Sunteți pe pagina 1din 19

Subiecte semiologie 2011 1. Semiologia - definitie, continut, importanta.

Semiologia reprezinta studiul simptomelor si semnelor bolilor, este utila pentru stabilirea unui dignostic pe baza caruia se poate constitui un tratament corespunzator. Ptr acesta este nevoie de depistarea tuturor manifestarilor subiective si obiective, care se realizeaza prin examen obiectiv. Acesta cuprinde anamneza, examenul fizic sau clinic, examenul paraclinic si de laborator solicitat de specialist pe baza diagnosticului prezumativ presupus. In urma investigatiei de laborator se confirma sau infirma diagnosticul prezumativ pe baza semnelor paraclinice. Toate aceste grupe de semne si simptome permit elaborarea unui diagnostic pe baza caruia se prescrie tratamentul. 2. Anamneza - definitie, parti componente, varsta, sex. Anamneza reprezinta conversatia sau dialogul cu bolnavul. Se poate desfasura in mai multe moduri ! ascultarea fara a interveni ! interogatoriul ! combinatie "ascultare si interogatoriu#. Anamneza are o valoare reusita si este importanta in cazul unui $inetoterapeut. %lementele anamnezei ! date biografice ale pacientului care cuprind varsta, sexul, profesiunea, locul si conditiile de munca, locul nasterii si conditiile de viata. ! antecedentele &etero!colaterale si familiare. ! antecedentele personale. ! istoricul afectiunii prezente. 3. Antecedente - tipuri, semnificatie Antecedentele hetero-colaterale trebuie cercetate cu mare atentie la distanta de mai multe generatii, existand posibilitatea transmiterii unor gene recisive care nu se manifesta la fiecare generatie. 'in aceasta categorie fac parte ! luxatia congenitala de sold ! piciorul plat congenital ! &ipoatrofiile partiale( totale ! genu valgum( varum ! forme de scolioza idiopatica ! osteoporoza ! tulburari ale mainii si degetelor de tipul sindactiliei, polidactiliei, ra&inodactiliei. Antecedentele personale In cazul copiilor sunt importante informatiile privind momentele si conditiile nasterii "prematur, sarcina depasita, travaliu dificil !) toate sau nu, cezariana#. In cazul adolescentilor, informatiile se refera la boli infectioase survenite in copilarie "ra&itism#, momentul instalarii pubertatii si caracterele acesteia. *a adult se refera la interventiile c&irurgicale suferite la eventuale accidente, traumatisme de munca sau de circulatie. 4. Semn, simptom, sindrom - definitie , exemple Semnul reprezinta manifestarea care este descoperita de examinator si care poate fie evidentiata sau cuantificata. Simptomul reprezinta manifestare a bolii care ne este relatata de pacient dar nu poate fi pusa in evidenta in mod obiectiv. exemplu durerea este cel mai important simptom Sindromul este format dint+un grup de simptome si semne care apare in mai multe boli. exemplu , insuficienta cardiaca "poate aparea dupa un infarct#, , tulburare de ritm "de tip paroxistic# , miocardita "inflamatie de diverse cauze a musc&iului cardiac# , &ipertensiune arteriala.

5. Anamneza - locul nasterii, profesie, conditii de viata si munca ocul nasterii si domiciliul! ! in functie de zona geografica unde s+au nascut sau locuieste pacientul, se pot dezvolta anumite afectiuni exemple , malformatii congenitale "mai frecvente in interiorul arcului carpatic, in zonele cu zacaminte radioactive# , afectiuni reumatismale " zone umede si reci, munte# , tulburari de crestere "zona subcarpatica a -rancei, zona edemica pentru lipsa iodului#. "rofesia are legatura cu patologia aparatului locomotor. exemplu , cifozele"mai frecvente la persoanele care lucreaza din pozitia asezat informaticieni, ciasornicari, croitori# , lordozele "mai frecvente la persoanele care lucreaza in pozitia ortostatism zugravi, electricieni# , scoliozele "mai frecvente la categoria de sportivi ce practica sporturi asimetrice basc&et, aruncari#. , piciorul plat si boala varicoasa "apar la persoanele ce stau mult in ortostatism mentinanad aceeasi pozitie# , intoxicatii profesionale "intoxicatii ce plumb. saturnism, in tipografii# , leziuni degenerative vertebrale soferi , tasari vertebrale "la sportivii ce practica sarituri#. #. $storicul %olii Insemnarea istoricului bolii se realizeaza in 2! / etape &escrierea modului de de%ut al afectiunii d ac p d v pot apartea 2 situatii! ! debutul brusc sau acut sau brutal !) se intampla in traumatisme sau 0in plina sanatate aparenta1 "2 situatii in care manifestarea bolii ar lipsi , este preexistenta, muta clinic , a existat o simptomatologie, dar foarte stearsa, discreta care a fost ignorata de pacient#. exemple boala ulceroasa "perforatii# infarctul miocardic acut "I.2.A.# accidentul vascular cerebral "A.-.3.# ! debutul lent, insidios "lent progresiv# cu simptomatologie care se instaleaza si se agraveaza treptat, pacientul neputand preciza momentul debutului " se intampla in bolile cronice#. %. &escrierea modului in care %oala evolueaza exemple unele boli au evolutie programata, continua, simptomatologia instalandu+se si agravandu+se treptat bolile neoplazice sau cancerele. alte boli au evolutie intermitenta sau pusee "pot sa dureze zile sau saptamani si sunt intrerupte de perioade de acalmie, in care simptomatologia dispare, si au durata variata! saptamani, luni, ani.#. aceasta simptomatologie este caracteristica bolilor cronice spondilita an$ilopoetica " S.P.A.#, poliartrita reumatoida "P.4.#, periartrita scapulo!&umerala "P.S.5.# o boala cum este leuconevraxita "degenerare a mielinei de la nivelul creierului, sufera debutul la varste tinere "2/!/0 ani#, speranta de viata 10!16 ani. displopie "nu mai vede bine# alte boli au evolutie ciclica "bolile stomacului# boala parazitara malaria bolile cu evolutie regresiva c&isturi ovariene "tind sa se vindece sau sa dispara dupa menopauza#. c. 'elatarea tratamentelor efectuate si rezultatele acestora. 'aca rezultatul unui tratament a fost favorabil, acesta poate fi continuat, daca rezultatele au fost nefavorabile, se recomanda internarea, pentru supraveg&erea pacientului si mentinerea sub medicamentatie, fie asocierea medicamentelor, fie sc&imbarea tratamentului. In functie de tipul de tratament efectuat si de durata acestuia, in cazul unui episod trecut al voii, se poate preciza stadiul evolutiv al afectiunii prezente. (. Semnele inflamatiei Senzatia de fluctuenta se percepe de obicei in zona, in care la inspectie a fost evidentiata o marire de volum localizata cu, sau fara semne de inflamatie. ). *riterii de apreciere a durerii 'urerea se descrie in functie de anumiti parametrii de localizare "raportat la regiunea corpului, profunzime#, intensitate, caractere "modul in care e descrisa de pacient exemplu intepatura, arsura, crampa etc#,

circumstante de aparitie, durata, mod de debut, durerea brusca "de tip acut#, durerea lent progresiva, momentul disparitiei durerii. 7. &urerea toracica 'urerea toracica poate imbraca dif forme in functie de cauza si originea sa.pc!tul de plecare fiind peretele toracic, organele intratoracice sau alte organe din vecinatate. 'urerile produse de afectiunea cut tora se pot datora unor suferinte ale nervilor intercostali, ale cv, spondilite, spondiloze , discopatii vertebrale, unor metastaze osoase , suferinte musculare, fracturi sterno costale 'urerile care au ca pt de plecare organele intratoracice se pot datora ineresarii pleuro!pulmonare" 8ung&i din pleumonie, din tra&eitasau tra&eobronsitaacuta, din pleumotorax, pleuziesau pleurita. 10. &urera a%dominala ! durere abdominala "colecistul# este acuta ! disc&inezi biliare "face parte din grupa celor cu dificultate# ! &iper$inetica. contractie de tip spastic ! &ipo$ineziebiliara "bila lenesa#, pacientul relateaza o apsare in &ipocondrul drept, cu durere de cap, ameteli, gust amar in gura si iradiere, in zona interscapulo!vertebrala. ! durere din apendicita localizata in fosa iliaca dreapta ! durere de tip acut ! nu in legatura directa cu gravitatea durerii ! se observa o pierdere a elasticitatii tesuturilor sau rigidizare. ! splina doare in efort, si in cazul parazitilor intestinali. ! durerile ovariene ! colon iritabil, care este balonat in 8umatatea stanga a colonului ! rinic&i 9 durerea duce la mictiune ! eliminarea pietrelor. ! durerile care apar in diverse tumori abdominale "in orice zona abdominala pot fi#. 11. Adenopatia - tipuri , semnificatie Adenopatia reprezinta metastaze ale tumorii primare! :%;P*A<II. Tipuri de adenopatii 1. Adenopatiile benigne inflamatorii, sunt in general sensibile, dureroase si mobile. 3onsistenta este normaa sau usor crescuta "remitenta#. 2. Adenopatiile maligne, sunt dure, fixe si nedureroase. =ixe pentru ca ganglionii bareaza calea celulelor canceroase, care se divid in interiorul ganglionilor 9 inflitrare. 12. 'epere topografice la nivelul capului si gatului a nivelul capului! A. +ertexul. punctul cel mai inalt al calotei craniene. ! punctele parietale de o parte si de alta "punctele cele mai laterale ale calotei craniene.#. ! posterior " punctul cel mai posterior al calotei craniene se numeste opistocranion.#. ! la nivel occipital protuberanta nucala "linia nucala superioara si linia nucala suprema! aproape de baza craniului si nu poate fi folosita ca reper#. anterior !) la nivelul fruntii 2 proeminenete numite bosele frontale !) inferior de bosele frontale, pe linia mediana, intre arcadele sprancenoase "2 care formeaza marginea superioara a cavitatii orbitale# se gaseste glabela. ,. "iramida nazala este ea insasi considerata un reper. In portiunea laterala a fetei descriem fosele temporale, care contin arterele temporale "este palpabila pe marginea laterala a fruntii si este vizibila, dureroasa in anumite forme de cefalee si in arterita temporala 5;4T;:#. 4elieful obrazului este format de bula grasoasa a obrazului ">I35AT# impreuna cu musc&ii mesticatori care se insera pe arcadele zigomatice, marginite anterior de fosele temporale. >ula grasoasa poate sa dispara in boli comsomptive "cancere, malnutritie#, pentru ca ele consuma toate rezervele organismului.

