Sunteți pe pagina 1din 57

Cursuri AMG

Cursuri pentru asistenti medicali generalisti.

Pages
Home Contact Error: Reference source not found This Blog Linked From Here The Web This Blog Linked From Here The Web

Recoltarea produselor biologice si patologice introducere.


REC LT!RE! "R #$%EL R B& L '&CE %& "!T L '&CE &(TR #$CERE Recoltarea di)erselor probe * de sange+ de urina etc, poate afecta direct diagnosticul+ tratamentul si )indecarea pacientului. #e cele mai multe ori+ asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. &n unele ca-uri+ chiar daca nu asistenta este cea care recoltea-a+ ea trebuie sa )erifice proba+ sa pregateasca pacientul+ sa asiste medicul+ sa.l a/ute la efectarea respecti)ei recoltari+ sa acorde ingri/iri specifice pacientului dupa recoltare.. E0ista anumite teste pentru care pacientul trebuie in)atat cum sa si le faca singur acasa *glicemia pe glucotest,. &mportanta anali-elor de laborator .completea-a simptomatologia bolilor cu elemente obiecti)e .infirma sau confirma diagnosticul clinic .reflecta e)olutia bolii si eficacitatea tratamentului .confirma )indecarea .semnalea-a aparitia unor complicatii .permit depistarea imbolna)irilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni Rolul asistentei recoltea-a anali-ele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea psihica si fi-ica a pacientului buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectue-e in scop diagnostic ne )a a/uta sa pregatim pacientul adec)at pentru respecti)a mane)ra. E0plicandu.i pacientului procedura medicala cu claritate si )om castiga increderea si cooperarea sa. #e e0emplu+ inaintea unei recoltari dificile si dureroase * cum ar fi punctia de madu)a osoasa, trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il )a simti. #e asemenea trebuie informat cat timp )a dura procedura+ la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp )or fi gata re-ultatele. %tiind

e0act la ce sa se astepte+ pacientului ii )a fii mult mai usor sa coopere-e si sa suporte mane)ra in sine.#aca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari+ trebuie )orbit cu pacientul pe parcursul acesteia+ sa il incura/am+ si apoi sa.l supra)eghem pentru e)entualele efecte ad)erse sau complicatii+ pregatite pentru a acorda ingri/irile specifice in orice situatie. $nele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor+ cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de )iata inaintea recoltarii * o dieta speciala+ un mod corect de recoltare de catre insusi pacient+ etc,. Consimtamantul pacientului Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege e0act ce i se )a face+ procedura medicala in sine+ riscurile si implicatiile mane)rei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. ! e0plica procedura+ cum )a fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. !sistenta )a relua e0plicatiile medicului+ se )a asigura ca pacientul le.a inteles bine si )a )erifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar. pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 1. Eprubeta pentru e0amen sumar urina *E0amen sumar de urina, 2. $rocultor *$rocultura, 3. Tub recoltare sange pentru determinarea anali-elor biochimice si imunologice *capac rosu, 4. Tub recoltare sange pentru determinarea anali-elor biochimice si imunologice *capac galben, 5. Tub recoltare sange 62.E#T! pentru determinarea anali-elor hematologice *capac mo), 7. Tub recoltare sange 3.28 citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare *capac bleu, 9. Tub recoltare sange 3+:8 citrat de sodium pentru determinarea ;%H *)ite-a de sedimentare a hematiilor *capac negru, :. Tub recoltare sange %odium F.63.E#T! pentru determinarea glicemiei *capac gri, <. Coprocultor *materii fecale, 1=. Coprocultor cu mediu de transport *materii fecale . coprocultura, efectuea-a tehnica cu professionalism completea-a imediat si corect buletinul de anali-a etichetarea produsului transporta la laborator ambalate corespun-ator*cutii cu capac, >asuri de protectie: >asurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. #upa recoltare+ produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime+ care sa nu afecte-e re-ultatul. Tipuri de laboratoare : Laborator de hematologie:pentru anali-e hematologice?aceste anali-e se e0ecuta in ma/oritatea bolilor si in mod special in bolile de sange. Laborator de biochimie:e0ecuta anali-e biochimice din sange+urina si alte produse+anali-and substantele minerale sau organice din compo-itia lor. Laborator de microbiologie:depistea-a e0istenta microbilor+in ca-ul bolilor infectioase. Laborator de )irusologie:depistea-a e0istenta )irusilor in produsul biologic recoltat. Laborator de para-itologie:pune in e)ident diferiti para-iti+locali-ati in corpul uman. Laborator de serologie:pune in e)identa anticorpi fabricati de corpul uman cu oca-ia unei e)entuale boli microbiene. Laborator de endocrinolog@:pentru anali-a hormonale Laborator de micologie:pentru anali-a ciupercilor.

Laborator de igiena:pentru anali-a apei+aerului+alimentelor Laborator de to0icologie:pentru anali-a to0inelor din corp . REC LT!RE! %!('EL$& %Angele se recoltea-B pentru e0amene: hematologice biochimice bacteriologice para-itologice serologice Recoltarea se face prin: punctie capilara puncCie )enoasB puncCie arterialB "$(CT&! C!"&L!R! #efinitie Recoltarea sangelui capilar pentru anali-e de laborator %cop Recoltare .glicemie+cholesterol+hemoleucograma+hemoglobina T%*timp de sangerare,+TC*timp de coagulare,+grup sanguin+Rh >ateriale necesare lanteta sterila sau ac de punctie steril+stilet special steril de unica folosinta antiseptic pentru tegument*alcool <=grade, tampoane sterile pipeta "otain*pentru numararea elementelor figurate,+ hartie de filtru lame de sticla+lamele*pentru frotiu, ben-i de testare manusi de protectie+ ta)ita renala Locuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii+ fata plantara a halucelui si calcai+ la copil "regatire pacient "sihica:se e0plica necesitatea efectuarii tehnicii Fi-ica :se asea-a in po-itie se-and cu bratul spri/init?spalarea mainilor cu apa si sapun+se usuca corect Tehnica se spala mainile se imbraca manusile se asepti-ea-a locul punctiei cu un tampon cu alcool se asteapta e)aporarea alcoolului cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului+perpendicular pe straturile cutanate se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru se lasa sa se forme-e o noua picatura de sange din care se recoltea-a cu pipeta sau pe lama*se pune o picatura de sange pe ben-ile de testarea glicemiei+colesterolului?1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa? pentru determinarhematologice*hemoglobina+hematii+leucocite ,se utili-ea-a pipeta "otain Efectuarea unui frotiu la e0tremitatea unei lame se pune o picBturB de 3.4 mm diametru se aDea-B o lamelB cu marginile Dlefuite En unghi de 45F cu lama *picBtura se Entinde prin capilaritate, lamela se trage cBtre partea liberB a lamei+ pBstrAnd aceeaDi EnclinaCie Di antrenAnd

toatB picBtura fBrB sB o fragmente-e se agitB lama pentru uscare se etichetea-B Di se trimite la laborator un frotiu bun este fara goluri+cu un strat regulat E0amenul in picatura groasa pentru e0amenul En picBturB groasB sAngele se recoltea-B sub formB de picBturB groasB se recoltea-B pe fiecare e0tremitate a lamei cAte 3 picBturi cAt mai apropiate Entre ele cu colCul unei lame Dlefuite se amestecB picBturile formAnd o patB circularB cu diametrul de apro0imati) 1+5.2 cm se continuB amestecarea picBturilor pAnB se formea-B un mic cheag G semnul unei defibrinBri complete uscarea frotiului se face prin agitarea lamei numele bolna)ului Di numBrul buletinului de anali-B se Enscriu direct pe lamB cu creion dermatograf picBtura groasB se e0ecutB pentru punerea En e)idenCB a plasmodiilor malariei *recoltarea se face En cursul accesului febril cAnd numBrul para-iCilor En sAnge este foarte mare,. "$(CT&! ;E( !%! #efinitie "uncCia )enoasB repre-intB crearea unei cBi de acces Entr.o )enB prin intermediul unui ac de puncCie. %cop e0plorator recoltarea sAngelui pentru e0amene de laborator G biochimice+ hematologice+ serologice Di bacteriologice terapeutic administrarea unor medicamente sub forma in/ecCiei Di perfu-iei intra)enoase recoltarea sAngelui En )ederea transfu-Brii sale e0ecutarea transfu-iei de sAnge sau deri)ate ale sAngelui sAngerare 3== G 5== ml En edemul pulmonar acut+ hipertensiune arterialB. >ateriale necesare >aterialele se pregatesc in functie de scop ta)a medicala garou sau banda Esmarch manusi Locul punctiei paduri cu alcool ta)ita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder )acutainere cu aditi)ii specifici in functie de anali-a ceruta*E#T!+citrat de sodiu 3+:8+heparina, seringiHace sterile etichete formular anali-e pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfu-ie materiale pentru transfu-ie banda/ ade-i) pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilor )enele de la plica cotului*cefalica si ba-ilica,unde se formea-a un I>)enos prin anastomo-area lor )enele antebratului )enele de pe fata dorsal a mainii )enele subcla)iculare )enele femurale )enele maleolare interne

