Sunteți pe pagina 1din 16

Object 1

1. Lombosciatica - simptome si tratament


Lombosciatica este durerea lombara insotita de nevralgia sciatica, traducand suferinta unei radacini a nervului sciatic, mult mai rar o atingere a traseului nervos propriu-zis.

Cauze
Nevralgia sciatica apare in majoritatea cazurilor ca urmare a unui conflict discal consecutiv unei hernii intrarahidiene la nivel intervertebral lombar (L) L4-L5 sau lombar sacral (S) L5-S , dar se poate datora si artrozei vertebrale sau unor anomalii congenitale (bloc vertebral, spina bifida).

Simptome, semne
!fectiunea este foarte frecventa, observandu-se mai ales intre 25 si 6 de ani la barbati. "ebutul este acut cu durere intensa lombara la efort sau la cateva ore de la acesta. "urerea iradiaza in membrul inferior pe traiectul nervului sciatic si este insotita de parestezii si tulburari de mers. #raiectul pe care iradiaza durerea depinde de radacina afectata$ - cand este lezata radacina L! - durerea si paresteziile afecteaza partea anteroinferioara a coapsei si suprafata anteromediala a genunchiului% adductia coapsei si e&tensia genunchiului sunt deficitare, iar refle&ul rotulian poate fi deprimat - cand este lezata radacina L" - durerea si scaderea sensibilitatii se instaleaza la nivelul zonei anterolaterale a coapsei, fetei anterioare a genunchiului si fetei anteromediale a gambei% sunt afectate e&tensia genunchiului, dorsofle&ia piciorului (mersul pe calcaie e dificil) si refle&ul rotulian este absent - cand este lezata radacina L5 - durerea este la nivelul fesei, fetei postero-e&terioara a coapsei, fetei anteroe&terioara a gambei, fetei dorsale a piciorului-haluce% sunt afectate e&tensia si abductia coapsei, fle&ia genunchiului, fle&ia dorsala (degete si picior% haluce in special) - mersul pe calcaie este imposibil(semnul talonului)% - cand este lezata radacina S1 - dureri pe partea posterioara a coapsei, pe regiunea posteroinferioara a gambei, pe marginea laterala a piciorului, in talpa si calcai% nu se pot e&ecuta fle&ia genunchiului si '

fle&ia plantara a piciorului - mers pe varfuri imposibil. #$amenul clinic evidentiaza$ o inclinare a trunchiului de partea opusa celei dureroase% o stergere a lordozei lombare% o atitudine scoliotica antalgica% contractura musculaturii paravertebrale lombosacrate unilateral. (anevrele de elongatie ale sciaticului (Lasegue, %ragard) sunt dureroase la diverse grade fata de planul patului. "in decubit ventral se evidentiaza )semnul soneriei* (de Seze) si )semnul Leri*. Se constata hipotrofie musculara in urma unui deficit motor prelungit.

#$plorari paraclinice
#$amenul radiografic este deosebit de util% evidentiaza scolioza concava de partea suferinda si ingustarea asimetrica a spatiului intervertebral, modificarile artrozice ale articulatiilor interapofizare, prezenta osteofitelor, anomalii congenitale ce duc la lombosciatica (sacralizarea L5% lombalizarea S % spina bifida) &iscografia ofera informatii in ceea ce priveste hernia de disc (in special dimensiunile herniei). 'omografia si ()N ofera informatii utile si superioare e&amenului radiografic. )ielografia este necesara numai in cazul indicatiei pentru tratament chirurgical.

'ratament
(epausul la pat in decubit dorsal cu perna sub genunchi este necesar pentru a reduce lordoza lombara si a atenua conflictul discoligamentar. 'ratament medicamentos* analgetice, antiinflamatoare si decontracturante. +izioterapie$ aplicata dupa cateva zile de repaus in perioade subacute sau cronice% caldura are rol spasmolitic (nu se indica in perioada acuta) si decontracturant% recele, in perioada acuta, are rol analgezic. #lectroterapia este sub forma de$ galvanizari, ionizari cu &ilina, novocaina, salicilat in proportie de +,% curenti diadinamici si interferentiali cu efect analgezic si antiinflamator% diatermie cu unde scurte% ultrasunet% roentgenterapie - 4-' sedinte. 'ratament c,irurgical$ in cazul persistentei simptomatologiei neurologice sau a recidivelor frecvente si indelungate. Se practica discectomie sau chimionucleoliza si decompresie prin laminectomie.

%alneoterapia$ numai la sfirsitul crizei dureroase+

.urele balneare (hidrotermoterapie si /inetoterapie) pot fi recomandate inca de la sfirsitul perioadei dureroase si au rolul de a preveni recidivele. 0n acest sens, medicul recomanda una-doua cure balneare pe an, in statiuni in care este posibila hidro/inetoterapia in bazine cu apa termala, impreunacu aplicatia de namol si folosirea factorilor contrastanti de calire. Statiunile recomandate in discopatiile lombare sint 1icolina 0asi, 2aile 3erculane, 2aile 4eli&, #echirghiol, 5ucioasa, (angalia, 6forie 1ord si !mara. #ratamentul balnear poate fi indicat insa numai la sfirsitul crizei dureroase de lombosciatica si numai cu avizul medicului specialist7.

Ce trebuie sa faca un bolnav de lombosciatica


8 Sa evite transportul greutatilor si sa nu ridice greutati decit in pozitia cu genunchii indoiti si coloana cit mai dreapta. 8 Sa practice in fiecare zi gimnastica medicala, timp de 9 - 5 minute, dimineata si seara. 8 Sa evite ingrasarea, respectind dieta conform virstei, sezonului si efortului fizic pe care il depune. 8 Sa se adreseze medicului la primele semne dureroase in regiunea lombara. 8 La aparitia durerilor de spate trebuie sa solicite interventia medicului. 5ina la sosirea acestuia trebuie sa astepte in repaus la pat. 8 "isparitia brusca a durerii insotita de dificultate in mers anunta sciatica paralizanta care trebuie operata cit mai repede de la aparitia simptomelor. -------

