea acestora. 5pre exemplu, mersul este influentat de diferite stari emotionale, acestea antrenand, atunci cand se intind pe o perioada mai lunga de timp, modificari ale tegumentelor piciorului, iar uneori pot apare chiar deformari osoase. Ca urmare, pentru a putea stabili existenta unor modificari in aspectul segmentului de tratat, trebuie sa cunoastem aspectul lor normal. SISTEMUL NER"OS .ste foarte important sa retinem ca sistemul nervos rece#$ioneaza, $rans%i$e si in$egreaza in organism informatiile din mediul extern si intern si in functie de acestea, elaboreaza raspunsuri motorii si secretorii. 5istemul nervos(59) este organizat in/ - 59 senzorial : compus din/ - 59 central (maduva spinarii si creierul) - 59 periferic (receptori si cai de transmitere catre creier sau organe) - 59 vegetativ : simpatic - parasimpatic ;a nivelul creierului se distinge un nivel inferior, care regleaza functiile inconstiente si stereotipe ale corpului(echilibrul, activitatea cardiaca, reflexele alimentare, starile emotionale : frica, activitatea sexuala, reactia la durere, la placere, etc.) si un nivel superior, responsabil de gandire, memorie, constiinta. 59 vegetativ controleaza activitatea organelor interne (secretia si motilitatea gastrointestinala, evacuarea vezicii urinare, transpiratia, termogeneza, etc.) actionand in stransa legatura cu 59 senzorial. 5pre ex./ stari emotionale &stocate' de 59 senzorial se manifesta la nivelul corpului datorita 59 vegetativ fiind traduse prin transpiratie excesiva a palmelor, inrosirea tegumentelor fetei, nevoia imperioasa de a urina, etc. ;a baza activitatii 59, atat senzorial cat si vegetativ, sta functia reflexa, care nu numai ca realizeaza o unitate a functiilor organismului, dar il si coreleaza cu mediul inconjurator. )unctia reflexa se realizeaza cu ajutorul arcului re&le' si presupune raspunsul organismului la un stimul care actioneaza asupra sa. Arcul re&le' este constituit din/ receptor si cale aferenta centru reflex cale eferenta si efector

Calea aferenta, senzitiva, presupune existenta unui receptor care primeste impulsul(informatia), o prelucreaza, analizeaza si integreaza(intelege) trimitand la randul lui un impuls &de raspuns' tot prin fibre nervoase ce constituie calea eferenta, pana la o anumita structura care va permite vizualizarea motorie sau secretorie a raspunsului. <

stfel cu ajutorul functiei reflexe se realizeaza legatura intre diversele parti ale organismului, precum si intre organism si mediu. tat receptorii cat si caile de transmitere sunt structuri nervoase formate din neuroni uniti intre ei prin sinapse. 5-a demonstrat ca neuronii motori se regasesc in grupuri si primesc impulsuri prin fibre aferente. 3rin stimularea unor receptori cu stimul rapid si slab ca intensitate va raspunde grupul de motoneuroni corespunzator receptorului. 5timularea unor receptori vecini, in mod identic, determina raspuns de la motoneuronii corespunzatori acestora din urma. Daca sunt stimulate ambele grupe de receptori raspund si motoneuronii grupului vecin celor doua precedente. 0n schimb, o stimulare foarte puternica a celor doua grupe de receptori va determina un raspuns slab din partea motoneuronilor corespunzatori si nu se mai obtine raspuns din partea celor vecini. cest mod de reactie, demonstrat de Llo(), numit in prima faza facilitare, iar in a doua ocluzie, prezinta o mare importanta in aplicarea tehnicilor reflexoterapiei, mai ales in ceea ce priveste tipul de stimulare si intensitatea, pentru a putea obtine rezultate mai rapide sau mai ample. = serie de practicieni considera ca aplicarea unei intensitati mai mari, provocatoare de durere vie ar fi mai eficienta, insa trebuie pus in balanta si modul de reactie al organismului si disconfortul pacientului, deja suferind.

3rincipiile masajului reflexogen


*. titudinea terapeutului trebuie sa fie una de calm si buna dispozitie> el trebuie sa dea dovada de rabdare si intelegere fata de subiectul masat, de adaptabilitate la conditiile de lucru si la persoanele cu care vine in contact, la conditia lor sociala si gradul lor diferit de educatie si civilizatie. titudinea terapeutului in raport cu cel masat trebuie astfel sa fie una de respect, seriozitate, intelegere si constiinciozitate, cu buna dispozitie si comunicativ, dar in acelasi timp discret.

7. pozitia pacientului trebuie sa fie confortabila cu corpul relaxat, in special regiunile mai sensibile cum sunt regiunea lombara, genunchii si ceafa> pentru a obtine relaxarea acestor regiuni se pot folosi suluri si perne care sa le sustina. De asemenea, e bine ca pacientul sa fie imbracat lejer, sa fie acoperit daca e cazul, ramanand descoperita doar regiunea lucrata (e mai usor in cazul mainilor, urechii si scalpului). <. mainile maseurului - sa fie calde, curate, cu unghii scurte, mobile mai ales policele care, intins sau flectat, sa poata apasa cu intensitatea dorita zona vizata. 3riza trebuie sa fie ferma si sigura, nu dura, dar nici timida, pentru ca pacientul sa se simta relaxat si in siguranta, iar ritmul si intensitatea presiunii sa se adapteze sensibilitatii pacientului. #nii terapeuti considera ca o intensitate mai mare, chiar daca produce o durere vie, ar fi mai eficienta, insa trebuie sa tinem cont de legile organismului, o intensitate prea mare pe un organ prea dezechilibrat poate induce un dezechilibru si mai mare in locul redresarii. 9u exista o regula pentru ritm si intensitatea aplicarii presiunii sau alunecarii mainii, ele trebuie adaptate sensibilitatii pacientului. stfel se pot obtine/ a.) activare, tonifiere, stimulare prin manevre ritmice, posibil circulare, care transmit un flux energetic zonelor masate si secundar ameliorarea fuctiilor organelor ce se proiecteaza pe zona respectiva. b.) calmare, sedare printr-o presiune uniforma, statica *-7?, cum se recomanda in cazul durerilor acute(colici, nevralgii, dureri de dinti, etc.)

@. comunicarea - trebuie sa se desfasoare intr-un limbaj clar si concis. -erapeutul isi sfatuieste si ajuta pacientul pentru a putea adopta in timpul sedintei o pozitie comoda in care sa se poata relaxa si comunica cu acesta pe tot parcursul sedintei, pentru a putea adapta intensitatea aplicarii metodelor la sensibilitatea zonei lucrate. Discutiile cu pacientii sunt conduse si orientate in scopul obtinerii a cat mai multe informatii referitoare la starea actuala de sanatate a acestora, precum si despre suferintele avute in decursul timpului. 9u trebuie sa uitam ca pacientul care se adreseaza reflexoterapeutului este o persoana care incearca sa-si redreseze unele probleme de sanatate/ acuza dureri sau tulburari care nu au putut fi rezolvate in alt mod, sau nu pot urma tratamentele medicale clasice. .ste bine ca terapeutul sa-i comunice de la prima intalnire ca rezultatele nu apar intotdeauna imediat, in timpul sau dupa prima sedinta de reflexoterapie, decat in cazul unor suferinte foarte recente. De obicei ele apar dupa <-, sedinte. De asemenea pacientul trebuie atentionat ca dupa primele sedinte de masaj reflexogen pot apare modificari in sensul accentuarii tulburarilor deja existente (durere mai intensa, ameteli mai pronuntate, etc.), abia dupa aceasta perioada observandu-se si efectele favorabile. $. fisa pacientului reprezinta un element important al sedintei de masaj reflexogen, mai ales atunci cand pacientii sunt constanti si revin periodic pentru a-si mentine starea de sanatate. ceasta contine/ a.) rezultatele examinarii initiale, vizuale si palpatorii a segmentului ce urmeaza a fi masat b.) &harta reflexodignostica a segmentului lucrat' cu punctele foarte dureroase cele mai putin dureroase, cristale si durioame(bataturi) ;a fiecare noua sedinta(sau cel putin la 7-< sedinte) fisa se completeaza cu starea segmentului la momentul respectiv, pentru a putea constata modificarile favorabile sau nefavorabile aparute si in consecinta a stabili eficienta sau nu a metodei. A. substante folosite/ se foloseste strictul necesar de ulei2talc numai in secventa de pregatire si relaxare a segmentului de lucru, in momentul in care se trece la masaj reflexogen nu se mai aplica in plus nimic. ,. unelte ajutatoare/ se utilizeaza pentru stimularea unei zone de diferite dimensiui prin mentinerea unei presiuni crescute si constante pentru mai mult timp. plicarea acestora se face numai dupa ce s-a inspectat zona, s-a stabilit punctul dureros cu ajutorul degetelor, si s-a stabilit necesitatea aplicarii unei presiuni crescute timp mai indelungat. ceste unelte au suprafata de actiune mai mare sau mai mica (punctiforma), adaptata diferitelor zone reflexe si pot fi confectionate din diverse tipuri de materiale, cel mai ades naturale, cum ar fi lemnul, osul, sticla, piatra sau chiar unele metale nobile. #stensilele cu cap mobil sau cu bila se utilizeaza in situatia in care zonele reflexe au o profunzime mai mare, accesul la acestea fiind mai greoi , presiunea aplicata trebuie sa fie mai mare si asociata cu o miscare rotatorie. B. 0nceputul tratamentului trebuie sa fie foarte bine conturat atat pentru terapeut, cat si pentru pacient/ terapeutul : sa adopte o pozitie in care regiunea lucrata sa fie bine etalata, astfel incat sa o poata evalua corespunzator vizual si prin palpare, precum si sa poata aplica suficienta forta cu ajutorul mainilor, respectiv degetelor. .valuarea va cuprinde aprecierea temperaturii cutanate, a structurii osoase, a tonusului muscular, mobilitatea sau rigiditatea articulatiilor invecinate regiunii si aspectul pielii.