)enele /ugulare si epicraniene.la sugari si copii mici orice )ena accesibila punctie subcla)iculara "regatirea pacientului pregBtirea psihicB G se comunica pacientului ce i se )a face+ i se )a e0plica procedura pentru a.i reduce an0ietatea si a ne asigura de cooperarea sa pregBtirea fi-icB G pentru puncCia la )enele braCului+ antebraCului: se aDea-B Entr.o po-iCie confortabilB atAt pentru pacient+ cAt Di pentru persoana care e0ecutB puncCia *decubit dorsal, se e0aminea-B calitatea Di starea )enelor se aDea-B braCul pe perniCB Di muDama En abducCie Di e0tensie+decli) se de-infectea-a tegumentele se aplicB garoul la o distanCB de 9.: cm deasupra locului puncCiei+ se recomandB pacientului sB strAngB pumnul+ )enele de)enind astfel turgescente Tehnica spalarea mainilor si de-infectia+imbracarea manusilor se fi0ea-B )ena cu policele mAinii stAngi la 4.5 cm sub locul puncCiei+ e0ercitAnd o uDoarB compresiune Di tracCiune En /os asupra Cesuturilor )ecine se fi0ea-B seringa+ gradaCiile fiind En sus+ acul ataDat cu bi-oul En sus+ En mAna dreaptB+ Entre police Di restul degetelor? se pBtrunde cu acul tra)ersAnd+ En ordine tegumentul G En direcCie oblicB *unghi de 3= grade,+ apoi peretele )enos G En)ingAndu.se o re-istenCB elasticB+ pAnB cAnd acul Enaintea-B En gol? se schimbB direcCia acului 1.2 cm En lumenul )enei? se controlea-B pBtrunderea acului En )enB prin aspiraCie cu seringa se continuB tehnica En funcCie de scopul puncCiei )enoase: in/ectarea medicamentelor+ recoltarea sAngelui+ perfu-ie En ca- de sAngerare+ se prelungeDte acul de puncCie cu un tub din polietilenB care se introduce En )asul colector+ garoul rBmAnAnd legat de braC se EndepBrtea-B sta-a )enoasB dupB e0ecutarea tehnicii prin desfacerea garoului Di a pumnului se aplicB tamponul Embibat En soluCie antiseptica la locul de pBtrundere a acului Di se retrage brusc acul se comprimB locul puncCiei 2.3 minute+ braCul fiind En po-iCie )ertical "uncCionarea )enei femurale se )a face En regiunea femuralB *sub ni)elul ligamentului

inghinal,+ la circa 1 cm medial de artera femuralB+ reperatB prin palpare+ cu pacientul aflat En decubit dorsal. direcCia de pBtrundere a acului )a fi oblicB En sus sub un unghi de 7=.9= de grade e0ercitAnd En permanenCB o aspiraCie uDoarB asupra pistonului seringii+ pAnB ce sAngele )enos pBtrunde En seringB. #upB puncCie se )a e0ercita o presiune moderatB asupra regiunii timp de 1.2 minute pentru a e)ita formarea unui hematom &ngri/iri post tehnica se face toaleta localB a tegumentului se schimbB len/eria dacB este necesar se asigurB o po-iCie comodB En pat se supra)eghea-B pacientul Consideratii speciale: pentru e)idenCierea )enelor se fac miDcBri En sensul circulaCiei de Entoarcere cu partea cubitalB a mAinii pe faCa anterioarB a antebraCului se introduce mAna Di antebraCul En apB caldB tapotament la locul punctiei pentru puncCionarea )enelor /ugulare+ pacientul se aDea-B En decubit dorsal+ trans)ersal pe pat+ cu capul lBsat sB atArne prin puncCia )enoasB+ se pot fi0a catetere %e utili-ea-B numai materiale de unicB folosinCB. %e e)ita puncCionarea )enei din lateral puncCionarea )enei cu acul a)And bi-oul En /os mane)rarea incorectB a instrumentarului steril atingerea produsului recoltat flectarea antebraCului pe braC cu tamponul la plica cotului+ deoarece EmpiedicB Enchiderea plBgii )enoase+ fa)ori-And re)Brsarea sAngelui. !ccidente &nter)enCiile asistentei Hematom *prin infiltrarea sAngelui En Cesutul peri)enos, . se retrage acul Di se comprimB locul puncCiei 1.3 minute %trBpungerea )enei *perforarea peretelui opus, . se retrage acul En lumenul )enei !meCeli+ paloare+ lipotimie . se Entrerupe puncCia+ pacientul se aDea-B En decubit dorsal fBrB pernB+ se anunCB medicul. Recoltarea cu sistem )acutainer &naintea recoltarii sangelui+ desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat. inlaturati capacul si e0puneti partea filetata *1,+ a)and gri/a sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul *2, asamblati acul la holder *3,. Toate tuburile *4, pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai /os a.!plicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului+ a/utandu.)a de degetul mare si inde0ul mainii drepte. b. &n)ersati po-itia mainilor cat

mai curand posibil dupa ce acul a penetrat )ena? apasati )acutainerul cu degetul mare al mainii drepte+ inde0ul si degetele mi/locii sustinandu.l. c.sangele este atras de )acumul din )acutainer si curge in tub cu )ite-a proprie ?se eliberea-a garoul din /urul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in )acutainer+cu mana stanga +sustinand in continuare holderul d.se retrage )acutainerul cu mana dreapta+apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderului e. "entru a asigura optima omogeni-are a sangelui cu anticoagulantul+ efectuati :.1= miscari de in)ersiune a tubului. f. #aca se recoltea-a mai mult de un )acutainer+ inserati cel de.al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus . . rdinea de recoltare a tuburilor: 1. recipientele pentru hemocultura? 2. tuburile fara aditi)i? 3. tuburile ce contin citrat? 4. tuburile ce contin heparina? 5. tuburile ce contin E#T! #e respectat utili-ati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recoltea-a probe de sange e)itati punctionarea in -onele in care e0ista le-iuni cutanate? de-infectati -ona aleasa pentru punctionare cu a/utorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 9=8+ prin miscari circulare+ din interior spre e0terior dupa tamponare+ lasati sa se usuce -ona inainte de a trece la punctionare *daca -ona este umeda+ poate fi indusa hemoli-a probei,? la sfarsitul punctionarii+ aplicati imediat un tampon compresi) pentru a asigura hemosta-a si a e)ita formarea hematomului *durata recomandata a compresiei 2.3 minute,? formularul de cerere anali-e trebuie completat corect si clar cu datele pacientului+ anali-ele cerute+ data si ora recoltarii+ numele medicului care indica anali-ele. fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului a se e)ita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoli-a. acul de punctie nu )a fi reintrodus in teaca *pentru a e)ita inteparea,+ indoit sau taiat+ ci )a fi depus intr.un container de plastic re-istent la re-iduuri intepatoare sau taietoare. T&"$R& #E ;!C$T!&(ERE C$L !RE # " !(T&C !'$L!(T %!$ !#&T&; !(!L&JE #E L!B R!T R R %$ Fara aditi)i Biochimie+serologie > ; E#T! Hematologie :Ht+Hb+HL' (E'R$ Citrat de sodiu ;%H !LB!%TR$ Citrat de sodiu

Hematologie:factori ai coagularii.timp Kuik+!"TT ;ER#E Heparina Biochimie :ionograma+hormone+ga-e arteriale '!LBE( Citrate de de0tro-aLmediu de cultura pentru eritrocite Hemocultura 'R& Florura de sodiu 'licemie E0amene hematologice Hemoleucograma completa* H'L, Hemoleucorama este o anali-a care masoara urmatoarele cantitati: RBC *eritrocite sau hematii, G (umarul de globule rosii din sange WBC *leucocite , G (umarul de globule albe din sange H'B *hemoglobina, G Cantitatea totala de hemoglobina din sange "LT *platelete sau trombocite, G (umarul de trombocite HCT * hematocrit, G >asa de globule rosii dintr.un anumit )olum de sange e0primata in procente numaratoare diferentiala a leucocitelor*formula leucocitara, neutrofilele*(E$, eo-inofilele*E %, limfocitele*LM, monocitele*> , basophile*B!%, indici eritrocitari : E)aluarea hematiilor *eritrocitelor, din punct de )edere al )olumului si continutului in hemoglobina se reali-ea-a prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: )olumului eritrocitar mediu *;E>+>C;,? hmoglobina eritrocitara medie *HE>+>CH,? concentratia eritrocitara medie de hemoglobina *CHE>+>CHC,? largimea distributiei eritrocitare *R#W, Recipientul de recoltare.)acutainer cu capac mo)Nro- G 63 E#T!? RBC G Hematiile sunt celule ale sangelui+ cu forma rotunda+ a)and central de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai numeroase celule din sange si totodata cele mai speciali-ate celule ale organismului+ a)and rol in ransportul 2 de la plamani la tesuturi si transferul C 2 de la tesuturi la plamani *lucru care se reali-ea-a prin intermediul hemoglobinei continute in hematii,. Cantitatea de o0igen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei 'lobule roDii Di un limfocit )B-ute la microscop ;alori normale .barbati L 4+2.5+7 milioane pe 1 mm cub .femeiL3+9.4+< milioane pe 1 mm cub poliglobulia defineste )alorile crescute ale numarului de eritrocite ? apare En insuficienta respiratorie+ bolile cardio.pulmonare+ etc. anemia defineste )alorile sca-ute ale numarului de eritrocite+ apare En hemoragii+hemoli-a+ insuficienta madu)ei hematogene din into0icatii+ iradiere+ infectii+ etc. Eritropoie-a . formarea globulelor rosii Reticulocitele sunt considerate celule rosii OimatureOcare contin aci-i

