Sunteți pe pagina 1din 107

PROIECT DE DIPLOMA

1.Tema de proiectare
Sa se proiecteze o secie de obtinere a pectinei care prelucreaza 3000
tone/sezon tescovina de mere.
2.Obiectul proiectului
2.1. Denumirea obiectivului proiectat
Se urmrete realizarea unei secii de obinere a pectinei din botina de
mere,materie prima disponibila in tara noastr,provenind ca reziduu de la
fabricile de sucuri naturale de mere. Valorificarea superioara a acestui aa-zis
reziduu are foarte multe aplicaii.

2.2.Notiuni introductive
Pectina este un polilucid cu lari utilizri in industria alimentara,se folosete
mai ales ca substana elifianta.
!elul pectic are o structura de reea de forma "
!elul pectic reprezint un corp semisolid cu proprietatea de solid si lic#id. $n
el pectic de calitate buna,la tierea cu cuitul formeaz o suprafaa ascuita, nu
manifesta fenomenul de sineraza, nu absoarbe umiditatea din mediul e%terior si
nu se zb&rcete.
'nzimele pectice sunt produse de diferite microoranisme fitosaprofite si
fitopatoene si sunt lar rsp&ndite in diferite esuturi veetale. 'nzimele pectice
proprii esuturilor veetale intervin in erminarea seminelor si a polenului in
procesele de coacere si maturare a fructelor etc. (prin intermediul pectinazelor
microoranismele invadeaz plantele. Preparatele enzimatice au activitate
pectolitica obinute din culturile unor microoranisme )diferite tulpini de
*sperillus, in special *sperillus +ier, 'r,inia cartovora, Sacc#arom-ces
frailis etc.. sunt folosite in diferite sectoare ale industriei alimentare, mai ales
in depectinizarea sucurilor de fructe )pentru favorizarea filtrrii, clarificarii si
concentrrii . in vinificaie. /n alte procese te#noloice, ca de e%emplu, in
obinerea sucurilor de fructe sau leume tip nectar se recure la inactivarea
pectinazelor proprii materiilor prime veetale folosite prin tratamente termice.
Pectina intervine cu efecte pozitive in fizioloia astrointestinala. 0iind
#iroscopica absoarbe apa si formeaza in intestine o masa elatinoasa cu o mare
putere de absorbie care retine at&t substanele rezultate din deradarea
proteinelor neabsorbite.
/n felul acesta pectina transforma coninutul anormal al unui intestin intr-o
masa fecala normala e%ercit&nd o aciune calmanta si de normalizare a
tranzitului intestinal. *ceasta este cauza pentru care veetalele boate in pectina
)mere, morcovi etc.. sunt utilizate cu succes in realizarea alimentelor pentru
copii.
2.3. Sortimente de pectina
'%ista mai multe tipuri de pectina"
- pectina slab meto%ilata 1 cu un coninut de rupe meto%il mai mic de 203
care elifica in prezenta ionolor de calciu nefiind necesara prezenta
za#arului sau acidului. 4a urmare se pot obine eluri cu un coninut redus
de substane solubile, aceasta rupa de pectine capt&nd importanta din ce in
ce mai mare pentru obinerea produselor #ipocalorice.
- pectina cu rad de meto%ilare mai mare de 203 - pentru elificare necesita
un coninut ridicat de za#ar peste 203 si p563.
/n funcie de viteza cu care se produce fenomenul de elificare, pectina e
livrata in urmtoarele tipuri "
- pectina cu elificare rapida 6 7apid Set
- pectina cu elificare medie 6 8edium Set
- pectina cu elificare lenta 6 Slo, Set
4itrus 4oloids, o societate specializata in producerea pectinei in 8area
9ritanie,da urmatoarea clasificare a tipurilor de pectina e%istente"
Pectine inalt meto%ilat
:ipul ;escriere Standardizare P5-ul
solutiei
*plicatii
<02 7*P/; S': <20=/-2> ?,@ 1 3,A !emuri, marmalade,
sucuri de fructe.
4oncentrate
B0< 7*P/; S': <20=/-2> 3,A 1 A,? !emuri, marmalade,
sucuri de fructe.
concentrate
<<2/B<< 8';/$8
7*P/;/S':
<20=/-2> ?,C 1 3,? !emuri si umpluturi
pentru patiserie
:ipul ;escriere Standardizare p5-ul
soluiei
*plicaii
<?< SDEF S': <20=/-2> ?,@ - 3,A !emuri,Geleuri,um-
pluturi de patiserie,
dulciuri
B?< SDEF S': <20=/-2> 3,A 1 A,? !emuri,Geleuri,
umpluturi de
patiserie
B?? 'H:7* SDEF S': <20=/-2> 3,A 1 A,? !emuri,Geleuri,
umpluturi de
patiserie
<0B V/S4ES/:I
4E+:7ED
V&scozitate
standard
?,@ 1 3,B 9uturi
rcoritoare,Jn#eate
<A0/<A3 *4/; 8/DK
P'4:/+
4onform
testului de
stabilizare a
proteinei
?,@ 1 3,B Dapte fermentat si
acid,buturi si
deserturi de cereale
<A? L$/4' 8/DK
P'4:/+
4onform
testului de
stabilizare a
proteinei
?,@ 1 3,B 9uturi acide pe
baza de lapte
$SP P5*78*4'$:/4*D 4onform
$SP HH/
?,@ 1 3,@ $z farmaceutic
<?09 9$00'7'; SDEF 8etoda +especificat Leleuri,dulciuri
S': Speciala
<B<9 9$00'7'; SDEF
S':
8etoda
Speciala
+especificat Patiserie si decoraii
pentru prGituri
>8etoda $S*.S*!
Pectine slab meto%ilate
:ipul ;escriere 4aracteristici
;8 ;*
Standardizare *plicaii
<C0 4E+V'+:/-
E+*D
3?-3C - <00=/-2> $mpluturi de
patiserie,iaurturi
<C? 4E+V'+:/-
E+*D
3C-A? - <00=/-2> Produse pe baza
de fructe,emuri
cu coninut redus
de za#ar,deserturi
din lapte
<CA 4E+V'+:/-
E+*D
AA-AM - <<2=/-2> !emuri obisnu-
ite,sosuri,deserturi
din lapte
<309S 9$00'7';
4E+V'+:/-
E+*D
33-32 - 8etoda
speciala
;ulciuri,pro-
duse de pati-
serie
M00 *8/;' ?3 ?3 <?0=/-2> !emuri cu con-
inut redus de
za#ar,iaurturi,
preparate din
fructe
<000 *8/;' ?C ?< <?0=/-2> !emuri,Geleuri
lazuri,umplu-
turi,sosuri
?000 *8/;' 30 ?@ <<0=/-2> !emuri cu con-
inut redus de
za#ar,deserturi
sosuri de fructe
3000 *8/;' 33 <B <02=/-2> ;eserturi,pre-
parate din fructe,
sosuri
A000 *8/;' 3C <3 <00=/-2> ;eserturi,pre-
parate din fructe,
sosuri
<<009 9$00'7'; ?C ?< 8etoda ;ulciuri, la-
*8/;' speciala zuri,deserturi
<3009 9$00'7';
*8/;'
?C ?< 8etoda
speciala
;ulciuri, la-
zuri,deserturi
?3009 9$00'7';
*8/;'
30 <@ 8etoda
speciala
;ulciuri,lazuri,
deserturi,umplu-
turi de patiserie
2.4. Pectina in produsele alimentare
2.4.1. Pectina in preparatele din fructe
4alitatile produselor rezultate in urma industrializarii fructelor se datoreaza
pectinei " consistenta elatinoasa, capacitatea buna de intindere, o distributie
uniforma a fructelor si pastrarea aromei naturale a fructului.
Pectina de mere e aentul clasic de elificare.Leleurile, marmeladele sunt
fabricate din fructe sau din suc de fructe, za#ar, acizi si pectina.Da produsele cu
un continut mai scazut de za#ar, care devin tot mai cautate, se utilizeaz pectina
slab meto%ilata impreuna cu srurile de calciu.
' important ca pectina sa nu prezinte aroma proprie pentru a nu denatura
ustul produsului in care e utilizata ca adaos.
Pectinele 7apid Set se folosesc la obinerea emurilor si marmeladelor in care
particulele solide pot sa se separe, imediat dupa umplerea borcanelor.
Pectinele Slo, Set se folosesc in cazul umplerii recipientilor mari, fara a
e%ista pericolul unei elifieri partiale.
' important coninutul de acid reflectat in concentratia ionilor de #idroen,
adic P5 cou valori optime intre ?,B-3,A. $n coninut prea ridicat de acid poate
cauza fenomenul de sinereza, iar o cantitate prea mica diminueaz proprietile
de elificare.
!emurile solide sunt produse concentrate, solidificate astfel incat pot fi tiate.
8ai e%ista si alte produse, cum ar fi " pastele, cremele din pulpe in care
concentraia pectinei e mai mare decat in emurile si marmeladele obinuite.
2.4.2. Pectina in sucurile de fructe
:oate sucurile de fructe obtinute prin presare conin pectina, care are un rol
important in stabilizarea sistemului coloidal in sucuri.
8ulte sucuri trebuie sa aib un aspect tulbure, in acest caz pectina e reinuta in
sistem )sucuri de rosii, de citrice.
/n alte cazuri, tulbureala si v&scozitatea ridicata adeseori e%istenta in sucurile
de fructe datorate pectinei, nu sunt dorite si se indeparteaza pectina din sucuri.
/n sucurile de mere, ca si in alte sucuri de fructe, substanele pectice contribuie
mai ales in stabilizarea sistemelor coloidale carora li se datoreaza tulbureala.
Sucurile cou un coninut ridicat de pectina inreuneaza filtrarea, care, in sucurile
foarte v&scoase, la rece, e foarte lenta, devine partial profitabila.
0olosirea pectinei in sucurile carbonatate duce la formarea unor bule foarte
mici, care confera o senzaie placuta la consumare.
2.4.3. Pectina in produsele de patiserie
7olul pectinei in produsele de patiserie e de a retine apa, astfel
impiedicand invec#irea praGiturilor si a painii. Pectina clasica de mere se
foloseste si in cazul umpluturilor de fructe in pateuri, placinte, biscuiti.
Produsele cu umplutura, care in maGoritate se fabrica in tavi mari pentru
productia industriala, trebuie sa fie fraede, pufoase si sa aiba consistenta
adecvata pentru a usura dozarea.
' important ca pectina sa aiba un punct de topire ridicat si o buna
stabilitate la coacere, prevenind deformarea si fierberea fructelor la
preparare. Produsele de patiserie au un aspect atraator si isi pastreaza
aroma naturala de fructe. Pectina confera structura elastica, consistenta si
intensifica aroma fructului, permitand o taietura neteda.
2.4.4. Pectina in produsele lactate
Preparatele din lapte cu fructe, care contin pectina de mere, trebuie sa aiba
proprietati reoloice bune, sa aranteze o dozare si o omoenitate buna.
/aurturile cu fructe, datorita pectinei din fructe, vor avea o structura omoena,
cremoasa cu aroma specifica fructului. Pectina e folosita si pentru o distributie
uniforma a particulelor de fructe si o suprafata neteda.
/n amestecurile in care se urmareste separarea iaurtului de produsul din fructe,
pectina e folosita ca stabilizator pentru impiedicarea miscibilitatii celor dou faze.
Pectina inalt meto%ilata din bauturile pe baza de iaurt proteGaza proteinele la
un p5 scazut si impotriva denaturarii la caldura, datorate unei posibile
pasteurizari. Se previne si sedimentarea si flocularea. Se aranteaza un produs
stabil cu cea mai fidela aroma si calitati deosebite la depozitare indelunata.
Pectina devine cu atat mai importanta in produsele cu fibre veetale, cu cat
acestea sunt mai cautate pentru o dieta sanatoasa si nutritiva. Pectina are putine
calorii, e usor solubila si constituie un aditiv ideal pentru produsele alimentare si
bauturi.
Da un adaos de pectina in branzeturi se creste diestibilitatea lor si de
asemenea se previne fenomenul de uscare. 4u bune rezultate e folosita pectina si
in in#etate, deserturi, creme, budinci.
2.4.5. Pectina in bere
Erzul, ca toate cerealele, contine o cantitate de pectina si substante pectice sub
forma insolubila in apa. Prin erminare, proportia se reduce mult, maltul
continand enzime pectolitice, pectina putand fi astfel #idrolizata.
5ameiul contine o cantitate de substante pectice care se solubilizeaza in timpul
fierberii. 8ustul fiert contine pectina din #amei, care partial e precipitata, partial
trece in tancurile de fermentare.
S-au observat doua reactii importante ale pectinei "
- pectina se combina cu anumite proteine si precipita la fierbere. S-a observat ca
pectina coauleaza albumina in 2 minute de incalzire la B0N4 (
- pectina precipita metalele rele prin formarea derivatilor metalici si a
pectatilor. *cest fapt are importanta in prevenirea into%icarii droGdiilor la
fermentare./n prezenta pectinei se pastreaza mult mai bine aroma si capacitatea
de spumare.
2.4.6. Pectina in muraturi
$na din calitatile importante ale muraturilor, mai ales in cazul castravetilor, o
reprezinta riiditatea, ceea ce este posibil numai prin mentinerea structurii
celulare intacte. *ceasta se realizeaza prin cimentarea substantelor pectice care
se pastreaza prin conservare.
/nmuierea leumelor e cauzata de solubilizarea materialelor pectice din
structura celulara. /n principal, caldura e cea care distrue ec#ilibrul celular,
sc#imband relatia celulelor cu mediul apos din e%terior, cauzand dezoranizarea
celulelor. /n aceasta situatie trebuie sa se lucreze la temperature cat mai scazute
pentru a evita distruerea pectinei si pentru a se pastra o structura
corespunzatoare a produsului finit.
2.4.. Pectina in produsele din tomate
/n tomate, pectina are importanta in ceea ce priveste fermitatea produselor. S-a
observat ca o mare parte din pectina e%istenta in material prima se solubilizeaza
la conservare, aceasta solubilizare fiind diminuata daca produsul conservat e
racit imediat dupa tratarea termica.
Pectina are importanta atat in produsele in care rosiile sunt pastrate intrei, cat
si in cele in care rosiile sunt zdrobite, cum ar fi" sucul de tomate, Oetc#up-ul,
pasta de tomate. /n aceste produse, pectina influenteaza structura coloidala si
vascozitatea. ;e asemenea, se previne fenomenul de sinereza. '%ista si cazuri in
care pectina e adauata produsului la prelucrare.
2.4.!. Pectina in produsele "a#aroase
!umele de mestecat in care e%ista adaos de za#ar erau lipicioase si tari. S-a
cautat realizarea unui produs mai apropiat de structura de Geleuri, in asa fel incat
umele sa fie mai moi, mai dulci, cu aspect mai stralucitor. /n aceste produse
insa, cantitatea de pectina folosita e mai mare ca la Geleuri.
2.4.$. Pectina in diferite produse alimentare
Pectina a fost adauata in diferite produse ce urmeaza a fi conservate prin
conelare. $n amestec de za#ar si pectina duce la reducerea fenomenului de
sinereza din fructele conelate.
$scarea realizata cu un adaos de pectina confera produselor calitati stabile.
*dauarea pectinei se face inainte de uscare. $n continut de C3 pectina face ca
uscarea sa decura foarte bine.
4ontinutul de pectina este definitoriu privind calitatea fructelor si leumelor
des#idratate.
Pectina este utilizata in pireurile de fructe, in#etate, budinci. *cestea trebuie
sa aiba o structura omoena si stabila pentru a nu se separa componentele. Se
utilizeaza si in cremele de ciocolata pentru a conferi catifelare si a reduce ustul
dulce. Se foloseste si in lazuri.
Pentru reducerea coroziunii in cutiile metalice, produsul ce urmeaza a fi
conservat trebuie sa aiba minim 0,?23 pectina. Se formeaza astfel o suprafata
protectoare intre produs si cutia metalica. Pectina e utilizata pentru proteGarea
produselor, cum ar fi " carnea, pastele si fructele za#arificate.
2.5. Pectina in produsele nealimentare
2.5.1. Pectina in produsele farmaceutice
'fectele benefice ale pectinei se pot observa in tratamentul cu alifii.
Pectina va aGuta si intarzierea cresterii lucozei in sane si reduce nivelul
colesterolului.
:abletele, fiolele si alte medicamente incapsulate create pe baza de pectina,
proteGeaza mucoasa astrica si asiura distribuirea treptata in sistemul circulator
a aentilor activi incapsulati.
Pectina e utilizata in produsele farmaceutice destinate afectiunilor astrice,
intestinale, mai ales in tratamentul copiilor. ;ozele recomandate se stabilesc
astfel incat sa previna des#idratarea in cazul diareei sau dizenteriei.
Pectina pentru tratarea bolilor de stomac este obtinuta din coaGa de citrice sau
pulpa de mere. :rebuie sa fie o pectina purificata, de culoare alb-albui, inodora,
cu aspect mucilainos. *desea este comercializata in combinatie cu un
absorbant.
/n tratarea ranilor se foloseste o solutie de pectina ?3. Stratul subtire de
pectina proteGeaza plaile, absoarbe tesuturile distruse, iar ranile nu mai devin
purulente, se vindeca rapid si teumentul se mentine curat. :esutul se
reenereaza rapid, iar pectinatul de +i accelereaza epitalizarea.
Pectina e folosita si in tratarea ranilor ulceroase si a celor adanci.
2.5.2. Pectina ca a%ent #emostatic
Solutiile de pectina administrate intravenos, subcutanat sau oral au fost
utilizate pentru prevenirea sanerarilor interne si e%terne.
*stfel, pectina s-a folosit inaintea interventiilor c#iruricale, a e%tractiilor
dentare, in cazul #emoraiilor si in tratamente inecoloice.
2.5.3. Pectina ca substituent al plasmei san%uine
Pectina in solutie de <3 rabeste alomerarea si sedimentarea eritrocitelor si
nu furnizeaza materiale pentru reenerarea plasmei distruse.
/n serul substituit, importanta e presiunea osmotica, care are un rol mai mare
decat vascozitatea, aceasta din urma putand fi modificata cu temperatura.
Vascozitatea e adusa la valori mai mari decat plasma sanuina si mai mica ca a
sanelui.
Pectina utilizata in solutie de 0,C23 sub forma de inGectie produce o crestere a
plasmei in volum mai mare decat aceeasi cantitate in ser fizioloic.
Pectina in solutie constituie un bun substituient al plasmei sanuine si a fost
utilizata de asemenea in prelucrarea plasmei in bancile de sane.
2.5.4. Pectina in prevenirea into&icarii cu metale %rele
Pectina e un bun antidot impotriva into%icarii cu metale rele, datorita
insolubilitatii componentilor care precipita in solutie. Pectatul de calciu precipita
plumbul.
Prezenta pectinei diminueaza efectul to%ic al metalelor rele. Prin
administrarea pectinei se reduce cantitatile de eleniu si arsen din oranism.
2.5.5 Pectina in alte afectiuni
Pectina si medicamentele pe baza de pectina sunt folosite in prevenirea
poliomielitei, in scopuri preventive pentru diferite afectiuni scade to%icitatea
anumitor substante si creste solubilitatea medicamentelor pe baza de sulf.
Se foloseste pentru reducerea absorbtiei to%inelor de catre oranism in
amestec cu insulina e folosita in tratarea diabetului si de asemenea pentru
amplificarea efectului anumitor substante in oranism cum ar fi streptomicina.
2.5.6. Pectina in produsele cosmetice
/n industria produselor cosmetice pectina e folosita ca aent natural ce ofera
te%tura pastelor, alifiilor, in componenta uleiurilor si cremelor.
/n deodorante si paste de dinti, pectina e folosita pentru a include anumite
arome specifice, iar in lotiunile de par, de corp si in sampoane se foloseste ca
aent de stabilizare si spumare.
Pectina e adauata si in sapunuri datorita calitatilor sale absorbitive.
2.5.. 'ilme si fibre de pectina si pectanti
+itropectina dizolvata intr-un solvent oranic poate fi trasa in fire si foite
insolubile in apa. 0irele sunt mai puternice, mai elastice.
0ilmele prezinta permeabilitate la vapori de apa, similar cu filmele celulozice.
Pentru o rezistenta cat mai buna trebuie sa fie proteGate cu un strat de ceara.
Pectinatul de Pn tratat e rezistent termic si ofera posibilitatea folosirii lui la
obiectele decorative.
2.5.!. Posibilitati diferite de utili"are a pectinei in produsele necomestibile
;iferite produse pe baza de pectina au fost folosite ca adezivi.
E solutie de 3-B3 pectina purificata formeaza o masa mucilainoasa care e
eficienta atat ca adeziv pentru #artie cat si pentru lemn, sticla, metal si poate
concura cu cele mai ieftine produse folosite in acest scop.
$nul din dezavantaGe este faptul ca microoranismele ataca pectina si este
necesar un adaos de conservanti.
0aptul ca adezivul nu prezinta miros ca alti adezivi, o solutie de ?-33 pectina
a putut fi utilizata pentru tiarete si trabucuri.