pacientul : sa se aseze intr-o pozitie relaxatoare atat fizic cat si psihic, frica stressul, neincrederea, pozitia incomoda, incordata impiedica aparitia unor rezultate benefice. ;a sfarsitul tratamentului regiunea lucrata trebuie sa fie calda si relaxata> daca nu se obtine imbunatatirea temperaturii cutanate este posibil fie ca tehnica sa nu fi fost bine aplicata, fie ca blocajul sa fie mult prea mare, in ultimul caz se va urmari cresterea temperaturii cutanate cu alte mijloace(perna electrica de ex.). +. Modificari aparute in urma reflexoterapiei/ imbunatatirea proceselor metabolice evidentiata de accentuarea eliminarilor de substante toxice(produsi de metabolism) din organism/ transpiratie mai abundenta, mictiuni mai frecvente, &balonare', cresc secretiile mucoase si uneori pot apare subfebrilitati(<,-<B %C) imbunatatirea circulatiei manifestate prin modificarile aspectului pielii(mai colorata, mai supla, mai calda, mai moale) si modificari ale pulsului si tensiunii arteriale. modificari in ceea ce priveste motilitatea organelor reflectate pe zona de lucru(hiper-, hipomotilitate) modificari psihice(calm, optimism, sedare, etc.)

Gi%nas$ica %ainilor la inceperea lucrului/


pozitionarea mainilor fata in fata cu degetele uneia lipite de ale celeilalte si presarea lor unele de celelalte - indoirea simultana a degetelor fiecarei maini si apoi intinderea lor - incrucisarea degetelor si indepartarea palmelor cu extensie - frecarea mainilor - mimarea spalarii mainilor - miscari de flexie-extensie ale fiecarui deget in parte miscari circulare din articulatia pumnului, simple sau cu degetele ambelor maini incrucisate
**********************************************************************************************************************************************************************************************************************

Ana$o%ia #iciorului

3iciorul este extremitatea distala a membrului inferior. 5cheletul osos al acestuia este format
din $arsiene+,/ calcaneul si astragalul deasupra, scafoidul si un cuneiform pe fata interna, cuboidul si alt cuneiform pe fata externa, un cuneiform intre cele doua precedente -, %e$a$arsiene+.- si &alange+/0/ 7 pentru haluce si cate < pentru cele @ degete - unite intre ele prin articulatii. Muschii piciorului, muschi mici, sunt mai bine reprezentati pe fata plantar.

E'a%inarea regiunii/
Din punct de vedere vizual (inspectia) se urmareste/ - culoarea pielii : in mod normal roz> in unele situatii patologice ea poate deveni vinetie(cianotica), palida, cu desenul venos accentuat, etc. - marimea piciorului : exista intotdeauna o proportie intre inaltimea individului si extremitatile acestuia (exista situatii patologice in care se dezvolta excesiv extremitatile, ex.acromegalia) - raportul fata de gamba : culcat pe spate, piciorul se afla intr-o foarte usoara flexie plantara(in cazul paraliziilor aceasta flexie este mult accentuata, motiv pentru care in ortostatism va impiedica mersul) - forma piciorului si existenta unor deformatii , fiecare din ele sugerand o anumita afectiune. 0n mod mormal piciorul prezinta 7 bolti/ longitudinala si transversala, la baza metatarsienelor. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre piciorul plat (bolta longitudinala este prea putin su deloc arcuita si persoana calca pe mai mult de jumatatea amprentei plantare) sau piciorul scobit, cand arcul longitudinal este prea accentuat. stfel, daca o persoana are

monturi (halux valgus) este considerata ca o suferinta a regiunii cervicale> existenta piciorului in valg(glezna coborata) arata un blocaj limfatic> modificari in regiunea inghinala - tulburari genitale> modificarile degetelor (&in ciocan', incalecate, etc) arata o tulburare respiratorie. Din punct de vedere #al#a$or/ - temperatura pielii se apreciaza simetric la ambele picioare si gambe, existand situatii in care aceasta este prea scazuta, prea crescuta sau difera la un picior fata de celalat, modificari care daca nu indica un dezechilibru pe un anumit organ, poate sugera o eventuala contraindicatie a masajului. - tonusul muscular : se apreciaza de obicei in stransa legatura cu forma piciorului, in cazul unui picior scobit tonusul fiind exagerat si invers, in cazul unui picior plat, tonusul este mult scazut nemaiputand face fata greutatii corpului. - troficitatea pielii - pe partea dorsala pielea este fina si supla> pe partea plantara(talpa) este groasa, dura si prezinta deseori durioame(bataturi).

Te1nica )e rela'are a #iciorului

: premergatoare reflexoterapiei, provine din masajul somatic Delimitarea regiunii/ superior : articulatia gleznei inferior - planta(talpa) lateral : extremitatile laterale ale degetelor * si $ 3ozitia pacientului/ - culcat pe spate cu fata plantara a picioarelor la nivelul marginii canapelei de masaj - sezand cu membrele inferioare intinse si planta la marginea suprafetei de lucru 3ozitia terapeutului/ - sezand pe un taburet cu fata spre fetele plantare ale picioarelor subiectului Sensul )e lucru2 de la nivelul degetelor spre calcai2articulatia gleznei /3 e&leura4ul ini$ial : forma longitudinala - de la degete spre calcai simultan o mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara - forma transversala simultan2alternativ pe fata dorsala 7. presiuni : compresiuni in bratara ce interseaza ambele fete in acelasi timp 53 &ra%an$a$ : sub forma de ciupire cu degetele pe fata plantara - sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor intermetatarsiene pe fata dorsala 03 &ric$iune : cu pumnul2nodozitatile2radacina mainii pe fata plantara - liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene .3 vibra$ii - alunecari vibrate pe ambele fete cu toata palma 6 cu degetele 73 $a#o$a%en$ : tocat fin - cu degetele semiflectate(&nuiele') ,. tensiuni si tractiuni - la nivelul articulatiei gleznei si la nivelul degetelor B. rularea piciorului priza facandu-se la nivelul marginilor acestuia 83 e&leura4ul &inal Mobilizarea #iciorului - miscari de flexie dorsala si plantara in articulatia gleznei - miscari circulare(de circumductie) in articulatia gleznei ,

flexia talpii in jurul &diafragmei' sustinand cu policele punctul situat imediat sub proeminenta de sub haluce

Manevrele )e re&le'o$era#ie si tehnica acestora


Manevrele de reflexoterapie se aplica doar cu ajutorul policelui si a indexului in functie de regiunea pe care ne situam. )olosirea corecta a acestora pe parcursul sedintei este esentiala pentru a obtine cele mai bune rezultate si a nu traumatiza structurile intalnite. - Miscarile acestora trebuie sa fie sigure si ferme, fara a fi insa dure, iar presiunea aplicata sa nu depaseasca limita suportabilitatii pacientului. - De asemenea, ele trebuie sa fie putin ample si pe suprafete in general mici, deoarece zonele de proiectie in sine sunt mici. - 5ustinerea talpii drepte se face cu mana stanga si se lucreaza cu policele drept, respectiv talpa stanga se sustine cu mana dreapta si se lucreaza cu policele stang. - 5ustinerea talpii se face la nivelul degetelor pentru a lucra pana la nivelul maxim al arcului(boltei) longitudinal, iar sub acest nivel se sustine calcaiul. - 3entru a lucra cu indexul, pe fata dorsala a piciorului sustinerea se face cu policele ambelor maini pe talpa. *. presiuni : se executa cu pulpa degetului sau cu marginile acestuia, nu cu varful, astfel incat articulatia acestuia sa nu fie in unghi de +%%, deoarece ar solicita prea mult policele si ar obosi. 3resiunile ca atare relaxeaza, calmeaza, indeparteaza dureri acute. 7. presiuni insotite de frictiuni - se executa folosind tehnica frictiunilor in timp ce degetul aplica presiunea. )rictiunile presupun o alunecare a degetului cu tot cu pielea pe planurile de dedesubt si nu o alunecare a degetului pe pieleCCC )rictunile pot fi liniare sau circulare si aplicate pe o anumita zona determina o activare a organului proiectat <. presiuni insotite de vibratii : in timpul aplicarii presiunii se executa si miscarile de vibratie, care presupun oscilatii fine si numeroase in plan vertical. cest tip de presiuni determina o relaxare a organului proiectat pe zona lucrata. @. agatarea : se foloseste numai in cazul in care este nevoie de o stimulare suplimentara. .a poate fi aplicata numai asupra punctului reflex al valvei ileocecale, pentru a ajuta functionalitatea intestinului. cest punct se afla numai pe talpa dreapta. gatarea se aplica cu policele apasand in jos dupa care se trage inapoi ca un &carlig de undita'. $. rotatia : este tot o miscare suplimentara, aplicandu-se numai la nivelul ariei rinichiului sa pe reflexele ochi-ureche. 5e executa ca o presiune simpla la care se adauga rotirea piciorului(dreapta-stanga) in jurul punctului. A. inteparea : se aplica in general pe puncte mici situate pe zone cu piele mai ingrosata(calcai de ex.) si presupune o presiune brusca si destul de mare asupra punctului dupa care se retrage la fel de brusc , uneori tragand pielea spre exterior.