nucleici re-iduali *!R(,. !ceste hematii tinere se maturi-ea-a complet in circulatia periferica in apro0imati) 1.2 -ile dupa ce parasesc madu)a osoasa *unde stau pana la 4 -ile dupa e0pul-area nucleului,+ timp in care pierd complet capacitatea de sinte-a proteica+ iar sinte-a de Hb incetea-a."re-enta reticulocitelor constituie un indicator al acti)itatii medulare. &mplicatii clinice (umarul de reticulocite creste in ca-ul unor pierderi masi)e de sange sau in ca-ul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur+ cum ar fi anemia hemolitica. %caderea numarului de reticulocite se intalneste in ca-ul chimioterapiei+ neoplasme osoase+ anemia pernicioasa+ etc. Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in transportul de o0igen *o0ihemoglobina, si a dio0id de carbon *carbohemoglobina,. Hemoglobina este alcatuita dintr.o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite globinae+ fiecare dintre acestea fiind con/ugat de un grup hem *un comple0 al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina,.Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1+34 ml o0igen per 1== ml de sange. &n circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deo0ihemoglobina *HHb,+ o0ihemoglobina * 2Hb,+ carbo0ihemoglobina *C Hb, si methemoglobina *>etHb,+ toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total. ;alori normale . la barbati L 13.17 g la 1== ml sange . la femei L 11.15 g la 1== ml sange scaderea hemoglobinei sub )alorile de referinta determina aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocito-ei *numita si policitemie,. Hematocritul masoara raportul dintre )olumul ocupat de hematii si )olumul sanguin total. El depinde de masa de hematii+ de )olumul mediu al hematiilor si de )olumul plasmatic+ astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala+ modificarile hematocritului le urmea-a pe cele ale numarului de hematii. ;alori normale . la barbati L 4=.4:8 . la femei L 37.428 &ndicii eritrocitari ;E> indica )olumul mediu al eritrocitului. ;alori normale: := . 1== Pm3 ;ariatii patologice: Q )alori mai mici decAt := Pm3 caracteri-ea-a microcitele *En ca-ul anemiei prin deficit de Fe+ microsferocito-a, Q )alori mai mari de 1== Pm3 caracteri-ea-a macrocitele *En ca-ul anemiei prin deficit de acid folic si )itamina B12+ anemia Biermer+ anemia megaloblastica, CHE> repre-inta concentratia medie de HbN1== ml eritrocite. ;alori normale: 32 . 37 g HbN1== ml eritrocite *normocromie,. ;ariatii patologice: )alori R 31 g HbN1==ml eritrocite definesc hipocromia. HE> repre-inta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit. ;alori normale: 2= . 34 pg. ;ariatii patologice: )alori mai mici decAt 2=pg definesc hipocromia. &(#&CELE #E #&%TR&B$T&E ER&TR C&T!R *R#W G RE# CELL #&%TR&B$T& ( W&#TH, R#W repre-inta de)iatia standard a mediei )olumelor eritrocitare raportate la ;E> si se determina cu a/utorul histogramelor G curbe de distributie 8 a marimii

celulelor. ;alori normale: 11+5 . 14+5 8. ;ariatii patologice: )ariabilitatea crescuta a )olumului eritocitelor defineste ani-ocito-a*R#W crescut,. !stfel+ cu cAt R#W )a fi mai mare+ cu atAt ani-ocito-a este mai marcata Celule normale Reticulocito-a crescuta WBC G Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar produse de madu)a osoasa si care apara organismul de boli infectioase si de corpuri straine. ;alori normale . la adulti L 4===.:=== pe 1 mm cub . la copii *1.7 ani, L 4===.1==== pe 1 mm cub. Leucocito-a *LS1====NPl Leucopenie *LR4===NPL, E0ista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: (eutrofile *">(,+ Eo-inofile *E ,+ Ba-ofile *B!%,+ Limfocite *LM,+ >onocite *> ,. "LT G Trombocitele repre-inta un tip special de celule ale sangelui cu rol important in procesul de coagulare. #aca un pacient nu are o cantitate suficienta de trombocite in sange+ poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimo-e. ;alori normale 15= ===.4== ===Nmm cub . cresterea numarului de trombocite conduce la trombocito-a . scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea mai frec)enta cau-a de sangerare. Timp de sangerare Este o anali-a care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange+ apoi se cronometrea-a timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangerea-a. ;alori normale 3.4 minute. "relungirea T% indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui+ cu tendinta la hemoragie. Timp de coagulare Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in ca-ul unei hemoragii sau in )ederea unei operatii chirurgicale+ se determina t.c. dupa cum urmea-a: se recoltea-a o picatura de sange din pulpa degetului+ se pune pe o lama de sticla si se cronometrea-a timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. ;alori normale 5.: minute. Cresteri anormale #epasirea acestui timp *t.c. crescut, arata ca+ coagularea sangelui se face cu intar-iere+ fapt ce poate predispune la sangerari+ la hemoragii. %caderi anormale $n timp de coagulare sca-ut *sub cinci minute, indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in )asele sanguine+ asa cum se intampla in unele infectii microbiene Timp Kuick Timpul Kuick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de coagulare. ;alori normale 12.15 secunde sau :=.1==8. $n timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori &&+ ;+;&& sau T+ deficienta de )itamina 6+ hemoragie+ afectiuni hepatice+ obstructie biliara+ terapie cu anticoagulante orale+ absorbtie deficitara a grasimilor. #o-area timpului de protrombina * timpul Kuick, este o metoda de e0plorare a factorilor coagularii din

sistemul e0trinsec * &+ &&+ ;+ ;&&+ si T,+ in pre-enta de tromboplastina tisulara in e0ces. #eterminarea timpului de protrombina se utili-ea-a pentru controlul terapiei anticoagulante orale si e0plorarea caii e0trinseci a coagularii !"TT Timpul partial de tromboplastina acti)ata * !"TT, este o metoda care masoara acti)itatea totala a sistemului intrinsec de coagulare. !"TT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de coagulare+ terapie cu heparina+ streptokina-a+ urokina-a+ deficienta de )itamina 6+ hipofibrinogenemie+ afectiuni hepatice. $n !"TT sca-ut apare in hemoragii acute+ cancer hepatic etc. Fibrinogen Fibrinogenul este factorul & plasmatic al coagularii. Fibrinogenul este o proteina globurala pre-enta in plasma sanguina care+ sub actiunea trombinei+ este hidroli-ata partial re-ultand o proteina insolubila+ fibrina. !fectarea ni)elului plasmatic al fibrinogenului este e0presia afectarii directe a di)erse organe+ intre care a ficatului+ ca sediu principal al sinte-ei sale. ;alori normale 2==.4==mgNdl Cresteri ale )alorii fibrinogenului au fost obser)ate in inflamatii+ infarct miocardic acut+ sindrom nefrotic+ cancer+ sarcina. $n fibrinogen sca-ut apare in afectiuni hepatice+ cance+ disfibrinogenemie+ hipofibrinogenemie congenitala etc. anticoagulante orale si e0plorarea caii e0trinseci a coagularii. ;&TEJ! #E %E#&>E(T!RE ! HE>!T&&L R *;%H, ;ite-a de sedimentare a hematiilor *;%H, este o probB care e0primB grosimea statului de depunere a eritrocitelor *hematiilor,+ e0primat En milimetrii UmmV+ En eprubetB+ Entr. un inter)al de o orB U1hV+ 2 ore U2hV sau o -i U24hV . #upB cum se Dtie+ En plasmB+ eritrocitele se aflB En suspensie. #upB recoltarea unei probe de sAnge Di depunerea ei Entr.o eprubetB EmpreunB cu o substanCB anticoagulantB+ are loc o sedimentare a hematiilor *eritrocitelor, care constB En depunerea lor la fund+ proces ce are loc simultan cu limpe-irea+ clarificarea probei En partea ei superioarB.. >od de recoltare G punctie )enoasa cu holderHac .)acutainer cu capac negru sau seringa de 2ml si ac de punctie )enoasa? pipete Westergreen cu stati)ul corespun-ator? citrat de sodiu 3+:8+ solutie sterila? materiale necesare recoltarii sAngelui prin punctie )enoasa. Tehnica . se aspira En seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa+ retinAndu.se =+4ml? . se punctionea-a )ena+ dupa de-infectare+ si se aspira sAnge En seringa pAna la 2 ml? . continutul seringii se amesteca prin cate)a miscari de rasturnare? . proba se trece apoi Entr.o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pAna la di)i-iunea =+ astfel EncAt coloana de sAnge sa fie continua? metoda manuala Westergren: se asea-a tubul in po-itie )erticala intr.un suport gradat milimetric si se citeste ni)elul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora? in unele teste este citit re-ultatul si dupa un inter)al de 2 ore+ dar acesta nu furni-ea-a informatii suplimentare . se plasea-a pipeta En stati) En po-itie perfect )erticala? . citirea se face dupa o ora+ iar re-ultatul se e0prima En mm coloana de plasma separata de eritrocite En decurs de o ora *mmNora,.