-revenire
5rofila&ia bolilor discale este conditionata de cunoasterea primelor semne manifestate prin durerea acuta lombara dupa efort. :(icile dureri lombare7 sint semne de avertisment, care anunta o suprasolicitare a discului, cauzata in cea mai mare parte de pozitiile vicioase in munca sau de nerespectarea repausului in conditii fiziologice a coloanei vertebrale. "in schemele prezentate se pot retine erori frecvente, atit la ridicarea greutatilor si chiar a repausului pe scaun, ce pot fi evitate cu usurinta. 2olile discale, care sint in mare parte cauza durerilor de spate, se constituie in timp ca urmare a repetarii unor miscari nefiziologice, care suprasolicita discul. ; miscare banala (incheierea grabita a pantofilor) sau transportul unei greutati in pozitia de hipere&tensie a coloanei sint factori declansatori care trebuie evitati. <espectarea regulilor de igiena privind gimnastica medicala si repausul coloanei la sfirsitul lucrului vor reduce considerabil frecventa discopatiilor. =arantia unei bune functionari a discurilor intervertebrale este asigurata de starea normala a musculaturii care trebuie intretinuta prin gimnastica zilnica si combaterea obezitatii. .ei care practica eforturi fizice mai intense dar si sedentarii vor trebui sa invete cum sa apere coloana vertebrala de pozitii vicioase si cum sa-si asigure repausul fiziologic. #rebuie subliniata importanta intretinerii unei bune musculaturi toraco-abdominale pentru asigurarea functiunii normale a coloanei vertebrale si pentru prevenirea uzurii discale. !stfel, la obezi, unde tonusul musculaturii abdominale scade, se creeaza conditii mecanice nefavorabile suplimentare asupra coloanei vertebrale, e&plicind frecventa aparitiei bolilor discale la aceasta categorie de bolnavi. #ocmai de aceea, miscarea este necesara nutritiei discului intervertebral pentru asigurarea functionarii normale a coloanei vertebrale si pentru prevenirea uzurii discale.

> '

Lombosciatica

Lombosciatica reprezinta durerea lombara cu debut brutal, cu limitarea severa a miscarii si afectarea sensibilitatii in dermatomul corespunzator a radacinii afectate cu sau fara deficit motor. .onctiunea dorsolombara si segmentul lombar sunt zonele cele mai e&puse unor solicitari mecanice. #abloul clinic al lombosciaticii de cauza mecanica, in special prin hernie de disc este dominat de durere cu urmatoarele caracteristici$ "ebut brusc in timpul efortului sau la cateva ore dupa efort si iradiaza in membrul inferior pe traiectul nervului sciatic. 6ste agravata de efortul fizic, de miscare, de tuse, stranut, defecatie. 6ste ameliorata de repaus. 5oate fi insotita de tulburari de sensibilitate de parestezii, hipoestezie sau chiar anestezie pe traiectul nervului afectat (dermatom). 0n timp pot aparea slabiciuni cu hipotrofie musculara. 6&amenul fizic al bolnavului evidentiaza atitudine antalgica, trunchiul fiind inclinat in partea opusa celei dureroase, scolioza concava de partea suferinda, stergerea lordozei, contractura unilaterala a musculaturii paravertebrale. Lombosciatica din stenoza de canal spinal se caracterizeaza prin sciatalgie bilaterala poliradiculara, pseudoclaudicatie, cu durerea in coapsa, gamba, picior care apare la mers si se amelioreaza in repaus. Sciatica ,iperalgica rebela la tratamentul conservator efectuat intensiv, sciatica prelungita (> ? ' luni), sciatica paralizanta si cu tulburari sfincteriene (sindrom de coada de cal) reprezinta indicatii de interventie chirugicala.

Simptome Lombosciatica*
contractura musculara% durere pe picior% parestezii% scaderea fortei si a masei musculare% diminuarea refle&elor. (entinerea unor pozitii fi&e pe perioade indelungate% 6vitarea frigului% <idicarea greutatilor% !ctivitati fizice si sportive% Slabitul sau mentinerea greutatii% 6vitarea constipatiei% 6vitarea racelii, gripei.

/nterdictii Lombosciatica*

Lombosciatica
<eprezinta durerea lombara cu debut brutal, cu limitarea severa a miscarii si afectarea sensibilitatii in dermatomul corespunzator radacinii afectate si@sau deficit motor. 6ste modalitatea clasica de prezentare a nevralgiei membrelor inferioare. Lombosciatica este in acelasi timp o problema importanta de sanatate publica in conditiile in care apro&imativ 55, din populatie prezinta la un moment in cursul vietii dureri lombare. !ceasta din cauza ca jonctiunea dorso-lombara si segmentul lombar sunt zonele cele mai e&puse unor solicitari mecanice. 0n plus datorita proceselor de imbatranire se produce degenerarea discului intervertebral si in aceste conditii la un moment dat, solicitari minime ale coloanei lombare (ridicatul greutatilor, rasucirea trunchiului) sunt suficiente sa provoace durere acuta sau cronica. 1ervul sciatic deri din radacinile nervilor L5, S0 si S+, in timp ce nervul crural deri din radacinile L+, >, 4. Se discuta in general de lombosciatica, deoarece in A9, din cazuri este afectata radacina L5 si S0.

C012#L# L3)%3SC/0'/C//
.ele mai frecvente cauze ale lombosciaticii sunt e&puse Bn tabelul >4. . "intre situaCiile menCionate, mai frecventD este lombosciatica de cauzD mecanicD prin alterDri degenerative ale discului intervertebral."iscul intervertebral este o structurD avascularD, neinervatD, a cDrui nutriCie se face prin pasaj regional favorizat de miEcDri. 6l este constituit dintr-un inel fibros Ei un nucleu central de constitenCD gelatinoasD, nucleul pulpos. a) 0nelul fibros este format din lamele fibrocartilaginoase concentrice. 6ste mai gros anterior Ei lateral Ei mai subCire Ei puCin rezistent posterior. 0n sus Ei Bn jos se insera pe rebordurile vertebrale. Bnainte Ei lateral este acoperit de ligamentul longitudinal anterior, iar posterior de ligamentul posterior mai subCire decFt cel anterior. 5orCiunea anterioarD a inelului fibros este puCin sensibilD, Bn timp ce porCiunea posterioarD Ei ligamentul posterior sunt foarte bine inervate Ei e&trem de sensibile.