*. -andi%ula .palpabila aproape pe toata suprafata anterior, pe linia mediana exista o proeminenta palpabila numita menton situata transversal.#. &. *avitatea %ucala! ! marginita anterior de 2 formatiuni numite buze, care au 2 comisuri laterale dreapta si stanga. ! pe linia mediana, de la septul nazal pana la marginea buzei superioare se descrie un sant nazo!labial median. a nivelul urechii! reperele sunt cartilaginoase si tegumentare ! 1 punct marginea superioara a pavilionului ! 1 punct auricular posterior ! 1 punct inferior marginea lobului urec&ii ! 1 punct anterior numit tragus. a nivelul gatului! reperele sunt mai putine ! anterior, pe linia mediana cartila8 tiroid ! lateral musc&ii S.3.2. ! posterior se palpeaza ligamentul nucal, care se intinde pana la 36!3?, palpabila este 3@. "ligamentul nucal continua de la 3@ cu ligamentul supraspinos#. 13. 'epere topografice la nivelul toracelui ! manubriul "superior si cel mai lateral# ! corpul sternului, intre ele se delimiteaza un ung&i obtuz desc&is posterior egal cu ung&iul *AIS. ! pe marginile sternului, la persoanele cu sec&ele de ra&itism se palpeaza articulatiile condrosternale proeminente ! apendicele xifoid poate fi proeminent infundat bifid. ! coastele inferioare !) / false !) 2 flotante, se unesc cu sternul printr+o formatiune cartilagionasa, care impreuna cu cea de partea opusa delimiteaza ung&iul xifoidian "B6o#! este mai mic la personaele astmice, slabe in general, si mai mare la persoanele cu torace evazat la baza, din cauza unor suferinte abdominale "&epatosplenomegalii sau ascita#. 14. 'epere topografice la nivelul mem%relor -em%rul superior! ! capul &umeral poate fi palpat la persoanele slabe ! la nivelul extremitatilor distale a &umerusului se palpeaza epicondilul si epitro&leea. ! posterior, tot la nivelul cotului se palpeaza olecranul "apartine ulnei# ! la nivelul extremitatilor distale a antebratului se palpeaza procesele xifoide radial si ulnar. ! la nivelul carpului, pe fata anterioara, proeminenta osului cu cartila8 si pe cealalta parte pisiformul, care delimiteaza canalul carpian. a nivelul mainii! fata palmara/ fata volara ! eminente tenara si &ipotenara ! pliuri de flexie "importanta diagnostica in boala genetica. sindromul ';C:, mana simiana# fata dorsala se palpeaza metacarpienele. *a nivelul membrului inferior 0am%a!- tu%erozitatea ti%iala -) creasta tibiala "margineste fata anteromediala a tibiei, palpabila#. ! capul peroneului. ! extermitatea distala a gambei maleole peroniere, tibiala. ! posterior repere musculare gemenii, tendonul a&ilian, calcaneu. 15. 1x. *linic general- metodologie, descriere %xamenul clinic general este obligatoriu, indiferent de localizarea afectiunii. Se prefera a fi facut cu pacientul dezbracat respectand simtul pudic. %xaminarea se face vizual, in incapere bine luminata, confort termic.Se va nota tipul constitutional al pacientuui "astenic, gracil, piee fina, usor inc&isa la culoare! buna, obra8ii si buzele rosii, anomalii de implantare a dentitiei#. *a pacientii predispusi la infectii de tip polimielita cu cea mai grava forma de tip tetraplegic. 1#. 1x o%iective- definitie si tehnica

1xamenul o%iectiv reprezinta urmatoarea etapa a examenului clinic dupa anamneza. Trebuie sa fie sistematic, complet, riguros si minutios. 2ehnica examenuui o%iectiv! %xamenul obiectiv al unui pacient trebuie executat complet si sistematic. Pentru localizarea unor leziuni, plagi, pentru delimitarea unor procese sau delimitarea limitelor unor organe, se folosesc anumite repere topografice care pot fi osoase, cartilaginoase, musculare sau tegumentare si anumite linii reper care sunt naturale sau conventionale, care sunt orizontale sau verticale si sunt abordabile in incidentele de fata, de profil si posterioare. 1(. $nspectia- definitie, generalitati, tehnica inspectiei generale "rin inspectie se obtin numeroase informatii necesare orientarii in continuare a examenului clinic. 'e obicei vedem si recunoastem ceea ce am invatat si ceea ce stim, astfel spus, gasim ceea ce cautam. 3a metoda de examinare, inspectia debuteaza odata cu intrarea pacientului in cabinet si continua pe parcursul anamnezei. Putem obtine informatii valoroase cu rol important in stabilirea diagnosticului de la prima vedere. *a intrarea pacientului in cabinet se cauta aprecierea atitudinii generale si pe segmente a intregului corp, care poate fi atitudine vicioasa sau antalgica "pozitia pacientului adoptata pentru reducerea durerii#. 3ontinuam inspectia cu aprecierea mersului, si a mobilitatii genunc&ilor, cu modul in care trece de la pozitia ortostatism, la pozitia decubit sau asezat, si sesizarea unor elemnte patologice. exemple exoflamia, proeminenta globilor oculari cu aspect de fanta palpebrala, in unele situatiiD globii nu sunt acoperiti in totalitate de pleoape, in timpul clipitului sau inc&iderea oc&ilor. existenta gusei, proeminenta regiunii anterioare a gatului sesizarea unei stari psi&ice particulare de agitatie sau anxietate "frica extrema, care nu poate fi controlata.#. ; parte dintre aceste semne sunt caracteristici &ipertiroidei sau bolii >AS%';C. Alte aspecte miscarea dezordonata a membrelor caracteristica pentru coree "boala neurologica prin afectarea sistemului nervos#, mersul caracteristic cosit sau stepat, din &emiplegie, atitudine vicioasa cu deformari ale membrelor inferioare sau coloanei. 2ehnica inspectiei! Inspectia trebuie efectuata sistematic, atent, cu spirit de observatie educat, dupa un anumit plan si cu o anumita metodologie. Se realizeaza direct cu pacientul dezbracat, din toate pozitiile convenabile observatiei. %xaminarea trebuie efectuata static, cat si dinamic, solicitand pacientului sa execute anumite miscari, trebuie respectata de asemenea succesiunea in examinarea regiunii de la examinarea cefalica inspre membrele inferioare. Inspectia nu trebuie sa oboseasca pacientul, si de aceea nu il va mobiliza mai mult decat este nevoie. 1). $nspectia locala - generalitai, metodologie Are ca scop observarea in detaliu a unei regiuni, la nivelul careia au aparut sau depistat efecte particulare in cadrul inspectiei generale. Prin inspectia locala, se cerceteaza in amanuntire o zona limitata a corpului, uneori folosindu+se instrumente speciale de vizualizare "lupa#. 3u a8utorul lor, se pun in evidenta carcateristici semiologice ale unor procese localizate "nepigmentari, eruptii cutanate, zone cu tulburari trofice, edeme, circulatie colaterala#. An element important depistat la inspectie este observarea sau atitudinea pacientuui. 13. $nspectia locala - posturi particulare Anumite pozitii sunt caracteristice pentru o anumita patologie. ;rientand examenul in continuare. exemple pacientul in pozitia asezat, in pat, spri8inindu+se pe multe perne, la care observam privirea anxioasa, tegumente cianotice, 8ugulare turgescuente, respiratie rapida si superficiala, orienteaza spre un diagnostic de insuficienta cardiaca decompensata "insuficienta respiraorie acuta, care poate sa apara in astm bronsic sau >P;3 acutizare#. ;4T;P:%%!) P;<ITI% pacientul in pozitia genu pectoraa, in pat, orienteaza catre suferinta gastro!intestinala sau pericadita. In cazul, in care pacientul prezinta o asimetrie a umerilor, ne gandim la deviatie de coloana. Inspectia se realizeaza examinand succesiunea extremitatii cefalice, regiunea cervicala, regiunea umerilor si membrelor superioare, toracele, abdomenul, bazinul si membrele inferioare.