Pectina mai are si o serie de alte intrebuintari, cum ar fi "
filtre ceramice cu structura omoena a porilor (
la obtinerea maselor plastice (
la obtinerea buretelui de cauciuc si in industria cauciucului sintetic (
la cresterea densitatii lemnului (
in materiale spumante
pentru a oferi rezistenta fibrelor e bumbac (
insecticide (
aent de limpezire (
e%tracte din plante fermentate utilizate in cura de renuntare la fumat (
pentru proteGarea foliei de aluminiu (
2.6. Oportunitatea reali"arii productiei si (ustificarea necesitatii
obiectivului proiectat
Pectina este un produs natural folosit in industria conservelor ca material
au%iliar la fabricarea emurilor, Geleurilor, marmeladelor, etc. datorita calitatilor
sale de aent elifiant cu spectru lar de actiune fata de caracteristicile
produsului finit.
8ateria prima utilizata in mod curent pe plan mondial pentru e%traerea
pectinei este tescovina des#idratata de mere si coGile des#idratate de fructe de
citrice rezultate ca subprodus in industria sucurilor de fructe.
Pana in <MC@, pectina necesara satisfacerii cerintelor sectorului industrial era
importanta( dupa <MC@ s-a cautat eliminarea importului prin desc#iderea fabricii
de pectina construita la ;eG, unica in tara.
Pectina poate fi fabricata in trei tipuri " doua din cateoria pectinelor inalt
meto%ilate )58P-tip F, 58P-tip !F. si unul din cateoria pectinelor slab
meto%ilate D8P si se va folosi diferentiat, in functie de caracteristicile
produsului finit in care este inlobata.
Principalele miGloace de valorificare ale tescovinei sunt "
folosirea tescovinei in scopuri furaGere (
obtinerea pectinei din tescovina de mere(
fabricarea otetului(
obtinerea colorantilor(
obtinerea tartratului, uleiului semisicativ, taninului si a altor produse(
folosirea tescovinei de mere in compozitia nutritiva pentru *sperillus
nier )la prepararea enzimelor pectolitice.
/n tara noastra se obtine la ora actuala pectina tip F. Procedeul de obtinere al
pectinei tip !F fiind foarte costisitor, pectina de tip !F este importata in
principal din ;anemarca. Prezinta calitati deosebite, fapt ce o face utilizabila si
in domeniul farmaceutic.
Pectina de tip F este folosita doar in industria conservelor si e un aent
elifiant important pentru obtinerea la scara industriala a emurilor si
marmeladelor.
3. Obtinerea pectinei
3.1. )aterii prime folosite
:escovina de mere
8ateria prima folosita pentru e%traerea pectinei este tescovina de mere
des#idratata, cu umiditate intre B-<?3, avand un continut minim de pectina de
2 3. :escovina provine de la fabricarea sucului concentrat de mere ca reziduu.
4ompozitia c#imica a tescovinei uscate de mere este "
- apa C,C - M,33 (
- substante proteice 3,2 1 A,03 (
- celuloza <<,M 1 <3,<3 (
- substante rase 2,? 1 2,C3 (
- substante e%tractive neazotate BB,C 1 B@,M3.
3.2. )aterii au&iliare folosite
;io%idul de sulf 1 pentru crearea mediului acid )p56? 1 ?,2. in scopul
#idrolizarii protopectinei si e%traerii pectinei solubile se utilizeaza dio%idul de
sulf lic#efiat. *cesta este adus in fabrica in recipienti sub presiune si stocat in
depozitul amenaGat in acest scop.
;ozarea dio%iduli de sulf in scopul te#noloic urmarit 1 e%tractia pectinei se
face sub forma de solutie apoasa, cu concentratia B3 preparata in rezervoare
speciale.
*pa 1 se utilizeaza apa dedurizata fierbinte in procesul de e%tractie intr-un
raport apa " tescovina 6 <0 " <. :emperatura apei este de @0 1 M0N 4, incalzita cu
abur direct.
Se mai utilizeaza apa in procesul de racire a e%tractului pectic brut si in
procesul de condensare, temperatura ei iind de ?0N 4.
*bur 1 se utilizeaza abur saturat de Goasa presiune 1 in procesele de e%tractie,
in procesul de racire a e%trasului pectic brut, in instalatia de concentrare a
e%tractului pectic limpezit si in instalatia de uscare cu valturi.
Kiselurul si carbunele activ 1 se folosesc ca materiale au%iliare pentru filtrele
aluvionare. Kiselurul se obtine prin calcinare la @00N 4 a unor depozite de
diatomee, macinarea si sortarea pe dimensiuni a produsului rezultat. 4apacitatea
de filtrare si finetea filtrarii depinde de marimea particulelor care au lunimea
cuprinsa intre A0 1 <B0 m, cat si de forma lor.
Kiselurul utilizat trebuie sa aiba o culoare alba, albuie sau roz, un continut
de acid ilicic min.M03 , fier ma%.<,23 , iar p5 sa fie fie aproape de punctul
neutru.
3.3 *mbala(e folosite
*mbalaGele utilizate sunt saci de polietilena cu capacitatea de 20 O. Pectina
obtinuta nefiind utilizata in mod direct de consumator este furnizata
intreprinderilor de industrie alimentara, in special fabricilor de conserve si altor
intreprinderi care utilizeaza pectina ca materie prima sau au%iliara.
4. Sc#ema te#nolo%ica de obtinere a pectinei
4.1.Te#nolo%ii de obtinere a pectinei din tara si strainatate
/n tara noastra, ca urmare a lucrarilor efectuate de /nstitutul de 4ercetari
*limentare s-a pus la punct procesul de obtinere a e%tractului pectic. :escovina
uscata este introdusa in e%tractor unde se aduce apoi apa incalzita la A2N 4 in
raport <0 " < fata de tescovina. Se aita timp de o ora si se elimina lic#idul
continand substante solubile balast)za#aruri, saruri minerale, tanin, substante
colorante.. Se completeaza volumul cu apa incalzita la M0N 4 pentru realizarea
raportului mentionat anterio, se aduce p5-ul masei la valoarea 3 prin adauare
de dio%id de sulf si incalzire ? ore la M2-M@N 4,aitand periodic.Se scure
e%tractul pectic rezultat,se completeaza volumul, se reaGusteaza p5-ul prin
adauare de dio%id de sulf si se e%ecuta in aceleasi conditi a doua e%tractie. /n
final se e%ecuta a treia e%tractie cu apa simpla la M0N 4 o ora.
'%tractele rezultate sunt trimise cu aGutorul pompei intr-un sc#imbator de
caldura unde sunt racite la A2N 4, apoi sunt eliberate de suspensiile rosiere cu
aGutorul unui separator centrifuar. '%tractele reunite intr-un colector sunt
clarificate prin intermediul unui filtru presa cum asa celulozica alimenat cu
pompa centrifua. ;in colector, e%tractul clarificat este concentrat sub vid la B2N
4 intr-o instalatie cu functionare continua pana la un continut de <?3 substanta
uscata. Produsului rezultat i se adaua o solutie B3 dio%id de sulf pentru a se
realiza in amestec de 0,<2 3. Se omoenizeaza continutul si se ambaleaza.
/n cazul folosirii bostinei in stare proaspata sau a celei conservate prin adauarea
dio%idului, procesul te#noloic se desfasoara dupa aceiasi sc#ema, diferind fata
de bostina uscata numai prin raportul e%tractant " material care trebuie sa fie in
ambele cazuri.
1- extractor ; 2 pompa ; 3 schimbator de caldura ; 4 separator
centrifugal ; 5 colector ; 6 filtru presa ; 7 colector extract limpezit ;
instalatie de concentrare sub !id ;

/n !ermania, obtinera pectinei pulpere se realizeaza astfel ( tescovina uscata
este supuse e%tractiei in 3 etape la @0N 4, la p5 6 ?,2. '%tractele rezultate sunt
tratate cu 0,< 3 carbune activ si 0.3 3 Oiselur, pentru decolare si clarificare,
apoi filtrare.
'%ractul purificat, cu <,? 1 <,B 3 substanta este concentrat intr-o instalatie cu
dublu efect )@2N 4 in corpul <, 20N 4 in corpul ?. in raport A " <.
4oncentratul obtinut este trecut intr-o instalatie de des#idratare prin
pulverizare, temperatura de intrare a aerului din turn fiind <A0N 4.Pulberea
rezultata e conditionata la un anumit rad de elificare prin adaos de za#ar, este
cernuta cu aGutorul unei site vibratoare si ambalata apoi in saci de ?2 O. Pectina
obtinuta pulbere in conditiile descrise are o puter de elificare de apro%imativ
20N $S*-S*!.
1 extractor ; 2 pompa ; 3 colector ; 4 filtru ; 5 e!aporator ; 6
separator de lichid ; 7 oala de condens ; uscator prin pul!erizare ; "
instalatie de standardizare ; 1# sita !ibratoare ;

4onform sc#emei aplicata in 9ularia, tescovina uscata si spalata in prealabil
cu apa avand temperatura de A2 1 20N 4 pentru indepartarea unei partidin
balastul de substante solubile si este supusa in continuare la 3 e%tractii
succesive.
Primele doua e%tractii se fac in mediu de acid sulfuros la p5 6 ? la : 6 M2-
<00N 4, iar ultima cu apa simpla la temperatura ordinara. ;urata unei e%tractii
este ? ore.
'%tractele rezultate sunt eliberate de particulele rosiere antrenate cu aGutorul
unui separator centrifual si purificarea este apoi completata prin trecera prin
filtre presa cu pat filtrant de Oiselur. Dic#idul clar obtinut e concentrat in
aparate cu functionare continua sub presiune redusa, la 20N 4 pana la un continut
de C 1 M 3 substanta uscata.
'%tractul concentrat este amestecat eneric cu <,2 3 54l concentrat )d 6
<,<@ . apoi cu o parte eala de alcool etilic M23 . 4oaulul format este separat
cu aGutorul unor filtre presa si spalat in doua etape cu alcool etilic M23 in
proportie ? "< fata de precipitat. :urtele de pectina purificate sunt maruntite in
particule de ma%imum ? mm, introduse in uscatoare sub vid si des#idratate la
C2 1 @0N 4.
7esturile de alcool sunt recuperate, rectificate, reintroduse in procesul de
productie.
Pectina des#idratata e macinata, cernuta si conditionata prin adaos de za#ar
pulber pentru realizarea unei capacitati de elificare de ?00N4.
1 instalatie de spalare ; 2- pompa ; 3 extractor ; 4 separator centrifugal ;
5 filtru presa ; 6 e!aporator ; 7 oala de condens ; instalatie de
amestecare cu acid si acool ; " filtru presa ; 1# uscator sub !id ; 11 moare
cu ciocane ; 12 sita !ibratoare ; 13 standardizare.