5 '

b) 1ucleul pulpos este gelatinos cu conCinut crescut de proteoglicani Ei apD. La nivel lombar nucleul pulpos este situat mai posterior. "egenerescenta discului intervertebral constD din fisurarea inelului fibros, Bn special posterior, unde este mai subCire Ei mai puCin rezistent, Ei fibrozarea nucleului pulpos, condiCie Bn care presiunea e&ercitatD asupra discului nu se mai repartizeazD uniform (fig.>4. ). La eforturi fizice cu fle&ia importantD a coloanei, ridicatul greutDCilor Ei eventual torsiune, fisurile inelului fibros se lDrgesc Ei este posibilD angajarea nucleului pulpos Bn douD etape$ . protruzia nucleului pulpos pFnD la nivelul fibrelor periferice ale inelului fibros Bn contact cu ligamentul posterior bogat inervat% +. hemia discalD sau prolapsul discal, nucleul pulpos prolabFnd Bn afara inelului fibros cu ruperea completD a inelului fibros Ei iritarea rDdDcinilor nervului sciatic. 3ernierea se produce de regulD lateral. .Fnd se produce pe linia medianD apare un sindrom de coadD de cal, manifestat prin radiculagii bilaterale Ei tulburDri sfincteriene. 3ernia de disc la nivel L4-L5 iritD rDdDcina L5, iar cea de la nivel L5-S , rDdDcina S0. .ea mai frecventD hernie de disc se produce la nivel L5-S , fiind BntFlnitD Bn 5', din cazuri. Statistic, hernia de disc L4-L5 este prezentD la apro&imativ 44, din pacienCii cu sciaticD, iar cea L>-L4 Bn +, din cazuri. 4actorii declanEatori ai lombosciaticii prin hernie de disc sunt reprezentaCi de efortul fizic de ridicare a greutDCilor cu coloana flectatD, miEcDri bruEte de torsiune, traumatisme, gesturi neBnsemnate (aplecare, strDnut), e&punere la frig.

'0%L31 CL/N/C

sus

#abloul clinic al lombosciaticii de cauzD mecanicD, Bn special prin hernie de disc, este dominat de durere care are urmDtoarele caractere$ - debuteazD brusc Bn timpul efortului sau la cFteva ore dupD efort Ei iradiazD Bn membrul inferior pe traiectul nervului sciatic% -este agravatD de efortul fizic Ei de miEcDrile din cursul zilei, de tuse, strDnut, defecaCie% - este amelioratD de repaus. #opografia durerii permite recunoaEterea tipului de rDdDcinD afectatD (fig. >4.+). !stfel Bn afectarea rDdDcinii$ -S0 durerea iradiazD la nivelul fesei, faCa posterioarD a coapsei, gambei, tendonul lui !chille, cDlcFi, marginea e&ternD a piciorului pFnD la degetul 5 Ei faCa plantarD a piciorului% - L5 durerea cuprinde fesa, faCa posteroe&ternD a coapsei, anteroe&ternD a gambei, regiunea dorsalD a piciorului Ei halucele% -L4 durerea iradiazD pe faCa e&ternD a Eoldului, anteroe&ternD a coapsei, anterioarD a genunchiului, anterointernD a gambei pFnD la gleznD% -L> durerea iradiazD Bn regiunea anteroe&ternD a Eoldului, pe faCa anterioarD a coapsei Ei genunchiului% - L+ durerea intereseazD porCiunea superioarD a coapsei (anterior, medial, lateral). #ulburDrile de sensibilitate ca parestezii, hipoestezie sau chiar anestezie Bn dermatomul rDdDcinii afectate sunt asociate durerii. "istribuCia tulburDrilor de sensibilitate diferD Bn funcCie de rDdDcina afectatD. !stfel Bn afectarea rDdDcinii L5 se BnregistreazD tulburDri de sensibilitate pe faCa e&ternD a gambei Ei faCa dorsalD a piciorului, Bn timp ce Bn afectarea rDdDcinii S0 acestea se BnregistreazD la nivelul regiunii plantare a piciorului. 0n cazul proiecCiei mediane posterioare a nucleului pulpos al discului se produc parestezii Bn zona perianalD, fese Ei sacru, iar micCiune Ei defecaCia pot fi afectate. ScDderea forCei musculare Ei hipotrofia muscularD fac ca Bn afectarea rDdDcinii L5 mersul pe cDlcFi sD fie imposibil, iar fle&ia dorsalD a piciorului Ei degetelor (mai ales a halucelui) sD fie deficitare. Bn afectarea rDdDcinii S0 mersul pe vFrfuri Ei fle&ia plantarD a piciorului sunt dificile. 6&amenul fizic al bolnavului cu lombosciaticF evidenCiazD atitudine antalgicD, trunchiul fiind Bnclinat de

'

partea opusD celei dureroase, scoliozD concavD de partea suferindD, Etergerea lordozei, contracturD unilateralD a musculaturii paravertebrale. !ceste elemente asociazD limitarea miEcDrilor de fle&ie Ei BnclinDri laterale la nivelul coloanei lombare. 5ercuCia maselor paravertebrale la +-> cm de apofizele spinoase permite precizarea sediului conflictului discoradicular (seninii@ soneriei) #estele de elongaCie sciaticD sunt pozitive. (anevra Lasegue se e&ecutD prin ridicarea membrului inferior deasupra planului patului Ei este pozitivD cFnd apare o durere vie Bn coapsD Ei gambD la diverse grade (sub G97) de la planului patului. (anevra 2ragard constD din ridicarea membrului inferior e&tins pFnD la apariCia durerii. 4le&ia dorsalD a piciorului pe gambD fDcuta Bn acest moment provoacD durere. #estul de elongaCie femuralD pentru rDdDcina L+-L4 se e&ecutD cu pacientul Bn decubit ventral cu genunchiul Bndoit. <idicarea coapsei de la nivelul patului declanEazF durere pe faCa anterioarD a coapsei pentru rDdDcinile L+ Ei L> Ei pe faCa medialD pentru rDdDcina L4. (odificarea refle&elor osteotendinoase depinde de rDdDcina afectatD. !stfe- acestea sunt normale Bn sciatalgia L5. !fectarea rDdDcinii S0 face ca refle&ul achilian sD fie diminuat sau abolit, iar cea a rDdDcinii L>, L4 determinD o diminuare sau abolire a refle&ului rotulian.