Masa4ul )e #rega$ire+ac$ivare- a talpii : se realizeaza dupa directii bine stabilite, incepand cu varfurile degetelor si terminand la nivelul calcaiului, atat pe talpa, cat si pe fata dorsala a piciorului. Metodele folosite sunt netezirile mai ample sau marunte, dar intotdeauna profunde, accentuate. cestea se executa cu policele unei maini cand cealalta sprijina piciorul sau cu ambele police cand sprijinul se realizeaza cu restul degetelor pe fata dorsala a piciorului. ctivarea reprezinta primul contact efectiv cu zonele reflexe ale piciorului, fara insa a le delimita si a lucra in mod diferentiat la nivelul lor. 0n timpul activarii insa, incep deja sa se contureze unele afectiuni sau dezechilibre, asupra carora se va reveni in timpul sedintei propriu-zise. Ac$ivarea #iciorului
Directiile de activare pentru talpa / - pe varfurile degetelor(falanga distala) neteziri in sus spre varf - baza degetelor(falanga proximala) in jos spre talpa - radacina halucelui(degetul mare) si primul metatarsian dinspre intern spre extern - radacina degetelor si metatarsienele 7,<,@,$ dinspre extern spre intern pana la metatarsianul * - marginea laterala a talpii se maseaza cu o netezire lunga pe toata distanta atat spre degete cat si spre calcai - pe marginea mediala a talpii alunecari scurte dinspre calcai spre haluce si in sens invers - pe baza metatarsianului 7 neteziri in jos spre calcai - de la marginea externa a liniei de demarcatie a calcaiului fata de restul talpii in sus pana la baza metatarsianului $, apoi transversal pe directia talpii spre intern pe talpa dreapta> pe talpa stanga se porneste de la baza metatarsianului *(chiar articulatia acestuia cu primul tarsian) transversal pe talpa spre extern unde se coboara spre calcai dupa care se indreapta din nou spre intern - pe calcai neteziri ample dinspre intern spre extern Directiile de activare pentru fata dorsala/ neteziri de la varful degetelor spre baza lor pe fetele interne si externe ale piciorului se executa neteziri lungi de la degete pana la calcai la nivelul metatarsienelor alunecari de la baza acestora spre degete de la baza metatarsienelor pana la articulatia gleznei se lucreaza spre intern la nivelul metatarsianului * si spre extern, de la metatarsianul 7 la $, pana sub maleole pe fata anterioara a gambei se executa neteziri de la glezna spre genunchi pe fata interna si extena a calcaiului directia netezirilor este oblic in sus spre tendonul ahilian de o parte si de alta a tendonului ahilian netezirile sunt mici si numeroase, atat in sus, cat si in jos

Te1nica unei se)in$e )e %asa4 re&le'ogen


0. 00. 000. 01. 1. 3regatirea mainii terapeutului (gimnastica mainii) .xaminarea regiunii (vizuala, tactila) Masajul initial de relaxare a regiunii Masajul de pregatire(activare) a regiunii Masajul reflexogen propriu-zis - masajul de inceput exista mai multe teorii referitoare la ordinea de lucru/ a.) teoria franceza/ se lucreaza mai intai coloana vertebrala de la coloana cervicala spre coccis, deoarece maduva spinarii are legatura cu toate organele prin sistemul nervos vegetativ. b.) teoria anglo-saxona/ se face mai intai masajul rinichiului, sediul energiilor de baza ale corpului, masajul coloanei vertebrale, pentru a armoniza sistemul nervos vegetativ cu activitatea organelor, apoi sistemul limfatic care detoxifiaza si echilibreaza sectorul lichidian al organismului (lichidele din interiorul vaselor sanguine trebuie sa fie in armonie cu lichidele interstitiale). - masajul organelor si sistemelor (reflexodiagnosticul) - axarea pe organul in suferinta - masajul de incheiere (implica doar sistemul limfatic) 10. Masajul final de relaxare a regiunii

Durata unei sedinte de masaj reflexogen nu depaseste 0.9.:%inu$e, chiar daca este vorba de mai multe afectiuniC 5e vor aloca mai multe sedinte de terapie, dar nu vom risca o dezechilibrare mai mare a functiilor organismului.

Zone Reflexe

3rivind picioarele, atat pe fata lor plantara(talpa), cat si pe fata lor dorsala, privim de fapt imaginea in oglinda a intregului corp, urmand aceeasi dispozitie a organelor si segmentelor acestuia. stfel, sectionand corpul cu un plan in parte anterioara si parte posterioara, tot ce este asezat in partea posterioara a corpului se afla proiectat pe talpa, pe cand tot ce se gaseste in partea anterioara a corpului se proiecteaza pe fata dorsala a piciorului. De asemenea, organele si sistemele ce se gasesc pe partea dreapta a corpului se vor regasi pe piciorul drept, iar cele de pe partea stanga a corpului pe piciorul stang, *%

exceptie facand capul, unde partea stanga a fetei este reflectata de piciorul drept si invers, partea dreapta a fetei este reflectata de piciorul stang. -ot ceea ce se afla pe linia mediana a corpului se regaseste pe fetele interne ale picioarelor, de ex. coloana vertebrala separa spatele in dreapta-stanga, la nivelul picioarelor se va afla proiectata jumatatea dreapta a coloanei pe fata interna a piciorului drept, iar jumatatea stanga a coloanei fata interna a piciorului stang. =rganele care se afla pe partile laterale ale corpului, respectiv dreapta si stanga, se reflecta in aceeasi ordine dinspre median spre lateral pe picioare.

1.

Sistemul excretor (aparatul urinar -

.ste alcatuit din cei doi rinichi, drept si stang, vezica urinara situata in centrul abdomenului inferior si caile de eliminare reprezentate de uretere (ce fac legatura intre rinichi si vezica urinara) si uretra ce elimina urina din vezica in exteriorul corpului. !inichii sunt organe importante care, in urma filtrarii sangelui ce trece la nivelul lor, produc urina, eliminand astfel din organism numeroase toxine si resturi ale metabolismului (arderilor interne). Cele doua uretere trimit urina de la nivelul rinichilor la vezica urinara, un organ gol(cavitar) care depoziteaza urina(cca. %,$ l) pana la momentul eliminarii. Din punct de vedere energetic rinichii sunt cei ce guverneaza energiile de baza ale organismului/ cea ancestrala, pe care o mostenim de la ambii parinti si care o data consumata nu se mai reface, de asemenea energia totala a organismului, care se consuma permanent prin activitatile curente si este refacuta de energia hranei si de cea a respiratiei. Dona reflexa a rinichiului/ usor spre interior fata de mijlocul talpii, la baza metatarsienelor 7 si <, intre ele. Dona reflexa a ureterelor/ se regaseste atat pe piciorul drept, cat si pe cel stang, pornind de la zona rinichiului oblic in jos de-a lungul tendonului muschiului extensor al piciorului, spre parte interna a piciorului, in dreptul maleolei interne. Dona reflexa a vezicii urinare/ fiind organ situat central, va fi proiectata jumatate pe piciorul drept, jumatate pe stangul, deasupra punctului rectal( fata interna a piciorului, pe marginea proximala a scafoidului la locul de articulare cu calcaneul), sub maleola interna. 5ensul de lucru va fi pornind de la rinichi spre vezica urinara. Dona reflexa a rinichilor se maseaza pentru favorizarea eliminarii toxinelor> de asemenea in stari de oboseala accentuata masarea zonei permite refacerea bagajului energetic, revigorare si capacitate mai buna de concentrare si lucru. 1ezica urinara se maseaza in cazurile de incontinenta urinara si enurezis la copii (nu poate tine urina, respectiv urineaza in somn), in cel din urma caz insotit de psihoterapie. tat rinichii cat si vezica vor fi masate in situatiile in care pacientii relateaza frica, teama fata de cel mai banal lucru, fara o explicatie anume, precum si in situatiile de neincredere in fortele proprii.

2.

Sistemul limfatic si organele limfoide

;imfa este un lichid cu o compozitie asemanatoare cu a plasmei sanguine, care circula printr-o retea proprie de vase, de la capilare limfatice, pana la vase de calibru din ce in ce mai mare, facand statii pe traseu in ganglionii limfatici. 9umerosi pacienti prezinta tulburari ale functionarii sistemului limfatic carora ori nu le dau importanta, ori