24. $nspectia capului si regiuni cervicale Se insista asupra regiunii catre care ne orienteaza anamneza si inspectia locala *a nivelul capului se observa forma generala a capului "sferica, alungita#. Aspectul fruntii "inalta, cu aspect de dorm! sindrom ';C:#, fruntea lata "olimpiana#, fruntea bombata, ingusta si tesita. Asimetrii ae fetei, care pot sugera diverse pareze faciale sau malformatii congenitale. Aspectul dintilor si defectele de implantare. numarul dintilor "lipsuri de muguri dentari#. Tot mai putine persoane au dentatie completa "la varste adute lipsa molarului de minte#. Se observa eruptii intarziate si tot mai frecventdispozitia lor pe arcadele dentare. 'efectele dentitiei pot trada &ipocalcemie, iar la varsta adulta, cariile si lipsurile de asemenea, pot insoti asteoporoza. *a nivelul regiunii cervicale, se observa forma gatului, gatul aparent alungit sau scurtat, cu zone proeminente "proeminenta anterioara. gusaD proeminenta anterolaterala. adenopatieD flegmon amigdalian#. Pozitia gatului ! gatul inclinat anterior "in cifoza dorsala cu delordozare cervicala.#. ! gat inlinat lateral "torticolis# 21. $nspectia toracelui si a%domenului Prin inspectia la nivelul toracelui, se observa dimensiunea generala, eventualele deformari, care intereseaza toracele in intregime sau pe anumite zone global cifotic, astenic, emfizematos, cifoscoliotic, si sa prezinte tulburari dinamice respiratorii. Se mai inspecteaza pozitia elementelor componente de sus in 8os, de la nivelul claviculelor "tulburari de simtrie#, la nivelul sternului "infundat, proeminent#, aspectul si mobilitatea coastelor, evazarea toracelui. Aprecierea miscarilor respiratorii ample, profunde sau superficiale, frecvente miscarilor respiratorii "poli( ta&i( bradipnee#. Prin inspectia la nivelul abdomenului, se oberva forma generala a abdomenului, proeminent sau supt, gras sau slab, tonic sau flasc, aspectul desenului venos! superficial si existenta unor zone cu vene dilatate, in zona periombilicara, dand aspectul de 0cap de meduza1, sau pe flancurile abdomenului situate, care pot sa apara in insuficienta &epatica "apare in evolutia cirozei &epatice#. %xistenta anumitor cicatrici, dupa interventi c&irurgicale pentru &ernii abdominale, eventratii, apendicita, ulcer, pancreatita. 22. "alparea - definitie , generalitati si tehnica %ste metoda semiologica prin care informatia se obtine in cadrul examenului obiectiv, cu a8utorul simtului tactil si simtului volumului "stereometrie#. 2etoda este cunoscuta din antic&itate, dar s+a perfectionat de+a lungul timpului. Prin palpare percepem, distingem sau apreciem proprietatile fizice ale tegumentului, temperatura, umiditatea, turgescenta, calitatea musc&ior, oaselor, articulatiilor, precum si ale diferitelor organe sau deformatiuni patologice. Informatiile primite referitoare la diversele elemente anatomice permit aprecierea localizarii dimensiunii, formei, raporturilor lor, caracterele suprafetei, consistenta, mobilitatea si sensibilitatea acestora. Prin palpare, se confrunta in mod obiectiv, datele obtinute in urma anamnezei si inspectiei. In interpretarea senzatiilor dureroase relatate de pacient, in cadrul anamnezei, palparea aduce informatii privind localizarea, intensitatea si caracterele durerii. Prin palpare, in anumite cazuri, durerea este provocata voluntar, prin manevre specifice urmarind in aceasi timp reactia bolnavului "mimica, gemete, miscari reflexe, contractii musculare# !) 0semnul clopotelului1, provoaca dureri prin palpare profunda, in fosa iliaca dreapta si destindere brusca. 2ehnica palparii! Pentru ca palparea sa fie corecta si sa aduca informatii obiective, sunt necesare cateva conditii A. pozitia pacientul, pentru a avea un acces cat mai bun, in cat mai multe zone ale corpului, se prefera pozitia '' a pacientului. ! in aceasta pozitie , contractiile musculare sunt minime ! in alte situatii, se recomanda posturile '*, asezat, postura genu! pectorala sau ortostatism. >. pozitia examinatorului, trebuie sa fie comoda pentru a nu+i stan8eni miscarile. ! se recomanda ca examinatorul sa se aseze in dreapta pacientului, cu privirea spre fata acestuia pentru a+i observa mimica.

! antebratul examinatorului trebuie sa fie orizontal la nivelul corpului pacientului. ! iar palparea se realizeaza cu fata palmara a mainii si degetelor. ! in situatii speciale, cu varfurile degetelor sau marginea cubitala a mainii. 3. atat examinatorul, cat si pacientul, trebuie sa respecte regulile generale de igiena. '. mana examinatorului trebuie sa fie calda, uscata, ung&iile sa fie taiate, sa nu poarte bi8uterii, sa nu prezinte durioame sau plagi desc&ise. 23. "alparea muschilor si oaselor Palparea musc&ilor, ofera informatii privind dezvoltarea sistemului muscular, tonusului muscular, integritatea anatomica a musc&ilor. Tonusul muscular se apreciaza prin metoda mono!manuala "cu degetele sau prinzand corpul muscular intre police si celelalte B degete#. 5ipertonia musculara poate fi functionala, fiziologica, in cazul sportivilor de performanta, cand este insotita de &ipertrofie functionala. 5ipertonia sau Atonia musculara insotesc &ipertofia si atrofia, care sunt vizibile la inspectie. 5ipertonia patologica se manifesta ca spasme musculare .) polimielita, sau sub forma de contractii musculare, cum se intalnesc in leziunile de neuron motor central "&emiplegii#, contractii in leziuni extrapiramidale "par$inson#. In bolile cronice sau in cele care impun limitarea activitatii fizice apar atrofiile, scade tonusului si reducerea volumului musculaturii. Palparea este utilizata in cadrul bilantului muscular pentru diferentierea fortelor =0 si =1. Se poate pune in evidenta sensibilitatea unor grupe musculare, exemplu bolile reumatismale, in miozite si dermato!miozite, in cazuri de rupturi sau &ematoame musculare sau in tric&ineloza. Palparea oaselor da posibilitatea de a controla pozitia, dimenisunile si raporturile dintre diverse repere osoase. 2odificarea reporturilor normale este caracteristica unor afectiuni ca luxatiile si fracturile. 2obilitatea anormala este semn de certitudine in fracturile complete datorita intreruperii continuitatii oaselor. :u se recomanda totusi cautarea acestui semn deoarece produce dureri mari accidentatului si poate determina deplasarea fragmentelor osoase producand leziuni ale partilor moi si rupturi de oase si traiecte nervoase. An alt semn atat palpatoriu, cat si auscultatoriu este crepitatia. %a apare atat in afectiuni ale partilor moi "sinovite, emfizem subcutanat, &ematom subcutanat#, cat si in suferinte osoase la frecarea fragmentelor osoase intr+un focar de fractura cominutiva. Intensitatea durerilor spontane la nivelul oaselor ce se poate palpa, creste prin metoda palparii "osteoporoza#. 24. 'epere topografice la nivel a%dominal rebordurile costale ! cicatricea ombilicala ! posterior, la nivel lombar!. apofizele spinoase lombare ! la nivelul sacrului, se palpeaza baza sacrului ! palparea gaurilor sacrate "B perec&i# ! inferior sacrului continua cu coccisul, care poate suferi traumatisme "luxatie, fractura . se reduc, mai ales, in cazul femeilor ce nu au nascut#. ! lateral, de o parte si de alta a sacrului exista articulatia sacro!iliaca, sensibile spontan sau la palpare !) in demineralizari osoase !) sarcini cu feti mari !) inflamatii sacroileita poate fi simptom de debut in spondilita anc&ilopoetica. 25. -etode de palpare , in functie de modul cum se realizeaza si obiectivele urmarite, se descriu mai multe tipuri a. palparea superficiala! prin aplicarea fetei palmare a mainii si degetelor pe suprafata examinata, usor si fara presiune. ! reprezinta etapa initiala a palparii profunde, iar informatiile pe care le obtinem prin intermediul ei, au caracter general orientativ. ! prin palpare, se pun in evidentatemperatura ocaa, anumite caractere ale tegumentului si tesutului celular subcutanat "aspru, rugos, umed#. ! eventuale denivelari, fie concavitati, fie prin proliferare, sau cicatrici de la nivelul pielii.