#4-L3(5(/ -0(0CL/N/C#
<adiografia de coloanD lombarD faCD Ei profil poate fi normalD sau poate evidenCia scoliozD concavD de partea suferindD cu Bngustarea asimetricD a spaCiului intervertebral. #omografia computerizatD evidenCiazD dimensiunea canalului spinal Ei aratD protuzia discalD. <ezonanCa magneticD nuclearD identificD cu mare precizie prolapsul discal sau alte leziuni vertebrale care stau la baza sciaticii, fiind superioarD tuturor e&plorDrilor. (ielografia cu substanCD de contrast hidrosolubilD precizeazD sediul Ei felul herniei discale. "iscografia constD Bn introducerea substanCei de contrast la nivelul discului afectat Ei aduce informaCii suplimentare Bn ceea ce priveEte dimensiunea herniei. 6(= permite diferenCierea afectDrii rDdDcinii nervului spinal de afectarea ple&urilor. !stfel cFnd sunt afectate rDdDcinile nervilor spinali la nivelul muEchilor spinali apar semne de denervare. #estele de inflamaCie sunt normale Bn sciatica prin hernie de disc ca Ei fosfataza alcalinD. !ceasta din urmD creEte Bn condiCiile unui turnover osos accelerat, condiCie ce poate fi BntFlnitD Bn boala 5aget, Bn metastaze osoase, Bn mielom.

+3()# CL/N/C#

sus

0. Lombosciatica prin herne de disc are caracterele sciaticii prezentate mai sus. 00. Lombosciatica din stenoza de canal spinal se caracterizeazD prin sciatalgie bilateralD poliradicularD, pseudoclaudicaCie cu durere Bn coapsD, gambD, picior, care apare la mers Ei se amelioreazD Bn repaus Bn condiCiile Bn care pacientul nu prezintD o insuficienCD vascularD perifericD Ei sindrom de coadD de cal. 000. Lombosciatica simptomaticD poate fi produsD de tumori maligne primitive, metastaze vertebrale, mielom multiplu. 2olile neoplazice, mai ales metastazele osteolitice cu punct de plecan$ HFn, pulmon, tiroidD, rinichi ca Ei cele osteoblastice cu punct de plecare prostatic, produc compresii radiculare prin modificDrile de dimensiune, formD Ei staticD a corpilor vertebrali. 0nfecCiile localizate la coloana vertebralD (spondilodiscite) pot fi, de asemenea, cauza lombosciaticii, caz Bn care apar dureri difuze cu un ma&im de intensitate, de regulD la nivelul unei apofize spinoase, febrD, leucocitozD. Spondilartropatiile seronegative se pot BnsoCii de lombosciatalgie apDrutD ca urmare a inflamaCiei structurilor paravertebrale. 6a este de obicei alternantD (sciatica Bn basculD) Ei nu coboarD sub spaCiul I '

popliteu.

&/06N3S'/C &/+#(#N7/0L

sus

SuferinCele algice ale coloanei vertebrale trebuie difernCiate de durerile referate, apDrute ca urmare a suferinCei altor organe ca pancreas, rinichi, tub digestiv, care de regulD au caracter colicativ. .aracteristicile durerii lombare sunt de importanCD majorD Ei permit diferenCierea diferitelor tipuri de suferinCe organice care se e&primD prin durere lombarD joasD Ei sciatalgie. !stfel durerea de cauzD mecanicD este agravatD de efort.activitate, statul prelungit pe scaun Ei este amelioratD de repaus la pat, Bn poziCie culcatD cu genunchii flectaCi. "urerea din bolile inflamatoare ale coloanei este agravatD de repausul prelungit Ei apare de regulD Bn timpul nopCii, efortul fizic ameliorFnd-o. "urerea din tumori este progresivD, agravatD de poziCia culcat, nu se amelioreazD Bn repaus Ei este rezistentD la analgezicele uzuale. ;datD stabilite caracterele durerii, acestea vor permite orientarea diagnosticului spre o suferinCD degenerativD, o boalD inflamatoare sau o neoplazie. .onfirmarea diagnosticului se va face prin investigaCii paraclinice specifice fiecDrei suferinCe care se poate prezenta cu sciaticD.

'(0'0)#N'

sus

Bn cazurile cele mai frecvente care sunt generate de conflicte mecanice locale se recomandD repaus la pat. 5oziCia culcat Bn pat cu genunchii puCin flectaCi scade presiunea la nivelul coloanei lombare. "acD iniCial se recomanda un repaus de +-> sDptDmFni, recent s-a renunCat la aceastD indicaCie permiCFndu-i-se pacientului sD se miEte atFt cFt Bi permite durerea. Sunt interzise anumite miEcDri Ei poziCii ca fle&ia forCatD, ridicatul greutDCilor, statul prelungit la birou. 0ndicaCia purtDrii unui corset se face Bn cazurile cu mari deformDri ale coloanei. (edicaCia analgezicD Ei antinflamatoare este eficace Ei este justificatD de fenomenele congestive periherniare Ei radiculare. Se folosesc atFt antiinflamatoare nesteroidiene ca aspirina, indometacin, napro&en, ibuprofen, cFt Ei glucocorricoizi administraCi oral (prednison >9-49 mg@zi) sau local (paravertebral sau epidural). "econtracturantele (clorzo&azon, mJdocalm, mJolastan) Ei fizioterapia completeazD terapia amtiinflamatoare. #erapia chirurgicalD este indicatD Bn cazurile de persistenCD a simptomatologiei cu toate tratamentele fDcute, sau Bn cazurile de recurenCe frecvente Ei Bndelungate. !stfel sciatica hiperalgicF rebelD la tratamentul medical efectuat intensiv timp de + sDptDmFni, sciatica prelungitD peste > luni, sciatica paralizantD Ei sciatica cu tulburDri sfincteriene (sindrom de coadD de cal) reprezintD indicaCii de intervenCie chirurgicalD. Se practicD discectomie, chimionucleolizD cu injectarea de papainD direct Bn discul prolabat care va hidroliza proteoglicanii Ei va dizolva nucleul pulpos sau laminectomie. 5revenCia suferinCei se face prin educaCie sanitarD, Bn special Bn sectoarele de muncD fizicD grea, cu mare efort de ridicare. !cest act care este cel mai des la originea lombalgiei sau a lombosciaticii trebuie fDcut cu coloana dreaptD, din genunchi, cu greutatea de ridicat cFt mai aproape de trunchi.