**

nu stiu cum sa le dea importanta. cestea sunt atribuite unui efort foarte mare pe care sistemul il face pentru a contracara efectele unei alimentatii necorespunzatoare, unui mediu inconjurator poluat, abuzului de produsi chimici inghititi sub diverse forme,pozitiei ortostatice, calitatii nu tocmai corespunzatoare a vaselor limfatice, numarului redus de capilare si colectoare limfatice, etc. stfel, ea detine o functie extrem de importanta in organism, si anume cea de eliminare a substantelor daunatoare organismului, a bacteriilor si resturilor acestora, prin filtrare la nivelul ganlionilor limfatici, de captare si eliminare a &deseurilor' si produsilor toxici proveniti atat din mediul exterior cat si din cel interior, in urma proceselor metabolice, precum si de a readuce in sistemul sanguin anumite substante de importanta vitala pentru organism, impiedicand in acest mod pierderea lor. Cea mai mare parte a limfei trece in circulatia sanguina venoasa, urmand apoi calea filtrarii si la nivel renal, hepato-splenic si pulmonar. 5istemul limfatic fiind un sistem de vase raspandit in tot corpul, vom putea uneori stimula limfaticele cele mai apropiate unui organ masand organul insusi sau zonele din imediata vecinatate a acestuia. 3rin masarea zonelor reflexe corespunzatoare influentam atat colectoarele cat si ganglionii limfatici. laturi de colectoarele limfatice si ganglionii limfatici exista si organe limfoide cu rol in procesele de aparare a organismului si in detoxifierea acestuia. cestea sunt reprezentate de amigdalele palatine, apendice si chiar intestinul subtire intr-o oarecare masura, splina si timusul in perioada sa de activitate. Masajul reflexogen isi gaseste utilitatea prin abordarea acestora in situatii in care imunitatea organismului este scazuta expunandu-l la nenumarate pericole reprezentate de agresiunile mediului extern. Donele reflexe ale ganglionilor limfatici ai capului si gatului, care influenteaza limfaticele si ganlionii (occipitali, mastoidieni, preauriculari, submandibulari, submentonieri) de la nivelul fetei si gatului si sunt situate pe membrana dintre degetele picioarelor. Dona ganglionilor axilari se afla in imediata vecinatate a zonei umerilor, la nivelul capatului distal al metatarsianului $. 1asele si ganglionii limfatici inghinali se afla proiectati pe fata dorsala a piciorului, anterior fata de glezna, pe bandeleta ce uneste prin fata cele doua maleole. Dona reflexa a limfaticelor inferioare(ale bazinului si membrelor inferioare) se afla la baza gambei, posterior, de o parte si de alta a tendonului achilian. Dona apendicelui, se afla la baza metatarsienelor @ si $, pe fata dorsala a piciorului drept, pe fata plantara regasindu-se medial fata de valva ileocecala. Dona splinei se gaseste pe fata plantara la nivelul capatului proximal al metatarsienelor @ si $. Dona amigdalelor :pe fata dorsala a piciorului, la baza degetelor, intre degetul * si 7 si mai aproape de degetul * decat de 7 Dona timusului : se suprapune partial pe zona de proiectie a tiroidei, pe fata interna a plantei, la nivelul articulatiei dintre metatarsianul * si falanga proximala a degetului *. Donele reflexe ale limfaticelor se lucreaza pentru a descongestiona si relaxa, pentru a detoxifia, in caz de edeme(umflaturi) cu presiuni dese si de scurta durata. ;imfaticele superioare se maseaza prin ciupire si presiune in guturai, cearcane si edeme ale pleoapelor, astm bronsic, etc..

*7

;imfaticele inghinale se lucreaza in afectiuni lombare, ale membrelor inferioare, ale organelor din micul bazin-ovare, trompe, uter, prostata, testicole. pendicele se maseaza in inflamatia apendicelui, afectiuni ale ovarelor si a trompelor, tulburari de ciclu menstrual si chiar cand apendicele este extipat(scos). migdalele si splina sunt zone alese in procese inflamatorii proprii, in terapia de detoxifiere si in cea de sporire a imunitatii organismului

3.

Aparatul locomotor

Dupa principalele regiuni ale corpului, putem vorbi despre/ scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor. rticulatiile mari, cu rasunet in reflexoterapie sunt artculatiile umerilor (scapulohumerale), coatelor, soldului(coxofemurale), geninchilor si glesnelor. Musc1ii sc1ele$ici formeaza cea mai mare parte a musculaturii corpului si pot fi grupati si ei dupa regiunea in care se gasesc/ muschii capului, gatului, trunchiului (muschi ai spatelui si cefei, ai toracelui, ai abdomenului) si muschii membrelor. Donele reflexe ale coloanei vertebrale se afla pe marginea interna a piciorului, astfel cv cervicala in dreptul falangei proximale a halucelui, cv toracala in dreptul primului metatarsian, cv lombara in dreptul tarsienelor anterioare(fara calcaneu), cv sacrala sfarsitul tarsienelor anterioare si inceputul calcaneului, coccisul pe calcaneu deasupra marginii cu E7cm. onele re&le'e ale %e%brelor cu muschii si articulatiile acestora/ rticulatia umarului/ pe fata externa a piciorului, la nivelul articulatiei dintre metatarsianul $ si prima falanga a degetului $, coboara putin si spre fata plantara (deasupra zonei reflexe a limfaticelor axilare). Muschii umarului/ la nivelul capetelor distale ale metatarsienelor 7,<,@, cei din plan anterior pe fata plantara, cei din plan posterior pe fata dorsala. Muschii cutiei toracice/ pe lungimea metatarsienelor, partea anterioara pe fata plantara, partea posterioara pe fata dorsala. Fratul si muschii sai/ pe fata externa a metatarsianului $, urcand putin si pe talpa. Cotul/ pe fata externa a piciorului, spre capatul proximal al metatarsianului $. ntebratul cu muschii sai si mana/ pe fata dorsala a piciorului, pornind de la cot transversal pe ste partile proximale ale metatarsienelor $ si @. Muschii peretelui abdominal/ pe fata dorsala a piciorului, la nivelul tarsienelor anterioare, din dreptul metatarsienelor 7,< spre partea laterala(externa) a piciorului. rticulatia soldului/ zona este sub forma de semicerc imbracand marginea inferioara a maleolei externe, imediat sub aceasta, tot in forma de semicerc aflandu-se zona reflexa a simfizei pubiene. Muschii fesieri/ pe fata externa a calcaiului pana sub maleola externa. Muschii bazinului/ pe fata interna a calcaiului pana sub maleola interna. Muschi coapsei/ externi-pe maleola externa si in sus pe gamba, interni-pe maleola interna in sus spre gamba. rticulatia genunchiului/ pe fata externa a piciorului, la nivelul capatului proximal al calcaneului. Donele reflexe ale musculaturii se maseaza in cazul unor dureri provocte de contracturi sau pozitii vicioase care duc in final la deformari osoase aparand implicit si durerile musculare. laturi de acestea se mai maseaza si articulatiile si segmentele invecinate. Manevrele aplicate sunt presiunile statice si cele asociate cu frictiuni liniare

*<

pentru obtinerea relaxarii musculare si atenuarea durerilor. 0n cazul unei musculaturi ce se cere stimulata se vor lucra presiuni insotite de frictiuni circulare. De asemenea zonele reflexe ale aparatului locomotor se lucreaza si in cazul afectiunilor nervilor periferici, vaselor sanguine si limfatice din regiunile corespunzatoarea acestui aparat.

4.

Zonele reflexe ale capului si gatului /

Capul si gatul, desi regiuni reduse ca dimensiuni, adapostesc la nivelul lor numeroase organe, unele de importanta majora, vitala chiar pentru organism. Ca urmare zonele reflexe vor fi si ele numeroase, insa nu vor exista zone reflexe separate pentru toate formatiunile de la acest nivel, unele dintre ele putand fi armonizate doar prin abordarea zonei reflexe corespunzatoare segmentului la nivelul careia se afla formatiunea vizata. 5pre exemplu/ nervul trigemen este o formatiune nervoasa craniana cu multe ramificatii care se regaseste pe toata suprafata obrazului, avand emergenta anterior fata de pavilionul urechii, ramurile lui ajungand la maxilarul infarior, superior, la pleoape, tample si o mica portiune a fruntii> ca urmare, abordarea acestuia se va face lucrand zonele reflexe ale creierului(este nerv cranian), a maxilarelor, a gurii, nasului si uneori chiar a ochilor.

;a nivelul ca#ului regasim creierul (cea mai importanta parte a sistemului nervos central), glandele endocrine adapostite in profunzimea acestuia (hipofiza, epifiza), analizatorii (auditiv,vestibular, vizual, gustativ, olfactiv), oasele fetei impreuna cu ceea ce se situeaza la acest nivel(dinti, limba, buze, nas). Ga$ul este reprezentat ca punct de pornire al unor organe la nivelul faringelui (esofag, trahee), precum si adapostind la acest nivel unele formatiuni importante in imunitate cum ar fi amigdalele. Analiza$orii regasiti la nivelul capului sunt reprezentati astfel/
Analizatorul acustico-vestibular este cel care detine receptori pentru auz(acustic) si pentru mentinerea echilibrului(vestibular). .l este situat la nivelul urechii interne in oasele craniului(osul temporal), foarte aproape unul fata de celalat, motiv pentru care exista un singur nerv cu doua ramuri care conduce informatiile legate de auz si de echilibru. Ca zona de proiectie este zona urechilor, interesate din punct de vedere reflex numai in ceea ce priveste urechea interna, si este lucrata nediferentiat pentru cele doua tipuri de receptori, atat in situatiile ce privesc auzul cat si in cele ce privesc echilibrul(ameteli fara alta cauza cunoscuta sau raul de miscare, inaltime). Dona urechilor se afla pe fata plantara si dorsala a degetelor @ si $, la capatul lor

proximal insistandu-se pentru a influenta centrul echilibrului.


Analizatorul vizual este responsabil de existenta vederii. !eceptorii acestuia se regasesc la nivelul ochilor, pe retina, iar caile nervoase de transmitere a informatiilor ajung la centrul vederii in creier. Dona ochilor se gaseste pe fata plantara si dorsala a degetelor 7 si <, la

capatul lor proximal.