/n fosta $7SS se aplica urmatoarea metoda de obtinere a pectinei pulbere "
bostina uscata e maruntita prin intermediul unei mori cu ciocane si este e%trasa
direct cu aGutorul unei solutii slabe de acid sulfuros p56?,2-3,2 la @M 1 M?N 4
timp de o ora. Se scure partea lic#ida si reziduul e trecut peste prese #idraulice
pentru recuperarea resturilor de e%tract.
'%tractului pectic brut i se corecteaza p5-ul la valoarea de A,2 1 2,2 prin adaos
de carbonat de sodiu, fiind apoi tratat cu preparat amilolitic in proportie de 0,23
)micelii de *sperillus or-zae cultivate pe tarate de rau. la t6A2 1 20N 4, 30 1
B0 minute. Se ridica la sfarsit temperatura masei la @0N 4 pentru inactivarea
enzimelor, se adaua apoi 0,0?3 Oiselur si se clarifica e%tractul prin filtre
presa.
0iltratul limpede este concentrat sub presiunea redusa la t620 1 B0N 4 pana la
33 pectina. '%tractul concentrat se amesteca cu etanol in raport < "<,?, se
dilueaza cu 54l concentrat si se aita @ 1 <0 minute. 4oaulul pectic format se
separa cu aGutorul filtrelor presa functionand la presiunea de <,2 1 ?,0 atm.
:urtele obtinte sunt spalate in filtru cu alcool etilic in raport B0 1 C03 fata de
pectina.
Produsul purificat, avand consistenta unei paste roase e des#idratat in
uscatoare cu valt, functionand sub vid, la B0 1 C0N 4.
Solutiile alcoolice rezultate din prelucrare sunt colectate, li se corecteaza p5-
ul la C,0 1 C,2, apoi sunt filtrate, rectificate si reintroduse in fabricatie. Produsul
uscat e pulverizat in mori cu bile, cernut si ambalat in recipiente de
3 1 <0 O.
4.2. Descrierea sc#emei te#nolo%ice
5idroliza 1 e%tractie 1 tescovina des#idratata e amestecata cu apa calda si
dio%id de sulf pentru crearea unui mediu apos 1 acid convenabil #idrolizarii
protopectinei din tescovina. Pentru realizarea unui mediu apos 1 acid se
foloseste apa dedurizata provenita in mare parte din condensul recuperat din
instalatia de concentrare in trepte a e%tractului pectic.
*mestecarea tescovinei cu apa acidulata se face in rezervorul cu dubla manta.
*pa e incalzita cu abur direct la @0 1 M0N4, adauarea dio%idului de sulf
facandu-se direct in conducta de umplere a rezervoarelor de e%tractie.
;io%idul e sub forma lic#efiata, pastrat in rezervoarele de presiune intermediare.
$mplerea se face pana la un volum de C2 1 @03 din volumul total al
e%tractorului.
'%tractia are loc timp de <@ 1 ?A ore sub aitare lenta, timp in care are loc
trecerea in solutie a pectinei.
E conditie esentiala e controlarea cu riGa a procesului pentru a se evita o
#idroliza inaintata care ar reduce capacitatea de elificare a pectinei. Prin
#idroliza nu rezulta pectina unitara, ci un amestec de pectine cu diverse mase
moleculare si cu diverse rade de meto%ilare.
'%tractia trebuie condusa astfel incat randamentul sa fie cat mai bun, iar
pectina sa nu fie deradata. E e%tractie repetata a tescovinei furnizeaza rezultate
mai bune. '%tractia se realizeaza la un p56?,0 1 3,0.
*pa folosita la e%tractie trebuie sa aiba o duritate redusa si sa fie lipsita de
saruri de fier.
Presarea - dupa descarcarea esalonata a e%tractoarelor amestecul este pompat
la presare unde se obtine un e%tract pectic brut si turte de tescovina epuizata,
care sunt zilnic evacuate din incinta.
7acirea 1 este necesar un proces de racire a e%tractului pectic brut de la
temperatura de B0 1 C0N 4 pana la temperatura de A0N 4. Pentru a putea fi
prelucrat mai usor in continuare, este necesar ca vascozitatea e%tractului sa nu
fie prea mare, deci nici temperatura lui prea scazuta.
4entrifuarea 1 e%tractul pectic brut obtinut prin presarea suspensiei de
tescovina #idrolizata este limpezit prin separare centrifuata si filtrare in vederea
concentrarii ulterioare. Separatorul centrifual folosi este cu talere, de tip
Festfalia. 0aza lic#ida separata e colectata in rezervore colectoare, iar
substantele solide sunt adunate intr-un bazin si pompate apoi la buncarul de
tescovina epuizata.
Purificarea 1 e%tractul pectic in eneral contine amidon si proteine care fac ca
lic#idul sa fie tulbure si inc#is la culoare, ceea ce determina obtinerea unui
produs finit de calitate inferioara. Pentru purificare se foloseste metoda de
absorbtie pe carbune activ. /n acest scop e%tractul este amestecat cu 0,<3
carbune activ si 0,33 Oieselur, dupa care se filtreaza.
0iltrarea 1 e%tractul pectic purifiat este preluat cu aGutorul unei pompe si trecut
la instalatia de filtrare cu placi. Vascozitatea e%tractului trebuie sa fie adecvata,
pentru ca filtrarea sa nu decura reu in cazul unei vascozitati preamari.
'%tractul pectic filtrat aGune la o concentratie de <,2 1 ?,03 substanta uscata.
4oncentrarea 1 e%tractul pectic limpezit se concentreaza in instalatia de
concentrare cu triplu efect cu preancalzire la partea superioara, pana la un
continut de <23 substanta uscata.
'%tractul pectic brut se preanalzeste intr-un sc#imbator de caldura care
foloseste aburul secundar din a treia treapta de concentrare. /n continuare este
incalzit in serpentinele aflate la partea superioara a sc#imbatorului de caldura
corespunzator treptei a treia de concentrare cu aburul secundar din a doua
treapta de concentrare.
'%tractul astfel preancalzit trece in serpentinele corespunzatoare efectului ? de
concentrare unde este folosit ca aent de incalzire aburul secundar din prim
treapta de concentrare.
:rece apoi in serpentinele din prima treapta unde este incalzit cu aGutorul
aburului viu. ;in serpentine, e%tractul trece in primul efect de concentrare unde
temperatura este de @0 1 @2N 4, apoi trece in al doilea efect unde temperatura
este C0 1 C2N 4, iar in al treielea efect B0 1 B2N 4.
Se urmareste ca in ultima treapta de concentrare sa se asiure o temperatura
cat mai scazuta, prin realizarea unui vid inaintat.
*burul secundar din treapta a treia e partial folosit la preancalzire, iar partial
este condensat.
'ste trecut prin coloana de absorbtie a di%idului de sulf si apoi trimis in
rezervorul de stocaG a condensului recuperat.
$scarea 1 se realizeaza in vederea scaderii continutului de umiditate pana la
23. Se utilizeaza valturi de uscare in interiorul carora circula abur cu presiunea
de < atm. 4oncentratul pectic este repartizat uniform sub forma unei pelicule pe
suprafata valtului. Prin relarea numarului de turatii si a presiunii din interior se
obtine o pelicula de calitate optima care trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii "
- sa se desprinda usor de pe valt
- sa nu fie prea umeda sau termoplastica
- sa nu fie arsa
4and detasarea peliculei in conditii de calitate normala si la presiunea
obisnuita de apasare a cutitului raclor, nu semai produce ireprosabil, se sc#imba
cutitul si se ascute.
Pelicula de pectina este preluata de transportoarele cu snec si este adusa la
moara cu ciocane, care are rolul de a diviza pelicula in particule foarte fine, de
dimensiuni apropiat.
*mbalarea 1 pectina de valt obtinuta se ambaleaza in saci de polietilena,
reambalati in butoaie de plastic sau saci de #artie. /mpreuna cu macinarea,
ambalarea se realizeaza intr-o incinta climatizata.
;epozitarea 1 se realizeaza in conditii de temperatura de ma%im ?2N 4 in spatii
inc#ise.
4.3. +lemente de automati"are folosite in conducerea si controlul productiei
de pectina
5idroliza e%tractie - se relizeaza o relare a debitului de admisie a aburului in
manta functie de temperatura din interiorul rezervorului de #idroliza. /n sc#ema
de leaturi, S7*-ul este prezentat prin :4<. Da alimentarea cu apa se realizeaza
relarea debitului functie de nivelul apei din rezervor. /n fiura este prezentat
prin simbolul 04<M si D4?.
7acirea 1se realizeaza racirea e%tractului pectic cu aGutorul unui sc#imbator de
caldura in care debitul de intrare a apei de rcire e relat functie de temperatura la
care iese e%tractul pectic din sc#imbator.
/naintea introducerii e%tractului pectic in concentratoare are loc o preancalzire a
acestuia, operatie prevazuta cu S7*, care realizeaza controlul temperaturii de
iesire a e%tractului in functie de temperatura aburului secundar provenit din al
treielea efect de concentrare.
4oncentrarea 1 la fiecare efect de concentrare se realizeaza relarea de raport
a debitelor de e%tract care intra si ies din efecte. ;e asemnea fiecare efect e
prevazut cu un termocuplu de indicare a temperaturii e%tractului preancalzit si
un traductor de presiune pentru indicarea presiunii aburului viu si secundar.
$scarea 1 se realizeaza intr-un uscator cu valturi prevazut cu un S7* ce
realizeaza admisia e%tractului pectic concentrat in functie de substanta uscata la
care aGune acesta in urma uscarii. ;e asemenea e prevazut si cu S7* de control
a parametrilor aburului si admisia debituli acestuia in functie depresiunea din
interiorul valturilor.
4.4. ,e%imul de lucru al sectiei
Sectia este proiectata sa functioneze timp de ?00 zile/an intr-un reim de trei
sc#imburi pe zi.
*cest sistem de lucru asiura continuitatea activitatii in incinta in tot timpul
anului cu muncitori calificati si permite imbunatatirea coeficientului de utilizare
al utilaGelor e%istente.
4.5. Sc#ema controlului fabricatiei pe fa"e
4ontrolul de calitate in procesul de obtinere a pectinei se refera la verificarea
calitatii materiei prime, a materialelor au%iliare, a parametrilor de lucru si a
caracteristicilor produsului finit.
+r.
4rt.
;enumire
operatie
;enumirea
produsului
controlat
*naliza de laborator
eectuata
Dimitele val.
analizei de
laborator
<. 7eceptie -tescovina
-materiale
au%iliare
-e%aminarea ambalarii
si marcarii
-e%amen oranoleptic
-umiditatea
continut pectina
-rad de elificare a
pectinei e%trase
-analiza calitativa si
cantitativa
B-<?3
min.23
min.<M2NS*!
?. 5idroliza -e%tract
pectic brut
-continut SE?
-continut s.u.
-vascozitate
ma%.0,33
<,23
min.20cP
3. 0iltrare -e%tract
filtrat
-temperatura
-continut s.u.
min.A0Q4
?-?,23
A. 4oncentrare -e%tract
concentrat
-continut s.u. ?,@3 (A,C3
<23
2. $scare -pectina
des#idratat
a
-umiditate
-rad de elificare
?-23
<00NS*!


1-moara cu ciocane ; 2-extractor ; 3-pompa ; 4-presa hidraulica ; 5-colector ;
6-filtru presa ; 7-e!aporator ; -bazin de tratare ; "-filtru presa ; 1#-uscator cu
!alt ; 11-moara cu bile ; 12-sita !ibratoare ;
4.6. Principalele caracteristici de calitate ale produselor finite
Substantele pectice au ca unitate cu baza acidul alacturonic structurat
polimetric. *cidul uronic prezinta rade variabile de esterificare cu rupari metil
sau acetil.
4antitati mari de pectina e%ista in endocarp )mere, utui., mezocarp )lamai,
portocale. sau in epicarp )mere.. 4ombinate cu celuloza sau calciul participa la
cimentarea celulelor aceluiasi tesut.
Sunt denumite pectine-substante pectice-acei componenti din clasa #idratilor
de carbon, cu caracter coloidal, intalniti in tesuturile veetale asociate mai ales
cu linina si #emicelulozele.
Substantele pectice sunt polimeri ai acidului alacturonic, forma piranozica,
leaturile fiind facute in pozitiile alfa <,A astfel "
Substantele pectice sunt substante cu insusirea de a se imbiba cu cantitati mari
de apa formand eluri transparente. *ceste substante pectice au reactie acida, n-
au miros si se folosesc mult in industria alimentara, la fabricarea emurilor,
Geleurilor si marmeladelor obisnuite.
/n prezenta unui acid si a za#arului au proprietatea de a forma un el, pe
aceasta bazandu-se fabricarea Geleurilor si a marmeladelor.
Pectina se prezinta sub forma de pulbere fina, de culoare alb-crem daca
provine din tescovina de mere sau alb-cenusie in cazul cand a fost e%trasa din
albedo. *re o densitate de 0,B2 1 0,C2, masa moleculara intre M0 000 si ?@0 000
si cu apa da solutii slab opalescente.
/n functie de viteza cu care se produce fenomenul de elificare, pectina
puternic esterificata este livrata in trei tipuri "
- pectina cu elificare rapida )7apid Set. 1 contine C0 1 C23 rupari
carbo%ilice esterificate. Da valoarea unui p5 63,3 1 3,2 elificarea are loc
in intervalul de temperatura C2 1 @2N 4. Se recomanda pentru fabricarea
emurilor care se ambaleaza in recipiente mici si pentru acele produse a
caror p563,2.
- pectina cu elificare medie )8edium Set.1cu rad de esterificare B2 1 C03.
Procesul de elificare are loc in intervalul B0 1 C2N 4, rezultate optime
obtinandu-se pentru limite de p563,< 1 3,3. *cest tip de pectina este cel
mai folosit in fabricarea conservelor de fructe.
- pectina cu elificare lenta )Slo, Set. - rad de esterificare B0 1 B23.
!elificarea se produce la t6 20 1 B0N 4, p56?,M 1 3,<. 'ste recomandata in
special pentru marmelade si Geleuri sau pentru produse care se ambaleaza in
recipiente mari, in care caz racirea produsului inainte de turnare ete obliatorie.
Pectina fabricata in tara noastra la ;eG din tescovina des#idratata de mere are
urmatoarele caracteristici "
+r.
4rt.
Specificatie Pectina inalt meto%ilata 58P tip F
Proprietati oranoleptice
<. *spect Pulbere fina, fara alomerari stabile,
fara particule arse, fara corpuri straine
?. 4uloare 8aron roscat
3. !ust !ust mucilainos
A. 8iros $soara aroma de mere
2. *lte caracteristici Puternic #iroscopica
Proprietati fizico-c#imice
B. !rad de elificare S*! ?2 - 30
C. !rad de esterificare 3 B@ - C2
@. !rupe meto%il 3 <? - <3
M. Solubilitate )sol.?3. dizolvate ? minute
;omeniul de utilizare 0abricarea produselor elificate cu
continut ridicat de za#ar )peste 203.
din fructe intens colorate )visine,
cirese, capsuni, prune, coacaze, utui,
mure, etc..
5. -./*NT0/ D+ )*T+,.*/+
5.1. 1alculul bilantului de materiale
1. 2idroli"a e&tractie
:e = * = SE?65p
:e 1 debit masic de tescovina ( O/#
* 1 debit masic de apa ( O/#
SE? 1 debit masic de dio%id de sulf ( O/#
5p 1 debit masic de #idrolizat pectic ( O/#
2. Presare
5p 6: = 'pb
: 1 turte de tescovina epuizata ( O/#
'pb 1 e%tract pectic brut ( O/#
3. 1entrifu%are 3 filtrare
'pb 6 'pl = p<
'pl 1 e%tract pectic limpezit ( O/#
pl 1 pierderi ( O/#
pb
$ p
<00
<
<
4. 1oncentrare
9ilant total " 'pl 6 4p = ,< = p?
4p 1 concentrat pectic ( O/#
,< 1 debit de apa eliminat ( O/#
p? 1 pierderi ( O/#
pl
$ p 3 <
?
9ilant de substanta uscata

p pl
%
su
$
su

<00 <00
? <
su< 1 substanta uscata initiala6?3
su? 1 substanta uscata finala6<2
5. 0scarea
4p 6 Pd = ,? = p3
Pd 1 pectina des#idratata ( O/#
,? 1 debit de apa eliminat ( O/#
p3 1 pierderi ( O/#
p
% p 3 2 , ?
3
9ilant de substanta uscata

d p
&
su
%
su

<00 <00
A 3
su3 1 substanta uscata initiala6<23 ( suA 1 substanta uscata finala6M23

;atele numerice sunt prezentate centralizat in tabelul urmator "
Eperatia 8ate-
rial
Sim-
bol
$.8. Valoa-
re
8ate-
rial
Sim-
bol
$.8. Valoa-
re
'%tractie :esco-
vina de
mere
SE?
*pa
:e
SE?
*
K/# BM2,@3
<C,@0
BM2@,3
5i-
dro-
lizat
5p K/# CBC?
Presare 5idro- 5p K/# CBC? :urte : K/# <3M,?B
lizat
pectic
'%tract
pectic
brut
'pb K/# C23?,C
4entrifu-
are fil-
trare
'%tract
pectic
brut
'pb K/# C23?,C '%tract
pectic
limpede
Pierderi
'pl
P<
K/#
K/#
CA2A,2
C2,<A
4oncen-
trare
'%tract
limpede
'pl K/# CA2A,2 4oncen-
trat
pectic
*pa
4p
F
K/#
K/#
MMA,A
BAB3,0
$scare 4oncen-
trat
pectic
4p K/# MMA,AA Pectina
des#i-
dratata
*pa
Pierderi
Pd
*
P?
K/#
K/#
K/#
<2B,MB
@?C,A<
<0,0<
:otal materiale intrate6 :otal materiale iesite6
3<3?2,BA O/# 3<3?2,BA O/#
1onsumuri speciale si randamente de fabricatie
4onsum specific de tescovina
4
S
6
&d
'e
4
S
6
MB , <2B
@3 , BM2
4S 6 A,A3
4onsum specific de dio%id de sulf
4
SE?
6
&d
()?
4
SE?
6
MB , <2B
@0 , <C
4SE? 6 0,<<
4onsum specific de apa
4
a
6
&d
*
4
a
6
MB , <2B
3 , BM2@
6 AA,33
7andamentul in pectina
<00
e
d
'
&

<00
@3 , BM2
MB , <2B

R 6 ??,2B3
6. -ilantul termic
'%tractie #idroliza
Si 6 Se = Sp
S< = S? = S3 6 SA = Sp
S<6 flu% termic intrat cu tescovina
S?6 flu% termic intrat cu apa
S36 flu% termic intrat cu SE?
SA6 flu% termic iesit cu #idrolizatul pectic
Sp6 flu% termic pierdut

t * t c m t c m t c m t c m
r c +& +& +& () () () a a a 'e 'e 'e
+ + +
+

? ? ?
m:e 6 debit masic de tescovina ( O/#
c:e 6 caldura specifica a tescovinei ( L/O % rd
t:e 6 temperatura tescovinei ( N4
ma 6 debit masic de apa ( O/#
ta 6 temperatura apei ( N4
mso?6 debit masic de dio%id de sulf ( N4
cso? 6 caldura specifica a dio%idului de sulf ( L/O % rd
tso? 6 temperatura dio%idului de sulf ( N4
m5p6 caldura specifica a #idrolizatului ( L/O % rd
t5p 6 temperatura #idrolizatului ( N4
Tc=r 6 coeficientul partial de transfer termic ( F/m % rd
* 6 aria de transfer termic ( mU
Vt 6 diferenta medie de temperatura
0lu%ul termic pierdut este dat de relatia "
t * c
+p &