Lombosciatica
hare

&efinitie* Lombosciatica reprezinta o durere lombara cu iradiere in membrul inferior. 6ste foarte frecventa in practica medicala. !pare atat la batrani, cat si la tineri. Cauzele bolii* - #ulburarile de statica, obezitatea, osteoporoza, procesele maligne% - 5ozitii vicioase la locul de munca, efortul fizic intens, ridicari de greutati, miscari bruste ale trunchiului . #oate acestea duc la alterarea discului intervertebral (tasarea lui), fapt ce determina compresia nervului sciatic, nerv care deserveste membrul inferior. 0n functie de radacina afectata, durerea iradiaza din zona lombara pe fata anterioara a coapsei, gambei, gleznei pana la varful degetului mare de la picior (atunci cand este afectata radacina L5 a nervului sciatic). 0n cazul in care este afectata radacina S a nervului sciatic durerea iradiaza pe fata posterioara a coapsei si gambei pana la calcai. )anifestari clinice* "urerea din lombosciatica apare de obicei brusc dupa un efort fizic% este o durere vie, care iradiaza in membrul inferior dupa un traiect care depinde de radacina nervului sciatic prinsa intre vertebrele tasate. 6ste insotita de parestezii (furnicaturi, amorteli) ale membrului inferior si uneori de tulburari ale sfincterelor anal sau uretral. "urerea se diminueaza in pozitie orizontala si se accentueaza la mers, in pozitia de stat in picioare sau la aplecari ale trunchiului. La e&aminarea bolnavului, de catre medic, se poate constata o contractura musculara paravertebrala si limitarea mobilitatii coloanei lombare, insotite de durere vie la palparea coloanei lombare in dreptul vertebrei afectate. /nvestigatii recomandate* 0nterventiile cele mai utilizate sunt$ rezonanta magnetica nucleara (<(1) si radiografia lombara. 6le pot pune in evidenta modificari degenerative ale discurilor intervertebrale sau hernierea (alunecarea) discului intervertebral lombar. 'ratament* - <epaus la pat pe un plan dur. - .aldura locala (purtarea unui brau in zona lombara). - 6vitarea eforturilor fizice si ridicarea greutatilor. - .ombaterea durerii$ cu antialgice si antiinflamatorii de tip indometacin, algocalmin, paracetamol, diclofenac, piro&icam, nimesulid. - !dministarea de miorela&ante$ midocalm. - Kitamine din comple&ul 2, care ajuta la refacerea nervului tasat. - 4izioterapie sau tratament balnear la recomandarea reumatologului. 0n formele severe, care nu cedeaza la tratament si in care <(1-ul constata o hernie de disc se recomanda tratament chirurgical.

G '

&iscopatia lombara - lumbago si lombosciatica


0natomie coloanei vertebrale
.oloana vertebrala ocupa o pozitie centrala in cadrul aparatului locomotor. 7"oar acela care cunoaste in ce fel este angrenata coloana in jocul static si dinamic al fortelor organismului uman, va putea integra corect intreaga importanta a acestui organ central, in gandirea sa diagnostica si terapeutica7 (Schmore-0ughanns). Coloana vertebrala indeplineste in organismul omului urmatoarele functii* - functia de sustinere (sustine trunchiul imprimand individului o postura caracteristica)% - functia de protectie (apara maduva spinarii importiva agresiunilor mecanice)% - functia de mobilitate (prin comple&itatea constructiei sale confera corpului posibilitatea de a se misca si de a se deplasa in spatiu)% - functia morfogenetica (particularitatile mecanicii coloanei vertebrale se rasfrang asupra formei si asezarii viscerelor toraco-abdominale). .oloana vertebrala este constituita din succesiunea a >>->4 piese osoase numite vertebre. 6a este parte componenta a unei formatiuni foarte comple&e numite organ a&ial. 3rganul a$ial este un comple$ structural si functional la realizarea caruia participa* - componenta dura osoasa (vertebrele care alcatuiesc coloana vertebrala)% - componenta conjuctiva formata din structuri fibroase si elastice de legatura dintre vertebre (discurile intervertebrale, capsule articulare, ligamente)% - componenta musculara (muschii coloanei vertebrale)% - componenta neuro-vasculara (maduva spinarii, radacinile nervoase, vase de sange). !lterarea oricarei dintre aceste componente se rasfrange negativ asupra functiei intregului organ a&ial. Se intelege astfel cat de alarmante pot fi perturbarile produse de modificarile patologice ale vertebrelor sau ale discurilor intervertebrale. Cum sunt legate vertebrele intre ele8 .orpii vertebrali sunt legati prin discurile intervertebrale care sunt articulatii nesinoviale in timp ce apofizele articulare sunt legate prin articulatii sinoviale. 0ntre vertebre se mai gasesc si ligamente care impreuna cu discul intervertebral si cu capsulele articulare formeaza segmentul de mobilitate. .omponenta cea mai importanta a segmentului de mobilitate o constituie discul intervertebral.

Structura discului intervertebral


"iscul intervertebral este asezat in spatiile dintre corpii vertebrali, pe care ii separa, dar ii si solidarizeaza in acelasi timp. "iscul intervertebral este lipsit de cavitatea articulara, nu poseda membrana sinoviala si nici lichid sinovial. "e aceea se incadreaza in randul articulatiilor nesinoviale. "iscul este format dintr-o portiune periferica, alcatuita din tesut conjuncitv fibros, numita inelul fibros si o portiune centrala cu aspect gelatinos, care poarta numele de nucleu pulpos. /nelul fibros - este mai rezistent in partea anterioara decat posterior. 0n structura inelului fibros intra lame de tesut fibros, dispuse concentric in jurul nucleului pulpos. !ceste lame contin fibre de colagen