Analizatorul olfactiv prezinta receptori pentru miros situati la nivelul nasului. Dona

nasului pe fata dorsala a halucelui se gaseste la nivelul articulatiei dintre cele 7 falange ale acestuia, pe fata plantara se regaseste deasupra acestei articulatii.
Analizatorul gustativ detine receptori pentru gust la nivelul papilelor gustative de pe limba. ceasta fiind situata in cavitatea bucala nu va fi reprezentata de-sine-statator ci ca zona reflexa a gurii, interesata si in alte afectiuni la acest nivel. Dona gurii pe fata plantara a

halucelui la nivelul capatului distal al falangei proximale. Dona creierului pe fata plantara si dorsala a halucelui la nivelul unghiei acestuia. Dona procesului mastoidian pe haluce, fata care priveste spre degetul 7, la nivelul capatului distal al falangei proximale. Dona maxilarului inferior se regaseste pe fata plantara a halucelui la nivelul articulatiei dintre cele doua falange. *@

Donele dintilor si maxilarelor se regesesc pe varfurile degetelor, cu precadere pe fata dorsala a acestora (vezi plansa), alaturi de sinusuri si maxilare, in acestea din urma fiind ancorati. Donele sinusurilor maxilare si frontale sunt descrise la zonele reflexe ale dintilor si maxilarelor, aceste sinusuri fiind de fapt goluri in oasele maxilare si in frontal, captusite cu mucoasa si pline cu aer, avand rol in respiratie(pe nas) si vorbire(emiterea anumitor sunete). Dona gatului(ca regiune)si faringelui este pe fata dorsala a halucelui, la nivelul falangei proximale a acestuia.
; -rebuie specificat faptul ca reprezentarile formatiunilor de la nivelul capului sunt inversate in sensul ca ceea ce se gaseste pe partea dreapta a capului se proiecteaza pe halucele si degetele piciorului stang si invers. cest lucru nu este valabil si pentru formatiunile gatului. 5faturi utile/ Masajul reflex al capului este indicat in gripa si in toate tipurile de dureri de cap (migrene, spondiloza, stress, gripa, probleme ale veziculei biliare,etc.) impreuna cu masajul zonelor corespunzatoare afectiunii de baza. Dintii se maseaza atunci cand exista sau nu durere, dar si cand persoana se afla intr-o stare avansata de stress, incordare sau prezinta dureri ale capului, sinuzite acute si cronice nas infundat, etc. =chii se maseaza prin presiuni cu frictiuni liniare in miopii si circulare in strabism, deoarece stimuleaza musculatura globilor oculari. #rechile se maseaza in hipoacuzie - surditate si tulburari de echilibru.

5.

APARAT ! "#R" !AT$R

paratul circulator este format din inima, vase sanguine si vase limfatice. =rice afectiune la nivelul cordului trebuie diagnosticata si tratatata medicamentos de medicul cardiolog, reflexoterapia in acest caz neputand inlocui medicamentele dar le poate reduce cantitativ prin potentarea efectelor acestora.

Dona reflexa a inimii - desi anatomic inima se afla in zona de mijloc a toracelui, inapoia sternului, ea se afla proiectata doar la nivelul piciorului stang, deoarece partea cea mai activa a inimii si in acelasi timp cea mai dezvoltata, este partea stanga. .a se regaseste pe fata plantara, intre marginea laterala a metatarsianului * si pana pe metatarsianul @, la nivelul jumatatilor lor distale. 5e descrie si prezenta unui punct reflex al inimii pe fata dorsala, intre metatarsienele < si @, care se poate stimula de-sine-statator sau impreuna cu zona de pe talpa.
Cordul se maseaza prin presiuni simple sau asociate cu frictiuni in tulburarile de ritm descrise mai sus (bradi- sau tahicardie), un ri$% neregula$ $rebuie e'a%ina$ )e urgen$a )e car)iolog; 5e mai maseaza pentru stabilizarea tensiunii arteriale, in stari emotionale delicate, in special insotite de anxietate, si de asemenea in tulburari respiratorii de tipul &greutate in respiratie',' apasare', fara o afectiune respiratorie recenta. Circulatia sanguina este influentata prin masarea zonelor de proiectie a aparatului locomotor corespunzator regiunii in care aceasta este afectata.

%.

APARAT ! R&SP#RAT$R

paratul respirator realizeaza respiratia, prin aceasta furnizand celulelor oxigenul necesar activitatii acestora si in acelasi timp le elibereaza de dioxidul de carbon rezultat in urma proceselor metabolice(arderilor), eliminandu-l in aerul exterior. .ste alcatuit din caile respiratorii superioare(nas, faringe, laringe), primele conducte prin care trece aerul si unde este incalzit si umidifiat, si din caile respiratorii inferioare, formate din trahee care se bifurca in doua bronhii principale, care la randul lor se vor bifurca si tot asa din aproape in aproape pana se termina in &funduri de sac' terminale numite alveole. -oate aceste cai respiratorii inferioare impreuna

*$

formeaza cei doi plamani(drept si stang), care ocupa cea mai mare parte a toracelui. ;a nivelul acestuia se afla o foarte bogata retea de capilare sanguine care impanzesc fiecare alveola pulmonara in parte, prin peretii acestora realizandu-se schimburile de gaze(oxigenul trece din aer in sange, iar dioxidul de carbon trece din sange in aer) purificand astfel sangele si oxigenandu-l. = parte a aparatului respirator, laringele, este responsabil si de voce si timbrul acesteia, corzile vocale de la nivelul acestuia vibrand la trecerea aerului si permitand emiterea diverselor sunete.

Dona reflexa a cailor respiratorii superioare/ nasul si gura, faringele, laringele se afle la baza degetului mare(haluce), pe fata plantara dar si pe cea dorsala, rezultate mai bune obtinandu-se cand se lucreaza in special pe fata dorsala. .le au fost descrise la regiunea capului, faringele si laringele aflandu-se imediat sub zona gurii si usor spre lateral(intre degetul* si 7, mai aproape de 7). -ot legat de faringe si in imediata vecinatate a acestuia se afla zona de proiectie a amigdalelor, la baza degetelor, intre degetul * si 7 si mai aproape de degetul * decat de 7. cestea se maseaza in toate infectiile cailor respiratorii(chiar daca ele au fost extirpate), precum si in situatii de edem al fetei tinand cont de faptul ca amigdalele au tesut limfatic predominant in structura lor. De asemenea la nivelul cailor respiratorii superioare se pot descrie si sinusurile frontale si maxilare, zonele reflexe ale acestora fiind descrise la cap.@ : capul si gatul. -raheea urmeaza laringelui si in zonele reflexe, deci se va regasi pe fata dorsala a piciorului intre metatarsianul * si 7, pornind de la nivelul plicii primelor doua degete. Fronhiile si plamanii se maseaza pe fata dorsala a piciorului pe regiunea descrisa ca fiind proiectia musculaturii toracelui, in acest caz zona fiind putin mai restransa. De asemenea exista arie de proiectie si pe fata plantara, cam la acelasi nivel, pe aproape toata suprafata delimitata de metatarsienele 7-$. se lucreaza concomitent pe ambele fete, cu indexul pe fata dorsala si cu policele pe fata plantara. 5e produce o ameliorare a respiratiei si a spasmului existent in unele afectiuni cum ar fi astmul bronsic, prin reducerea inflamatiei existente la nivelul bronhiilor, raspunzatoare, de altfel, de simtomatologie. 5e pote obtine de asemenea o scadere mai rapida a febrei, si o diminuare a tusei si a obstructiei nazale(nas infundat) in situatii care ar dura altfel mai mult de o saptamana.

'.

APARAT ! (#)&ST#*

paratul digestiv reprezinta calea prin care alimentele ajung in corpul omenesc, elibereaza principiile nutritive, eliminandu-se apoi in afara corpului resturile neutilizabile ale acestora. Ca urmare aparatul digestiv dispune de mai multe sectoare care au functii diferite/ de pasaj, de depozit, de secretie, de prelucrare si extractie, de eliminare. stfel, gura este primul segment al tubului digestiv, care prelucreaza alimentele prim masticatie si le impregneaza cu saliva, permitand in tot acest timp sesizarea gustului acestora. limentele astfel maruntite trec prin faringe(intersectia cailor respiratorii cu calea digestiva) ajungand in esofag si apoi in stomac(regasit central in abdomenul superior), unde vor fi depozitate pana la momentul digestiei propriu-zise, care va avea loc in duoden, partea de inceput a intestinului subtire. =rificiul de trecere intre esofag si stomac se numeste cardia, iar cel de trecere din stomac in intestin se numeste pilor. Doua mari organe abdominale, ficatul (situat in partea dreapta a abdomenului superior, inapoia coastelor) si pancreasul (situat central si spre stanga in adomenul superior, inapoia stomacului), au un rol deosebit in digestie datorita sucurilor pe care le *A

produc si le elimina la nivelul duodenului. Fila, produsa de ficat si sucul pancreatic, au capacitatea de a descompune unele alimente, in special pe cele grase, pana la structuri atat de mici incat pot sa se absoarba in sange, pe calea caruia, impreuna cu alte principii nutritive, vor ajunge la toate celulele organismului, hranindu-le. 3e langa acest rol, pancreasul are si unul endocrin, producand hormonul numit insulina, care regleaza permanent nivelul glicemiei (cantitatea de glucoza din sange). Ceea ce ramane in urma proceselor de la nivelul duodenului isi continua drumul prin intestinul subtire continuand digestia si trecand la nivelul intestinul gros (care incepe de la valva ileocecala, siuata in partea dreapta a abdomenului), strabate toate segmentele acestuia pentru a se exterioriza la nivelul anusului sub forma de materii fecale. 3rimul segment al colonului, poarta denumirea de colon ascendent, datorita directiei pe care o au materiile ce il strabat si se regaseste in partea dreapta a abdomenului. cesta, isi schimba apoi directia pentru a forma cea de a doua portiune, colonul transversal, in partea superioara a abdomenului, coborand pe partea sanga, colonul descendent, pana la portiunile sale terminale, sigmoidul si rectul, situate deja central in abdomenul inferior. nusul reprezinta orificiul de deschidere in exterior a rectului. paratul digestiv, in intregime, este extrem de reactiv la impulsurile nervoase primite de aceea numeroase stari de stress, nervozitate, emotii puternice de orice fel, anxietate, ingrijorare isi fac simtita prezenta prin actiunea asupra unuia sau mai multor segmente ale tubului digestiv. par astfel suferinte de tipul gastrita si chiar ulcer, produsa pe un fond de stress accentuat sau nervozitate, stomacul si duodenul reactionand la acestea printr-o secretie prea abundenta de acid clorhidric(produs in mod normal in cantitati mici pentru a conserva alimentele in timpul trecerii lor la acest nivel), care ajunge sa erodeze peretele stomacului, provocand dureri mari, sangerari si in cazuri mai avansate si netratate, chiar perforari ale stomacului sau duodenului. De asemenea, un exemplu bun ar fi si reactia veziculei biliare la nervozitate, provocand o asanumita &criza biliara' cu stare de rau generalizat, dureri de cap, greata si voma, eliminand un lichid verzui si foarte amar, bila. Colonul iritabil, numit si diareea de stress, sau emotionala, demonstreaza reactivitatea intestinului gros la acesti stimuli, manifestandu-se prin emisia a numeroase scaune cu materii fecale putine, dar cu senzatia puternica si foarte deasa de defecare, accentuata in special atunci cand si emotiile sunt mai puternice. #n alt exemplu in acest sens ar fi constipatia, cu aproape toate formele ei si care alterneaza uneori, teoretic nejustificat, cu diareea. -oate aceste tipuri de afectiuni beneficiaza din plin de reflexoterapie, imbunatatind atat starea tubului digestiv la nivelul respectiv, cat si starea generala a subiectului si in principal, starea emotionala a acestuia. 9u trebuie omis faptul ca actionand pe zonele reflexe ale aparatului digestiv, zone destul de intinse, actionam si asupra organelor din imediata vecinatate, de aceea chiar si cand tratam aceste organe vecine este bine sa amplificam efectul prin masarea ariilor digestive corespunzatoare. Masarea zonelor reflexe ale aparatului digestiv incepe cu gura, dintii si faringele, zone descrise in lectiile anterioare, ca fiind situate proximal pe haluce, pe varfurile degetelor, respectiv sub zona gurii la baza halucelui. Ca urmare esofagul care coboara de la nivelul faringelui, va fi proiectat mai jos de acesta pe spatiul dintre metatarsienele * si 7 pe fata plantara (pe fata dorsala este reprezentata traheea, paralela cu esofagul). =rificiul cardia, care face legatura intre esofag si stomac se regaseste pe linia diafragmului, imediat la terminarea esofagului deci intre