b. palparea profunda reprezinta palparea propriu!zisa ! palpand se va exercita o presiune asupra regiuniiD prin aceasta se incearca patrunderea in profunzime pentru a obtine informatii privind localizarea, forma, dimensiunea, consistenta organelor sau structurilor din straturile subcutanate. ! are mai multe varante !) palparea mono!manuala, palparea cu a8utorul degetelor si palmei unei singure maini. ! se investig&eaza pentru limitarea unei zone si pentru decelerarea punctelor dureroase exemple 0cubul de g&eata1 sau la palparea abdomenului cu lic&id de oscita! 0semnul valului1. palparea orificiului extern al canalului ing&inal palparea ganglionilor limfatici !) palparea bi!manuala, este palparea efectuata cu ambele maini, cautand sa prinda organul examinatD se foloseste de regula la palparea abdomenului, examinarea rinic&iului sau a unor formatiuni tumorale. !) palparea penetranta, se efectueaza cu a8utorul a 2!/ degete, intr+un spatiu limitat, folosind 1 sau cele 2 maini suprapuseD se utilizeaza pentru depistarea zonelor, punctelor, formatiunilor dureroase. !) palparea prin balotare, se realizeaza cu a8utorul a 2!/ degete asezate pe zona "regiunea# corespunzatoare, aplicand cu mana opusa, lovituri scurte indirecte asupra organului respectivD astfel, se imprima organului sau formatiunii o miscare care il aduce catre mana. 2etode specifice de palpare, sunt palpari profunde si se executa bi! manual. 2#. "alparea tegumentelor si tesutului celular su%cutanat Palparea tegumentelor si tesutului celular subcutanat Palparea tegumentului ofera informatii asupra elasticitatii, turgescentei, umiditatii si temperaturii sale. Eturgescenta. elasticitate si consistentaD este calitatea tegumentului care depinde de afluxul de sange si limfa, si de gradul de in&ibitie cu lic&ide. In mod normal tegumentul nu poate fi incretit, decat la persoanele in varsta. In cazul, in care tegumentul isi pierde elasticitatea, este mai subtire si mai fiabil. Tegumentele acestor persoane formeaza o cuta persistenta la ciupire. Turgescenta este mult scazuta in boli casectizante sau in cele care evolueaza cu varsaturi si des&idratari masive "boala ulceroasa, sarcini patologice, diareile cronice, diabet za&arat, diabet insipid#. Amiditatea tegumentului este caracteristica in &ipertiroidii, reumatism articular acut, boli infectioase acute, in unele cazuri in sindroamele post!menopauza etc. Transpiratiile profuze "foarte ambundente# nocturne insotite de scadere in greutate sugereaza suferinte bron&o!pulmonare grave "T>3, cancer bron&o!pulmonar#.*a copii, transpiratiile in zona capului, cefei, umerilor sugereaza &ipocalcemii.Prin palpare se poate observa temperatura corpului, prezenta febrei. In bolile febrile, temperatura tegumentului creste, datorita vaso! dilatatiei superficiale. Palparea tesutului celular subcutanat 'ispozitia si cantitatea tesutului gras subcutanat dau informatii privind unele afectiuni si complicatii ale aparatului locomotor. Anumite formatiuni se palpeaza din grosimea tegumentului cu aspect de noduli, pe partile laterale ale articulatiei mici ale degetelor, indica suferinte de tip artropic. :odulii de forma ovalara, aderenti situati la nivelul tegumentului, pe fata anterioara a mainii, sunt caracteristici bolii 'APAFT4%: "retractia aponevrozei palmare#. 2(. "ercutia - definitie si tipuri Percutia este metoda de investigare clinica, ce se realizeaza prin aplicarea de lovituri usoare si ritmice, pe suprafata corpului uman, in scopul obtinerii de sunete, cu a8utorul carora putem evalua starea fizica a teritoriului percutat. Prin percutie se pune in vibrare zona percutata, iar vibratiile se transmit prin aer catre urec&e. 'istanta optima pentru perceperea suntelor de percutie este de 60 cm. %xista mai multe tipuri de percutie a. percutie directa ! se realizeaza lovirea unui anumit teritoriu, cu suprafata palmara a mainii, cu marginea cubitala, cu pumnul palmar sau cubital sau cu pulpa degetelor 2!6 indoite sub forma de ciocan. In acest caz, sunetul de percutie are intensitate redusa si caracter surd, difuz deoarece forta de percutie se distribuie pe o suprafata mare punand in vibratie un teritoriu intins. b. percutie indirecta "mediata#

! cu un ciocanel de cauciuc pe un corp solid, rotund sau ovalar, asezat la suprafata corpului si realizat din lemn, fildes, metal, cauciuc, sticla. Sunetul obtinut are intensitate mai mare, caracter 0mai1 net, distinct, deoarece suprafata de percutie este strict limitata la suprafata placutei. In timp aceasta metoda a fost perfectionata, si pentru usurarea aplicarii s+au folosit degetele mi8locii de la ambele maini inlocuind ciocanelul si placuta .) percutia digito! digitala. 2). "ercutia digito-digitala Te&nica ! mediusul mainii stangi cu celelalte degete abduse, se aplica pe suprafata cercetata, cu toata suprafata palmara, mulandu+se pe suprafata corpului, fara a executa presiune. ! mediusul mainii drepte indoit, in forma de ciocan, aplica loviturile pe falanga mi8locie a degetului opus. Pentru ca percutia sa fie obiectiva, loviturile se vor aplica ritmic si egal, ca forta si durata. Percutia se realizeaza daor prin miscari ale articulatiei pumnului "fara brat si antebrat#. Prin percutie digito!digitala se permite explorarea unor regiuni cu reliefuri variate torace, abdomen, regiunea posterioara a corpului. 23. Sunetul de percutie - descriere, tipuri, semnificatie Sunetul de percutie reprezinta totalitatea vibratiilor produse prin percutie deget!deget, intr+un teritoriu, respectiv in tesuturile si organele subiacente, formeaza sunetul de percutie. Tipuri de sunete 1. sunetul sonor !caracterizat prin intensitate mare, tonalitate 8oasa si durata lunga. Il obtinem la percutia toracelui in teritoriul pulmonar. Acest sunet este netimpanic. 2. sunetul timpanic ! intensitate mai mare, tonalitate mai 8oasa si durata mai lunga. Se percepe la percutia unor cavitati relativ mari, apropiate de suprafata, cu pereti netezi si care contin aer sub o oarecare tensiune. exemple stomac, intestin, cavitatea bucala, tra&ee. /. sunetul mat ! intensitate mica, tonalitate ridicata si durata scurta. Se percepe la percutia tesuturilor si organelor fara continut aeric. exemple masa musculara, ficat, inima, splina etc. Sunetul mat apare in conditii patologice la nivelul toracelui, in categoria de condensari pulmonare "pneumonie sau pleurezie sau procese tumorale#. *a nivelul abdomenului, sunetul mat da informatii despre existenta apei "lic&id de ascita in cavitatea peritoneala# sau tumori, &emoperitoneu sau perete abdominal gros "pun tesut muscular sau adipos#. 34. Auscultatia - definitie, tipuri,avanta5e si dezavanta5e %ste metoda de investigare clinica, cu a8utorul careia percepem fenomene acustice produse in interiorul corpului uman, in timpul functionarii diferitelor aparate si sisteme, in conditii fiziologice sau patologice, fenomen care se transmite la suprafata corpului umar. Tipuri de auscultatie a. directa sau imediata, se realizeaza aplicand pavilionul urec&ii direct pe suprafata corpului, in regiunea in care se proiecteaza organele pe care dorim sa le exploram. %ste important ca pavilionul urec&ii sa realizeze un contact intim cu suprafata corpului, pentru a asigura o etansietate optima, in scopul evitarii producerii unor zgomote accesorii la frecarea urec&ii de corpul pacientului, in timpul miscarilor respiratorii si pentru a evita transmiterea zgomotelor parazite din incapere. Avanta8ele auscultarii directe ! metoda este simpla si usor de aplicat ! nu necesita aparatura suplimentara ! fenomenele acustice se percep net, distinct si cuprind o zona relativ mare ! metoda directa permite detectarea tuturor modulatiilor fenomenelor acustice. 'ezavanta8ele auscultarii directe ! este incomoda ! este obositoare, atat pentru examinator, cat si pentru pacient ! este neigienica, expunand examinatorul la imbolnaviri, daca pacientul are igiena precara sau sufera de boli infectioase. ! anumite regiuni sunt inaccesibile "exemplu regiunea axilara, regiunea supra si sub! claviculara#.