care se insera pe fetele adiacente ale corpilor celor doua vertebre vecine, intre care este situat discul intervertebral. Lamele concentrice ale inelului fibros sunt in numar de 5-+9 inaintea nucleului pulpos, iar posterior de numai I- 9, e&plicand slaba rezistenta la solicitari a acestei zone. Nucleul pulpos - capteaza apa si dezvolta astfel o forta e&ploziva. 1ucleul pulpos este o formatiune sferica de natura gelatinoasa situat central, bine fi&at de inelul fibros la periferie. 6ste foarte bogat in apa si avad in captarea acesteia - hidrofil. 6l e&ercita compresiune asupra formatiunilor din vecinatatea inelului fibros si corpilor vertebrali. 4orta e&ploziva a nucleului pulpos indeparteaza corpii vertebrali si pune in stare de tensiune inelul fibros, care tinde sa-i apropie din nou. 5rin intermediul unor mecanisme comple&e, nucleul pulpos normal atrage si capteaza apa si astfel dezvolta presiuni interioare ridicate cu forta brizanta e&ploziva. Corpii vertebrali - impreuna cu discurile intervertebrale realizeaza un sistem precomprimat. "atorita fortei e&plozive a nucleului pulpos, sistemul realizat de corpii vertebrali si discuri se gaseste sub presiune continua, chiar in stare de repaus. Ln astfel de sistem se numeste in tehnica 7precomprimat7. 5recomprimarea mareste substantial rezistenta si elasticitatea sistemului. "atorita acestei proprietati a nucleului pulpos, discurile intervertebrale maresc elasticitatea coloanei vertebrale si absorb socurile mecanice. !tunci cand hidrofilia (aviditatea de retinere a apei) nucleului pulpos scade, se reduce forta e&ploziva si se instaleaza degenerescenta discala. 5resiunea din interiorul nucleului pulpos creste in acelasi timp cu incarcarea. 0n stare normala, presiunea intranucleara creste cu incarcarea coloanei, fiind superioara cu >9-59, sarcinii e&ercitate pe unitatea de suprafata aplicata e&terior. 0n cazul discului degenerat, presiunile din interiorul nucleului pulpos scad considerabil. .ontractura muschilor toracelui si abdomenului reduc cu mult solicitarea discurilor intervertebrale. .oloana vertebrala poate fi considerata ca un pilon de sustinere a corpului situat pe fata posterioara si partial in interiorul camerei toracice si abdominale. !ceste doua camere au un continut gazos la nivelul toracelui sau semifluid in abdomen. .ontractura musculaturii peretilor acestor camere contribuie la cresterea presiunii in interiorul lor si prin aceasta intareste coloana si preia partial incarcarea acesteia. 5rin acest mecanism, solicitarea coloanei toracice inferioare scade cu 59, iar a celei lombare cu >9,. !ceste date releva importanta intretinerii unei bune musculaturi toraco-abdominale pentru asigurarea functionarii normale a coloanei vertebrale si pentru prevenirea uzurii discale. !stfel, la obezi, unde tonusul musculaturii abdominale scade, se creeaza conditii mecanice nefavorabile suplimentare asupra coloanei vertebrale, e&plicand frecventa aparitiei spondilozei la aceasta categorie de bolnavi. (iscarea este necesara nutritiei discului intervertebral. 1ucleul pulpos functioneaza ca o pompa care regleaza circuitul lichidelor si al gazelor la nivelul discului intervertebral. 0n cursul miscarilor coloanei apar variatii de presiune la nivelul nucleului pulpos, variatii care favorizeaza circuitul lichidelor si al gazelor. Coloana vertebrala normala nu este rectilinie .oloana vertebrala nu este dreapta ci prezinta o serie de curburi in regiunea cervicala, toracala si lombara. La nivelul coloanei cervicale e&ista o curbura cu concavitate posterioara care se numeste lordoza si apare din luna a 4-a a vietii cand copilul ia pozitia sezanda. La nivelul coloanei toracice e&ista o curbura cu concavitate anterioara, denumita cifoza. .urbura '

lombara are concavitatea posterior si se numeste lordoza lombara. !pare la sfarsitul primului an de viata cand copilul incepe sa mearga, dar nu se consolideaza decat la varsta adulta. 0n regiunea pelviana (la nivelul bazinului) e&ista o curbura cu concavitatea orientata anterior si este formata de sacru si oasele coccigiene. .urburile coloanei vertebrale sunt conditionate mecanic de inclinatia bazinului. ;stostatismul (statul indelungat in picioare) si mersul biped al omului s-au putut realiza prin rotirea bazinului din pozitia orizontala (la patruped) spre verticala. Kerticalizarea bazinului nu este insa completa. 5entru a putea realiza o constructie echilibrata, coloana lombara asezata pe bazinul usor inclinat inainte, este fortata sa se curbeze, aparand lordoza lombara. "aca coloana lombara ar ramane rectilinie, atunci proiectia centrului de greutate a corpului s-ar face in fata poligonului de sustinere, iar drept urmare, trunchiul ar cadea inainte. !celeasi conditii mecanice necesare echlibrarii corpului antreneaza mai departe cifoza toracica si lordoza cervicala.

)ecanism fiziopatologic
Solicitarile ma&ime ale coloanei lombare prin ridicarea greutatilor in pozitii incorecte (cu spatele fle&at sau in hipere&tensie) solicita la ma&imum inelul fibros care se poate fisura. 2olnavul simte o durere violenta care-l imobilizeaza si care nu-i mai permite redresarea coloanei sau miscari de fle&iune, rotatie sau e&tenise. 0n acest moment, nucleul pulpos, aflat in stare de tensiune, migreaza pe fisurile inelului fibros, provocand iritarea filetelor nervoase marginea care provoaca durerea violenta. !ceasta este primul simptom al deteriorarii discului. "aca dupa acest moment acut se continua activitatea, atunci nucleul pulpos mareste dimensiunile fisurilor inelului fibros, putand aluneca mai departe, iritand radacinile nervilor care ies din maduva spinarii. 0n stadii mai avansate de deteriorare a discului, nucleul pulpos se poate rupe, iar fragmentele pot migra, fie catre cavitatea medulara sau in interiorul corpilor vertebrali. 4ragmentarea si migrarea nucleului pulpos reprezinta 7hernia de disc7, stare de deteriorare a discului care este ireversibila, necesitand chiar si tratament neuro-chirurgical. 5rimul stadiu, de fisurare cu integritatea nucleului pulpos, este reversibil si este cunoscut sub numele de 7discopatie7 beneficiind de tratament medical.