*,

metatarsianul* si 7. acesta se maseaza in cazul inflamatiilor usoare, sau in caz de dureri cu sau fara senzatia de arsura, utilizand presiuni cu frictiuni lente circulare. 5tomacul, se afla sub cardia si esofag, pe fata interna a talpii, sub linia diafragmului, predominent pe partea stanga. 5e maseaza in ulcerul gastric sau dureri de tip ulceros, aplicand doar presiune, in hiperaciditate prin presiuni cu frictiuni intense rare, in emotii extrem de intense manifestate prin greata si varsaturi, prin presiune fixa pe zona stomacului. Dona reflexa a pilorului la nivelul bazei metatarsianului 7, se continua cu zona duodenului care se intinde pana la baza metatarsianului @. 5e maseaza sub forma de presiuni simple in dureri si asociate cu frictiuni in inflamatii (insotite si de alte manifestari). 0ntestinul subtire se proiecteaza in spatiul format de cadrul colonului. Colonul (intestinul gros)in cepe de la valva ileocecala, pe talpa dreapta, urca pana la baza metatarsianului $ drept, trece trasversal la baza metatarsienelor talpii drepte si se continua pe talpa stanga pana la metatarsianul $ stang, coboara spre calcaneu apoi ia o directie usor oblica spre marginea interna a calcaiului unde reprezinta sigmoidul si rectul si urca usor pe fata interna a piciorului terminandu-se cu anusul. !ectul si anusul se proiecteaza simetric si pe piciorul drept ele situandu-se in organism in pozitie de mijloc. 5e maseaza in colon iritabil, diaree si mai ales constipatie, insistand asupra rectului sau lucrandu-l exclusiv, anusul avand beneficii in tratamentul hemoroizilor, prin alicarea presiunilor insotite de frictiuni circulare. pendicele este situal alaturi de valva ileocecala unde este si proiectat (marginea superioara a calcaiului spre interior fata de valva ileocecala, fata plantara) si se maseaza in inflamatii ale apendicelui sau ale zonei respective atunci cand apendicele este scos, dar si in inflamatii ale ovarului, trompelor uterine sau in tulburari de ciclu menstrual. )icatul si vezica biliara se regasesc doar pe talpa dreapta, pe corpul metatarsienelor 7,<,@,$, vezica biliara avand o arie mai restransa, doar la nivelul metatarsienelor @ si $, central. 5e maseaza in stari de convalescenta, mai ales dupa hepatite, in tulburari de secretie biliara, digestive, obezitate, constipatie. 3ancreasul cuprinde atat aria stomacului(descrisa)cat si portiunea vecina spre exterior pe talpa stanga, pana la metatarsianul @.

+.

S#ST&, ! &-($"R#-

5istemul endocrin este alcatuit din totalitatea glandelor endocrine din organism, glande care au ca functie producerea hormonilor si eliminarea lor direct in sange. ceste glande sunt raspandite in intreg corpul si sunt reprezentate de hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroide, pancreasul endocrin, suprarenalele, testiculele, respectiv ovarele, etc. Gormoni sunt substante chimice complexe care, alaturi de sistemul nervos, controleaza si regleaza metabolismul, cresterea si reproducerea. .i influenteaza procesele ce au loc la nvelul organelor si de asemenea, transmit glandelor endocrine reactiile acestor organe la actiunea lor, glandele putand astfel sa moduleze aceste reactii prin scaderea sau cresterea cantitatii de hormon produs si eliberat in circulatia sanguina. Coordonatorul activitatii tuturor glandelor endocrine este hipofiza, prin intermediul unora dintre hormonii pe care ii produce> la randul sau hipotalamusul (care nu este glanda endocrina, ci este parte componenta a sistemului nervos) are un rol in reglarea activitatii glandelor endocrine prin controlul pe care il realizeaza direct asupra secretiei de hormoni.

*B

-inand cont ca sistemul endocrin este in stransa legatura cu starile emotionale si chiar cu comportamentul, reflexoterapia poate fi de un real folos in incercarea de reglare a activitatii acestui sistem. Gipofiza, situata la baza creierului, se proiecteaza la nivelul fetei intre ochi, in spatele nasului. Dona reflexa a hipofizei se afla pe pulpa halucelui, mai exact pe prima falanga. 5e lucreaza cu presiune mare antrenand, prin frictiune, toata regiunea plantara a halucelui. 0n lobul frontal a creierului se regaseste epifiza, a carei zona reflexa se afla alaturi de a hipofizei, usor spre baza primei falange. 5e lucreaza doar cu presiune 8landa tiroida alaturi de care se afla si paratiroidele(posterior fata de tiroida, la extremitatile sale superioare si inferioare) este implicata in cresterea organismului si in reglarea proceselor de metabolism, influentand in acelasi timp atitudinea noastra, comportamentul si uneori, gandirea. stfel, hipertiroidiile se asociaza cu scadere accentuata in greutate, deci un metabolism prea accentuat, iar hipotiroidiile se manifesta cu oboseala, hipodinamie, infiltrare a tesutului gras, etc. 3aratiroidele regleaza metabolismul calciului in organism, de aceea va fi foarte util de a folosi acest aspect in tratamentul osteoporozei. Dona reflexa a acestora este situata superior fata de tiroida. Dona reflexa a tiroidei se afla pe extremitatea distala a metatarsianul *, pe fata plantara, desi sunt autori care sustin ca tiroida s-ar proiecta si pe fata dorsala, simetric fata de cea plantara. 0n hipotiroidii se actioneaza cu presiune asociata cu frictiune, iar in hipertiroidii presiunea este simpla. 3aratiroidele sunt situate superior fata de tiroida, la baza primei falange. 3ancreasul, a carui proiectie am studiat-o anterior, secreta insulina, cel mai important reglator al metabolismului glucidic. 5uprarenalele, numite glande ale activitatii fizice si a starilor de stress, secreta adrenalina si cortizonul si sunt situate deasupra rinichilor, avand ca arie de proiectie zona de deasupra liniei articulare dintre metatarsienele 7,< si tarsiene. 5e stimuleaza ca presiune simpla sau asociata frictiunilor. =varele si testiculele fac parte in aparatul reproducator, dar ele au si rolul de a produce homoni(ovarele produc estrogeni si progesteron, testiculele produc testosteron) cu rol in reglarea procesului de reproducere.

..

Aparatul reproduc/tor

paratul reproducator are drept functie conceperea si formarea unui organism nou. cest lucru se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit, ele deosebindu-se fundamental unele de celelalte. A#ara$ul re#ro)uca$or &e%inin contine uterul, situat central in abdomenul inferior deasupra vaginului, inapoia vezicii urinare, doua ovare in legatura cu acesta prin cele doua trompe uterine ce reprezinta prelungiri din partile supero-laterale ale uterului. 3rincipala functie a ovarelor este producerea ovulelor, eliberand apoi in fiecare luna un ovul matur care impreuna cu un spermatozoid ar putea forma un nou organism. =varele au si o functie endocrina, producand cele doua tipuri de hormoni sexuali feminini, estrogenul si progesteronul, cu rol in reglarea activitatii aparatului reproducator, inclusiv dezvoltarea caracterelor sexuale secundare ale femeii(dezloltarea sanilor, dispozitia pilozitatii si a grasimii de rezerva, timbrul vocii, dezvoltarea musculaturii si a scheletului), precum si in reglarea functionalitatii pielii, parului si a altor organe interne(inima si vasele mari, in special artere) sau sisteme(sistemul osos - estrogenii