* 6 ?@,2 mU
Vt 6 t< 1 tmed
t< 6 temperatura la suprafata rezervorului ( N4
tmed 6 temperatura mediului e%terior, iarna ( N4
Vt 6 A0 1 ?0 6 ?0N4
, m -
r c
+
+
?
/ C , <0 ?0 0C , 0 CA , M
Sp 6 BCA< F
+p +p
.
+p
t t
/
% + B@? , 0 AA , 3MA3 . 00<@ , 0 B2 , 0 )
<00
@ , A<@B A<M0
/nlocuind in ecuatia de bilant obtinem "
+ + ?0 B33 @ , <C @0 A<M0 3 , BM2@ ?0 A3 , M?2 @3 , BM2
3B00 BCA< . B@? , 0 AA , 3MA3 ) CBC? + +
+p +p
t t
t5p 6 CM,M W @0N4
7acirea
S< = S? 6 S3 = SA
S< 6 flu%ul termic adus cu e%tractul pectic brut
S? 6 flu%ul termic adus cu apa de racire
S3 6 flu%ul termic ce iese cu e%tractul racit
SA 6 flu%ul termic ce iese cu apa incalzita
? ? ? < < < a a a $pb $pb a a a $pb $pb
t c ! t c m t c 0 t c m + +
m'pb 1 debit ma%im de e%tract pectic brut ( O/s
c'pb 1 caldura specifica a e%tractului ( L/O % rd
t<, t? 1 temperatura e%tractului la intrare si iesire din sc#imbatorul de caldura
,a 1 debit masic de apa necesar racirii e%tractului ( O/s
ca 1 caldura specifica a apei ( L/O % rd
ta<, ta? 1 temperatura apei la intrare si iesire din sc#imbator, N4
. 00<@ , 0 B2 , 0 )
<00
@ , A<@B
0
t
/
c c
.
$pb

c0 1 caldura specifica a apei ( L/O % rd
9% 1 continutul in substanta uscata
: 1 temperatura e%tractului pectic ( N4
c'pb< 6 A03< L/O % rd
c'pb? 6 A0?0,B L/O % rd
/nlocuind in ecuatia bilantului termic obtinem "
A0 A<M0 A0 B , A0?0 C3 , C23? ?0 A<M0 B0 A03< C3 , C23? + +
a a
0 0
,a 6 ?,0? O/s
4onsumul de abur pentru sc#imbatorul de caldura ce constituie preancalzitorul
se determina din relatia "
Si 6 Se
0 0 0 3 3 3 3 0
X X X X X X t c & h 0 h 0 t c & + +
P0 1 debitul masic de e%tract supus preancalzirii ( O/s
c, c0Y 1 caldura specifica a e%tractului inainte si dupa incalzire ( L/O % rd
t, t0Y 1 temperatura e%tractului inainte si dupa incalzire ( N4
,3Y 1 debit masic de abur ( O/s
#3YY, #3Y 1 eutalpia aburului, respectiv a condensatului ( L/O

X X X
X X
X
3 3
0 0
0 3
h h
t c t c
& 0




s 1g & / 0C , ?
3B00
2@ , CA2A
0


3
3
<0
A , ?2< 3 , ?B0@
?0 2@ , A<3< A0 < , A<A3
0C , ? X


0
,3Y 6 0,0C3 O/s
Pentru preancalzirea care se efectueaza la partea superioara a sc#imbatoarelor
de caldura in serpentine, se pot scrie relatiile "

X X X X X X X
0 0 0 0 0 0 0 ? ? 0
h 0 t c & h 0 t c & + +
)<.

X X X X X X X X X
< < ? ? 0 < < < < 0
h 0 t c & h 0 t c & + +
)?.

X X X X X X X X X
? ? < < 0 ? ? 0 0 0
h 0 t c & h 0 t c & + +
)3.
P0 1 debit masic de e%tract pectic ( O/s
c 1 caldurile specifice ale e%tractului pectic la intrarea si iesirea
din serpentina ( L/O % rd
t 1 temperaturile e%tractului la intrarea si iesirea din serpentina ( N4
, 1 necesarul de abur pentru realizarea preancalzirii ( O/s
#YY, #Y 1 entalpiile aburului si condensatului ( L/O
Pentru concentrare se pot scrie relatiile "
0 < 0 < <
X X & 0 0 +
)A.
. ) X X
<
0
0 ? < ? ?
0
c
c
& 0 0
a
+
)2.
( )
1
]
1

+ +
? <
0
0 3 ? 3 3
X X 0 0
c
c
& 0 0
a

)B.
,< = ,? = ,3 6 , )C.
T<, T? , T3 1 coeficienti de evaporare in cele trei efecte
Z<, Z?, Z3 1 coeficienti de autoevaporare in cele trei efecte
,0YY, ,<YY, ,?YY 1 debit masic de abur din cele trei efecte de concentrare ( O/s
,<, ,?, ,3 1 debit masic total de abur din cele trei efecte ( O/s
ca 1 caldura specifica a e%tractului initial ( L/O % rd
;ebitul total de abur din efecte este dat de suma dintre debitul masic de abur
folosit la preancalzire si cel folosit la concentrare.
,0 6 ,0Y = ,0YY )@.
,< 6 ,<Y = ,<YY )M.
,? 6 ,?Y = ,?YY )<0.
,3 6 ,3Y = ,3YY )<<.
,3Y 1 debit masic de abur folosit ca abur primar la preancalzire
,3YY 1 debit masic de abur care e condensat

r0 1 caldura latenta de condensare a aburului primar ( O/O
r< 1 caldura latenta de vaporizare in efectul <
( ) M?@ , 0 0A , 0 <
<0 ?3<0
<0 ??3A
3
3
<


( ) <
?
<
?
r
r
r? 1 caldura latenta de vaporizare in efectul ?
( ) M2 , 0 0A , 0 <
<0 M , ?32B
<0 ?3<0
3
3
?


( ) <
3
?
3
r
r
r3 1 caldura latenta de vaporizare in efectul 3
( ) M2 , 0 0A , 0 <
<0 M , ?32B
<0 ?333
3
3
3



( )
< 0
<
0
<
t t
r
c


0
<


( )
? <
?
0
?
t t
r
c


( ) 0<CC , 0 C0 @0
<0 ?333
B? , A<AC
3
?



( )
3 ?
3
0
3
t t
r
c


( ) 0<CB , 0 B0 C0
<0 M , ?32B
B? , A<AC
3
3


/nlocuind valorile in ecuatiile )<. 1 )<<. vom obtine
;in )A.


X X M?@ , 0
0 <
0 0
;in )<.


3
0
3
0
<0 3 , AB< X @0 B? , A<AC 0C , ? <0 ?BMB X C0 <? , A<AB 0C , ? + + 0 0
,0Y 6 0,03@2 O/s
;in )@.

,0 6 ,0YY = 0,03@2
;in )2.

( ) X X 0<B , 0 03@2 , 0 X X M2 , 0 X X M3 , 0 0C , ? 0<CC , 0 X X M2 , 0


0 < 0 < ?
0 0 0 0 0 + +
;in )?.

3
<
3
<
<0 ? , 332 X C0 <? , A<BB 0C , ? <0 ?BAA X B0 B , A<A3 0C , ? + + 0 0
,<Y 6 0,032B O/s
;in )M.

,< 6 ,<YY = 0,032B


;in )B.

( ) [ ] X X 0<B , 0 032B , 0 X X M2 , 0 X X M?@ , 0 0< , < 0C , ? 0<CB , 0 X X M2 , 0


0 < 0 ? 3
0 0 0 0 0 + + +
032@ , 0 X X 0<2C , 0 X X 0<@C , 0 X X 0M2 , 0
0 < ? 3
+ 0 0 0 0
;in )3.


3
?
3
?
<0 3 , ?M3 X B0 B , A<3< 0C , ? <0 3 , ?B?B X A0 B , A<3< 0C , ? + + 0 0
,?Y 6 0,0B2@ O/s
;in )[<0.

,? 6 ,?YY = 0,0B2@
;in )C.

,< = ,? = ,3 6 <,C2
/nlocuind valoarea lui ,< in e%presia lui ,? obtinem "
03 , 0 X X CB , <
0 ?
+ 0 0
/nlocuind e%presiile lui ,< si ,? in ,3 obtinem "
0?A2 , 0 X X M3? , 0
0 3
+ 0 0
Se formeaza sistemul de ecuatii "
,< = ,? = ,3 6 <,C2

X X M?@ , 0
0 <
0 0

03 , 0 X X CB , <
0 ?
+ 0 0

0?A2 , 0 X X M3? , 0
0 3
+ 0 0
Se obtin "
,0YY 6 0,AB O/s
,<YY 6 0,3MA O/s
,?YY 6 0,CC3 O/s
,0 6 0,AM@ O/s
,< 6 0,A3 O/s
,? 6 0,@3M O/s
,3 6 0,A23 O/s
,3 6 ,3Y = ,3YY
,3YY 6 0,3@0 O/s
,3YY 1 debitul masic de abur care se cndenseaza in condensatorul
semibarometric.
Se determina apoi continutul de substanta uscata ce se obtine in fiecare efect si
debitul masic de e%tract pectic concentrat "
- in efectul <
<
<
0
0
<00 <00
&
su
&
su

su0 1 continutul de substanta uscata initiala
su0 6 ?3
su< 1 continutul de substanta uscata in urma concentrarii in primul efect
P< 6 P0 1 ,<
P< 1 debit masic de e%tract pectic concentrat obtinut in primul efect
P< 6 <,BA O/s
su< 6 <,2@3
- in efectul ?
?
?
<
<
<00 <00
&
su
&
su

sau
<00
0 su

( )
? < 0
?
0
<00
0 0 &
su
&
P? 6 P< 1 ,?
P? 1 debitul masic de e%tract pectic concentrat obtinut in efectul ?
P? 6 <,?A O/s
su? 6 <,<M3
- in efectul 3
<00
? su

3
3
?
<00
&
su
&
sau
<00
0 su

( )
3 ? < 0
3
0
<00
0 0 0 &
su
&
P3 1 debitul masic de e%tract pectc concentrat in al treielea efect
P3 6 0,C@C O/s
su3 6 0,C23
-./*NT0/ T+,).1 */ P,O1+S0/0. D+ 1ON1+NT,*,+
- in efectul 1
Si 6 Se = Sp<
S< = S? 6 S3 = SA = S2 = Sp<
S< 1 flu% termic adus de aburul primar ( F
S? 1 flu% termic adus de e%tractul pectic ( F
S3 1 flu% termic iesit cu aburul secundar ( F
SA 1 flu% termic iesit cu e%tractul pectic concentrat ( F
S2 1 flu% termic iesit cu condensatul ( F
Sp< 1 flu% termic pierdut ( F
< X X X X X X X X X
< < < < < 0 0 0 0 0 0 0
+ + + + h 0 t c & h 0 t c & h 0
0 0
X X 3 r 0
,0YY 1 debit masic de aburi primari ( O/s
#0YY, #0Y 1 entalpia aburului primar, respectiv a condensatului ( L/O
c0, c< 1 caldura specifica a e%tractului pectic supus concentrarii, respectiv a
e%tractului pectic concentrat ( L/O % rd
t0, t< 1 temperatura e%tractului pectic supus concentrarii, respectiv a e%tractului
pectic concentrat ( N4
#<YY 1 entalpia aburului secundar ( L/O
r0 1 caldura latenta de vaporizare ( L/O
<03 <B , <?A0 <03 ?BMB AB , 0
<

<03 <2C , BM0 @0 B? , A<BC 0C , ?
?

F
<03 3< , <M30
i F
<03 <M , ?<? <03 3 , AB< AB , 0
3

F
<03 @? , 2A< @0 @ , A<?M BA , <
A

F
<03 M? , <<3B <03 ?BAA A3 , 0
2

F
<03 ?C , <0 <03 ??3A AB , 0
<00
<
<

& F
<03 ? , <M0<
e F
. )
e i
e
i
<00
e 1 eficienta
e 6 <,23 \ A3
- in efectul ?
Si 6 Se = Sp?
S< = S? 6 S3 = SA = S2 = Sp?
Si, Se 1 flu%u termic ce intra, respectiv ce iese din efectul ?
S<, S?, S3, SA, S2 1 au aceleasi semnificatii ca si mai sus
Sp? 1 flu%u termic pierdut in efectul ?
< < ? ? ? ? ? < < < < < < <
X X 3 < X X X X X X X X X r 0 h 0 t c & h 0 t c & h 0 + + + +
,<YY 1 debit masic de abur primar ( O/s
#<YY, #<Y 1 entalpia aburului primar, respectiv a condensatului ( L/O
c<, c? 1 caldura specifica a e%tractului supus concentrarii, respectiv a
e%tractului concentrat ( L/O % rd
t<, t? 1 temperatura e%tractului supus concentrarii, respectiv a e%tractului
concentrat ( N4
#?YY 1 entalpia aburului secundar ( L/O
r< 1 caldura latenta de condensare ( L/O
3 3
<
<0 C3B , <0A< <0 ?BAA 3MA , 0
F
@0 @ , A<?M BA , <
?

3
<0 @3 , 2A< F

3
<0 2 , <2@3
i
F
3 3
3
<0 0B , <3? <0 ? , 332 3MA , 0
F
3
A
<0 CA , 32A C0 @@ , A0@B ?A , <
F
3 3
2
<0 3 , @M0 <0 3 , ?B?B 33M , 0
F
3 3
?
<0 < , M <0 ?3<0 3MA , 0
<00
<

& F

3
<0 M , <3@B
e
F

( )
i
e
e i


<00
e 6 <,?3 \ A3
- in efectul 3
Si 6 Se = Sp3
S< = S? 6 S3 = SA = S2 = Sp3
Si, Se 1 flu% termic ce intra, respectiv ce iese in efectul 3
S<, S?, S3, SA, S2 1 au aceleasi semnificatii ca si mai sus
Sp3 1 flu% pierdut in efectul 3
? ? 3 3 3 3 3 ? ? ? ? ? ? ?
X X 3 < X X X X X X X X X r 0 h 0 t c & h 0 t c & h 0 + + + +
,? 1 debit masic de abur primar, ( O/s
#?YY, #?Y 1 entalpia aburului primar, respectiv a condensatului ( L/O
c?, c3 1 caldura specifica a e%tractului supus concentrarii, respectiv a
e%tractului concentrat ( L/O % rd
t?, t3 1 temperatura e%tractului supus concentrarii, respectiv a e%tractului
concentrat ( N4
#3YY 1 entalpia aburului secundar ( L/O
r? 1 caldura latenta de condensare ( L/O
3 3
<
<0 ?030 <0 3 , ?B?B CC3 , 0
F
3
?
<0 CA , 32A C0 @@ , @B A0 ?A , <
F

3
<0 CA , ?3@A
i
F
3 3
3
<0 A , ??B <0 ?M3 CC3 , 0
F
3
A
<0 ? , <@? B0 <A , 3@2M C@C , 0
F
3 3
2
<0 B , <<@< <0 3 , ?B0@ A23 , 0
F
3 3
3
<0 <@ <0 ?333 CC3 , 0
<00
<

& F

3
<0 ? , <B0@
e
F
( )
e i
e
i
<00
e 6 3,?3 \ A3
4E+;'+S*7'*
9ilantul termic "

( )
ae a a ai a a
t c 0 0 h 0 t c 0 + +
3 3 3
X X X X
,a 1 debit masic de apa
ca 1 caldura specifica a apei ( L/O % rd
,3YY 1 debit masic de abur care condenseaza ( O/s
#3YY 1 entalpia aburului ( L/K!
tai, tae 1 temperatura apei la intrarea si iesirea din condensator (N4
tai 6 ?0N4
tae 6 A@N4
a
0
6
. )
. X X 3 ) X X 3
tai tae cax
caxtae h x 0

a
0
6
. ?0 A@ ) A<@0
A@ A<@0 <0] 3 , ?B0@ ) 3@ , 0


6 C,@ O/s
,a 6 C,@ O/s
$S4*7'*
9ilant termic
4antitatea de abur necesara procesului de uscare trebuie sa asiure
ridicarea temperaturii concentratului pectic de la B0N4 la C0N4 si evaporarea
apei din concentrat la temperatura constanta de C0N4.