Simptome
6volutia discopatiei se face in mai multe etape. La inceput, apare durerea lombara datorita iritarii nervului sinovertebral de catre placile fisurate ale inelului fibros. .oncomitent cu durerea in stadiile urmatoare apare criza de lumbago. Ce intelegem prin lumbago8 Se defineste ca o contractura puternica si dureroasa a muschilor paravertebrali lombari care imobilizeaza bolnavul, punandu-l in imposibilitatea efectuarii miscarilor de aplecare a trunchiului. 2olnavul nu se poate apleca sa ridice un obiect de jos, nu poate sa-si incheie pantofii si nu-si poate indrepta trunchiul. <egiunea lombara poate fi dreapta sau alteori incurbata lateral. #entativa de miscare a trunchiului in diferite sensuri trezeste dureri violente. 2olnavul devine imobil, se deplaseaza cu multa dificultate, nu poate ramane multa vreme in picioare, iar ridicarea sau asezarea in pat sunt deosebit de dureroase. 0mobilitatea se datoreaza atat contracturii muschilor lombari, consecinta iritarii nervilor lombari de catre nucleul deplasat, fie insinuarii acestuia ca o pana in portiunea posterioara a spatiului

intervertebral, punand in tensiune ligamentul vertebral posterior. 0n stadiile urmatoare, spatiile intervertebrale se ingusteaza, diminuand in acelasi timp orificiul de emergenta a radacinilor nervului sciatic, aparand simptomul de lombosciatica. "e retinut ca, hernia de disc reprezinta o patologie mai degraba chirurgicala decat medicala. Ce este lombosciatica8 Lombosciatica este un sindrom care se manifesta prin dureri simultane in regiunea lombara, iradiind de-a lungul membrului inferior pe fata posterioara a coapsei si gambei, e&tinzandu-se uneori in directia halucelui (degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic). 0n cazul discopatiei si herniei de disc, lombosciatica este consecinta iritarii mecanice a radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros degradat sau de fragmentele migrate ale nucleului pulpos care ingusteaza zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul gaurilor de conjugare. Lombosciatica poate fi generata si in afara leziunilor discale, de catre boli neurologice infectioase, proliferative sau to&ice, care afecteaza radacinile (radiculite) sau nervul (nevrite). "e aceea in cazul aparitiei starii dureroase lombosciatice este necesar consultul medical, pentru a se stabili diagnosticul, cauza si tratamentul. 0n formele simple, care traduc fisurarea inelului fibros, unde predomina semnele de lumbago, despovararea coloanei prin repaus la pat si evitarea eforturilor fizice timp de 4 zile asigura vindecarea fara a mai fi necesare alte tratamente. "in nefericire, in aceasta faza se comit imprudente regretabile din partea bolnavilor care amana consultul medical continuandu-si activitatea si efortul fizic. .ontinuarea activitatii supune zona lezata la presiuni mari ce pot atinge valori pana la +9- A9 /g care deplaseaza nucleul pulpos sau chiar il fragmenteaza ajungand la hernia de disc. 6volutia in aceasta situatie poate fi severa, presupunand tratamente complicate si costisitoare uneori necesitand interventia chirurgicala. Scurtarea evolutiei lombosciaticii discale depinde deci de acest gest simplu, care consta din adoptarea imediata a repausului la pat si consultul medical in primele ore de la aparitia durerii. <epauzarea coloanei consta in asezarea in pozitia culcat pe o latura a corpului cu genunchii indoiti pentru a evita intinderea nervului sciatic care provoaca durerile. !ceasta pozitie asigura largirea gaurii de conjugare pe unde trec radacinile nervului sciatic, scazand deci compresiunea nervoasa de catre discul lezat. S-a demonstrat e&perimental ca numai pozitia culcat pe o parte a corpului rela&eaza coloana de sarcinile mecanice si permite vindecarea discului, asa cum imobilizarea in aparat gipsat permite vindecarea fracturilor. 5ozitia in picioare sau pe scaun determina presiuni considerabile de ordinul sutelor de /ilograme la nivelul discului lezat, care nemaifiind capabil sa preia sarcinile se degradeaza in continuare. "e aceea repausul in fotoliu in primele 4 zile de la debutul discopatiei nu este recomandabila. ;rice lombosciatica trebuie in principiu investigata cu un tomograf computer sau <(1 pentru a se pune un diagnostic corect, daca este cazul, de hernie de disc. 0n multe cazuri, simtul clinic nu este suficient pentru diagnostic, intrucat multe sciatici ascund tumori intratecale sau compresii e&erne.

'ratament
Care este tratamentul lombosciaticii prin discopatie8 Se urmaresc trei obiective* > '

- despovararea mecanica a coloanei lombare% - combaterea contracturii musculare% - calmarea durerii. !supra combaterii solicitarii mecanice prin repaus la pat, este necesar sa dam cateva indrumari. 6&ista conceptia eronata ca numai un pat moale cu multe perne poate asigura repausul coloanei vertebrale. ;dihna in aceasta pozitie, departe de a feri coloana de solicitari, le accentueaza prin crearea de noi curburi, care provoaca puncte noi de presiune pe disc. <epausul ideal se face pe un pat dur. 2olnavul va gasi pozitia convenabila, culcat pe o parte cu genunchii indoiti. !ceasta pozitie combate formarea de noi curburi la nivelul coloanei, rela&eaza in acelasi timp musculatura contractata si scade presiunea asupra discului si radacinilor nervului sciatic, prin marirea spatiilor posterioare de unde ies acestea. ; atentie deosebita trebuie acordata bolnavilor cu obezitate care trebuie sa respecte regimul hipocaloric fiindca fiecare /ilogram in plus apasa uneori cu forte de zeci de /ilograme pe discul degradat si implicit pe radacinile nervoase. 0n perioada repausului la pat, bolnavul trebuie sa dea dovada de calm si sa accepte durata de repaus, prescrisa de medic in raport cu evolutia. .ontractura musculara lombara (lumbago) care dureaza de la cateva zile pana la +-> saptamani, trebuie combatuta energic, intrucat determina ingustarea gaurilor de conjugare si mareste conflictul disco-radicular. 0n practica curenta se fac blocaje cu &ilina sau procaina , concomitent cu administrarea tabletelor de clorzo&azona si diazepam, dupa prescriptie medicala. 6volutia contracturii este conditionata de refacerea discului. 0n unele cazuri, decontractarea se poate obtine dupa cateva infiltratii cu procaina, iar aceasta nu indreptateste pe bolnav sa inceapa miscarile imediat, intrucat discul vertebral nu se reface inainte de +-> saptamani. 6ste o grava eroare ca bolnavul sa primeasca aceste blocaje in mod ambulatoriu, fara asigurarea imobilizarii la pat, chiar daca forma clinica aparent este benigna. "econtractarea este o metoda terapeutica adjuvanta a discopatiei si nu tratamentul leziunii insasi. !lte metode simple ca aplicatiile cu comprese calde sau bai de lumina sunt utile in combaterea contracturii, cu conditia ca bolnavul sa le urmeze in conditii de repaus. !plicarea directa in regiunea lombara a procedurilor calde cum ar fi perna electrica, data la ma&im, provoaca congestia venoasa in jurul nervilor si poate mari durerea. "e aceea perna electrica va incalzi salteaua inainte ca bolnavul sa se instaleze in pat. Sa se aplice caldura in mod rational, incalzind patul, evitand supraincalzirea directa a muschilor lombari. "urerea reprezinta simptomul de disconfort major al bolnavului cu lombosciatica discala. !ceasta se reduce progresiv cu vindecarea discului si scaderea contracturii musculare. ! trata numai durerea fara a combate solicitarea mecanica a coloanei si contractura musculara nu asigura vindecarea discului, e&punand la distanta pe bolnav la recidive serioase, care pot genera cazurile chirurgicale. "urerea este un avertisment in marea majoritate a cazurilor anuntand ca discul nu si-a restabilit functiunea. .omportarea fata de durere este diferita de la caz la caz, fiind conditionata in mare masura de structura psihica a bolnavului. !stfel, e&ista bolnavi care-si calmeaza durerea cu tablete sau supozitoare de algocalmin, aminofenazona, fenilbutazon etc. 0n cazurile de discopatie cu evolutie simpla, durerea cedeaza progresiv. "aca insa s-a neglijat tratamentul din primele ore ale aparitiei crizei de lumbago, repararea discului se face intr-un interval dublu, fata de evolutia normala iar durerea isi va prelungi durata.