*+

avand un important rol in fixarea calciului la acest nivel, prevenind rarefierea osului, respectiv osteoporoza). -rompele uterine fac legatura intre ovare si uter, captand ovulul eliberat de unul dintre ovare si conducandu-l spre uter. #terul, este un organ cavitar al carui perete este muscular, permitand destinderea acestuia foarte mult, pe masura ce fatul se dezvolta in timpul celor noua luni de sarcina> de asemenea, mucoasa care captuseste uterul, sub actiunea hormonilor sexuali, creeaza pe parcursul ciclului menstrual conditiile necesare implantarii oului si dezvoltarii acestuia, in situatia in care fecundarea nu se produce, ovulul fiind eliminat o data cu o parte din mucoasa prin sangerarea din timpul menstruatiei. 0n partea inferioara a uterului se afla colul uterin, canal care comunica cu vaginul si prin acesta cu exteriorul. A#ara$ul re#ro)uca$or %asculin contine cele doua testicule care, printr-un sistem canalicular ce se reuneste in canalul deferent, comunica cu prostata, apoi se continua cu uretra, care in portiunea ei finala strabate penisul, cale comuna pentru aparatul reproducator si urinar. -eticulele, ca si ovarele au doua functii/ una de a produce spermatozoizii in numar foarte mare(cca $% milioane zilnic), dintre care numai unul se va uni cu un ovul matur formand un nou organism, iar alta functie este cea de a secreta hormonul sexual masculin : testosteronul, cu rol in reglarea activitatii aparatului reproducator si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare masculine(pilozitatea accentuata, inclusiv faciala, masa musculara importanta, schelet osos mai robust, voce groasa, agresivitate). 3rostata este o glanda situata la baza vezicii urinare, secretiile acesteia intrand in compozitia spermei, mentinand-o activa. 1eziculele seminale au rolul de a stoca in parte sperma produsa si de asemenea, de a secreta un lichid care serveste ca vehicul si mediu nutritiv pentru spermatozoizi. onele re&le'e ale aparatului reproducator se regasesc pe aceleasi segmente atat la barbat cat si la femeie, ovarele fiind corespondentul testiculelor, uterul corespondentul prostatei, iar trompele corespondentul canalelor seminale(ce ajung sa formeze canalul deferent). =varele si testiculele, ca functie endocrina se proiecteaza pe talpa in centrul calcaiului, dar proiectia lor ca organe, cu toate functiile lor se regaseste pe fata externa a piciorului, imediat sub varful maleolei externe, pe o zona relativ rotunda(mai profund fata de articulatia soldului). 0n situatiile care indica o accentuare a functiilor acestora(ex. secretie prea mare de hormoni sexuali, manifestata la femei prin chisturi ovariene si chiar fibroame uterine, la barbati prin adenom de prostata, hiperagresivitate, pilozitate mult accentuata la un moment dat) se actioneaza prin simpla presiune, pe cand in situatiile de incetinire a functiilor(infertilitate, lipsa caracterelor sexuale secundare, libido scazut, frigiditate, impotenta) se lucreaza prin presiuni asociate cu frictiuni circulare. Dona reflexa a uterului si a prostatei se afla pe fata interna a piciorului, sub varful maleolei interne. 5e actioneaza prin simpla presiune de cele mai multe ori asupra acestei zone deoarece cele mai frecvente afectiuni ale acestora o impun, respectiv un uter spastic cu contractii repetate care nu reuseste sa pastreze sarcina, aparand avorturi spontane frecvente, tulburarile menstruale cu sangerare abundenta, fibroamele uterine, adenomul de prostata care determina modificari in sensul cresterii dimensiunilor acesteia. 0ntre maleola interna si cea externa, pe fata dorsala a piciorului, se gaseste zona reflexa a trompelor, respectiv canalelor seminale.

7%

Reflexoterapia mainii
Re&le'o$era#ia %ainii este mai usor de aplicat deoarece se poate realiza aproape oriunde, fara a mai fi necesara dezbracarea sau descaltarea pacientului, pozitia de lucru fiind de asemenea una mult mai comoda si mai adaptabila situatiei. .ste mai des utilizata atunci cand reflexoterapia piciorului nu poate fi aplicata temporar sau definitiv, din considerente de pozitie sau in afectiuni acute, acestea reactionand cel mai rapid la terapia palmelor. #nii autori sustin insa ca la nivelul pielii reflexele sunt mult mai profunde reactionand astfel cu intarziere. Ca in cazul piciorului, reflexoterapia mainii se bazeaza pe aceleasi principii, tehnica unei sedinte de terapie derulandu-se dupa aceleasi secvente/ examinarea regiunii, tehnica de relaxare a acesteia, activarea cesteia, masajul aparatului excretor, al coloanei vertebrale si a limfaticelor urmand apoi tot restul organelor proiectate la acest nivel. Mana este extremitatea distala a membrului superior, scheletul osos al acesteia fiind alcatuit din oasele carpiene(<2 scafoid, semilunar,trapez, trapezoid, piramidal, osul mare, pisiform), metacarpiene(.) si falange(/0/ 7 pentru police si cate < pentru cele @ degete unite intre ele prin articulatii mici. Muschii mainii, cilindrici, dar de dimensiuni foarte reduse, sunt raspunzatori de completarea miscarii realizate de muschii antebratului si de asemenea realizeaza miscari de mare finete. cestia pot fi muschi proprii mainii, cum sunt grupurile tenar pentru police si hipotenar (in special pentru degetul mic) si muschi ai antebratului care se insera pe oasele mainii.

E'a%inarea regiunii/
Din punct de vedere vizual(inspectia)/ - Marimea si forma mainii, diferite de la persoana la persoana, depinzand in mare masura si de statura individului. - Culoarea este in mod normal roz-palid. 3atologic poate sa apara o roseata exagerata a regiunii tenare ce semnifica o afectiune a ficatului> aspectul vinetiu(cianotic) al mainilor este dat de tulburari circulatorii. - Degetele bombate la capete(falanga distala) cu unghii mari si convexe(asa-numitele &degete hipocratice') semnifica suferinta pulmonara cronica. - -ranspiratia excesiva a palmelor apare in tulburari ale sistemului nervos vegetativ, in special a celui parasimpatic. Din punct de vedere palpator se apreciaza/ - -emperatura pielii : se apreciaza simetric la ambele maini - -onusul musculaturii, precum si prezenta sau nu a contracturilor musculare si retracturilor tendinoase - -roficitatea tesuturilor - pielea fetei palmare a mainii este mai groasa, bogata in receptori senzitivi, tactili, termici, acoperind o aponevroza palmara puternica ce ii confera rezistenta> spre deosebire de precedenta, fata dorsala prezinta o piele subtire, moale, bogat vascularizata. Dupa inspectia si palparea regiunii se poate aprecia si mobilitatea acesteia, la nivelul fiecarui deget sau la nivelul articulatiei pumnului.

7*

Te1nica )e rela'are a %ainii+premergatoare reflexoterapieiDelimitarea regiunii/ superior : articulatia pumnului inferior : varful degetelor lateral : marginile cubitala si radiala 5e lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana pacientului

A3 Fa$a #al%ara
/3 e&leura4ul ini$ial : sens ascendent de la degete spre palma =3 &ra%an$a$ : sub forma de ciupire cu degetele pe eminenta tenara si hipotenara 53 &ric$iune : cu marginea cubitala pe degete - cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma 9 cu degetele pe fetele laterale ale degetelor 03 vibra$ii - alunecari vibrate .3 $a#o$a%en$ - tocat - cu degetele semiflectate&nuiele' A. scuturari ale degetelor ,3 e&leura4ul &inal

>3 Fa$a )orsala


/3 e&leura4ul ini$ial : sens ascendent de la degete spre palma 7. presiuni : cu degetele in spatiile intermetacarpiene 53 &ra%an$a$ : sub forma scu$ura$ al degetelor si al spatiilor intermetacarpiene 03 &ric$iune : cu marginea cubitala pe degete - liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene .3 vibra$ii - alunecari vibrate A. tensiuni si tractiuni fine la nivelul articulatiilor degetelor ,. scuturari ale degetelor <3 e&leura4ul &inal

Mobilizari ale %ainii in sco#ul rela'arii/


miscari de fexie-extensie in articulatia pumnului miscari circulare(de circumductie) in articulatia pumnului flexia talpii in jurul &diafragmei' sustinand cu policele punctul corespunzator acecsteia rularea mainii, priza facandu-se la nivelul marginilor acesteia

a mainii : se realizeaza dupa directii aproape identice cu ale piciorului, incepand cu varfurile degetelor si terminand la nivelul articulatiei pumnului, atat la nivelul palmei, cat si al fetei dorsale a mainii. Manevrele folosite sunt aceleasi neteziri profunde, ample sau marunte, executate cu policele(unul sau ambele) sau cu restul degetelor.

Masa4ul )e #rega$ire+ac$ivare-

77

Ac$ivarea %ainii
Directiile de activare pentru palma / - pe jumatatea distala a degetelor(falanga distala si medie) neteziri in sus spre varf - jumatatea proximala a degetelor(falanga proximala) in jos spre palma - regiunea tenara(primul metacarpian) dinspre partea rediala spre partea cubitala - radacina degetelor(portiunea distala a metacarpienelor 7,<,@,$ dinspre partea cubitala spre partea radiala, pana la metacarpianul *> pe portiunea centrala a palmei sensul se pastreaza, dar se aplica doar pe zona hipotenara - marginea cubitala a mainii se maseaza cu o netezire lunga pe toata distanta atat spre degete cat si spre articulatia pumnului - pe marginea radiala a policelui - alunecari scurte dinspre pumn spre varf si in sens invers - pe portiunea distala a spatiului dintre metacarpienele 7 si < - neteziri spre articulatia pumnului - de la baza metacarpianului $ spre degete pana la jumatatea distantei, apoi transversal la nivelul palmei drepte, pana la marginea radiala a acesteia, apoi se continua cupalma stanga de la acelasi nivel, marginea radiala, transversal spre marginea cubitala unde se indreapta spre articulatia pumnului, pentru ca la nivelul acesteia sa se indrepte din nou spre cubital(directia colonului) - pe articulatia pumnului neteziri ample dinspre cubital spre radial Directiile de activare pentru fata dorsala/ neteziri de la varful degetelor spre baza lor, pana la articulatiile metacarpofalangiene la nivelul metacarpienelor - alunecari de la capatul proximal al acestora spre degete pe portiunea carpienelor si a articulatiei pumnului se lucreaza de la jumatate spre radial, respectiv cubital, inconjurand apoi extremitatile distale ale radiusului si cubitusului pe fetele anterioara si posterioara a antebratului se executa neteziri de la pumn spre articulatia cotului

Zone Reflexe
5pre deosebire de picioare, care privite alaturate oglindesc organismul ca atare, cu axul lui central, coloana vertebrala, mainile, pentru a oglindi in acelasi mod organle corpului ar trebui privite alaturate cu marginea lor radiala. 0n timpul sedintei de reflexoterapie acest lucru se intampla numai cand se lucreaza fata dorsala, pentru fata palmara pozitia de lucru fiind cu marginile cubitale alaturate. cest aspect poate sa ne dezorienteze putin la inceput, dar cu timpul se retin zonele de proiectie si privirea de ansamblu devine una propice reflexoterapiei.