b. indirecta sau mediata, este metoda de electie si se realizeaza cu a8utorul stetoscopului. Initial se foloseau stetoscoape rigide , mono! auriculare. In prezent se folosesc stetoscoape flexibile, bi!auriculare. Avanta8ele auscultatiei indirecte ! amplificarea zgomotelor neclare si precizarea caracterelor lor. ! localizarea cu precizie a fenomenelor acustice produse intr+un teritoriu limitat. ! metoda este mai comoda, atat pentru examinator, cat si pentru pacient, mai ales daca este vorba de pacient in stare foarte grava sau copii. ! metoda permite respectarea conditiilor de igiena, reducand riscurile de imbolnavire. 31. Auscultatia indirecta - descriere, metodologie Initial se foloseau stetoscoape rigide , mono!auriculare, confectionate din lemn, metal sau cauciuc. Acestea au forma unui tub de 16 cm, cu o extremitate evazata, in forma de palnie, numita pavilion, care se aplica pe teritoriul explorat. *a extremitatea opusa prezinta o placa numita auriculara, pe care se aseaza urec&ea examinatorului. In prezent se folosesc stetoscoape flexibile, bi!auriculare. Acestea sunt formate dintr+un dispozitiv de receptie, prevazut cu o camera de rezonanta, care este inc&isa cu o membrana elastica. Prin intermediul lui, zgomotele sau fenomenele acustice, sunt receptate, focalizate si amplificate. Permite perceperea mai buna a suflurilor si zgomotelor cu tonalitate inalta.. Anele stetoscoape sunt prevazute cu o palnie, care permite filtrarea zgomotelor de tonalitate inalta, permitand perceptia zgomotelor cu tonalitate 8oasa. In prezent, stetoscoapele rigide sunt folosite in sectiile de obstretica pentru auscultarea batailor cordului fetal ">3=#. Piesa metalica de receptie continua cu un tub flexibil din plastic sau cauciuc, cu o lungime de /0!60 cmD de la acest tub pornesc altele 2, care continua cu o ti8a metalica, in capatul carora se gasesc olivele auriculare, care se introducla nivelul conductelor auditive externe. In prezent fenomenele acustice se pot inregistra si interpreta cu a8utorul unor aparate mai complicate "fonocardiografe#, care inregistreaza grafic fenomenul sonor, sau stetoscoape performante prevazute cu sisteme electornice de amplificare. 32. Aparatul locomotor - masuratori antropometrice ! reprezinta masurarea unor segmente sau regiuni ! sunt importante pentru aprecierea exacta a grupuui de atrofie sau &ipertrofie ! a lungimii anumitor segmente pentru precizarea gravitatii anumitor diformatii ! in scopul confectionarii protezelor si ortezelor ! masurarea se realizeaza cu a8utorul metrului de croitorie si compasului antropometric. ! te&nica de masurare difera in functie de segmente sau de regiunea masurata ! trebuie efectuata in dinamica pentru a putea aprecia evolutia suferintelor cu sau fara tratament si pentru precizarea unui prognostic 33. Aparatul locomotor - date anamnestice - varsta, sex, profesiune, locul nasterii varsta bolnavului poate orienta catre stabilirea unui diagnostic, deoarece exista afectiuni caracteristice fiecarei grupe. ! sexul pacientului este mai putin important in determinismul afectiunii locomotorii. ! se observa o preponderenta a traumatismelor la sexul masculin si a deficientelor de postura "piciorul plat, dezaxarile membrului inferior, scolioza esentiala# la sexul feminin ! osteoporoza mai frecventa la femei in general dupa menopauza. profesiune si locul nasterii "rofesia are legatura cu patologia aparatului locomotor. exemplu , cifozele"mai frecvente la persoanele care lucreaza din pozitia asezat informaticieni, ciasornicari, croitori# , lordozele "mai frecvente la persoanele care lucreaza in pozitia ortostatism zugravi, electricieni# , scoliozele "mai frecvente la categoria de sportivi ce practica sporturi asimetrice basc&et, aruncari#. , piciorul plat si boala varicoasa "apar la persoanele ce stau mult in ortostatism mentinanad aceeasi pozitie# , intoxicatii profesionale "intoxicatii ce plumb. saturnism, in tipografii# , leziuni degenerative vertebrale soferi , tasari vertebrale "la sportivii ce practica sarituri#.

34. Aparatul locomotor - conditii de viata si munca, antecedente, istoric Antecedentele hetero-colaterale trebuie cercetate cu mare atentie la distanta de mai multe generatii, existand posibilitatea transmiterii unor gene recisive care nu se manifesta la fiecare generatie. 'in aceasta categorie fac parte ! luxatia congenitala de sold ! piciorul plat congenital ! &ipoatrofiile partiale( totale ! genu valgum( varum ! forme de scolioza idiopatica ! osteoporoza ! tulburari ale mainii si degetelor de tipul sindactiliei, polidactiliei, ra&inodactiliei. Antecedentele personale In cazul copiilor sunt importante informatiile privind momentele si conditiile nasterii "prematur, sarcina depasita, travaliu dificil !) toate sau nu, cezariana#. In cazul adolescentilor, informatiile se refera la boli infectioase survenite in copilarie "ra&itism#, momentul instalarii pubertatii si caracterele acesteia. *a adult se refera la interventiile c&irurgicale suferite la eventuale accidente, traumatisme de munca sau de circulatie. Insemnarea istoricului bolii se realizeaza in 2! / etape Prima etapa &escrierea modului de de%ut al afectiunii d ac p d v pot apartea 2 situatii! ! debutul brusc sau acut sau brutal !) se intampla in traumatisme sau 0in plina sanatate aparenta1 "2 situatii in care manifestarea bolii ar lipsi , este preexistenta, muta clinic , a existat o simptomatologie, dar foarte stearsa, discreta care a fost ignorata de pacient#. exemple boala ulceroasa "perforatii# infarctul miocardic acut "I.2.A.# accidentul vascular cerebral "A.-.3.# ! debutul lent, insidios "lent progresiv# cu simptomatologie care se instaleaza si se agraveaza treptat, pacientul neputand preciza momentul debutului " se intampla in bolile cronice#. %. &escrierea modului in care %oala evolueaza exemple unele boli au evolutie programata, continua, simptomatologia instalandu+se si agravandu+se treptat bolile neoplazice sau cancerele. alte boli au evolutie intermitenta sau pusee "pot sa dureze zile sau saptamani si sunt intrerupte de perioade de acalmie, in care simptomatologia dispare, si au durata variata! saptamani, luni, ani.#. aceasta simptomatologie este caracteristica bolilor cronice spondilita an$ilopoetica " S.P.A.#, poliartrita reumatoida "P.4.#, periartrita scapulo!&umerala "P.S.5.# o boala cum este leuconevraxita "degenerare a mielinei de la nivelul creierului, sufera debutul la varste tinere "2/!/0 ani#, speranta de viata 10!16 ani. displopie "nu mai vede bine# alte boli au evolutie ciclica "bolile stomacului# boala parazitara malaria bolile cu evolutie regresiva c&isturi ovariene "tind sa se vindece sau sa dispara dupa menopauza#. c. 'elatarea tratamentelor efectuate si rezultatele acestora. 'aca rezultatul unui tratament a fost favorabil, acesta poate fi continuat, daca rezultatele au fost nefavorabile, se recomanda internarea, pentru supraveg&erea pacientului si mentinerea sub medicamentatie, fie asocierea medicamentelor, fie sc&imbarea tratamentului. In functie de tipul de tratament efectuat si de durata acestuia, in cazul unui episod trecut al voii, se poate preciza stadiul evolutiv al afectiunii prezente. Istoricul afectiuni prezente ! modul de aparitie a semnelor si simptomelor, debutul bolii "congenital, brusc sau insidios! lent progresiv#. ! istoricul va fi structurat in functie de evolutia simptomatologiei, de asemenea cronica ! istoricul diagnosticelor si tratamentelor. 35. Aparatul locomotor - ex. general, tip constitutional, greutate, talie

%xamenul clinic general este obligatoriu, indiferent de localizarea afectiunii. Se prefera a fi facut cu pacientul dezbracat respectand simtul pudic. %xaminarea se face vizual, in incapere bine luminata, confort termic.Se va nota tipul constitutional al pacientuui "astenic, gracil, piee fina, usor inc&isa la culoare! buna, obra8ii si buzele rosii, anomalii de implantare a dentitiei#. *a pacientii predispusi la infectii de tip polimielita cu cea mai grava forma de tip tetraplegic. 0reutatea! parametru antropometric notat obligatoriu, deoarece greutatea excesiva poate supraincarca articulatiile portante, cresc riscul de aparitei a leziunilor degenerative articulare. ! greutatea !) sub normal , mai ales la tineri, poate insemna &ipotonie musculara cu risc de aparitie a deposturarilor. 2alia .inaltimea6! ! alt parametru antropometric, inregistrat in foaia de observatie, deoarece poate crea dispozitii ptr afectiuni ale aparatului locomotor. ! persoanele foarte inalte, sau care au crescut brusc sunt predispuse la producerea cifozelor, la modificari de pozitie ale capului si gatului. ! persoanele scunde !) predispozitie !) cap si gat in &iperextensie ca si genunc&ii, datorita socurilor. ! persoanele cu abdomen voluminos. &iperlordoza 3#. Aparatul locomotor - ex. dintilor, ap. respirator si cardiovascular 1xamenul dentitiei! ! aprecierea formei dintilor, culorii, a modului de implantare, eventual prezenta dintilor supranumerari si lipsurie dentare. ! defectele de implantare pot aparea in tulburari de dezvoltare a sc&eletului "G oasele maxilare, mandibulei# Emicrognatia. madibula mica. %xamenul aparatului respirator ! deficiente ale coloanei vertebrale "cifoze, scolioze, spate plan#, ca si deformatiile cutiei toracice, insuficienta functiilor respiratorii prin limitarea cifoscoliozei mari, insuficienta respiratorie poate domina tabloul clinic a pacientului. ! un tip articular de cifoscolioza S35A%42A:: cifoscolioza 8uvenila ex 3ocosatul de la :otre 'ame. ! examenul general ofera informatii privind simptomatologia relatata de pacient"durere, tuse, febra#. ! examenul urmareste evaluarea cailor respiratorii superioare, a toracelui, a plamanilor, a pleurei, dar si a organelor intratoracice "celelalate#. 1xamenul aparatului cardiovascular! ! deformatiile cutiei toracice si, sau deviatiile patologice a coloane vertebrale pot determina sau agrava o suferinta cardiaca. ! 2H din scoliozele esentiale se constata ca originea bolii e o cardiopatie congenitala. %xamenul aparatului cardiovascular va cuprinde ! determinarea , TA , puls , %IJ , examen ecocardiograficK ! examenul obiectiv al aparatului cardiovascular cuprinde masurarea =.3. "aliura ventriculara#, a pulsului periferic, masurarea T.A., aprecierea zgomotelor cardiace, a permeabilitatii si starii vaselor periferice. 3(. Aparatul locomotor - ex. tegumentelor, mucoaselor, tes. adipos, ganglionilor limfatici Palparea tegumentului ofera informatii asupra elasticitatii, turgescentei, umiditatii si temperaturii sale. Eturgescenta. elasticitate si consistentaD este calitatea tegumentului care depinde de afluxul de sange si limfa, si de gradul de in&ibitie cu lic&ide. In mod normal tegumentul nu poate fi incretit, decat la persoanele in varsta. In cazul, in care tegumentul isi pierde elasticitatea, este mai subtire si mai fiabil. Tegumentele acestor persoane formeaza o cuta persistenta la ciupire. Turgescenta este mult scazuta in boli casectizante sau in cele care evolueaza cu varsaturi si des&idratari masive "boala ulceroasa, sarcini patologice, diareile cronice, diabet za&arat, diabet insipid#.