( ) ( ) r 0 t t c m h h *b
i f cp cp
+ X X X
*b 1 debit masic de abur ( O/s
#YY, #Y 1 entalpia aburului, respectiv a condensului la <00N4 ( L/O
mcp 1 debit masic de concentrat pectic supus uscarii ( O/s
ccp 1 caldura specifica a concentratului pectic ( L/O % rd
tf, ti 1 temperatura finala si initiala a concentratului prctic ( N4
, 1 debit masic de apa ce urmeaza a fi evaporata ( O/s
r 1 caldura latenta de vaporizare a apei la C0N4 ( L/O
*b
6
X X X
. )
h h
r 0 t t c m
i f cp cp

+
*b
6
3 3
3
<0 A<M <0 ?BCM
<0 M , ?32B 23 , AM2 . B0 C0 ) B , 3@AM A , MMA

+

. 0tila(e te#nolo%ice specifice sectiei de pectina
.1. *le%erea sau dimensionarea te#nolo%ica a utila(elor
C.<.<. 7ezervor cu aitator
C.<.<.<. ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
'ste folosit la realizarea e%tractiei 1 #idrolizei din tescovina de mere la
temperatura ridicata in mediu apos 1 acid creat cu aGutorul dio%idului de sulf.
*stfel are loc transformarea in pectina solubila.
C.<.<.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4:/V*
7ezervorul are o forma cilindrica cu fund semisferic. /n interior prezinta
un aitator cu brate pentru realizarea omoenizarii amestecului de tescovina cu
apa acidulata. 7ezervorul prezinta o dubla manta in care se introduce abur la
temperatura de @0-M0N4 pentru a mentine constanta temperatura amestecului
supus #idrolizei in vederea realizarii e%tractiei.

C.<.<.3. ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
:escovina des#idratata din depozit este preluata cu aGutorul unei benzi
transportoare cu cantar si este adusa in rezervorul intermediar de tescovina.
/n rezervorul sau tancul de #idroliza prevazut cu aitator se introdue apa
acidulata, incalzita cu abur direct la @0N4. :emperatura din rezervor va fi
pastrata constanta cu aGutorul unui reulator de temperatura ce releza debitul de
abur din manta.
:escovina se dozeaza in doua sare la interval de <,2 # cu aGutorul unei
bande cantar. Simultan cu dozarea apei si tescovinei se cupleaza aitatorul si se
trece la relarea temperaturii. Edata cu atinera temperaturii dorite se trece la
mentinerea temperaturii constante a amestecului cu aGutorul unui reulator de
temperatura.
4antitatea de apa folosita la e%tractie este de <0 ori mai mare decat cea de
tescovina des#idratata. $mplerea rezervoarelor se realizeaza pana la @03 din
volumul total, iar dio%idul de sulf se adaua in cantitate de <C,@ O/# direct in
conducta de umplere. ;io%idul de sulf este sub forma lic#efiata, pastrat in
rezervoare de presiune intermediare.
/n timpul umplerii rezervoarelor de e%tractie se cupleaza aitatoarele
acestora prevazute cu brate mala%oare in rotatie cu cca. ?2 rot./min.
;upa atinerea nivelului in primul rezervor se trece la umplerea celui de
al doilea rezervor s.a.m.d. 7ezervoarele sunt in numar de @ conform
cronoramei. *itatoarele puse in functiune in timpul umplerii, vor fi oprite in
timpul #idrolizei )<@-?A#.
;urata olirii unui rezervor se releaza la 3 ore, astfel ca-n e%ploatarea
bateriei de e%tractoare un rezervor sa se umple, altul sa se oleasca, iar celelalte
sa fie pline.
C.<.<.A. ;/8'+S/E+*7'* :'5+EDE!/4* S/ 4*D4$D$D :'78/4 S*$
;' V'7/0/4*7'
;imensionarea rezervorului se realizeaza tinand cont ca la o olire a
rezervorului timp de 3 ore sa se asiure debitul necesar operatiei de concentrare,
considerata a fi operatia conducatoare.
4apacitatea rezervorului "
Vu 6

m
Vu 1 volumul util al rezervorului ( m]
m 1 masa de #idrolizat pectic ( O
1 densitatea #idrolizatului ( O/m]
Vu 6
<? A
3 ?
2 + 2
+

; 1 diametrul rezervorului ( m
5 1 inaltimea rezervorului ( m

2 + 2 , < < , <
; 6 ?,2 m

C2 , 3 2 , ? 2 , < 2 , < 2 +
Vt 6

u
3
S 1 radul de umplere al rezervorului
S 6 )0,C 1 0,M.
Vt 6
@ , 0
C , ??
6 ?@,3C W ?@,A
Vt 1 Vu 6
A
?
+ 2
V5 1 inaltimea rezervorului deasupra nivelului de lic#id ( V5 6 0,@ m
5t 6 5 = V5
5t 1 inaltimea totala a rezervorului ( m
5t 6 A,M< m
*ria suprafetei de transfer termic este data e relatia "

( )
?
0< , 0
?
2
2 + * +

( ) M , 3< @@ , 3<
A
2 , ?
2 , ? 0< , 0 C2 , 3
?
+ *
;imensionarea racordurilor
Pentru dimensionarea racordurilor se utilizeaza ecuatia de continuitate

-
6

?
d

A

F 1 debit masic de fluid ( O/s


P 1 densitatea fluidului ( O/m]
; 1 diametrul racordului ( m
^ 1 viteza fluidului ( m/s

<
A
-
d
Se alee apoi dS:*S si se recalculeaza viteza fluidului ^< conform
formulei "
A
<
?
('*(
d
-

+r.
crt
:ipul
racordului
F
K/s

K/m]
^
m/s
d
mm
dS:*S
mm
^<
m/s
<. *limentare apa <,<2 MC? <,2 3? 3@ <,0A
?. *limentare abur 0,003 0,3A ?0 ?A ?2 <@
3. 'vacuare
#idrolizat
<,?C <0<A <,2 3? 3@ <,<
A. 'valuare
condensat
0,003 MCB <,2 2 <A 0,2
4onform S:*S <03??-@0.S
C.<.?. Sc#imbator de caldura multitubular cu rol de racire
C.<.?.<. ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
*re rolul de a raci e%tractul pectic brut pana la o temperatura
corespunzatoare prelucrarii ulterioare, tinand cont de faptul ca o temperatura
prea scazuta duce la cresterea vascozitatii ceea ce ar inreuna desfasurarea
procesului te#noloic.
C.<.?.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4:/V*
'ste un sc#imbator de caldura multitubular, cu tevile dispuse sub forma de
#e%aoane.
C.<.?.3. ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
'%tractul pectic brut cu o temperatura de B0N4 este racit pana la
temperatura de A0N4 cu aGutorul apei de racire care circula in spatiul intertubular
si se incalzeste de la ?0N4 la A0N4. '%tractul circula in spatiul din interiorul
tevilor in contracurent cu apa de racire.
C.<.?.A. ;/8'+S/E+*7'* :'5+EDE!/4*
4alculul de predimensionare
med a a
t * , t c 0
Vt8 6 ti 1 tea 6 B0 1 A0 6 ?0N4
Vtm 6 te 1 tia 6 A0 1 ?0 6 ?0N4
Vtmed 1 diferenta medie de temperatura intre apa si e%tract ( N4
Vtmed 6
?
m 4
t t +
Vtmed 6 ?0
4onsideram K 6 <000 F/mU % K
K 1 coeficient total de transfer termic ( F/mU % K
* 1 aria suprafetei de transfer termic ( mU
,a 1 debitul masic de apa de racire ( O/s
ca 1 caldura specifica a apei ( L/O % rd
Vt 6 tea 1 tia
* 6
med
a a
t
,
t c 0


* 6
?0 <000
. ?0 A0 ) A<M0 0? , ?


* 6 @,AB mU
* 6
l d + n
n - numarul tevilor
d 1 diametrul mediu al tevii ( m
l 1 lunimea tevii ( m
dteava 6 A0 % ? mm
d 6 3@ mm
n 6
l d
*

n 6

AB , @
3C A2 , 32 ? 03@ , 0 n


a p m 2
i
+ ? ?
;i 1 diametrl interior al aparatului ( m
p 1 pasul dintre tevi ( pentru tevi sudate ext
d p ?2 , <
ext
d a ?
de%t 1 diametrul e%terior al tevii ( m
m 1 numarul de #e%aoane ( m 6 3

AB , 0 0A , 0 A 0A , 0 ?2 , < 3 ? +
i
2
m

+ ?
i e
2 2
;e 1 diametrul e%terior al aparatului ( m
_ 1 rosimea virolei aparatului ( m
AC , 0 002 , 0 ? AB , 0 +
e
2
m
4alculul de dimensionare
'%tractul circula in interiorul tevilor, iar apa in e%teriorul lor.
K 6
? <
< <
<

+ +
T<1coeficient partial de transfer de caldura de la e%tract la peretele
tevii( F/mU % rd
_ 1 rosimea tevii ( m
` 1 conductivitatea termica a materialului din care e confectionata
teava ( F/m % rd
T? 1 coeficient partial de transfer termic de la perete la apa ( F/mU % rd
K 1 coeficient total de transfer termic ( F/mU % rd

<
?@ , 0
3C , 0
< , 0 33 , 0
<
Pr
Pr

,
_

p
ech
d
t 0 *

Se va lucra cu temperatura medie a e%tractului pectic "

20
med
t
N4
*- coeficient ce tine cont de temperatura medie a apei (
, 1 viteza de curere a e%tractului ( m/s
< p med
t t t
< p
t
- temperatura peretelui pe partea e%tractului pectic ( N4
ech
d
- diametrul ec#ivalent ( m

u
u
ech
&
*
d A
u
*
- aria udata (
?
m
u
&
- perimetrul udat ( m

03@ , 0 ?
int
d r d
ech
int
d
- diametrul interior al tevii ( m

< B3 , 2?
03@ , 0
?
<

ech
d
5
5 - lunimea tevilor( m
<

- coeficient de corectie
Pr 1 criteriul Prandtl la temperatura medie a lic#idului
p
Pr
- criteriul Prandtl pentru temperatura peretelui


p
c
a
!
Pr
v 1 vascozitatea cinematica ( s m /
?
a 1 difuzitatea termica ( s m /
?
p
c
- caldura specifica( L/O % rd.

- vascozitatea dinamica( + % s/mU


` 1 conductivitatea termica( F /m % rd

0A , A
B<C? , 0
<0
B? , 0 A0?B Pr
3

4onsideram temperatura peretelui


A2
pl
t
N4

?A , A
B0B , 0
<0
BA , 0 A0?3 Pr
3

p
( )
<
?A , A
0A , A
03@ , 0
20
< 2 , ?00
?2 , 0
3C , 0
< , 0
33 , 0
<

,
_


pl
t

( )
< , 0
<
20 @ , B@A
pl
t
Pentru apa"

!
l
0 7e
7e 1 criteriul 7e-nolds
, 1 viteza de curere a fluidului( m/s
l 1 lunimea eometrica determinata( m

ext i
ext i
u
u
ech
d n 2
d n 2
&
*
d l
+


? ?
A

m l 0C@ , 0
0A , 0 3C AB , 0
0A , 0 3C AB , 0

v 1 vascozitatea cinemaica a fluidului( mU/s



<
A B
<0 <0B<?? <0
C32 , 0
0C@ , 0
7e l
curere turbulenta

?2 , 0
A3 , 0 @ , 0
Pr
Pr
Pr 7e 0?< , 0

,
_


p
6u
)<?.
+u 1 criteriul +usselt

A? , 2 Pr
. 30

% gr
30N4 1 temperatura medie a apei

3< , A Pr
. A0

% gr p

l
6u
?
` 1 conductivitatea termica a fluidului( F/m % rd
?
?
?
<?A , 0
<0 B , B?
0C@ , 0

6u
)<3.
?

- coeficient partial de transfer termic( F/mU % rd


;in )<?. si )<3.
?2 , 0
A3 , 0 @ , 0
?
3< , A
A? , 2
A , 2 <0B<?? 0?< , 0 <?A , 0
,
_

l

?

63@M0 F/m % rd
'cuatia flu%ului termic transmis este"

( ) ( ) ( ) ( )
? < ? ? ? ? < < < <
t t , t t t t t t 7
p p p p


( ) ( ) ( ) ( ) 30 20 30 3@M0
002 , 0
2 , AB
20 @ , B@A
? ? <
< , <
<
, t t t t 7
p p p p


;in ealitatea "

( ) , t
p
?0 20 @ , B@A
< , <
<
se obtine "
( )
< , <
<
20 ?A , 3A
p
t ,
)<2.
/ntroducand pe )<A. in )<2., obtinem "

( )
< , <
?
A? , < 2A , B? ?A , 3A
p
t ,
)<B.
;in ealitatea "

( ) , t
p
?0 30 3@M0
?
se obtine "
( ) 30 2 , <MA
?

p
t ,
)<C.
Se vor da valori lui tp? si din relatiile )<B. si )<C. se obtin valorile lui K. Se
traseaza doua rafice pe baza valorilor tp? si K si punctul de intersectie va
constitui valoara lui tp? din care se va calcula K.
;in )<B. ;in )<C.
K tp? K tp?
M?0,M 30 0 30
@AM,0B 3< <MA,2 3<
CCC,C2 3? 3@M 3?
B3@,@M 3A CC@ 3A
AM@,@A 3B <22B 3B
4onform raficului " tp? 6 33,2N4
K 6 BC2 F/mU % K
;in ecuatia )<B.
( ) @2 , BC<
? < <

p
t f ,
;in ecuatia )<C.
( ) C2 , B@0
? ? ?

p
t f ,
'roarea
3 3 , < <00
?
< ?

,
, ,

;in ecaia )<A.


03 , 32
<

p
t
N4

( )
< , 0
< <
20 @ , B@A
p
t

B , @MC
<

F/mU % K

@ , C0<
3@M0
<
2 , AB
<0
2 , ?
B , @MC
<
<
3

+ +

,
F/mU % K
med a a
t * , t c 0
med a a
t
,
t
c 0 *



( )
? ?
<? 0B , <? ?0
@ , C0<
?0 A0 A<M0 0? , ?
m m *


l d n n *

l d
*
n


20 ?@ , 20 n
m63

m l 2
i
AB , 0 0A , 0 0A , 0 ?2 , < 3 ? +

AC , 0 002 , 0 ? AB , 0 +
e
2
;imensionarea racordurilor
4alculul racordurilor se realizeaza conform ecuatiei de continuitate "

0
d -

A
?

F 1 debit masic de fluid ( O/s


1 densitatea fluidului( O/m]
d 1 diametrul racordului( m
, 1 viteza fluidului( m/s

0
-
d

A
Se alee apoi ;stas si se recalculeaza viteza fluidului conform formulei "

?
<
A
('*(
d
-
0

+r.
4rt.
:ipul racordului F
K/s

K/m]
,
m/s
d
mm
dS:*S
mm
,<
mm
<. *limentare e%tract
pectic brut
<,?2 <0<? <,2 3? 3@ <,0@
?. 'vacuare e%tract
pectic brut
<,?2 <0?< <,2 3? 3@ <,0@
3. *limentare apa <,?< MM@ <,2 3? 3@ <,0@
A. 'vacuare apa <,?< MM? <,2 3? 3@ <,0@
4onform S:*S <03??-@0
C.<.3. Separator cu talere cilindrice concentrice

C.<.3.<. ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
Se foloseste in scopul clarificarii, indepartarii impuritatilor solide aflate in
suspensie in faza lic#ida, adica e%tractul pectic brut. *ceasta operatie are partial
si efect sterilizant, separand o parte din microoranismele e%istente, prin
sedimentare.
C.<.3.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4:/V*
'lementul principal este toba cu talere, actionata in miscare de rotatie prin
intermediul unui a% vertical.
:alerele sunt cilindrii concentrici avand la una din parti o arcuire spre
interiorul cilindrului.
4arcasa e constituita din partea inferioara cilindrica cu fundul spre
e%terior orizontal, iar in partea centrala conic. 4apacul e putin inclinat prevazut
cu un at in care se monteaza sistemul de realizare a presiunii pentru lic#idul
limpezit.
C.<.3.3. ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
Dic#idul ce trebuie limpezit e adus la presiune constanta si lasat sa cadain
interiorul tobei a%ial, de unde e aruncat pe fata interioara a talerului inelar cu
diametrul cel mai mic. Sub efectul fortei centrifue cea mai mare parte din
sediment se depune. Dic#idul deverseaza intre primul si al doilea taler cilindric
foarte aproape de a% pe deasupra praului tamburului. *poi are o curere in zi-
za, urcand si coborand printre talere, la fiecare taler fiind un spatiu de
sediment.
Se realizeaza acest mers pana aGune la carcasa tobei la partea inferioara. Se
ridica pe lana fata interioara a carcasei, patrunde in canalele dintre carcasa si
piesa superioara de fi%are a talerelor si aGune in camera de evacuare a lic#idului
limpezit. ;e aici prin piesa speciala sub forma de disc e impins in spatiul inelar
dintre conducta de evacuare si conducta de alimentare, de unde aGune in
conducta de evacuare.


C.<.A. 0iltrul aluvionar

C.<.A.<. ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
Se utilizeaza in vederea filtrarii e%tractului pectic centrifuat pentru
retinerea amidonului si proteinelor e%istente care fac ca lic#idu sa fie tulbure si
inc#is la culoare.
C.<.A.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4:$V*
0iltrul prezinta in principal un rezervor pentri Oiselur, elemente filtrante
si un bazin colector al e%tractului limpezit sau purificat.
C.<.A.3. ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
4a material de filtrare se foloseste Oiselur sau un amestec de carbune
activ si Oiselur. 8aterialul filtrant se amesteca intr-un recipient cu sucul si se
introduce in filtru pentru a forma pe panza filtranta un strat continuu.Suportul e
format din sita de cupru cositorita sau din otel ino%idabil.
Primele portiuni tulburi se separa, dupa care se face filtrarea pana ce sucul
incepe sa cura din nou tulbure.