;alori normale: . barbat: 1 G 1= mmNora? . femeie: 2 G 13 mmNora? ;ariatii fi-iologice: Q la femei+ ;.%.H..ul creste En timpul menstruatiei? Q la femei+ ;.%.H..ul creste En sarcina *mai ales En ultimele luni,. ;ariatii patologice: Q Cresterea ;.%.H..ului apare En boli infectioase sau inflamatorii *pneumonii+ rheumatism articular acut+ tuberculo-a acti)a+ septicemie+ pielonefrite,+ En anemii+ infarct miocardic+leucemii+ neoplasme+ etc. Q %caderea ;.%.H..ului apare En poliglobulii+ etc. Tabel cu anali-e hematologice Test >od de recoltar ")Lpunctie )enoasa "c Lpunctie capilara ;aloare normalaNunitate de masura . Hemoleucograma cu formula leucocitara pc p).cu holderHac in )acutainer dop mo) *contine E#T!, sau cu seringa 2ml. 2ml sangeNE#T! Hemoglobina*Hb, B:13.19gN1==mL F:11.15gN1==mL Hematocrit *Ht, I B:42.4:8 F:4=.438 Eritrocite *H, *hematii+globule rosii, 4 === ===.7 === ===Nmmc Leucocite *L, *globule albe, 4===.1====Nmmc Sleucocito-a Sleucopenie Formula leucocitara . 'ranulocite neutrofile . nesegmentate*'(nesegm,L1.48?5=.25=Nmmc 9=8?25==.4:==Nmmc . LimfociteL25.3=N8?12==.24==Nmmc . >onocite L4.:8?3==.74=Nmmc . Eo-inofile L1.38?1==.2==Nmmc . Ba-ofile L=+5.1N8?2=.4=Nmmc Trombocite

.segmentate*'(segm,L5=.

15= ===.4== ===Nmmc . ;%H*)ite-a de sedimentare a hematiilor, p) fara sta-a? )acutainer dop negru*cu citrate de (a, sau cu seringa 2ml .1+7mlsangeN=+4ml citrate de sodium 3+:8 F:1hL2.12mm?2hL12.2=mm B:1hL1.1=mm?2hL9.15mm . Teste de coagulare: !"TT*acti)itate partial a tromboplastinei tisulare

p).)acutainer dop bleu 25.35 Timp Kuick Timp HoWel . sau cu seringa de 5ml cu ac sterile.4+5ml sangeN=+5ml citrat de sodiu 13.15 1.2minute &"*&ndice de protrombina, :5.1==8 Fibrinogen 2== .4==mgNdl Timp de sangerare GT% este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerarii pc 2.4minute Timp de coagulare.TC este timpul scurs de la recoltare*punere pe lama, pana la coagularea picaturii pc 5.:minute B& CH&>&E. %!('E .$reea $reea este sinteti-ata in ficat ca si produs secundar al de-aminari aminoaci-ilor Eliminarea ei in urina repre-inta calea ma/ora de e0cretie a a-otului. Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca re-ultat al unei diete hiperproteice+ al catabolismului crescut al proteinelor+ dupa hemoragii gastrointestinale+ deshidratare medie+ soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu glucocorticoi-i* uremie pre.renala,. $remia post.renala este cau-ata de factori care obstructionea-a flu0ul urinar: nefrolitia-a+ tumori sau hipertrofie a prostatei.$tilitatea ureei ca indicator al functiei renale este limitata de )ariabilitatea concentratiei plasmatice ca re-ultat al factorilor non.renali. . Creatinina Creatinina este produsul catabolic final al creatinei *sau fosfocreatinei,. Cantitatea produsa in fiecare -i este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali *mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli,. #o-area creatininei este reali-ata aproape e0clusi) pentru e)aluarea functiei rinichilor *perfu-ie renala defectuoasa+ pierdere a functionarii nefronilor, si in monitori-area diali-ei renale. ;alori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare renala defectuoasa (efrita cronica !fectiuni musculare* cau-ate de gigantism+ acromegalie+ miastenia gra)is+ distrofie musculara+ poliomielita, !fectiuni cardiace congesti)e %oc #eshidratare ;alori sca-ute apar in ca-ul: !fectiuni ale ficatului a)ansate si se)ere #ieta proteica inadec)ata %arcina .!cid uric seric !cid organic care se gaseste in urina si in sange+ re-ultat din arderea proteinelor. !cidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina+ hipo0antina+ guanina. "atologia lui este in primul rand dominata de guta+ boala specifica omului. (i)elul acidului uric in sange se numeste uricemie. ;alori normale

&n sange: 2.5 mgN1== ml ser la adulti? ;ariatii fi-iologice . !cidul uric se defineste ca cel mai important produs final al o0idarii purinelor in organism. . ;aloarea acidului uric )aria-a in functie de: alimentatie+ se0+ )arsta+ factori genetici+ diferite stari fi-iologice * effort fi-ic+ menopau-a ,. .!limentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la =+: mg N 1== ml sange. . La copii acidul uric este mai sca-uta decat la adulti+ la barbati )aloarea lui este mai crescut decat la femei+ dar e relati) constant de.alungul )ietii. . La femei+ uricemia este mai mica inaintea menopau-ei si mai mare dupa aceasta+ cand poate atinge )alorile pre-ente la barbati. . Cresteri anormale.)alorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele ca-uri:Q 'uta Q &nsuficienta renala cronica Q Leucemie Q Boli infectioase Q "oliglobulie Q "rocese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie Q Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice Q Terapie cu !CTH sau hidrocorti-on Q To0ico-a gra)idica Q &nto0icatiile cu plumb si mercur . %caderi anormale.)alorile sca-ute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson . 'licemia 'licemia repre-inta una din constantele fundamentale ale mediului intern+ iar determinarea sa este modalitatea cea mai frec)enta de e)aluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de carbon. 'luco-a este formata la ni)elul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin con)ersia glicogenului in gluco-a. (i)elul glicemiei este reglat+ in principal+ prin actiunea a doi hormoni si anume insulina si glucagonul+ insulina crescand permeabilitatea membranelor celulare pentru gluco-a+ facilitand transportului gluco-ei in celule+ stimuland formarea glicogenului si reducerea ni)elului glicemiei+ iar glucagonul accelerand scindarea glicogenului in gluco-a+ determinand cresterea glicemiei. obiecti) glicemiaR1==mgNdl Cresteri anormale ;alori crescute *hiperglicemia, sunt pre-ente in urmatoarele ca-uri: Q #iabetul de origine pancreatica Q #iabetul de origine hipofi-ara Q #iabetul de origine suprarenala Q #iabetul de origine tiroidiana Q $nele infectii Q &nto0icatii *o0id de carbon+ cofeina, Q $nele tumori Q !ccidente cerebro.)asculare %caderi anormale Hipoglicemia estet pre-enta in: Q &nsuficienta cortico.suprarenala *boala !ddison, Q &nsuficienta tiroidiana Q &nsuficienta antehipofi-ara Q &nsuficienta hepatica gra)a Q !dministrarea unor do-e mari de insulina . Hemoglobina glico-ilata Hemoglobina glico-ilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica concentratia plasmatica a gluco-ei de.a lungul timpului. %e formea-a pe o

cale non.en-imatica prin e0punerea normala a hemoglobinei obisnuite la ni)eluri crescute ale gluco-ei sanguine. 'lico-ilarea hemoglobinei este implicata in neuropatia diabetului -aharat si in retinopatia diabetului -aharat. &n ciclul de 12= de -ile cat traiesc globulele rosii+ moleculele de gluco-a se leaga de hemoglobina formand hemoglobina glico-ilata. La persoanele cu diabet prost controlat se obser)a cresteri ale acestei hemoglobine glico-ilate. data ce o molecula de hemoglobina este glico-ilata ea ramane asa. Cresterea concentratiei de hemoglobina glico-ilata din sange reflecta ni)elul mediu de gluco-a la care au fost e0puse hematiile in cursul ciclului )ietii lor. >asurand hemoglobina glico-ilata putem determina eficacitatea tratamentului prin monitori-area pe termen lung a reglarii ni)elului de gluco-a serica. $nii cercetatori sustin ca ni)elul de hemoglobina glico-ilata este proportional cu concentratia medie de gluco-a din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei luni. ;alori normale ;alorile normale ale hemoglobinei glico-ilate. cele pe care le intalnim la persoanele sanatoase sunt: Q 48G5.<8 . ''T 'ama glutamiltransfera-a se gaseste in concentratii mari in ficat+ in tubulii renali si in intestine+ desi este pre-enta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul+ prostata+ glandele sali)are+ )e-iculele seminale+ creier si inima.#o-area ggt este utili-ata pentru a se detecta disfunctia celulelor hepatice si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool. !cti)itatea ''T este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica+ cele mai crescute )alori aparand in ca-ul obstructiei biliare intra sau post hepatice. (i)eluri crescute sunt de asemenea obser)ate la pacientii cu neoplasm metasta-at al ficatului. Consumul de alcool duce la aparitia unor )alori crescute ale ni)elurilor de ''T seric. &n pancreatita si anumite afectiuni ale pancreasului+ acti)itatea en-imei poate fi moderat crescuta. . T' +T'" "rin masurarea transamin-elor se masoara afectarea ficatului. &n mod normal aceste en-imele se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse en-imele a/ung in sange. Cele mai folosite en-ime sunt T' *!%T, si T'" *!LT,. T' inseamna transamina-a glutamica o0aloacetica sau aminotransfera-a aspartat *!%T, iar T'" inseamna transamina-a glutamica piru)ica sau alaninaminotransfera-a *!LT, . T' se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusi) in ficat+ muschi+ rinichi+ inima+ creier. Este eliberata in sange cand unul din organe este afectat+ deci nu este foarte specifica pentru afectarea ficatului . T'" in schimb se gaseste in ma/oritate in ficat. %e gaseste si in alte oragane dar in general )alori mari ale T'" in sange inseamna o afectare hepatica. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului. Cele mai mari cresteri ale transmina-elor se gasesc in hepatita ! sau B+ supardo-a de paracetamol+ soc hipo)olemic. Cresterile moderate ale transamin-elor se intalnesc cel mai des. %unt deseori descoperite intamplator in cursul unor anali-e de rutina la persoane sanatoase. Cea mai comuna cau-a a acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat+ care poate fi cau-ata de alcool+ diabet si obe-itate. Hepatita cronica C este si ea o cau-a de crestere moderata a transamina-elor. >edicamente care cresc transamina-ele X Q !cid )alproic Q !spirinaQ #iclofenacQ Fenilbuta-onaQ FenitoinQ