Amiditatea tegumentului este caracteristica in &ipertiroidii, reumatism articular acut, boli infectioase acute, in unele cazuri in sindroamele post!menopauza etc. Transpiratiile profuze "foarte ambundente# nocturne insotite de scadere in greutate sugereaza suferinte bron&o!pulmonare grave "T>3, cancer bron&o!pulmonar#. *a copii, transpiratiile in zona capului, cefei, umerilor sugereaza &ipocalcemii. Prin palpare se poate observa temperatura corpului, prezenta febrei. In bolile febrile, temperatura tegumentului creste, datorita vaso! dilatatiei superficiale. "alparea tesutului celular su%cutanat 'ispozitia si cantitatea tesutului gras subcutanat dau informatii privind unele afectiuni si complicatii ale aparatului locomotor. Anumite formatiuni se palpeaza din grosimea tegumentului cu aspect de noduli, pe partile laterale ale articulatiei mici ale degetelor, indica suferinte de tip artropic. :odulii de forma ovalara, aderenti situati la nivelul tegumentului, pe fata anterioara a mainii, sunt caracteristici bolii 'APAFT4%: "retractia aponevrozei palmare#. . sistemul ganglionar Tegumentele ! aspectul general da informatii asupra starii generale a pacientului si, in unele cazuri, asupra afectiunii aparatului locomotor. ! se observa si se noteaza !) culoarea Ldiverse modificari localizate de culoare 9 pete pigmentare, consistente sau nu ! ec&imoze ! &ematoame ! venectazii "dilatare#M !) consistenta !) gradul de &idratare !) elasticitatea !) prezenta eventualelor cicatriciK 1xaminarea tegumentului are importanta, pentru ca exista afectiuni tegumentare cu rasunet asupra aparatului locomotor sau invers, afectiuni locomotorii insotite de modificari cutanate. ! poate decela , modificari de temperatura , tulburari ale starii de &idratare , cicatrici , nevi pigmentari "alunita#. ! se urmaresc eruptiile si localizarea acestora( urme, interventii c&irurgicale ! tesutul celular subcutanat este reprezentat de &ipoderm "grasime formata#, predispozitie uniforma, reprezentand stratul intern al tegumenului. ! tesutul celular subcutanat poate reprezenta modificari cantitative, calitative de repartitii sau consistenta. ! depozit gras la nivelul cefei numit 0cocoasa de dromader1 ( 0ceafa de bizon1. Tesutul adipos ! in conditii fiziologice este uniform si armonios ditribuit ! uneori, in grosimea lui se palpeaza formatiuni bine delimitate, relativ mobile, nedureroase, numite lipoame, localizate mai frecvent pe fata dorsala a trunc&iului, membre, scalp. ! in cazul, in care sunt generalizate se numeste lipomatoza ! in cazul, in care stratul adipos diminua, vorbim de stare de emaciere sau casexie "boli cronice cu evolutie indelungata#. Sistemul ganglionar, prezenta adenopatiilor regionale semnaleaza existenta unor infectii sau a unor boli de sistem, care afecteaza aparatul locomotor " 3;*AJ%:;<%! spondilite#.K Sistemul ganglionar!! prezenta adenopatiei se poate datora unor boli sistematice generale, a unor infectii sau boli ale sangelui.(! cand este localizat are semnificatia prezentei unor infectii ale organelor tributare( prezentei unor procese neoplazice. 3). Aparatul locomotor - ex ap. digestiv, urogenital, endocrine, nervos 1xamenul aparatul digestiv! ! tulburarile functiei digestive pot fi si cauza si consecinta unor afectiuni locomotorii.

! sindroamele de malabsortie pot determina afectiuni degenerative ale oaselor sau scaderi marcate in greutate cu topirea masei musculare. !traumatismele medulare, influentele si functia digestiva prin tulburarile la nivelul radacinilor spirale inferioare cu instalarea I*%ASA*AI PA4A*ITI3 9 paralizia intestinala. ! examinarea se realizeaza pe toate segmentele tubului digestivGevaluarea glandelor anexe "ficatGpancreas#. ! se noteaza suferintele care pot aparea la acele nivele "carii dentare, esofagite, ulcere, pancreatite etc#. 1xamenul aparatul urogenital .genito-urinar6 ! examenul cailor renale este obligatoriu in fracturile de bazin, pentru ca in /6H din acestea se intalnesc rupturi de vezica si, sau uretere. ! infectia localizata la nivelul tractului urinar "cistite, uretrite, prostatite# sau la nivel genital "ovarite, salpingite! trompa urinara# !pot fi puncte de plecare pentru unele afectiuni inflamatorii ale aparatului locomotor.K ! se face obiectul examinarii de specialitate pentru sexul feminin la obstetrician, iar la sexul masculin, la urolog. 1xamenul sistemul endocrin! ! tulburarile endocrine pot determina numeroase modificari ale aparatului locomotor exemple artropatiile, ce se datoreaza tulburarilor de secretii somatotropice ! osteoporoza frecventa la varstele mature si batranete, se datoreaza scaderii secretiilor ovariene( testiculare ! s+a observat ca multe deficiente fizice sunt legate de tulburari endocrine ! la /0H din adolescentii cu 3;NA -A4A au sindromul A'IP;<;!J%:ITA*. ! examinarea sistemului endocrin este importanta pentru corelarea cu diferite tulburari &ormonale, care se rasfrang asupra altor oragane si sisteme. O%xaminarea sistemul nervos ! datorita stansei lagaturi intre aparatul locomotor si sistemului nervos, examinarea neurologica este obligatorie ! trebuie sa cuprinda un numar minimal de teste , testarea snsibilitatii , testarea reflexelor , testarea coordonarii , testarea ec&ilibrului , testarea mobilitatii activeGpasive , evaluarea mersului !pe de alta parte, suferintele traumatice osoase sau osteomuscular "fracturi, smulgeri osoase luxatii# pot determina afectiuni ale trunc&iurilor nervoase periferice invecinate leziunii cu instalare pareze, paralizii, parestezii.K ! examinarea cerceteaza tulburarile de motricitate, de sensibilitate, de ec&ilibru si modificarile reflexelor normale osteo!tendinoase, cutanate, pupilare etc. 33. Aparatul locomotor - semne o%iective ! dupa anamneza si examinarea generala !) examinarea locala este etapa urmatoare si va cuprinde simptome specifice, semne obiective, masuratori caracteristice "somatoscopie, bilant articular , muscular#. 44. Aparatul locomotor 7 simptomatologie pacientul cu afectiuni !) consult !) durere !) impotenta functionala !) atitudini vicioase de diferite grade !) tulburari de sensibilitate sau mobilitate 41. Aparatul locomotor - tul%. de sensi%ilitate, senzatia de mem%ru fantoma 2ul%urarile de sensi%ilitate! ! furnicaturi, amorteli, intepaturi, parestezii ! ele apar la pacientii cu afectiuni ale aparatului locomotor datorita legaturi stranse dintre aparatul locomotor si sitemul nervos