C.<.2. 0iltru cu placi
C.<.2.<. ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
'%tractul pectic purificat in filtrul aluvionar e preluat cu aGutorul unei
pompe in filtrul cu placi, unde continutul de substanta uscata al e%tractului
aGune la ?3
C.<.2.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4:/V*
0iltrul cu placi e constituit dintr-un numar oarecare de placi acoperite de
ambele parti cu panza ce se constituie in masa filtranta. *ceasta prezinta orificii
corespunzatoare orificiilor din placa ce permit circulatia suspensiei si a
filtratului. Prin alaturarea si stranerea placilor cu aGutorul surubului se
realizeaza un pac#et etans.
C.<.2.3. ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
Suspensia se introduce printr-un orificiu central, patrunde in spatiul dintre
doua placi consecutive, sub actiunea presiunii faza fluida trece prin panza, se
scure prin striuri, aGune in orificiile ce comunica cu canalul de evacuare.
4and filtrul a colmatat si presiunea creste tot mai mult fara cresterea
debitului de filtrat, se opreste filtrarea si se spala precipitatul inainte de
desc#iderea filtrului.
Precipitatul se indeparteaza de pe tesatura, iar panza serefoloseste.

C.<.B. Sc#imbator de caldura multitubular-preincalzitor
C.<.B.<. ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
Se foloseste la preanalzirea e%tractului pectic limpezit inainte de intrarea
in efctele de concentrare.
C.<.B.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4:/V*
'ste un corp cilindric, vertical, cu fascicol de tevi dispuse sub forma de
#e%aoane. /n spatiul intratubular circula e%tractul ce urmeaza a fi incalzit, iar in
spatiul intertubular circula aburul care condenseaza.
C.<.B.3. ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
'%tractul pectic limpezit cu temperatura A0N4 este alimentat pe la partea
superioara a sc#imbatorului de aldura si va circula prin spatiul intratubular. ;in
efectul 3 de concentrare, o parte din aburul de B0N4 e folosit in acest
preancalzitor. 'ste alimentat la partea superioara si va circula in spatiul
intertubular. Da partea inferioara e colectat condensul, iar e%tractul preancalzit la
20N4 intra in serpentinele de preancalzire ale efectelor de concentrare.

C.<.B.A. ;/8'+S/E+*7'* :'5+EDE!/4*

( )
med
t * , h h 0 X X X X
3 3 3
,3Y 1 debit masic de abur ( O/s
#3YY 1 entalpia aburului( L/O
#3Y 1 entalpia condensului( L/O
K 1 coeficient total de transfer termic ( F/mU % rd
* 1 aria suprafetei de transfer termic ( mU
Vtmed 1 diferenta medie de temperatura intre abur si e%trac ( N4

med
t
,
h h
0 *


X X X
3 3
X
3

( )
<0
@00
<0 A , ?2< ?B0@
0C3 , 0
3


*
* 6 ?<,2 mU

l d n *
n 1 numarul tevilor
d 1 diametrul tevii ( m
l 1 lunimea tevilor( m

l d
*
n


M0 ? , M< ? <0 2 , 3C
2 , ?<
3

n

a p m 2
i
+ ? ?
;i 1 diametrul interior al aparatului( m
m 1 numarul de #e%aoane
p 1 pasul dintre tevi
ext
d a ?
de%t 1 diametrul e%terior al tevii

m 2
i
A , 0 A 0A , 0 0A , 0 ?2 , < 3 ? +

+ ?
i e
2 2
;e 1 diametrul e%terior al aparatului ( m
_ 1 rosimea virolei ( m

AC , 0 002 , 0 ? AB , 0 +
e
2

;imensionarea racordurilor
Pentru dimensionarea racordurilor se utilizeaza ecuatia de continuitate "

A
?
0
d
-

F 1 debit de fluid ( O/s


P 1 densitatea fluidului( O/m]
d 1 diametrul racordului( m
, 1 viteza fluidului( m/s

0
-
d

A
Se alee dS:*S si apoi se recalculeaza viteza fluidului conform formulei "

?
<
A
('*(
d
-
-

+r.
4rt.
:ipul
racordului
F
K/s

K/m]
F
m/s
d
mm
dS:*S
mm
F<
m/s
<. *limentare
e%tract pectic
<,?A MMM,< <,2 3? 3@ <,0B
?. 'vacuare
e%tract pectic
<,?A MM2 <,2 3? 3@ <,0C
3. *limentare abur 0,0?? 0,<30
<
?0 <03 <0@ <@,A2
A. 'vacuare
condensat
0,0?? M@3 <,2 2 <A 0,3
4onform S:*S <03??-@0
C.<.C. 4ondensator semibarometric
C.<.C.<. ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
4ondensatorul e utilizat in scopul condensarii aburului secundar, rezultat
in al treiela efect de concentrare, in urma separarii de e%tractul pectic concentrat.
C.<.C.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4:/V*
;in punct de vedere constructiv, condensatorul are o forma cilindrica,
partea inferioara tronconic, iar in interior prezinta talere cu orificii. *ceste talere
perforate sunt limitate la partea libera de pra sau de preaplin pentru ca apa sa
fie dispersata fin in interiorul condensatorului. Da partea inferioara,
condensatorul mai prezinta o coloana semibarometrica si o pompa pentru
indepartarea fazei lic#ide.
C.<.C.3. ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
*burul secundar din al treielea efect de concentrare u temperatura de B0N4
e introdus la partea inferioara a condensatorului. *pa de racire la parametrii de
<0N4 iarna si ?0-30N4 vara, e introdusa pe la partea superioara, realizandu-se
astfel o circulatie in contracurent a celor doua fluide. *pa e fin pulverizate in
interiorul aparatului prin intermediul orificiilor din talere si se amesteca cu
condensul obtinut. Se realieaza o suprafata de contact mare intre lic#id si vapori.
!azele necondensate se elimina pe la partea supeioara a condensatorului,
iar condensul obtinut pe la partea inferioara, cu aGutorul unei pompe.
4and instalatia lucreaza sub depresiune, e necesar ca intre racordul de
evacuare al condensului si pompa sa e%iste o coloana de lic#id care sa inlature
fenomenul de autoevaporare a lic#idului in interiorul pompei. *%easta coloana
de lic#id se numeste coloana semibarometrica.
C.<.C.A. ;/8'+S/E+*7'* :'5+EDE!/4*
;eterminarea diametrului condensatorului "
0
-
2
c

X X
A
3
;c 1 diametrul condensatorului
F3YY 1 debit masic de vapori ( O/s
1 densitatea vaporilor la presiunea din condensator ( O/m]
, 1 viteza de circulatie a vaporilor ( m/s

C , 0 BB , 0 <0 <30< , 0
3@ , 0
A m 2
c

;imensionarea talerelor "


a620 mm

mm a
2
b
c
A00 20
?
C00
?
+ +

?
?
A
? a
2
l
c

mm l C00 20
A
C00
?
?
?

!p !o !
8 8 8 +
av 1 debit volumic al apei de racire ( m]/s
avo 1 debit volumic al apei ce se scure din orificii ( m]/s
avp 1 debit volumic al apei ce se scure peste pra ( m]/s
h g
d
n 8
!o
?
A
<
?
0

n- numarul de orificii de pe taler
d0 1 diametrul orificiilor ( m
# 1 inaltimea lic#idului pe taler ( m
b< 1 coeficient de viteze( b
<
60,B?

? / 3
@A , < h l 8
!p

! !o
8 8 <2 , 0
! !p
8 8 @2 , 0

a
a
!
-
8

F
a
1 debit masic al apei de racire ( O/s

a
1 densitatea apei( O/m
3

s m 8
!
/ <0 B@ , 2
MM@
BC , 2
3 3


3
<0 B@ , 2 <2 , 0


!p
8
)<@.

? / 3
AM , 0 @A , < h 8
!p

)<M.
;in )<@. si )<M.

V# 6 0,0< m
# 6 #
p
= V#
#
p
1 inaltimea praului ( m
#
p
6 0,0A m
# 6 0,0A = 0,0< 6 0,02 m

3
<0 B@ , 2 @2 , 0


!o
8
)?0.
02 , 0 @< , M ? 2? , 0
A
<0
A
B

n 8
!o
)?<.
;in )?0. si )?<.

n 6 ?20? orificii

h g ! ?
<

v- viteza de scurere prin orificii( m/s



s m ! / B< , 0 @< , M 02 , 0 ? B? , 0
Pentru calcularea inaltimii condensatorului se foloseste relatia "

< <
7e Pr A ln

6u
t t
t t
af c
ai c
t
c
1 temperatura din condensator ( N4
t
ai
, t
af
1 temperatura apei la intrare si iesire din condensator ( N4
+u, Pr, 7e 1 criterii de similitudine +usselt, Prandtl, 7e-nolds
4riteriile de similitudine se calculeaza la temperatura medie a apei "

?
af ai
med
t t
t


3A
?
A@ ?0

med
t
N4


0
7e d
d
0
1 diametrul orificiilor ( m
- densitatea apei ( O/m
3
R 1 vascozitatea dinamica a apei( + % s / m
?

MMA 00? , 0 B<A , 0
<0 C3?
7e
B
<


B <
<0 BM , 2MM 7e


Pr 6 A,MCB

+
6u
5 1 inaltimea utila a aparatului( m
T 1 coeficient de transfer termic( F/m
?
% K
T 6 ?000 F/m
?
% K
` 1 conductivitatea termica( F/m % rd

?
<0 B , B?
?000


+
6u

B ?
<0 BM , 2MM
MCB , A
<
<0
B , B?
?000 A
A@ B0
?0 B0
ln

+
5 6 0,M m

( ) < 300
t
n +
n
t
1 numarul de talere
300 1 distanta dintre talere( mm
n
t
6 A talere
5
tot
6 5 = #
<
= #
?
#
<
1 distanta de la fundul aparatului la primul taler( m
#
?
1 distanta dintre ultimul taler si capac ( m
5
tot
6 0,M = 0,A = 0,? 6 <,2 m
;imensionarea coloanei semibarometrice "

2 , 0 03 , 0 2 , <
?
?
+
,
_

d
+
g
0
g
p
+
sb
a
c
sb

p
c
1 presiunea din condensator
d 1 diametrul coloanei
, 1 viteza apei in coloana
1 acceleratia ravitationala
;iametrul coloanei semibarometrice se determina din relatia"

A
X X
? 3
0
d
0 0
a
a


0
0 0
d
a
a

+


X X
A
3

m d 0@@ , 0
< MMA
BC , 2 3@ , 0
A

+

d
S:*S
6 MB mm
5
sb
6 ?,C m
4alculul transmisiei caldurii in condensator"

( )
ae a
t c h - 8 X X X X
3 3
med
t * , 8
K 1 coeficient de transfer termic( F/m
?
% K
* 1 aria suprafetei de transfer termic( m
?

m
4
m 4
med
t
t
t t
t



ln
Vt
8
1 diferenta ma%ima de temperatura dintre temperatura apei din condensator
si temperatura din condensator
Vt
m
1 diferenta minima de temperatura dintre temperatura apei din condensator
si temperatura din condensator
Vt
med
1 diferenta medie de temperatura
Vt
med
6 ?3,?2

+ d n *
n 1 numarul de orificii
d 1 diametrul orificiului( m
5 1 inaltimea utila a aparatului ( m

? 3
<2 , <A M , 0 <0 ? ?20? m *


med
ae a
t *
t c h
0 ,



X X
X X
3
3

, m - ,



?
3
/ ?C@0
?2 , ?3 <2 , <A
A@ A<@0 <0 3 , ?B0@
3@ , 0
C.<.@. /nstalatie de concentrare cu triplu efect

C.<.@.<. ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
/n procesul te#noloic are rolul de a mari concentratia de substanta uscata
a e%tractului pectic limpezit, de la concentratia ?3 la <23.
C.<.@.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4:/V*
4ele trei efecte ale instalatiei de concentrare sunt constituite din trei
sc#imbatoare de caldura mutitubulare cu tevile dispuse in forma de #e%aoane.
Sc#imbatoarele de caldura sunt prevazute la partea superioara cu serpentine care
au rolul de preancalzire a e%tractului pectic limpezit supus concentrarii.
0iecarui efect ii corespunde un separator de lic#id-vapori cu rolul de a
separa amestecul de abur secund si e%tract concentrat. *burul secundar separat
va constitui aburul primar pentru efectul urmator, iar e%tractul pectic separat va
fi trimis cu aGutorul unei pompe in efectul urmator de concentrare.
C.<.@.3 ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
/n instalatia de concentrare, e%tractul pectic limpede, cu un continut de <,2
1 ?,23 substanta uscata solubila, e concentrat sub vid pana la <23 substanta
uscata. '%tractul pectic limpede din rezervoarele de e%tract este pompat in
sc#imbatorul de caldura multitublar cu rol de preancalzire. /n acesta e%tractul se
preancalzeste cu aGutorul aburului secundar provenit din treapta trei de
concentrare, apoi e%trctul va fi incalzit in continuare in serpentinele superioare
ale sc#imbatorului de caldura din efectul trei cu abur secundar din treapta doi si
in sc#imbatorul de caldura din efectul doi cu abur secundar din prima treapta.
'%tractul se preancalzeste in priml efect dupa care solutia incalzita e
trecuta in partea superioara a evaporatorului. /n acest efect aentul de incalzire
este aburul viu. Prima treapta de concentrare are loc la o temperatura de @0N4.
*burul folosit are o temperatura de <<0N 4. 4ondensul format e transportat cu
aGutorul unei pompe la colectorul de condens.
*burii secundari sunt separati de solutia de pectina in separatorul de lic#id
1 vapori si patrund in mantaua evaporatorului treptei a doua.
'%tractul partial concentrat aGune cu aGutorul unei pompe la partea
superioara a evaporatorului, unde concentrarea continua la C0N4.
*burul deaGat de e%tractul pectic in aceasta faza e separat si serveste la
incalzirea evaporatorului trei.
Solutia pectica la C0N 4 e preluata de o pompa si trecuta in treapta trei
de concentrare, unde cu aGutorul vidului se asiura evaporarea la o temperatura
cat mai coborata. 4oncentratul pectic la B0N4 si un continut de <23 substanta
uscata solubila se transfera la rezervoarele colectoare.
*burul secundar rezultat din efectul trei e folosit o parte la preancalzirea
e%tractului pectic limpezit, iar o parte condensat.
/n instalatie e%tractul circula prin tevi, iar aburul printre tevi.

C.<.@.A. ;/8'+S/E+*7'* :'5+EDE!/4*
efectul <

? <
< <
<

+ +
,
K 1 coeficient total de transfer ( F/m
?
% rd
T
<
1 coeficient partial de transfer termic de la lic#idul care concentreaza (
F/m
?
% rd
T
?
1 coeficient partial de transfer termic de la lic#idul care condenseaza (
F/m
?
% rd
_ 1 rosimea tevii ( m
` 1 conductivitatea materialului din care e confectionata teava ( F/m % rd

grd m - ,
+ +

?
/ <3 , <3B2
@000
<
2 , AB
002 , 0
?000
<
<
Pentru celelalte efecte se alee K mai mic.
med
t * , r -
< < 0
X X
F
0
YY 1 debit masic de abur folosit la concentrare ( O/s
r 1 caldura latenta de vaporizare ( L/O
*
<
1 aria suprafetei de transfer termic ( m
?
? <
t t t
med

t
<
1 temperatura aburului care condenseaza ( N4
t
?
1 temperatura solutiei care fierbe ( N4

med
t ,
r
- *


<
0 <

?2
30 <3 , <3B2
<0
??3A AB , 0
3
<

*
m
?

l d n *
<
n 1 numarul tevilor
d 1 diametrul mediu ( m
l 1 lunimea tevilor( m

l d
*
n


B< BB , B0
2 , 3 03C2 , 0
?2

n

a p m 2
i
+ ? ?
ext
d * ?
;
i
1 diametrul interior( m
m 1 numarul de #e%aoane
p 1 pasul dintre tevi
d
e%t
1 diametrul e%terior al tevii( m
ext
d p ?2 , <
- pentru tevile sudate

2B , 0 0A , 0 A 0A , 0 ?2 , < A ? +
i
2
m

+ ?
i e
2 2
;
e
1 diametrul e%terior( m
_ 1 rosimea virolei aparatului( m

2C , 0 002 , 0 ? 2B , 0 +
e
2
efectul ?
med
t * , r -
? ? < <
X X
F
<
YY 1 debit masic de abur primar folosit la concentrare ( O/s
r
<
1 caldura latenta de condensare ( L/O
Vt
med
6 t
<
1 t
?
Vt
med
6 @0 1 C0 6 <0

med
t ,
r
- *


?
<
< ?
X X

@2
<0 M , <0C@
<0
?3<0 3MA , 0
3
?

*
m
?

l d
*
n

?