&buprofenQ (apro0enQ Carbama-epinaQ FenobarbitaQ TetraciclinaQ %ulfonamideleQ &-onia-idaQ %ulfameto0a-ol TrimetoprimQ (itrofurantoinQ %tatineleQ !miodaronaQ ChinidinaQ !ntidepresi)ele triciclice . Trigliceride Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si aci-ilor grasi obtinuti din dieta sau prin sinte-a lor+ in special in ficat.. Trigliceridele sunt transportate in plasma de lipoproteine si sunt utili-ate de tesutul adipos+ de cel muscular+ dar si de altele. Functia primara este aceea de furni-or de energie pentru celule. &n organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu densitate foarte /oasa * ;L#L , 5< 8+ chilomicronilor :1.:: 8 si H#L * 3 8 ,. #eterminarea in plasma sau ser a trigliceridelor este importanta+ deoarece se identifica cu determinarea factorilor de risc in aterosclero-a. ;alori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cau-ate de afectiuni ale ficatului+ diabet -aharat+ nefro-a+ hipotiroidism+ alcoolism+ hiperlipoproteinemie familiala de grad &; sau ;+ precum si din alte cau-e. ;alori sca-ute ale trigliceridemiei se intalnesc in Y.Z. lipoproteinemia congenitala+ malnutritie+ sindrom de malabsorbtie+ hipertiroidism etc. . Lipide totale Lipemia repre-nita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de plasma. Cunoasterea )alorii lipemiei totale este utila in a orienta in)estigatiile in fata unei hiperlipemii. "regatirea pentru recoltare consta in : 1. impunerea bolna)ului la un regim echilibrat nutriti) + cu trei -ile anterior efectuarii do-arii lipemiei totale? 2. respectarea somnului de noapte * cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange+ care se face dimineata ? bolna)ul nu )a manca nimic , . Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii. .%caderile )alorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite hipolipemie . Colesterolul Colesterolul este un steroid cu masa mare moleculara si cu structura de cicolpentanofenantren. Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sinteti-at de ficat si alte tesuturi. Colesterolul este transportat in plasma cu a/utorul lipoproteinelor. Este e0cretat nemodificat in bila sau dupa transformarein aci-i biliari. Cresterea )alorilor colesterolului total se asocia-a in principal cu cresterea progresi)a a riscului aterosclero-ei si a bolilor coronariene. Cresterea ni)elului colesterolului total apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colesta-a+ afectiuni hepatocelulare+ afectiuni renale+ hipotiroidism+ alcoolism+ diabet -aharat prost controlat+ neoplasme+ alcoolism+ obe-itate+ dieta bogata in grasimi. %caderi anormale.hipocolesterolemia este constatata in urmatoarele boli:Q Q Hepatite acute+ hepatite cronice * numai colesterolul esterificat , Q Hipertiroidie Q &nfectii bacteriene * pneumonie+ difterie+lepra+ tuberculo-a+ febra tifoida , Q Hemopatii se)ere * anemie Biermer+ leucemii+ boala Hodgkin+ limfosarcom+,. &n aceste afectiuni este pre-enta si o

hipolipemie concomitenta. . Bilirubina totala Bilirubina este un re-iduu deri)at din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele imbatrinaite sau afectate de di)ersi factori+ ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale. #upa producere+ bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. &n interiorul hepatocitelor+ bilirubina este legata de acidul glucuronic si este e0cretata sub forma de bila in )e-ica biliara. !numite afectiuni innascute sau dobandite afectea-a producerea+ absorbtia+ metabolismul si e0cretia bilirubinei+ ducand la hiperbilirubinemie. alimentatie bogata in grasimi interfera cu do-area bilirubinei. #e asemenea+ morco)ii influentea-a do-area bilirubinei+ datorita culorii caracteristice pe care.l da serului. !nore0ia creste ni)elul bilirubinei. Hiperbilirubinemia necon/ugata este intalnita la nou.nascuti *icter fi-iologic,+ in cade distrugere crescuta a eritrocitelor *anemie hemolitica+ hematoame e0tinse,+ in eritropoie-a deficitara si in anumite afectiuni genetice rare . Hiperbilirubinemia con/ugata este asociata cu o e0cretie sca-uta a bilei+ datorata afectarii ficatului* hepatita sau ciro-a, sau datorita colesta-ei intra sau e0trahepatice. &cterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei+ ce consta in acumularea de pigmenti biliari la ni)elul pielii+ re-ultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor . C6 Creatin kina-a este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau le-iuni ale tesutului cardiac. #o-area creatin kina-ei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor striati. ;alori crescute ale C6 infarct miocardic acut+ contu-ia cardiaca+ angioplastie coronariana+ miocardita+ colageno-e cu prindere cardiaca+ necro-a sau inflamatie a muschilor striati+ arsuri+ hipotermie+ tra)aliu etc. ;alori sca-ute se inregistrea-a in pierderea masei musculare+ boala Cushing+ metasta-e hepatice etc. . Creatinfosfokina-a serica Creatinfosfokina-a serica C6 este o en-ima dimer cu trei forme moleculare. i-oen-ime: Q C6.>B Q C6.>> Q C6.BB . C6.>B se gasete la ni)elul miocardului+ C6.>> se intalneste la ni)elul miocardului si al muschiului + iar C6.BB se afla la ni)elul tesutului ner)os. . C6.BB se gaseste cel mai frec)ent in tesuturi iar ni)elele serice au arareori importanta. . C6.>> se gaseste in muschi in proportie de <:8 iar tot aici C6.>B in proportie de 1.28. . &n miocard insa C6.>> este de apro0imati) 9=8 iar C6.>B de 3=8. En-ima inter)ine in procesul de depo-itare sau de mobili-are a energiei din celule. ;alori normale ;alorile serice normale ale creatinfosfokina-ei )aria-a cu modul de determinare astfel: Q dupa metoda cu he0okina-a: sub 5= m$iNml Q dupa metoda cu piru)atkina-a: 1.7 m$iNml "entru a fi considerate semnificati) anormale + cresterile serice ale C6 trebuie sa atinga de 1=.2= ori )aloarea normala. ;ariatiile anormale serice pot a/unge pana la 1===.15== m$iNml * )e-i infarctul miocardic ,. "rincipalele afectiuni care asocia-a )alori serice ridicate ale creatinfosfokina-ei sunt urmatoarele: Q infarctul miocardic Q

miopatii di)erse gen: parali-ia paro0istica hipokalemica + din disfunctiile tiroidiene+ boala !ddison Q acido-a diabetica Q distrofii musculare Q traumatisme musculare Q iatrogene:dupa biopsii musculare+ post infectii intramusculare+ hipertermia maligna post.operatorie Q afectiuni autoimune: dermatomio-ita+ polimio-ita Q traumatism Q rabdomioli-a #eterminarile creatinfosfokina-ei se fac la pacientii )eniti de urgenta+ sau la cei cu durere toracica sau insuficienta renala acuta. %caderi ale C6 sunt un indicator al afectarii ficatului de cau-a etilica * consum e0agerat de alcool , sau al poliartritei reumatoide. . L#L.colesterol L#L. colesterolul * lipoproteine cu densitate /oasB, sunt bogate En colesterol+ ele transportB si facilitea-B depo-itarea colesterolului En tesuturi+ crescAnd riscul de aterosclero-B. ;alorile L#L. colesterol reflectB foarte bine ni)elul de colesterol total si de aceea organi-atiile internationale utili-ea-B L#L. colesterolul ca tintB primarB En terapia hipolipemianta. Concentratii plasmatice crescute de L#L colesterol sunt corelate in mod po-iti) cu incidenta afectiunilor aterosclerotice+ ce stau la ba-a infarctului miocardic si accidentelor cerebro)asculare. %unt cate)a afectiuni sau influente ale mediului de )iata asociate cu ni)eluri crescute de L#L colesterol: nefro-a+ diabetul+ obe-itatea+ anumite medicamente si fumatul (i)elul optim al L#L . colesterolului este mai mic de 17= mgNdl pentru adultul tanar+ mai mic de 13= mgNdl pentru persoanele care asocia-a alti factori de risc cardio)ascular si mai mic de 1== mgNdl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta. . H#L colesterol*colesterol bun, Lipoproteinele cu densitate inalta * H#L. colesterolul, sunt produse in special la ni)elul ficatului+ rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice prin transportul catre ficat si e0cretia ulterioara. (i)elele de H#L. C )aria-a in functie de se0 si )arsta. Fumatul si consumul de alcool se asocia-B cu scaderea H#L . colesterolului seric+ iar dupB un infarct de miocard ni)elul de H#L. colesterol ramane o perioadB de circa 3 luni sca-ut. H#L. colesterolul se asocia-a in)ers proportional cu riscul cardio)ascular. (i)elul optim de H#L . colesterol este in /ur de 45 mgNdl pentru barbati si in /ur de 55 mgNdl pentru femei. E0ista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind ni)elul de H#L . colesterol este