! aceasta manifestare se datoreaza unor afectiuni nervoase de tipul polinevritelor, cat si unor afectiuni ale aparatului ocomotor "&ernia de disc sau spondilolistezis! o alunecare in plan sagital a unei vertebre fata de celelalte! supraponderali *B!*6#. ! tulburarile de sensibilitate sunt un element important in diagnosticarea radacinii nervoase comprimate in cazul &erniei de disc, daca examinatorul localizeaza cu precizie teritoriul afectiunii ! modul de evolutie are si o valoare prognostica , senzatia de mem%ru fantoma " tulburare articulara la persoanele cu amputatie prin falsa perceptie a segmentelor corporale care lipsesc. Pacientul percepe miscarea si sensibilitatea la nivelul segmentului absent in prelungirea bontului de amputatie. Aceasta falsa perceptie se datoreaza &iperexcitabilitatii proectiei corticale a segmentului respectiv. , prinderea in cicatrice a bontului, a unor terminatii nervoase ce permit tractiunea si iritatia lor continua. %a poate persista durate favorabile de timp, ea putand disparea la unele persoane odata cu fixarea la nivelul scoartei , a noii imagini despre sine. 'urerea pe membrul fantoma nu se trateaza cu antialgice, ci cu anxiolitice si sedative. 42. Aparatul locomotor - inspectie, palpare $nspectia! ! se realizeaza static si dinamic, din toate cele / incidente "fata, profil, posterior#.metoda de examinar caracterizata prin cercetarea vizuala , a intregului corp,a unei regiuni, a unui segment sau o zona strict delimitata "alparea! ! permite obtinerea de informatii prin aplicarea mainii pe regiunea examinata ! la nivel tegumentar, prin palpare se pot decela modificari de elasticitate, de temperatura locala, modificari ale gradului de umiditate "umectare# a tegumentului, modificari de consistenta, si eventuale cicatrici. 43. Aparatul locomotor - testarea sensi%ilitatii si reflexelor 2estarea sensi%ilitatii! ! examinarea sensibilitatii superficiale "tactile, termice, dureroase#, a sensibilitatii profunde, articulare si vibratorii si a sensibilitatii stereognozice sunt obligatorii. ! sensibilitatea tactila se testeaza atingand usor tegumentul fiecarei regiuni, punandu+se in evidenta &ipoestezie "sensibilitate mai mica decat normal#, &iperestezie, anestezie "sensibilitate disparuta# sau parestezie "sensibilitate modificata#. ! sensibilitatea dureroasa se testeaza prin intepare sau zgariere usoara a tegumentului in diferite regiuni. ! sensibilitate termica! atingere aternativa cu obiecte de temperatura diferita. ! sensibilitate profunda( vibratorie, se face cu a8utorul diapazonului, facut sa vibreze si se aseaza pe corp, la nivelul unor segmente. ! sensibilitate stereognozica, se testeaza solicitand pacientului, care sta cu oc&ii inc&isi, sa descrie pozitia in care i se aseaza in mod pasiv anumite segmente. 2estarea reflexelor ! data fiind legatura dintre sistemul osos si sistemul nervos, in afara aparatului locomotor, se recomanda testarea reflexelor cutanate si osteotendinoase. ! in cercetarea reflexelor osteotendinoase se lovesc usor tendoanele unor musc&i obtinanad la personaele normale imobilizari segemtare prin contractii reflexe a musc&iului respectiv "bicipital, tricipital, stiloradial, rotulian, a&ilian, medio!plantar#. ! dintre reflexele cutanate abdominale superioare( mi8locii( inferioare, cutanat plantar ( semnul >A>I:SII, cremasterian." prin zgariere usoara a tegumentului! contractii musc&ilor subadiacenti#. 44. Aparatul locomotor - masuratori antropometice ! reprezinta masurarea unor segmente sau regiuni ! sunt importante pentru aprecierea exacta a grupuui de atrofie sau &ipertrofie ! a lungimii anumitor segmente pentru precizarea gravitatii anumitor diformatii ! in scopul confectionarii protezelor si ortezelor ! masurarea se realizeaza cu a8utorul metrului de croitorie si compasului antropometric. ! te&nica de masurare difera in functie de segmente sau de regiunea masurata

! trebuie efectuata in dinamica pentru a putea aprecia evolutia suferintelor cu sau fara tratament si pentru precizarea unui prognostic 45. Semiologia aparatului respirator 7 simptome si semne specifice Semnele si simptomele caracteristice unei afect respiratorii, sunt importante ptr ! recunosterea unui tip de patologie ! stabilirea pronosticului ! recunoasterea urgentelot respiratorii In componenta ap resp se descriu elem. apartinand strict ca aparat"caile aerieneG plamani#si elemente ale sist locomotor care formeaza toracele. *aile aeriene sunt sup"nas, sinusuri paranazale, faringe, laringe# si inf" tra&ee, bran&ii principale, lobare si segmentare! bronsiole, ducturi alveolare , alveole#. Afectarea unora sau mai multe inele ale cailor respiratorii influenteazafata ventilatorie.alveolele pulmonare desi nu fac parte din caile aeriene reprez teritoriul la niv caruia se produce sc&imbul de gaze intre aer (sange "lamani! sunt organe formate dintr!un sc&elet con8unctiv in care este cuprinsa reteaua bronsicaGvasculara. Sunt acoperiti de o menbrana con8uctiva bogat vascularizata Ginervata numita pleura"este formata din o foita parietala si una viscerala care se continua una cu alta iar intre cele 2 foite se delimiteaza un spatiu numit cavitate pleurala care contine o cant mica de lic&id pleural. 3ontrolul si reglarea respiratiei sunt realizate de centri nervosi bulbo!pontini si de centri nervosi medulari. Simptome In gen un bolnav respirator se adreseaza medicului ptr dureri toracale, dispnee, tuse si expectoratie Semnele specifice se evidentiaza prin B metode de investigare inspectia tegumentelor,starea gen a bolnavului, pozitia bolnav,inspectia toracelui. 4#. Aparatul respirator 7 anamneza ! varsta subiectului ofera indicatii privind debutul, evolutia, diferitele afectiuni respiratorii, gravitatea si complicatiile lor ! in copilarie, infectii acute respiratorii care afecteaza caile respiratorii "sup(inf# exemple sinofaringite si laringite. ! la adult, afectiuni cornice exemple bronsite cronice, astm bronsic, bronsiectaziile ! la varsta a treia revin in prim plan infectiile acute de o gravitate mai mare datorita scaderii rezistentei a organismului si creste frecventa neoplasmelor bron&o! pulmonare. 2ai includem antecedentele &etero!colaterale, antecedentele personale, cdtiile de viata si de munca, istoricul bolii. 4(. Aparatul respirator 7 inspectia Semnele specifice se evidentiaza prin B metode de investigare inspectia tegumentelor,starea gen a bolnavului, pozitia bolnav,inspectia toracelui. Inspectia 4). Aparatul respirator 7 palpare si precutie "alpare. Prin p ap resp se verif informatiile obtinute anamnezei si inspectiei.Se ofera info noi privind conformatia toracelui misc respiratorii, modul de tranmitere a vibratiilor vocale si unele aspecte caract patologice7freamat si frecatura pleurala# In cazul p toracelui se folosesc metoda binara, se aplica palmele pe cele 2 seculara in zone simetrice.P comparativa imi permite aprecierii simetriei sau unele caracteristici ale proceselor patologice. Prin p putem obtine modif de forma a toracelui privind starea tegumentara toracic existenta sau nu a adenopatiilor si localizarea pct!lor dureroase. =recatura pleurala este un termen ascultatoriu dar se poate percepe la palpare ca manifestare simultana a 2 buc de matase.%a se datoreaza depunerii de fibrina pe cele 2 foite a caror supraf devine neregulata si aspra. 2iscarile respiratorii se palpeaza aplicand mainile pe fetele lat ale toracelui si urmarind modul in care se deplaseaza acestea.permit aprecierearespiratiei si sincronismului miscarilor celor 2 &emitorace.