?0B
2 , 3 03C2 , 0
@2

n
m 6 C

@B , 0 0A , 0 A 0A , 0 ?2 , < C ? +
i
2

@C , 0 002 , 0 ? @B , 0 +
e
2
efectul 3

med
t * , r -
3 3 ? ?
X X
F
?
YY 1 debit masic de abur primar ( O/s
r
?
1 caldura latenta de condensare( L/O
Vt
med
6 t
<
1 t
?
Vt
med
6 C0 1 B0 6 <0N4

med
t ,
r
- *


3
?
? 3
X X
<@?
<0 MM0
<0
?333 CC3 , 0
3
3

* m
?

l d
*
n

3

AA<
2 , 3 03C2 , 0
<@?

n
m 6 C

@B , 0 0A , 0 A 0A , 0 ?2 , < C ? +
i
2
m

@C , 0 002 , 0 ? 0@B , 0 +
e
2
m
;imensionarea racordurilor
Se realizeaza calculul racordurilor cu aGutorul ecuatiei de continuitate"

A
?
0
d
-

F 1 debit masic de fluid( O/s


1 densitatea fluidului( O/m
3
d 1 diametrul racordului( m
,
<
1 viteza de circulatie a fluidului( m/s

0
-
d



A
Se alee d
S:*S
si apoi se recalculeaza viteza fluidului conform formulei "
?
A
('*(
d
-
0



+r.
4rt.
+r.
efec
t
:ipul
racordului
F
K/s
c
O/m
3
,
m/s
d
mm
d
S:*S
mm
,
<
m/s
<. < *limentare
e%tract la
preancalzire
<,?A M@C,2 <,2 3? 3@ <,<
?. < 'vacuare
e%tract de la
preancalzire
<,?A M@?,M <,2 3? 3@ <,<
3. < *limentare
e%tract la
concentrare
<,?A M@3,2 <,2 33 3@ <,<
A. < *limentare
abur primar
0,A2? 0,@?2 ?0 <@@ ?<M <A,2
2. < 'vacuare
condensat
0,A2? MC? <,2 ?0 ?2 0,M2
B. < 'vacuare
e%tract partial
concentrat
0,@C< M@B,C <,2 ?C 3A 0,@
C. < 'vacuare abur
secundar
0,3AM 0,?M ?0 ?M@ 3?A <A,@
@. ? *limentare
e%tract la
preancalzire
<,?A MM<,< <,2 3? 3@ <,<
M. ? 'vacuare
e%tract de la
preancalzire
<,?A M@C,2 <,2 3? 3@ <,<
<0. ? *limentare
e%tract la
concentrare
0,@C< M@B,C <,2 ?C 3@ 0,@
<<. ? *limentare
abur secundar
0,3MM 0,?M? ?0 ?MC 3?A <A,@
<?. ? 'vacuare
condensat
0,3MM MC@ <,2 <@ ?2 0,@2
<3. ? 'vacuare
e%tract partial
concentrat
0,2?C MC@ <,2 <@ ?2 <,<
+r.
4rt.
+r.
efec
t
:ipul
racordului
F
K/s
c
O/m
3
,
m/s
d
mm
d
S:*S
mm
,
<
m/s
<A. ? 'vacuare abur
secundar
0,3C? 0,<M@ ?0 320 32B <@,M
<2. 3 *limentare
e%tract la
preancalzire
<,?A MMM,< <,2 3? 3@ <,<
<B. 3 'vacuare
e%tract la
preancalzire
<,?A MM< <,2 3? 3@ <,<
<C. 3 *limentare
e%tract la
concentrare
0,2C? MMM,@ <,2 ?0 ?B <,0C
<@. 3 *limentare
abur secundar
0,3C? 0,<M@ ?0 320 32B <@,@
<M. 3 'vacuare
condensat
0,3C? M@3 <,2 <@ ?2 0,@
?0. 3 'vacuare
e%tract
concentrat
0,<C <0A3 <,2 << ?0 0,2
?<. 3 'vacuare abur
secundar
0,?M@ 0,<30 ?0 3@0 A0B <C,C
4onform S:*S <03??-@0
C.<.M. $scator cu valturi
C.<.M.< ;E8'+/$D ;' $:/D/P*7'
'ste folosit la uscarea concentratului pectic ce vine de la instalatia de
concentrare. Se obtine pectina des#idratata numita si pectina de valt.
C.<.M.?. ;'S47/'7'* 4E+S:7$4/V*
Se prezinta sub forma a doi tamburi cilindrici orizontali. /n interior circula
aburul care se condenseaza, la e%terior se formeaza pelicula de pectina ce
urmeaza a fi indepartata cu aGutorul unor cutite de radere.
C.<.M.3. ;'S47/'7'* 0$+4:/E+*D*
/n interiorul tamburului aburul e introdus cu o temperatura de <00N4 la
presiunea de < atm. 4onducta de alimentare a instalatiei prezinta o manta in care
circula condensul incalzit, pentru a mentine concentratul la parametrii necesari
unei bune desfasurari a operatiei.
4oncentratul pectic se depune pe suprafata valturilor sub forma unei
pelicule subtiri ce poate fi relatamodificand turatia valturilor si prin relarea
presiunii.
Da suprafata valturilor circula aer de ?2N4 umiditatea A03 si viteza ? m/s.
4oncentratul pectic vine cu temperatura de B0N4, e incalzit la C0N4,
considerata a fi temperatura ma%ima admisa pentru a se evita deteriorarea
produsului. Se mentine la aceasta temperatura pana la indepartarea totala a apei,
apoi cu aGutorul unui cutit se rade pectina des#idratata, se desprinde de pe valt, e
colectata intr-un transportor cu snec si trimisa la macinare.
C.<.M.A. ;/8'+S/E+*7'* :'5+EDE!/4*
Pentru determinarea coeficientului partial ec#ivalent de transmitere a
caldurii datorate evaporarii umiditatii "

t
r
9
t
7
*
aer mat
e!ap
e!ap

! 1 viteza de evaporare de pe suprafata umeda a materialului



p 0 9
@ , 0
0A0C2 , 0
, 1 viteza aerului suflat la suprafata materialului ( m/s
V
p
1 diferenta de presiune a vaporilor saturanti la temperatura materialului si
presiunea partiala a vaporilor de apa in aer
d
mat
1 temperatura ma%ima admisibila a materialului ( N4
t
aer
1 temperatura aerului care se afla la suprafata materialului ( N4

t
r p 0
e!ap

3B00
<000 0A0C2 , 0
@ , 0


( )
( )
3A , ???
3B00 ?2 C0
<0 ??B3 3C , M C , ?33 ? 0A0C2 , 0
3 @ , 0

e!ap

F/m
?
% rd
4oeficientul total de transmitere a caldurii de la aburul care condenseaza la
<C,C aer este "

e!ap m
m
,

< <
<
+ + +

T 1 coeficient partial de transmitere a caldurii de la aburul care condenseaza (


F/m
?
% rd
_ 1 rosimea peretelui tamburului ( m
` 1 conductivitatea materialului din care e confectionat tamburul ( F/m % rd
_
m
1 rosimea stratului de material( m
`
m
1 conductivitatea materialului-pectina des#idratata( F/m % rd

? , <3?
3A , ???
<
2C , 0
00<2 , 0
A , AB
0<2 , 0
M000
<
<

+ + +
,
F/m
?
% rd
/ncarcarea calorica specifica a suprafetei de incalzire este "

( )
ae ab
t t , 7
t
ab
1 temperatura aerului din interiorul tamburului ( N4

( ) MM<B ?2 <00 ? , <3? 7
F/m
?
:emperatura ma%ima a materialului admisa anterior, se verifica"

r
t
:
t
tot
tot

Vt
tot
1 diferenta dintre temperatura aburului si a aerului la suprafata materialului(
7
tot
1 rezistentatermica totala (
r 1 rezistenta termica a peliculei de abur-aer

,
:
tot
<


e!ap
r

<


tot
tot
:
t
r t



2M , AA
3A , ???
?2 <00
? , <3?

t
:emperatura materialului "
d
mat
6 t
aer
= Vt 6 ?2 = AA,2M 6 BM,2MN4
ceea ce verifica temperaturaadmisa initial.
4onsumul de aldura pentru incalzirea materialului si evaporarea umiditatii
este "

( ) r - t t c m 8
i f cp cp
+
m
cp
1 debitul concentratului pectic supus uscarii ( O/s
c
cp
1 caldura specifica a concentratului ( L/O % rd
t
f
1 t
i
1 diferenta dintre temperatura finala si initiala a concentratului ( N4
F 1 debitul de apa evaporata ( O/s
r 1 caldura latenta de vaporizare ( L/O

( )
3
<0 M , ?32B <3C , 0 B0 C0 B , 3@AM ?CB , 0 + 8
a 6 3332?0,<M F
Suprafata de incalzire a uscatorului se obtine din relatia "

c t * , 8
K 1 coeficient total de transmitere a caldurii ( F/m
?
% rd
* 1 aria suprafetei de transfer termic ( m
?
c 1 coeficient ce indica suprafata efectiva de contact material-suprafata de
incalzire a valturilor

t c ,
8
*


( ) C2 , 0 ?2 <00 ? , <3?
?2AA?M?

*
* 6 AA,@2 m
?

5 2 * ?
; 1 diametrul tamburului valtului ( m
D 1 lunimea tamburului valtului ( m
2 5 ?
; 6 <,@ m
D 6 3,B m
C.<.<0. 4alculul #idraulic
Se stabilesc pierderile de presiune datorate rezistentelor liniare si locale.

+
local liniar tot
p p p
A 3 ? <
p p p p p
liniar
+ + +


?
<
?

0
d
p
liniar
` 1 coeficient de frecare, functie de 7e
l 1 lunimea tevilor ( m
d 1 diametrul interior al tevii( m
, 1 viteza e%tractului( m/s
c 1 densitate e%tract( O/m]

c
b
a
7e
+
a 6 0,003?
b 6 0,??< pentru
B
<0 2 , 0
03A , <0
2 , <
<
7e


!
0
6 <<A000
c 6 0,?3C

&a p @ , 3M?
?
<020
2 , <
03A , 0
<
0<<3 , 0
?
<


03A , 0
?
0<<3 , 0
?
p
&a C3 , C@2
?
<020
2 , <
?


&a p C3 , C@2
?
<020
2 , <
03A , 0
?
0<<3 , 0
?
3


&a p @ , 3M?
?
<020
2 , <
03A , 0
<
0<<3 , 0
?
A


&a p
liniar
0B , ?32C

2 A 3 ? < loc loc loc loc loc local


p p p p p p + + + +

?
?

0 p
loc
e 1 coeficientul rezistentei locale
, 1 viteza fluidului( m/s
c 1 densitatea fluidului( O/m
3

&a p
loc
M , ?@2
?
<020
< , < A2 , 0
?
<


&a p
loc
<0?0
?
<020
< , < B , <
?
?