6ste util sa amintim doua situatii diametral opuse la bolnavii cu lombosciatica discala. 0n prima categorie, cu evolutia obisnuita, bolnavul dupa circa 9- 4 zile nu mai are contracturi musculare isi poate indoi trunchiul, dar acuza unele senzatii subiective fara manifestari obiective, dureri sub forma de amorteala, senzatie de racire, arsuri etc. Senzatiile acestea dispar pe parcurs, in intervale variabile de cateva saptamani, pana ce nervul se reface odata cu disparitia compresiunii pe care a e&ercitat-o discul. !ceste simptome alarmeaza bolnavul desi intra in evolutia naturala a bolii. #ratamentul balnear si fizioterapic in aceste cazuri le rezolva in mod curent. Ln procent mic de bolnavi, mai ales cei irascibili si deprimati, isi amplifica suferinta, concentrandu-se numai asupra acestor senzatii. 0n aceste situatii tratamentele cu tranchilizante ca hidro&izinul sau diazepamul restabilesc echilibrul psihic indepartand totodata aceste senzatii. 0n categoria opusa se inscriu bolnavii care au suferinta legata de persistenta conflictului dintre radacina si disc, unde durerea se amplifica cu tot tratamentul urmat corect. La aceste semne dureroase, pot apare dificultati in mers insotite brusc de incapacitatea de a misca piciorul sau degetul mare. !ceste simptome trebuie comunicate de urgenta medicului atragand atentia asupra produceri unei hernii de disc al carui tratament chirurgical se impune de urgenta. "e aceea este bine sa se realizeze echilibrul psihic al bolnavului care trebuie sa cunoasca evolutia in timp a bolii, sa nu-si piarda rabdarea si sa nu amplifice simptomele dureroase. 0n modul acesta relatiile dintre medic si pacient trebuie sa fie de colaborare pentru a se grabi vindecarea. !tat e&agerarea cat si indiferenta fata de un simptom sau altul pot avea urmari nefavorabile asupra vindecarii in timpul cel mai scurt al bolnavului. 0nformarea in timp util asupra bolii asigura pastrarea calmului si utilitatea colaborararii cu medicul in vederea e&ecutarii corecte a tratamentului rational. "upa disparitia fazei acute, tratamentul lombosciaticii discale poate fi consolidat in unele cazuri, in urma avizului medical, cu balneoterapie. !ceasta rezolva durerile sciatice sau contracturile musculare reziduale. 5ersoanele obeze fara suferinte cardiace pot beneficia de tratament balnear la 3erculane, 5ucioasa sau =ovora. 5entru bolnavii cu tulburari nevrotice sunt indicate statiunile 4eli&, ;cna Sibiului si .alacea. Care este tratamentul lombosciaticii prin ,ernie de disc sau a sciaticii paralizante8 Lombosciatica prin hernie de disc se manifesta prin dureri violente care se agraveaza pe parcurs, insotita de dificultate in mers si o seama de simptome neurologice, descoperite la e&amenul medical. 5ersistenta acestor semne impune interventia chirurgicala. "e foarte multe ori, bolnavii refuza acest tratament in timp util, fapt ce poate avea consecinte severe, intrucat leziunile nervoase pot evolua catre forma paralizanta.

(ecomandari
Sfaturi pentru bolnavii cu lombosciatica vertebrala, discala sau prin ,ernie de disc$ Sa nu ridice greutati de jos decat in pozitia cu genunchii indoiti si coloana neflectata (cat mai dreapta)% Sa evite pe cat posibil transportul greutatilor in spate, care maresc solicitarea discurilor intervertebrale% Sa practice in fiecare zi gimnastica medicala de 9- 5 minute dimineata si la sfarsitul programului% Sa evite ingrasarea, respectand dieta conform sezonului si efortului fizic pe care-l practica% Sa se adreseze medicului la primele semne dureroase localizate in regiunea lombara% "aca a aparut dupa un efort criza acuta de lombosciatica sa solicite si sa consulte imediat medicul. 5ana la sosirea medicului sa respecte repausul absolut la pat% "isparitia brusca a durerii insotita de dificultate in mers anunta sciatica paralizanta care trebuie operata 5 '

in cel mult 4-5 ore de la debutul simptomelor% #ratamentul balnear poate fi indicat la sfarsitul crizei dureroase de lombosciatica si numai cu aviz medical% Sa practice gimnastica la spalier sau la bara, agatat in maini, fiindca asigura despovararea discurilor intervertebrale.

'

S-ar putea să vă placă și