1.
MC <

S#ST&, ! &0"R&T$R (Aparatul urinar -

Dona reflexa a rinichiului/ la baza metacarpienelor 7 si <, intre ele, mai mult spre Dona reflexa a ureterelor/ de la zona rinichiului oblic spre marginea radiala a policelui aproape de articulatia pumnului Dona reflexa a vezicii urinare/ fiind organ situat central, va fi proiectata jumatate pe mana dreapta, jumatate pe stanga, pe marginea radiala a policelui aproape de

7<

articulatia pumnului, imediat deasupra punctului rectal (situat chiar la nivelul interliniei articulare a pumnului, pe marginea radiala) 5ensul de lucru va fi pornind de la rinichi spre vezica urinara.

2.

S#ST&, ! !#,1AT#"

Dona reflexa a limfaticelor superioare, influenteaza fata si gatul, sunt situate pe membrana dintre degetele mainilor. Dona limfaticelor axilare(si a ganglionilor) se afla in imediata vecinatate a zonei umerilor, la nivelul capatului distal al metacarpianului $. 1asele si ganglionii limfatici inghinali si limfaticele bazinului mai sarac reprezentate la nivelul mainii se regasesc pe fata dorsala a mainii, la nivelul articulatiei pumnului si in jurul capetelor distale ale radiusului si cubitusului. Dona apendicelui, se afla la baza metacarpianului $ pe fata palmara a mainii drepte usor lateral fata de valva ileocecala. Dona splinei se gaseste pe fata palmara stanga la nivelul capetelor proximale ale metacarpienelor @ si $.

3.

APARAT ! !$"$,$T$R

Donele reflexe ale coloanei vertebrale se afla pe marginea radiala a policelui, astfel cv cervicala in dreptul falangei proximale a policelui, cv toracala in dreptul primului metacarpian, cv lombara in dreptul carpienelor, cv sacrata si coccisul fiind foarte slab reprezentate la acest nivel, practic aproape punctiform imediat sub coloana lombara, chiar pe interlinia articulatiei pumnului.

onele re&le'e ale %e%brelor cu muschii si articulatiile acestora/ rticulatia umarului/ pe marginea cubitala a mainii, la nivelul articulatiei dintre metacarpianul $ si prima falanga a degetului $ (deasupra zonei reflexe a limfaticelor axilare). Muschii umarului/ la nivelul capetelor distale ale metacarpienelor 7,<,@, la nivelul articularii acestora cu falangele proximale> cei din plan anterior pe fata palmara, cei din plan posterior pe fata dorsala. Muschii cutiei toracice/ pe lungimea metacarpienelor, partea anterioara pe fata palmara, partea posterioara pe fata dorsala. Fratul si muschii sai/ pe marginea cubitala a metacarpianului $, imediat sub limfaticele axilare. Cotul/ imediat distal fata de linia ce injumatateste metacarpianul $, pe fata dorsala a mainii, marginea cubitala. ntebratul cu muschii sai si mana/ slab reprezenate, pe fata dorsala a mainii, pornind de la cot transversal peste metacarpienele $ si @. Muschii peretelui abdominal/ pe fata dorsala a mainii, la nivelul carpienelor. rticulatia soldului/ pe fata dorsala a mainii, destul de slab reprezentata, intre capatul distal al cubitusului si carpianul imediat alaturat. rticulatia genunchiului/ imediat proximal fata de linia ce injumatateste metacarpianul $, pe fata dorsala a mainii, marginea cubitala. 8amba/ pe fata dorsala a mainii, marginea cubitala, la capatul proximal al matacarpianului $ onele re&le'e ale ca#ului si ga$ului/
7@

Dona creierului pe fata dorsala a policelui la nivelul pulpei acestuia. Dona urechilor se afla pe fata palmara a degetelor @ si $, jumatatea lor proximala. Dona ochilor se gaseste pe fata palmara a degetelor 7 si <, jumatatea lor proximala. Donele dintilor sunt pe fetele dorsale a degetelor. Donele sinusurilor sunt pe fetele palmare ale degetelor, jumatatea distala a acestora. Dona gatului este la baza policelui, de jur-imprejurul acestuia.

4. 5.

APARAT ! "#R" !AT$R APARAT ! R&SP#RAT$R

Dona reflexa a inimii - pe fata palmara a mainii stangi, intre metacarpianul 7 si <, la nivelul capetelor lor distale. Dona reflexa a cailor respiratorii superioare/ nasul si gura, nu sunt reprezentate distinct, ele se afla grupate pe falanga proximala a policelui, faringele si laringele, aflandu-se la baza acestuia, atat pe fata palmara cat si pe cea dorsala, pe zona care este descrisa ca &gat'. -raheea se gaseste pe fata dorsala a mainii intre metacarpianul * si 7, pornind de la nivelul plicii primelor doua degete. Fronhiile si plamanii se maseaza pe ambele fete ale mainii, pe regiunea care apartine si musculaturii toracelui.

%.

APARAT ! (#)&ST#*

5pre deosebire de picior, unde sunt reprezentate destul de redus, la nivelul mainii sinusurile au o proiectie bogata pe falangele distale ale degetelor. Donele reflexe ale dintilor si maxilarelor sunt descrise pe toata suprafata dorsala a degetelor. .sofagul coboara de la nivelul &gatului', pe spatiul dintre metacarpienele * si 7 pe fata palmara (pe fata dorsala este reprezentata traheea, paralela cu esofagul). 5tomacul, se afla sub esofag, pe portiunea distala a metacarpianului 7, la nivelul ambelor palme. Dona reflexa a duodenului aproape deloc reprezentata se suprapune pe zona stomacului. 0ntestinul subtire se proiecteaza in spatiul format de cadrul colonului, pe partea inferioara a palmei(spre articulatia pumnului) Colonul (intestinul gros) incepe de la valva ileocecala, pe palma dreapta la nivelul articulatiei dintre metacarpianul $ si carpiene, urca pana aproape de limita proximala a metacarpianului $ drept, trece oblic in jos strabatand pe la jumatate eminenta tenara si se continua pe palma stanga pana la metacarpianul $ stang, coboara apoi spre baza policelui si a tenarului unde reprezinta sigmoidul si rectul. !ectul si anusul se proiecteaza simetric si pe mana dreapta ele situandu-se in organism in pozitie de mijloc. pendicele este situal alaturi si suprapus peste valva ileocecala unde este si proiectat )icatul si vezica biliara se regasesc doar pe palma dreapta, pe corpul metacarpienelor @,$, vezica biliara avand o arie mai restransa, doar punctiform intre capetele distale ale metacarpienelor @ si $. 3ancreasul cuprinde atat aria stomacului(descrisa)cat si portiunea vecina spre exterior pe mana stanga.

7$

'.

S#ST&, ! &-($"R#-

Dona reflexa a hipofizei , suprapusa peste cea a epofizei, se afla pe pulpa policelui, mai exact pe prima falanga, in centrul acesteia. Dona reflexa a tiroidei se afla pe extremitatea distala a regiunii tenare, pe fata palmara. 3aratiroidele sunt situate superior fata de tiroida, la baza primei falange. 3ancreasul, se lucreaza si in cadrul sistemului endocrin 5uprarenalele sunt situate deasupra rinichilor, avand ca arie de proiectie zona de deasupra treimii proximale a metacarpienelor. =varele si testiculele vor fi descrise in cadrul aparatului reproducator. B. APARAT ! R&PR$( "2T$R =varele si testiculele, au zonele reflexe la nivelul articulatiei pumnului, pe extremitatile distale ale oaselor antebratului, mai exact cubitusul. Dona reflexa a uterului si a prostatei se afla pe fata interna a mainii, sub capatul distal al radiusului. 0ntre maleola interna si cea externa, pe fata dorsala a pumnului, se gaseste zona reflexa a trompelor, respectiv canalelor seminale.

Zone distincte
;inia diafragmului se gaseste pe fata palmara pornind imediat sub articulatiile metacarpofalangiene, apoi vine oblic si in jos pana la police, inclusiv. Dona reflexa a plexului solar se regaseste pe linia diafragmului la nivelul capatului proximal al degetului <. 9ervul sciatic se regaseste simetric fata de trompele uterine, adica pe fata palmara a articulatiei pumnului, intre cele doua capete distale ale oaselor antebratului. =chii se regasesc pe fata palmara a mainii pe suprafata descrisa de falangele distale si cele mediane ale degetelor 7 si <. #rechile se au proiectie simetrica, insa la nivelul degetelor @ si$.
respectiva)

7A