&a p
loc
<0?0
?
<020
< , < B , <
?
3


&a p
loc
<0?0
?
<020
< , < B , <
?
A


&a p
loc
2 , 2<A
?
<020
< , < @< , 0
?
2


&a p
local
A2 , 3@B0


&a p
total
2 , B?<C
4alculul se refera la distanta dintre preancalzire si concentrare.
.2. /ista utila(elor
+r.
crt
<
;enumirea
utilaGului
?
+r.
buc.
3
0urnizor
A
D
mm
2
l
mm
B
5
mm
C
;
mm
@
<. 7ezervor cu
aitator
@ S4 :e#nofri S*
4luG
330
0
?300
?. Separator tip
Festfalia
? S4 :e#nofri S*
4luG
<20
0
<000
3. 7ezervor orizontal
de colectare e%tract
centrifuat
? S4 /$4
0aaras
3?0
0
?00
0
<@00
A. 0iltru aluvionar ? S4 :e#nofri S*
4luG
?C2
0
<00
0
<A2
0
2. 0iltru cu placi ? S4 :e#nofri S*
4luG
<B0
0
200 <02
0
B. 7ezervor vertical
de e%tract filtrat
3 S4 /$4
0aaras
B00
0
?200
C. $scator cu valturi ? S4 :e#nofri S*
4luG
?C0
0
300
0
<@00
@. /nstalatie de
concentrare cu
triplu efect
3 /8$45
9ucuresti
320
0
2C0
@C0
M. Sc#imbator de
caldura
multitubular
< S4 :e#nofri S*
4luG
?00
0
2C0
<0. Sc#imbator de
caldura
multitubular
< S4 :e#nofri S*
4luG
?00
0
AC0
<<. 4ondensator < S4 :e#nofri S*
4luG
<20
0
200
<?. 4oloana de
absorbtie
< S4 :e#nofri S*
4luG
A00
0
<200
<3. 7ezervor vertical
de e%tract
concentrat
? S4 /$4
0aaras
?20
0
<B00
<A. Prea
4ontinuu-
PacO
? S4 :e#nofri S*
4luG
B00
0
?00
0
<2. 7ezervor vertical
SE
?
? S4 :e#nofri S*
4luG
A00
0
<?00
<B. 7ezervor
intermediar de
tescovina
< S4 /$4
0aaras
200
0
?200
<C. 4olector condensat ? S4 /$4
0aaras
200
0
?200
<@. 8oara cu ciocane ? S4 :e#nofri S*
4luG
.3. )asuri de protectie a muncii4 P.S... si i%iena muncii
Procesul de fabricare a pectinei de valt necesita folosirea ca materiale
au%iliare a unor substante c#imice cu caracter to%ic cum ar fi SE
?
. *cesta pe
lana caracterul to%ic prezinta si pericol de e%plozie. SE
?
este volatil producand
aze sau vapori a caror raspandire in atmosfera e nociva si poate provoca iritatii
sau into%icatii. 4a urmare toate instalatiile care lucreaza cu SE
?
trebuie sa fie
etansate si leate la sistemul de ventilatie pentru ca deaGarile in #ala de lucru sa
fie minime. 4oncentratia ma%ima este <0 m/m
3
aer.
'%ista o serie de norme enerale de protectie a muncii, iar pe lana
aceasta se mai iau si urmatoarele masuri "
- in locurile unde pot e%ista deaGari nocive trebuie sa se aseasca la
indemana masti de aze
- la conductele, armaturile, pompele si recipientele pentru SE
?
se va lucra
cum asti de aze si ec#ipament de protectie corespunzator
- in zonele cu deaGari nocive, ca si in zonele cu pericol de e%plozie nu va
lucra niciodata doar o sinura persoana
8asurile normale de prevenire a incendiilor si a e%ploziilor constau in
instructaGulcorespunzator al personalului si dotarea cu miGloacele necesare de
protectie. Da unitatile cu risc de depuneri de praf e%ploziv se elaboreaza
proramme de curatire zilnica si periodica a incaperilor de productie,
depozitelor, utilaGelor si instalatiilor.
Se intocmesc planuri de deservire si intretinere orientate pentru prevenirea
aparitiei de concentratii si temperaturi periculoase. Praful depus trebuie
indepartat la timp si din toate locurile, oricat de inaccesibile ar fi.
Se interzice folosirea de foc direct, inclusiv fumatul, efectuarea de lucrari
de sudura si de reparatii in decursul lucrului, folosirea de scule ce pot enera
scantei si de lampi care nu corespund protectiilor antie%.
7efritor la normele de iiena privind utilaGele, se recomanda ca acestea sa
aiba o constructie cat mai simpla, realizate din materiale rezistente la uzura.
$tilaGele nu trebuie sa prezinte crapaturi, cavitati in care se pot acumula
resturi de produse alimentare, ce ar permite dezvoltarea microoranismeor.
;emontarea utilaGelor trebuie sa se realizeze usor pentru ca intretinerea ienica a
lor sa se faca in bune conditii.
$tilaGele in stare de functionare trebuie sa evite contactul intre produsul
alimentar si diverse materiale cum ar fi lubrifiant, sa se releze automat si sa
dispuna de aparatura de control.
8aterialele din care sunt confectionate utilaGele in contact cu alimentele
nu trebuie sa cedeze substante to%ice, trebuie sa reziste la actiuni termice,
mecanice si c#imice.
!. 1alculul eficientei economice
!.1. 5aloarea capitalului fi&
D/S:* $:/D*L'DE7 4*7' +'4'S/:* 8E+:*L
!reutate )t. Pret de ac#izitie )f.
+r.
crt
;enumirea
utilaGului
$.8. +r.
buc.
$nitar :otal $nitar :otal
<. 7ezervor cu
aitator
9uc. @ 3,2 ?@ ?B<,3C ?0M0,@2
?. Separator
centrifual
9uc. ? 0,@ <,B M20,3@ <M00,C
3. 7ezervor cu
e%tract brut
9uc. ? 0,M <,@ @@,C <CC,A
A. 7ezervor
e%tract filtrat
9uc. 3 2,@ <C,A <A2C,? A3C<,@
2. $scator cu valturi 9uc. < 3,@ 3,@ <?BC,? <?BC,?
B. /nstalatie de
concentrare
9uc. 3 <? M203,M
C. Sc#imbator de
caldura-incalzitor
9uc. < <,? <,? <?BC,? <?BC,?
@. Sc#imbator de
caldura-racitor
9uc. < <,3 <,3 <?03,@ <?03,@
M. 4ondensator 9uc. < <,2 <,2 <A2C,? <A2C,?
<0. 4oloana de
absorbtie
9uc. < ?,@ ?,@ BMBM,2 BMBM,2
<<. 7ezervor e%tract
concentrat
9uc. ? 0,2@ <,<B 3@0,<2 CB0,3<
<?. Presa 9uc. ? ?,2 2 2C0,?3 <<A0,AB
<3. 7ezervor SE
?
9uc. ? 0,B <,? 20B,M <0<3,C
<A. 7ezervor
tescovina
9uc. < <,< <,< <0C,C <0C,C
<2. 4olector
condensat
9uc. ? <,3 ?,B 3M?,@? C@2,B2
<B. 'levator 9uc. < ?,@ ?,@ ?0?,CA ?0?,CA
<C. :ransportor
elicoidal
D6<@m
9uc. < <,@ <,@ <<A,0A <<A,0A
<@. :ransportor
elicoidal
D6@m
9uc. < <,? <,? C?,@B C?,@B
<M. :ransporor cu
banda
D6Bm
9uc. < 0,@ 0,@ M2,03 M2,03
?0. 8oara cu ciocane 9uc. ? 0,A 0,@ B3,32 <?B,C
?<. :ransportor banda
cu cantar
9uc. < <,2 <,2 @?,3B @?,3B
??. Pompa
centrifuala
9uc. <2 0,< <,2 M2,03 <A?2,2@
?3. Pompa cu surub
'PS ?0
9uc. < 0,3 0,3 <2@,3M <2@,3M
?A. Pompa cu surub
?'PS ?0
9uc. < 0,A2 0,A2 <C<,0C <C<,0C
?2. Pompa cu surub
?'PS 30
9uc. < 0,22 0,22 <M0,0C <M0,0C
Pretul unui dolar este de" ?.2 7E+
:E:*D P7': ;' *45/P/:/' $:/D*L' 4*7' +'4'S/:* 8E+:*L 'S:'
;'"3BB2B,?<
:E:*D P7': ;' *45/P/:/' $:/D*L' 4*7' +'4'S/:* 8E+:*L 'S:'
;' " M<BA0.2?2 7E+
D/S:* $:/D*L'DE7 4*7' +$ +'4'S/:* 8E+:*L
+r.
crt
;enumirea
utilaGului
$.8. +r.
buc.
!reutate Pret de ac#izitie
unitara totala unitar total
<. 8otostivuitor 9uc. 3 3,? M,B 2B3,M <BM<,C
?. 4antar 9uc. ? 0,0A 0,0@ B0,<M <?0,M
3. *scensor utilaGe 9uc. < C C B2@,M B2@,M
A. *paratura de ??<,C2
laborator
2. ;otare birouri 3<B,@
B. ;otare vestiare 30A,<?
C. ;otare atelier
mecanico-eneretic
?BB,<
@. 0iltru aluvionar 9uc. ? 0,2 < CB0,3 <2?0,B?
M. 0iltru cu placi 9uc. ? 0,M <,@ @?3,BC <BAC,3A
:E:*D P7': ;' *45/P/:/' *D $:/D*L'DE7 4' +$ +'4'S/:*
8E+:*L 'S:' ;' " BCA@.?3 f
:E:*D P7': *45/P/:/' *D $:/D*L'DE7 4*7' +$ +'4'S/:*
8E+:*L 'S:' ;'"<B@C0.2C2 7E+
V*DE*7'* 4D*;/7//
Suprafata construita este de MC?m
?
pe doua nivele.
Valoarea cladirii este de MC? % ? % <20 6 ?M<B00 7E+ adica 6 <<BBA0f
*8E7:/P*7'* $:/D*L'DE7 4*7' +'4'S/:* 8E+:*L
+r.
crt
;enumire utilaG Valoarea
utilaGului )f.
Perioada de
amortizare
)ani.
4ota de
amortizare )f.
<. 7ezervor cu aitator ?0M0,@2 ?0 <0A,2
?. Separator centrifual M20,3@ <A BC,M?
3. 7ezervor e%tract brut <CC,A0 ?0 @,@C
A. 7ezervor e%tract filtrat A3C<,@ ?0 ?<@,B
2. $scator <?BC,? <@ C0,MB
B. /nstalatie de concentrare M203,M ?0 AC2,<M
C. Sc#imbator de caldura <?BC,? <A M0,B
@. Sc#imator de caldura <?03,@ <A @B,<B
M. 4ondensator <A2C,? <A <?B,C
<0. 4oloana de absorbtie BMBM,2 ?0 3A@,AC
<<. 7ezervor e%tract
concentrat
CB0,3 ?0 3@,0
<?. Presa <<A0,AB <A CB,3
<3. 7ezervor SE
?
<0<3,C <@ 2B,3@
<A. 7ezervor tescovina <0C,C ?0 2,3@
<2. 4olector condensat C@2,B2 <A 2B,3@
<B. 'levator ?0?,CA <A <A,2
<C. :ransportor elicoidal <<A,0@ <A @,<
<@. :ransportor elicoidal C?,@B <A 2,<M
<M. :ransportor banda M2,03 <A B,B2
?0. 8oara cu ciocane B3,32 <0 B,33
?<. :ransportor banda
cantar
@?,3B <A 2,@M
??. Pompa centrifuala <A?2,2 <A <0<,@<
?3. Pompa cu surub <C<,0C <A <?,?@
?A. Pompa cu surub <C<,0C <A <?,?@
?2. Pompa cu surub <C<,0C <A <?,?@
4ota de amortizare a utilaGelor care necesita montaG " ?0<2,C?f
*8E7:/P*7'* $:/D*L'DE7 4*7' +$ +'4'S/:* 8E+:*L
+r.
crt.
;enumire utilaG Valoarea
utilaGului )f.
Perioada de
amortizare
)ani.
4ota anuala
de amortizare
)f.
<. 8otostivuitor <<?C,M <? M3,CC
?. 4antar <?0,3@ <0 <?,03
3. *scensor utilaGe B2@,MA ?0 3?,MA
A. *paratura de laborator ??<,C2 ?0 <<,0@
2. ;otare birouri 3<B,@ ?0 <2,@3
B. ;otare vestiare 30A,<? ?0 <2,?0
C. ;otare atelier mecanico-
eneretic
?BB,< ?0 <3,30
@. 0iltru aluvionar <2?0,B <A <0@,3A
M. 0iltru cu placi <BAC,3A <A <<C,?<
4ota anuala de amortizare a utilaGelor care nu necesita montaG" A<M,C2f
*8E7:/P*7'* 4D*;/7//
Pentru o perioada de ?2 ani amortizarea anuala este de C3M0f
45'D:$/'D/ P'+:7$ *89*D*7' S/ :7*+SPE7:
- pentru <t utilaG se folosesc <A0 O ambalaG in valoare de 2f
4a urmare, costul ambalarii utilaGelor este de 233,?f
:ransportul utilaGelor se realizeaza cu auto sau pe calea ferata, in functie
de reutatea acestora. ;aca utilaGele depasesc in reutate 2t, transportul se face
pe calea ferata, iar daca nu cu miGloace auto.
:otal c#ieltuieli de transport " ?C<3,0f
D/S:* 4E+S$8$D$/ ;' 8*:'7// P7/8' S/ 8*:'7/*D'
+r.
crt.
8aterial 4antitatea
necesara/an )O.
Pret unitar
)lei.
Pret total
)f.
<. :escovina ? 000 <B0 M0 <<A0A,B
?. ;io%id de sulf 2< ?00 <@00 2@A<,C
3. Kiselur 32 000 ?000 AA32,<2
A. :urte tescovina A00 3?0 20 <?C3,2?
2. Sediment ?<B 000 A0 2AC,A?
B. *mbalaGe M000 buc. C20 A?C,BC
D/S:* 4E+S$8*:E7/DE7 ;' $:/D/:*:/
<.4onsumul de apa te#noloica
+r.
crt.
;enumirea
utilaGului
4ateoria
apei
4onsum
orar pe
utilaG
)m
3
/#.
+r. de
utilaGe
instalate
)buc..
;urata
operatiei
)#/zi.
4onsum
total
)m
3
/zi.
<. 7ezervor cu
aitator
dedurizat
a
A,<BC @ 3 <00,00
?. Sc#imbator de
caldura
multitubular-
racitor
de racire A,32B < ?A <0A,2A
3. 4ondensator de racire ?0,AA < ?A AM0,2B
:otal consum apa te#noloica 6 BM2,< m
3
/zi
?. 4onsumul de abur te#noloic
+r.
crt.
;enumirea
utilaGului
4ateoria
aburului
4onsum
orar pe
utilaG )t/#.
+r. de
utilaGe
instalate
4onsum
total )t/zi.
<. 7ezervor cu
aitator
saturant-
Goasa
0,0<? @ 0,?@2
presiune
?. Sc#imbator de
caldura-
preancalzire
saturant-
Goasa
presiune
0,0@ < <,M
3. /nstalatie de
concentrare
saturant 1
Goasa
presiune
<,B? 3 3M,2
A $scator cu valturi saturant-
Goasa
presiune
0,2?2 ? <?,B<
:otal consum abur te#noloic 6 2A,?M t/zi
3. 4onsum de enerie electrica
+r.
crt.
;enumire utilaG Putere instalata )OF.
<. 7ezervor cu aitator A@,A
?. Separator centrifual 3,22
3. 0iltru aluvionar @
A. 0iltru cu placi <,@
2. Sc#imbator de caldura-racire 0,22
B. Presa <0
C. Sc#imbator de caldura-incalzire 0,22
@. /nstalatie de concentrare <B
M. 4ondensator 3
<0. $scator ?0
<<. 8oara cu ciocane ?
<?. 'levator M,2
<3. :ransportor elicoidal C,2
<A. :ransportor elicoidal C,2
<2. 9anda transportoare 2,2
<B. 9anda cu cantar 2,2
:otal putere instalata pentru utilaGe " <AM,32 OF
:otal putere instalata in sectie " <B<,3 OF
i c c
& 1 &
cmed f c
1 1 1
u c a
' & -
P
c
1 putere consumata( OF
P
i
1 putere instalata( OF
O
c
1 coeficient de cerere de putere absorbita ma%ima
O
f
1 coeficient de forma al curbei de sarcina
F
a
1 consumul zilnic de enerie activa ( OF#/an

A0C , 0 3C , 0 < , <
c
1

B2 , B2 3 , <B< A0C , 0
c
&

an 1-h -
a
/ C , 3<2<<2 A@00 B2 , B2
Pretul unui K, este de"0,A3
4ostul eneriei electrice " <32AMM,C2 ron/an
47E+E!7*8* 4E+S$8$D$/ ;' *P* :'5+EDE!/4*
+r.
crt
;enumire
utilaG
;ebit
apa
)m
3
/#.
3 B M <? <2 <@ ?< ?A 4onsum
apa
)m
3
/zi.
<. 7ezervor cu
aitator
<
A,<BC - <?,2
?. 7ezervor cu
aitator
?
A,<BC - <?,2
3. 7ezervor cu
aitator
3
A,<BC - <?,2
A. 7ezervor cu
aitator
A
A,<BC - <?,2
2. 7ezervor cu
aitator
2
A,<BC - <?,2
B. 7ezervor cu
aitator
B
A,<BC - <?,2
C. 7ezervor cu
aitator
C
A,<BC - <?,2
@. 7ezervor cu
aitator
@
A,<BC - <?,2
M. Sc#imbator de
caldura
A,32B - - - - - - - - <0A,2A
<0. 4ondensator ?0,AA - - - - - - - - AM0,2B
/nsumand debitele orare ale consumatorilor la 3 ore se obtine consumul de
apa la varf de @B,@@@ m
3
/3 ore.
47E+E!7*8* 4E+S$8$D$ ;' *9$7 :'5+EDE!/4
+r.
crt.
;enumire
utilaG
;ebit
abur
)t/#.
3 B M <? <2 <@ ?< ?
A
4onsum
abur
)t/zi.
<. 7ezervor cu
aitator <
0,0<? - 0,03B
?. 7ezervor cu
aitator ?
0,0<? - 0,03B
3. 7ezervor cu
aitator 3
0,0<? - 0,03B
A. 7ezervor cu
aitator A
0,0<? - 0,03B
2. 7ezervor cu
aitator 2
0,0<? - 0,03B
B. 7ezervor cu
aitator B
- 0,03B
C. 7ezervor cu
aitator C
- 0,03B
@. 7ezervor cu
aitator @
- 0,03B
M. Sc#imbator de
caldura
0,0@ - - - - - - - - <,M
<0. /nstalatie
concentrare
<,B? - - - - - - - - 3M,02
<<. $scator 0,2?2 - - - - - - - - <?,B<
Se insumeaza debitele oralepe 3 ore si se determina consumul de abur
te#noloic la varf B,C<< t/3#

A. D/S:* P'7SE+*D$D$/
a. Personalul direct productiv
- maistru sef de tura <
- preparator amestec #idroliza < operator c#imist
- manipulare SE < operator c#imist
- presare < operator c#imist
- concentrare < operator c#imist
- uscare valt < preparator conserve
- intretinere utilaG < mecanic
- intretinere electrica < electrician
- intretinere *84 < *84-ist
- 4:4 laborator < laborant
Personalul direct productiv lucreaza in trei sc#imburi.
b. Personalul indirect productiv
- planificare < persoana
- contabilitate < persoana
- secretariat < persoana
- ininer sef < persoana
- portar 3 persoane 3 sc#imburi
- femeie de serviciu ? persoane ? sc#imburi
!.2. Determinrea costului unui produs
+r.
4rt.
*rticol de calculatie 4#ieltuieli/unitate de
produs )lei/t.
<. 8aterii prime si materiale directe C0@A30
?. 4#ieltuieli pentru aprovizionare <0B?B2
3. 7etributii directe <20C0
A. /mpozit = 4*S A2?0
2. 4#ieltuieli cu intretinerea utilaGului A2@00
B. 4#ieltuieli enerale ale sectiei A22@@0
C. 4ost de sectie <330MM2
@. 4#ieltuieli indirecte ?<0<AM0
M. 4#ieltuieli de desfacere ?<0<20
<0. 4ost complet 3BA?B32
<<. 9eneficiu ?03 C?@230
<?. Pret de productie A3C<<B0
<3. :V* <@3 C@B@00
<A. Pret de livrare 2<2CMB0
<2. 7abat comercial <03<B00
<B. Pret de vanzare cu amanuntul
Dei/t
Dei/sac
B<@MB00
30M200
!.3. 1alculul unor indicatori de eficienta
+r.
crt
/ndicator $.8 +ivelul
<. Valoarea productiei 8il.lei ?MB2
?. 0onduri fi%e 8il. lei @@3,M2
3. 0onduri circulante 8il. lei <C,2
A. 0onduri de productie 8il. lei M0<,A2
2. 9eneficii 3?M
B. *cumulari 3M2
C. +r. personal +r. 3M
@. ;urata de recuperare a investitiei
din beneficii
ani ?,C3
M. ;urata de recuperare a investitiei
din acumlari
ani ?,?@
<0. 4oeficientul eficientei absolute
din beneficii
0,3B
<<. 4oeficientul eficientei absolute
din acumulari
0,A3
<?. Productivitatea muncii 8il. lei CB,002
<3. Productia la un leu fonduri de
productie
lei 3,?@
<A. Productia la un leu fonduri fi%e lei 3,32
<2. 9eneficiul la un leu fonduri de
productie
lei 0,3B
<B. 9eneficiul la un leu fonduri fi%e lei 0,3C
<C. *cumularea la un leu fonduri de
productie
lei 0,A3
<@. *cumularea la un leu fonduri
fi%e
lei 0,AA
$. 1ON1/06..
Pectina este un produs natural folosit in industria conservelor ca material
au%iliar la fabricarea emurilor, Geleurilor, marmeladelor etc., datorita calitatilor
sale de aent elifint cu spectru lar de actiune fata de caracteristicile produsului
finit si are un pret de cost scazut.
8ateria prima utilizata pentru e%traerea pectinei este tescovina
des#idratata de mere si coGile des#idratate de fructe de citrice rezultate ca
subprodus in industria sucurilor de fructe.
/nstalatia de concentrare cu triplu efect are rolul de a mari concentratia in
substanta uscata a e%tractului pectic limpezit de la concentratia de ?3 la <23.
/n urma uscarii concentratului pectic se obtine pectina des#idratata numita
pectina de valt.


17.,+1O)*ND*,.
Sectia de obtinere a pectinei din tescovina de mere va avea in vedere
urmatoarele recomandari"
- utilaGele sa aiba o constructie cat mai simpla realizate din materiale
rezistente la uzura(
- utilaGele sa nu prezinte crapaturi, cavitati in care se pot acumula resturi de
produse alimentare ce ar permite dezvoltarea microoranismelor(
- randamentul in pectina depinde in mare masura de materia prima folosita,
dar pretul ei de cost poate influenta neativ pretul de obtinere al pectinei(
- pretul direct productiv este in numar de <0 persoane si vor lucra in 3
sc#imburi.