sub 35 mgNdl. (i)elurile plasmatice sca-ute de H#L.colesterol sunt corelate in mod po-iti) cu incidenta crescuta a afectiunilor aterosclerotice+a infarctului miocardic si a accidentelor )asculare cerebrale. . Fosfata-a alcalina . "re-entare generala Fosfata-a alcalina catali-ea-a hidroli-a monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin. En-ima este pre-enta practic in toate tesuturile organismului+ dar in special la ni)elul membranelor celulare+ si apare in mod particular in concentratii mari la ni)elul placentei+ epiteliului intestinal+ tubulilor renali+ osteoblastelor si ficatului. Forma pre-enta in serul adultilor normali deri)a in special din ficat si oase. . &mplicatii clinice ;alori crescute ale concentratiei serice a !L" au fost obser)ate la pacientii cu afectiuni osoase legate de cresterea acti)itatii osteoblastice* boala "aget+ hiperparatiroidism primar si secundar+ tumori osoase+ osteomalacie+ fracturi osoase, si+ de asemenea+ la pacienti cu afectiuni hepatobiliare * obstructie biliara+ hepatite+ hepatoto0icitate cau-ata de medicamente+ cancer hepatic,. >odificari fi-iologice+ cum ar fi cresterea oaselor si sarcina pot duce la cresterea ni)elurilor serice ale !L" . "roteine totale serice "roteinile serice sunt substante comple0e formate din aminoaci-i. Totalitatea proteinilor serice defineste proteinemia * 7+5 :+7 gN1== ml ser la adulti , "roteinele plasmatice se impart in trei categorii: . !lbumine * cca 4+5 gN1== ml ser , . 'lobuline * cca 3 gN1== ml ser , . Fibrinogen * cca =+3 gN1== ml ser , Cresteri anormale Hipergamaglobulinemiile sunt pre-ente in urmatoarele stari anormale: . Hemoconcentratii Q &nsuficienta de aport lichidian Q "ierdere lichidiana * diaree+ )omismente+ holera+ acido-a diabetica , Q >ielomul multiplu %caderi anormale Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in: Q Hemodilutie * prin hidratare indrumata necorespun-ator , Q #enutritie * prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie , Q !fectiuni renale * sindroame nefrotice+ nefrite glomerulare cronice , Q Ciro-a hepatica Q "ierderi proteice Q Hemoragii Q %tari de soc Q &nto0icatii cronice * ben-en+ fosfor+ tetraclorura de carbo Electrofore-a proteinelor serice "roteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. ;alori normale Fractiunea proteica a serului "roportii inprocente "roportii in grame !lbumine 52.728 3+74.4+34 'lobuline din care: 3:.4:8 2+77.3+37

alfa.1.globuline 2.58 =+14.=+35 alfa.2.globuline 7.<8 =+42.=+73 beta.globuline :.118 =+57.=+99 gama.globuline 14.218 Raportul albuminNglobuline * !N' ,+ daca se imparte )aloarea albuminelor la )aloarea globulinelor se obtine un raport+ care la oamenii sanatosi este de 1+2.1+5. . Cresterea raportului !N' nu are importanta prea mare+ dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este )orba fie de boli care scad sinte-a de albumina sanguina+ fie de boli care cresc sinte-a de globuline. . Cau-ele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor totale. . %caderea proportiei de albumine duce la o crestere relati)a a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr.o serie de boli microbiene acute si cronice+ in bolile )irotice si para-itare+ in bolile de ficat si de rinichi+ in bolile tumorale+ in reumatism+ boli de sange+ dupa )accinari etc. . &n unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica+ cand cresc mult gamma.globulinele si imunoglobulinele ! *&g !,. . >agne-iu seric >agne-iul * >g , are rol important in glicoli-a+ respiratia celulara+ transportul calciului transmembranar. &n celulele musculare >agne-iul actionea-a ca antagonist de calciu. >g are rol in reducerea contractiei musculare si a tonususlui )ascular inhiband disponibilitatea calciului intracelular in celula miocardica si in miocitele )asculare. &n mod natural >g este un blocant de Ca. Homeosta-ia >g este reglata de absorbtia intestinala * intestinul subtire , dar in special de secretia renala. %caderi anormale Hipomagne-iemia %imptomele clinice sunt asemanatoare cu ale hipocalcemiei+ iar homeosta-ia >g este adesea dereglata simultan cu cea a Ca. >g scade prin pierderi la ni)el renal * semnele clinice apar la )alori ale >g R 1+22 mgNdl , datorita: Q unor medicamente nefroto0ice cisplatin+ aminoglico-ide+ metrotre0at Q fortarea diure-ei * furosemid+ thia-ide , Q alcoolism+ malabsorbtie intestinala Q tulburari endocrine hiperaldosteronism+ hiperparatiroidie+ hipertiroidie+ cetoacido-a diabetica Q hipomagne-iemia familiala asociata cu hipermagne-iuria si hipercalciuria Cresteri anormale Hipermagne-iemia Q afectiuni renale acute si cronice Q aport e0cesi) de antiacide + sau preparate cu >g Q simptomele clinice apar la )alori de 7+=: mg.Ndl iar la )alori de 12+ 2 mg.N dl apare parali-ia muschilor respiratori . Calcemie ionica

. "re-entare generala Calciul este cationul predominant din organism+ distribuit in cea mai mare parte in oase*<<8,+ dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele e0tracelulare.Concentratia plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian+ de )itamina # si de calcitonina. &onul de calciu este important in transmiterea impulsurilor ner)oase+ in mentinerea contractilitatii normale a muschilor+ ca si cofactor in anumite reactii en-imatice+ precum si in coagularea sangelui ;alori normale2+1.2+75mmolNl . #eficit tetanie spasm muscular datorita e0citabilitatii ner)oase crescute hipotensiune insuficienta renala . E0ces de-echilibru al acti)itatii muscular atonie musculara si letargie poliurie+polidipsie . "otasiu * potasemie , #eterminarea )alorilor serice ale potasiului. ;alori normale 3+5.5mmolNl %caderi anormale Q pierderi digesti)e * diaree+ )oma , Q disgra)idii Q steno-a pilorica Q diaree Q fistule digesti)e Q pierderi urinare Cresteri anormale Q insuficienta corticosuprarenala Q distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale Q insuficienta renala acuta sau cronica %emnificatie clinica >ineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. #e aceea+ lipsa potasiului din muschii respecti)i determina o slabire in acti)itatea lor. &n mod normal+ e0cesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. #ar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi * insuficienta renala+coma diabetica+ boala !ddison ,+ aceasta se aculumea-a in organism pro)ocand tulburari ale inimii. ;alorile potasiului sunt sca-ute in sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba+ dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe ba-a de corti-on. #e asemenea+ medicamentele la0ati)e si purgati)e elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. #e aceea+ cand se anali-ea-a potasiul+ se )a intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 4: de ore inainte de anali-a. Transpiratia abundenta+ )arsaturile si diareea+ mai ales la copii mici+ diabetul+ postul prelungit sunt cau-e frec)ente de pierderi ale potasiului din organism. * 4=.4== mE[NL intracelular+ citoplasma celulelor+ musculatura striata+ miocard+ hematii . #eficit slabiciune musculara oboseala crampe sau parali-ie a inteastinelor generand constipatie ameteala+cofu-ie+aritmii . E0ces crampe musculare aritmii care pot genera stop cardiac . Clor Clorul este un anion e0tracelular implicat in mentinerea echilibrului acidoba-ic. (ormal <5.1=3mmolNl ;alori serice crescute se intalnesc in: alcalo-a respiratorie+ acido-a tubulara renala *acido-a metabolica hipercloremica,+ deshidratare+ perfu-are de solutie salina in e0ces+administrare e0cesi)a de anticon)ulsi)ante+ etc ;alori serice sca-ute apar in: boala !ddison+ transpiratii e0cesi)e+ )arsaturi+ arsuri+ insuficienta cardiaca congesti)a+ acido-a respiratorie cronica+ nefrita cu pierdere de sare. . %odiul seric G (a %odiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la e0teriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido.ba-ic. %odiul fa)ori-ea-a e0citabilitatea musculara. %odiul contribuie la buna functionare a sistemului ner)os si