"ercutia.la niv toracelui tb efectuata in stare de perfecta relaxare a musculaturii toracice deoarece contracturile musculaturii diminuaza sunetul la percutie. Se realiz comparativ dr!stg, anterior!posterior, la niv toracelui sup, mi8l si inferior ptr a acoperii intreaga suprafata pulmonara. P se aplica sistematic " incepand de la extremitatea sup a toracelui catre baze# In mod normal la p toracelui in zonele care corespund plamanilor se obtine sunet sonor, netimpanic.ce reprez sonoritatea pulm normala. In cdtii patologice pot aparea aspecte specifice unor afect2 toracice de cauza pulmonara sau extrapulmonara. 3and sonoritatea este diminuata vorbim de matitate sau submatitate iar cand este crescuta vb de &ipersonoritate.submatitatea apare in stari patologice care intereseaza peretele toracic "adipozitate accentuata ,edem, inflamatii enfizem subcutanat# In afect2 ale cantitatilor pleurale "colectii lic&idienemoderate, tumori pleurale# In afect2 ale parenclinului pulmonar"sindroame de condensare, tuberculoza pulmonara, edem pulm masivsau in atelectazii pulmonare! fenomenul de lipire a alveolelor in zona periferica# 2atitatea sau lipsa totala a sonoritatii aparein afectiuni ale pleurei si cavitatii pleurale"pleurazie masiva, &emotorex 9 cant de sange in toraceD piotorex puroi in torace. 5ipersonoritatea pulmonara in boli in care elasticitatea plamanului scade retinandu!se o cantitate mai mare de aer intrapulmonara "enfizem pulmonar, pneumotorex in care cantit plurala intra aer# 43. Aparatul respirator 7 auscultaie si masuratori toracice Ausculttia prin a ap resp obtinem confirmarea obiectiva a datelor culese prin intermediul AIPP.ofera si info noi avand fenomenele acustice fiziologice sau patologice care insotesc anumite afect2 ale ap resp. A toracelui se realiz sistematic , comparativ si simetric A toracelui sanatos permite identificarea unorfenomene acustice care poarta denumirea genetica de murmurvezicular.el este zgomotul produs de trecerea aerului prin bronsiolele supralobulare. Purpurul vezicular se percepe aspirativ pe intreaga proiectie a plamanilor si se asculta ca un zgomot dulce si continuu 2urmurul vezicular poate fi in cdtii patologice diminuat sau exacerbat , intarit sau inasprit(in bronsite sau pleumonii. In alte situatii murmurul este diminuat sau abolit."asa se intampla in corpii straini inbtrabronsici, in obstructii bronsice complete prin &ipersecretie, bron&ospasm, tumori intrabronsice sau extrebronsice compresive#. In cdtii patologice la niv toracelui se pot percepe zgomotele supraadaugateD1.sufluri, 2. raluri si /. frecatura pleurala. -asurarea toracelui permite o expunere obiectiva, matematica a caracteristicilor sale morfologice. 'atele obt dau info privind forma si vol cutiei toracice, grad de simetrie intre cele 2 &imitorace , amplitudinea miscarilor resp elasticitatea structurilor pulmonare si c&iar forta miscarilor respiratori intrinseci si accesori. *a niv toracelui putem determina 'iametrul transversal al toracelui se realiz masurand distanta intre felele lat ale toracelui la niv sup subaxilar. la niv mi8lociu si bazal in 2 etape in inspir profund si in expir fortat. 'iametrul anteroposterior toracic intre mi8locul sternului si apofiza spinoasa a vertebrei corespunzatoare pe orizontala compasului. 'iametrul xifoidian este diam anteroposterior si se masoara similar dar la niv apendicelui xifoid. 'eterminarea ung&iului format intre cele 2 reborduri costale 1. ung&iul xifoidian este marit in enfizem pulmonar si este micsorat in torace astenic.ptr aceste masuratori se fol compasul antropometric si pamglica medicala. 54. Aparatul respirator 7 explorare functionala ;rice afectiune pulmonara cronica evolueaza in insuf resp de dif2 grade 'eterminarea precoce a insuf respiratorii se poate realiza prin explorari functionale ale ap resp, care exploreaza sc&imburile de gaze intre plaman si aerul atmosferic. 3ele mai usor se realiz cu spirometru. Prin spirometrie explorarea se realiz static masurand volumele pulmonare ve&iculate in dif2 faze ale respiratiei 2asuratorile dinamice determina debitele ventilatorii "adica vol ve&iculate in unit de timp"minutul#. %le permit determinarea capacitatii de mobolizare a aerului in inspir si expir.

-alumele pulmonare reflecta partilaritatile morfologice si ale ap resp si etapele recuperarii in afect2 respiratorii. -olumul curent este cantitatea de aer inspirata si expirata intr!o respiratie normala in cdtii de repaus"aprox 600ml# -olumul inspirator de rezerva reprez cantit de aer care poate fi inspirata printr!un inspir maxim realizat la sf unei respiratii normale. Aprox /000ml. /* -olumul expirator de rezerva reprezinta cantitatea de aer care poate fi eliminata dp un expir obisnuit dat contractiei musc&ilor expirului fortat aprox 1000ml. 1* 3apacitatea vitala . vol maxim de aer care poate fi ve&iculat in si din plamani intr!o respiratie maxima.B600(6000 ml -olumul se realizeaza de la un subiect la altul in fctie de talie, greutate, abundenta starilor moi"obezitate# si pozitie " in '' se micsoreaza cu 6Hin '- se micsoreaza si mai mult. 3apacitatea vitala este mica la pers cu activ2 sedentarefata de pers care depun in mod obisnuit eforturi importante. -olumul rezidual reprez cantit de aer care ramane in plaman si sfarsitul unui expir fortat, a nu poate fi eliberata niciodata din plamani persoanei in viata aprox 1000(1600 ml. 3apacit pulmonara totala are val ?000(?600 ml cu multe variatii individuale. 'ebitele ventilatorii sunt reprezentate de dv de repaus este vol de aer ventilat in cdtii de repaus intr!un min. -al se obtine prin produsul val curent si frecventa respiratorie(min. -entilatia maxima este vol maxim de aer care poate fi ventilat intr!un min.val sa se obtine solicitand pacientul sa realizeze respiratii de amplitudine maxima posibila si frecventa maxima care pot fi sustinute in 16 sec apoi se inmulteste cu B. -olumul expirator maxim pe sec -%PS reprez volumul de aer respirat in 1 sec a unei expiratii maxime care urmeaza unui inspir profund.valoara sa es exprima in H si se raporteaza la capacitatea vitala.in cdtii de sanatate nu trebuie sa scada cu @0H din capacitatea vitala. Alte teste de explorare %xplorare radiologica este cea mai utilata metodadisgnostica in afect ap resp %valuarea radiologica simpla %4= sau inregistrarea pe film radiologic are ca alternative moderne tomograf compiuterizat T3 sau 42: rezonanta magnetica nucleara. >ron&oscopia *ava8 bronsic >iopsie bronsica >iopsie pulmonara Pleuroscopia Punctia pleurala 'eterminarea concentratiei gazelor respiratorii in sange 7PH %xam lic&idului pleural examenul sputei. 51. Aparatul cardiovascular 7 anamneza In cazul anamnezei tb avut in vedere ca bolnavii de inima saunt mai fragili , capriciosi si mai speriati decat b2 altor ap2 si sisteme. In cadrul ei se urmaresc toti parametri cunoscuti din semiologia gen. In cadrul afect2 cardiace varsta este importanta ptr diferentierea timpilor de cardiopatie. *a copii mici frecvente cardiopatiile congenitale prin dezvoltare incompleta sau cu defect al peretilor orificiilor inimii si c&iar a vaselor mari. Ac cardiopati congenitale sunt cunoscute ca bilile =A*3;T in fctie de nr2 de defecte inregistrate la un subiect Tipuri de defecte defect septal!atrial "comunicare intre cele 2 atri#, d septal ventricular"persistenta cordului , d arterial, aorta calare pe sept"aorta nu pleaca din -S si primeste sange amestecat. *a varsta scolara predomina cardiopatiile reumatismale. *a tineri poate debuta o 5TA esentiala -arsta adulta apar coronaro!partiale si 5TA, care la batranete se agraveaza si se complica dat proc de ateroscreloza. 'pdv al sexului masc infart miocardic in etapa a III /0!B0 ani la femei apare la 60 ani.

%xista suferinte care afecteaza in aceeasi masura ambele sexe"5TA,dar complicatiile acesteia sunt mai grave la sex feminin#. *uam in calcul profesiunea.exista profesiuni care predispun la aparitia unor suferinte cardiace"pers cu fctii de conducere si act stresanta sunt predispuse la cardiopatie isc&emica si infart de miocard#. 3ele cu actv sedentare au risc de a dezvolta 5TA. Antecedentele pers sunt imp toate episoadele infectioase care pot afecta secundar miocardul.orice infectie streptococica poate produce 4AA si se poate complica cu dif2 forme de cardiopatie reumatismala. 3onditiile de viata si de munca cele cu regim de viata neadecvat in leg cu cantitati masive de lipide si glucide poate accelera sau determina aparitia ateroscrelozei coronariene. =umatul si etilismul cronic"alcool0 factorii favorizanti ptr 5TA si infartul miocardic.sedentarismul.activ intelectuala intensa asociata cu consumul de cafeaGfumat excesiv. Aparitia formei cea mai gravea infartului. 52. Aparatul cardiovascular 7 simptomatologie 53. Aparatul cardiovascular 7 inspectie 54. Aparatul cardiovascular 7 palpare 55. Aparatul cardiovascular 7 percutie , delimitarea ariei cardiace 5#. Aparatul cardiovascular 7 auscultatie, focare de auscultatie cardiaca Auscultatia inimii ! permite identificarea si diagnosticarea modului in care cavitatea inimii se contracta si in care functioneaza aparatul valvular. 8ocare de auscultatie sistolic si diastolic, ca si zgomote reprezinta desc&iderea valvelor. ! urmeaza activitatea acestor valve, dar focarele de auscultatie nu coincid cu valvele, ci se orienteaza pe directia de curgere a sangelui, prin cavitatile inimii. ! focarul mitral coincide cu varfu inimii. ! focarul de auscultatie a valvei aortice se ausculta in spate intercostal parasternal dreapta. ! focarul tricuspidian se ausculta la nivelul apendicelui xifoid. ! focarul de auscultatie a valvei pulmonare este in spate intercostal parasternal stanga. Auscultatia vaselor pulmonare ! in mod normal, in conditiile, in care arterele sunt elastice, curgerea sangelui nu este insotita de fenomene acustice. ! suflurile arteriae sunt prezente in conditiile unor ingustari ale lumenului prin placa de aterom sau scaderea elasticitatii peretelui arterial. ! in ambele cazuri, curgerea se va realiza turbulent ".suflu arterial#.