a musculaturii. (i)elul sodiului e0istent in organism este reglat de rinichi+ care creste sau scade e0cretia+ in functie de cantitatea ingerata. Cantitatea de sodiu din organism este de :=.1== grame. ;alori normale135.145mmolNl %caderi anormale Q aport salin insuficient Q deshidratari globale Q ingestii sca-ute de lichide Q poliurii * diabet -aharat , Q insuficienta renala cronica Q insuficienta corticosuprarenala Cresteri anormale Q pierderi de lichide la ni)el e0trarenal * transpiratii e0cesi)e+ diaree+ )oma , Q pierderi de lichide la ni)el renal * diabet insipid+ insuficienta renala , Q insuficienta cardiaca Q traumatisme cerebrale . Fosforemia Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange. #enumirea corecta medical a ni)elului sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie+ deoarece in plasma ionul se gaseste e0clusi) sub forma acestui radical fosfat. &n organism ionul fosfor inter)ine in: 1. structura fosfoproteinelor+ nucleoproteinelor si compusilor macroergici 2. metabolismul osos+ impreuna cu calciul (ormal fosfatiL=+<.1+3mmolNl "rincipalele afectiuni asociind perturbarea homeosta-iei fosforului : Q Hiperfosfatemia * termenul repre-inta cresteri ale ni)elului din sange de fosfos ,: o acromegalie o gigantism o hipoparatiroidie o tubulopatii renale o hiper)itamino-a # Q Hipofosfatemia * scaderi ,: o hiperparatiroidie o intar-ierile in crestere de di)erse etiologii #eterminarea ni)elului sanguin de fosfor este importanta alaturi de determinarea ni)elului sanguin de calciu in calculul raportului C!2HN" 4H2.+ raport care pre-inta indicii asupra gradului de minerali-are a osului + deoarece intre cele doua e0ista o relatie de proportionalitate directa. #e asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui )aloare normala in sange este de apro0imati) 1= mg . Rolul lui se obser)a in metabolismele muscular glucidic calcic : Q Creste e0citabilitatea ner)oasa Q "articipa la anabolismul cat si la catabolismul osos Q Cresteri anormale Q tra)aliu muscular Q tetanie Q uremie Q catabolism proteic to0ic Q coma diabetica Q e0ces de )itamina # Q dupa iradieri %caderi anormale Q osteita Q fibroosteita Q hiperfunctie paratiroidiana Q rahitism Q osteomalacie Q malabsorbtie Q diabet fosfatic renal . %ideremie %ideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma. Continutul de fier al sangeului circulant din organism se reparti-ea-a in doua sectoare: &n eritrocite+ in structuram hemoglobinei ;alori normale 13.32micromolNl Cresteri anormale Cau-ele hipersideremiei pot fi: Q Hepatita acuta )irala Q Eritropoie-a diminuata: anemii aplastice+ anemie pernicioasa etc Q !nemii sideroacrestice *tulburari in distributia fierului etc, Q &n primele -ile dupa o hemoragie acuta Q !nemii hemolitice Q Lipsa de fi0are a fierului in celule reticulare * sindromul %hahidi >athan #iamond , %caderi anormale Q Hiposideremia poate aparea in urmatoarele ca-uri: Q Carenta generala de fier: cloro-a * anemia fetelor la pubertate ,+ anemia prematurilor etc Q &nfectii si tumori maligne * aspect relati)+ prin focali-are in procesul le-ional , Q "ostoperator *in primele saptamani, Q Eritropoie-a crescuta * post.hemoli-e+ post hemoragii cel mai frec)ent cronice ,

Q !)itamino-a C * scorbutul , . !mila-emie ;alori normale 2= . 14= $& * pro)in din pancreas+ gl. sali)are+ ficat, Cresteri anormale %e obserba cresteri anormale in ca-ul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta+ ulcer peptic perforat *posterior,+ colecistita acuta+ obstructie canal cistic+ cancer pancreatic+ pseudochist pancreatic+ ascita pancreatica+ oclu-ie intestinala+ perforatie intestinala+ infarct intestinal+ peritonita+ apendicita acuta+ sarcina+ sarcina e0trauterina+ ruptura de chist o)arian+ coledocolitia-a+ parotidita+ oreion+ traumatism de gl. sali)are sau pancreas+ infarct pulmonar+ arsuri+ cetoacido-a diabetica+ insuficienta renala+ alcoolism acut+ colangiopancreatografie retrograda endoscopica+ macroamila-emia+ >edicamente *>orfina+ !spirina+ diuretice tia-idice+ corticosteroi-i+ !-artioprina+ contracepti)e orale,+ ciro-a. %caderi anormale %e obserba scaderi anormale in ca-ul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu terminal+ insuficienta hepatica+ hepatita se)era. REC LT!RE! #E TE%TE %!('$&(E "E(TR$ >!%$R!RE! 'L&CE>&E& Rapid+ usor de recoltat+ folosind o picatura de sange capilar din deget+ lobul urechii sau calcaie* bebelusi,+ testul glicemic este o metoda u-uala de monitori-are a ni)elului gluco-ei din sange la pacientii cu diabet+ de screening pentru diabetul mellitus+ de depistare a hipoglicemiei neonatale+ sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. "roba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului. >ateriale necesare manusi glucometru portabil paduri alcooli-ate comprese tifon banda/ ade-i) "regatirea echipamentului: se )a )erifica glucometrul si toate accesorile acestuia* ace+ reser)e+ banda de citire+ baterie etc, Recoltarea: .confirmarea identitatii pacientului* pentru a se e)ita confu-ia si a nu se lua anali-e la un alt pacient,. . se comunica pacientului ce i se )a face+ i se )a e0plica procedura pentru a.i reduce an0ietatea si a ne asigura de cooperarea sa. . se selectea-a locul punctiei * deget sau lobul urechii pentru adulti+ calcaie pentru nounascut, . se spala mainile bine si se pun manusi . daca este necesar + pentru dilatarea capilarelor+ se pot aplica comprese calde+ umede timp de 1= minute . se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa . se pregateste glucometrul * se calibrea-a si de deschide, si apoi se punctionea-a locul dintr.o singura miscare scurta si rapida . dupa punctionare se )a e)ita sa se faca compresie sau sa se Istoarca locul+ pentru a e)ita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare. Consideratii speciale: . se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului+ asigurandu.ne ca este suficienta pentru citirea re-ultatului . dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea

. dupa oprirea sangerarii se aplica un banda/ ade-i). . se notea-a re-ultatul + data si ora. . se )a e)ita recoltarea din locuri edematiate+ cianotice.#aca nu se poate obtine sange capilar+ se )a punctiona o )ena cu seringa si se )a pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange . daca pacientul )a trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolte-e singur trebuie in)atat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa & se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului.#e asemenea )a trebui sa stie care sunt )alorile glicemice anormale pentru care )a trebui sa )ina la spital T!BEL C$ !(!L&JE #E %!('E .B& CH&>&E Test >od de recoltare ;alori normaleNunit.mas. $ree p.). )acutainer cu dop rosu *fara anticoagulant, 15 .45 mgNdl Creatinina I =+7 .1+2 mgNdl !cid uric 1+5.9mgNdl 'licemie 75 .11= mgNdl !LTNT'" T'"*transamina-a glutam piru)ica, !L!TN!LT*alaninaminotransfera-a, !%TNT' T' *transamina-a glutam o0alica, !%!TN!%T*aspartaminotransfera-a <.52N$NL 14.37$NL ''T.gama 'T I =.4=$NL &onograma*do-area ionilor, Cl .<: G 1=9 mmolNl 6.3+5 .5+== mmolN l (a .135 .145 mmolNl Ca.:5.11=NmmolNL Trigliceride 4=.175mgNdl Colesterol 12= . 2== mgNdl H#L\colesterol bun\ L#L\colesterol rau\ F:45.75mg8 B:35.55mg8 R15=mg8 Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta =.12mgNL =.3mgNdl =.11mgNdl Fosfata-a alcsalina 3:.127N$NL >agne-iu I 1.9=.2.9=mgNdl Re-er)a alcalina

22.2<mmolNl !mila-a 25.11=N$NL Electrofore-a .proteine totale .albumine .globuline .raport albuminNglobuline !N' .globuline 79.:7gNl 53.758?42.57gNl 34.498?15.3=gN1 1+13 !lfa1L2.5+58 !lfa 2L7.128 Beta L 'ammaL11.218 !(!L&JE %ER L '&CE . &>$( L '&CE E0amenele serologice: . cercetea-B pre-enCa sau absenCa anticorpilor En serul bolna)ului. . se utili-ea-a pentru diagnosticul bolilor infecto.contagioase+a bolilor dermato. )enerice transmisibile pe cale se0ual+prin sange infectat %erul nehemoli-at are o culoare gBlbuie+ cel hemoli-at este ro-. . !%L "re-entare generala !nti.streptoli-ina este anticorpul specific streptoli-inei + o en-ima e0tracelulara produsa de streptococul beta.hemolitic de grup ! *%treptococcus p@ogenes,. !nticorpii impotri)a streptoli-inei pot fi detectati in inter)al de la o saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococice &mplicatii clinice %e recomanda in: infectii streptococice si monitori-area tratamentului acestora? afectiuni post.streptococice de tipul reumatismului articular acut sau endocardita. . Crioglobuline "re-entare generala Crioglobulinemia se caracteri-ea-a prin pre-enta crioglobulinelor in ser+ care precipita cand sunt racite sub temperatura corpului+ fie in )itro+ fie in capilarele superficiale e0puse la temperaturi sca-ute. &n ultimul ca-+ ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura+ si produc simptome de sensibili-are la rece. &mplicatii clinice Crioglobulinele pot apare in di)erse afectiuni+ cum sunt : mielomul multiplu+ colageno-e+ leucemii limfatice+ poliartrita cronica e)oluti)a+ lupus eritematos diseminat+ mononucleo-a infectioasa etc. . "roteina C reacti)a Este o proteina Iclasica I de fa-a acuta a inflamatiei + care apare cu raspuns rapid la bolna)ii cu diferite infectii microbiene *cu streptococ+ pneumococ etc., in inflamatii *reumatism,+ in infarctul miocardic+ in tumori+ etc. "roteina C Reacti)a este sinteti-ata in ficat si initia-a opsoni-area si fagocito-a celulelor care patrund in organism + dar rolul ei principal re-ida in fi0area si neutrali-are asubstantelor to0ice endogene pro)enite din le-iunile celulare. "roteina C reacti)a este o proteina care nu e0ista in mod normal in serul uman. %emnificatie clinica Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi ;%H si fibrinogen. Toate cele trei indica pre-enta unui sindrom inflamator*este marker al inflamatiei,. Reactia prin care pune in e)identa proteina C reacti)a este o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare. "roteina C reacti)a precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in ca- de boli inflamatorii. "rin proteina c reacti)a se poate masura si riscul ca un pacient sa pre-inte o boala cardio)asculara. !stfel daca el are o concentratie de sub 1mgNl atunci riscul este practic =+ iar daca are peste 3mgNl atunci riscul este foarte ridicat.

#o-area CR" e utila in: Q depistarea proceselor inflamatorii sistemice *cu e0ceptia lupusului eritematos diseminat+ si a rectocolitei hemoragice , Q aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios+ sau antiinflamator Q detectia precoce a unor complicatii postoperatorii *infectii al plagii +trombo-e+ pneumonie, Q diferntierea inter infectie si reactie de re/et dupa transplant de madu)a osoasa. . Factor reumatoid "re-entare generala Factorul reumatoid este repre-entat de un grup de anticorpi &g>* desi au fost descrise si &g' si &g!, orientati catre grupul Fc al moleculelor de &g'. &mplicatii clinice Factorul reumatoid este pre-ent in special in serul pacientilor cu artrita reumatoida+ dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese inflamatorii cronice+ boli infectioase cum ar di endocardita bacteriana subacuta+ malaria+ sifilisul+ lepra+ tuberculo-a precum si o )arietate de boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic . &g! !nticorpii *imunoglobulinele, sunt capabili sa se combine neco)alent+ re)ersibil cu antigenul specific+ re-ultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca scop indepartarea antigenului. !nticorpii sunt implicati de asemenea la imunomodulare fie amplificand+ fie deprimand raspunsul imun+ contribuind astfel la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din organism si la reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului ga-da. "e ba-a structurii imunoglobuline au fost i-olate cinci clase : !+ >+ '+ # si E. &munoglobulina ! * &g!, este clasa ma/ora de imunoglobuline pre-ente in secretiile sero.mucoase. . ;alori crescute ale &g ! au fost obser)ate in afectiuni hepatice+ icter+ alcoolism+ e0ercitii fi-ice+ iar )alori sca-ute s.au obser)at in gastroenteropatii cu pierdere de proteine+ deficit congenital+ ata0ia. telangiecta-ia+ sarcina etc. . &g E &munoglobulina E este un test e0trem de util in depistarea alergiilor. Cresterea ni)elului de &g E indica pre-enta di)erselor afectiuni para-itare sau alergice. ;alorile &g E depind de tipul de alergen+ durata stimularii si de e)entualele masuri de desensibili-are. . &g ' &g ' repre-inta 95. :=8 din imunoglobulinele totale. &g ' este singura imunoglobulina care tra)ersea-a placenta si este raspu-ator de protectia nou nascutului in primele luni de )iata. Cresteri ale &g ' se intalnesc in infectii+ boli hepatice+ malnutritie se)era+ disproteinemia+ artrita reumatoida. &g ' scade in agamaglobulinemia+ deficienta selecti)a de &g '+ proteinemia Bence. ]ones+ leucemie limfoblastica cronica. .!nti HBs !nti HBs . anticorpi specifici de tip &g '+ anti.antigene de suprafata a )irusului hepatitei B. Cand testul este po-iti)+ inseamna ca persoana respecti)a are de/a de-)oltata imunitate impotri)a )irusului hepatitei B %emnificatie clinica !nti HBs apar dupa o hepatita cu HB; *semn de con)alescenta sau imunitate, sau dupa )accinare contra hepatitei B. !nti HBs sunt detectabili toata )iata. !u rol de monitori-are a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. &n ca-ul )accinarii anti H;B permite )erificarea necesitatii si

succesului )accinarii anti H;B. . !nti HC; Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti.)irus hepatita C. !nticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica. #aca testul este po-iti) se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de laborator. ;alori normale (egati) %emnificatia clinica !nticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la apro0. 3= 8 dintre persoane. #upa 3 luni de la infectare+ anticorpii sunt detectati la <= 8 din persoanele infectate doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul le-iunilor hepatice si determina se)eritatea bolii+ fiind necesara pentru e)aluarea inceperii tratamentului En-imele hepatice *' T+ '"T, pot fi crescute *ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt distruse, sau pot fi normale+ in functie de perioadele de acti)itate sau inacti)itate a bolii. #aca este depistata pre-enta anticorpilor *HC;.!c,+ se poate determina pre-enta in sange a !R(.ului )iral *HC;.R(!, care confirma pre-enta )irusului in sange !ceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si e)aluarea tratamentului. Este utila si determinarea genotipului )iral+ anumite tipuri de )irus raspun-and mai bine la tratament decat altele. 'enotipul nu are insa legatura cu felul in care )a e)olua boala ca se)eritate. Este util de stiut genotipul )iral doar pentru a putea face o e)aluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul anti)iral. !stfel+ studiile au aratat ca genotipul 1 *cel mai frec)ent in %$!, este cel mai re-istent la tratament. Bolna)ii care au acest tip de )irus au sanse 4=.458 de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul asociat. Bolna)ii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de :58 de a obtine un raspuns sustinut la tratament in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si pre-enta factorilor de risc si calea prin care infectarea s.a produs. . ;#RL "re-entare generala %ifilisul este o boala cu transmitere se0uala determinata de Treponema pallidum. ;#RL si R"R. carbonul sunt teste de screening utili-ate frec)ent in diagnosticarea infectiei simptomatice. Testele se po-iti)ea-a la 9 G 1= -ile de la infectare+ iar un titru ridicat indica o infectie acuta. &mplicatii clinice Testele sunt utili-ate in diagnosticarea si monitori-area terapiei sifilisului. . T"H! "re-entare generala %ifilisul este o boala cu transmitere se0uala determinata de Treponema pallidum. T"H! * testul treponemic de hemaglutinare, este un test utili-at in confirmarea+ stadiali-area si monitori-area terapiei sifilisului. &mplicatii clinice Testele sunt utili-ate in diagnosticarea si monitori-area terapiei sifilisului. !(!L&JE &>$( L '&CE !fectiunea !gent etiologic Test serologic >od de recoltare

;alori normale %&#!*sindromul imuno.deficientei umane, ;irusul H&; EL&%! ")5.9ml sange ;acutainer cu dop rosu negati) %ifilis *lues, Treponema palidum ;#RL+R"R+RBW *Bordette Wasserman, ") 5ml sange fara anticoagulant negati) R!!*Reumatism articular acut,.scarlatina %treptococ beta hemolitic !%L *antistreptoli-inele , ")5.9ml sange ;acutainer cu dop rosu 1==.2==ui Hepatita ! ;H! !nticorpi anti;H! negati) Hepatita B ;HB !nticorpi anti;HB negati) Hepatita C ;HC !nticorpi antiHC; negati) !lergii #i)erse alergene Testul cu anticorpi &gE Testul R!%T ")5.9ml sange )acutainer cu dop auriu negati) Brucelo-a Brucella abortisNsuisN melitesis brucela ")9.1=ml sange )acutainer cu dop rosu absent 'ripa ;irusuri gripale:! !H1(1 !H1(5 Test sanguine EL&%! sau e0udat faringian ")5.9ml sange )acutainer cu dop albastru sau mo) absent ET!>E( B!CTER& L '&C #&( %!('E HE> C$LT$R!:

#efinitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru e0amen bacteriologic %cop . identificarea bacteriilor pre-ente in sange cand se suspectea-a . o septicemie*cu stafilococ+meningococ+bacil 6och.bolna)ul are febra ridicata cu oscilatii mari+frison+stare generala alterata, . totodata se e0aminea-a si re-istenta bacteriilor la antibiotice si chimioterapice.se efectuea-a antibiograma . o bacteriemie:febra tifoida+brucelo-a+endocardita maligna subacuta >ateriale necesare: . garou . manusi sterile+masca faciala . paduri cu alcool si de-infectant pe ba-a de iod . seringa sterila de 1= ml pentru adulti si de 2.5 ml pentru copil . camp decupat steril . 3 sau 4 ace sterile . recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob*unul cu dop galben si unul cu dop albastru, . formular cerere anali-e laborator . recipient pentru transportat anali-ele .comprese . banda/ ade-i) . etichete .ta)ita renala "regatirea echipamentului: se )a )erifica data de e0pirare a recipientelor cu mediile de cultura. Recoltarea: . confirmarea identitatii pacientului* pentru a se e)ita confu-ia si a nu se lua anali-e la un alt pacient,. . se comunica pacientului ce i se )a face+ i se )a e0plica procedura pentru a.i reduce an0ietatea si a ne asigura de cooperarea sa. . se )a e0plica pacientului ca )or fi necesare 3 probe de sange la inter)ale diferite de timp. . se spala mainile bine si se pun manusi sterile . se montea-a garoul pro0imal fata de -ona aleasa pentru punctie . se de-infectea-a -ona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat sau betadine .Curatarea -onei se face dinauntru spre in afara pentru a se pre)eni contaminarea -onei punctionate cu flora e0istenta pe pielea din /ur. . dupa de-infectarea -onei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare . se recoltea-a 1= ml sange intr.o seringa pentru adult si 2 pana la 7 ml pentru copil . se de-infectea-a cu paduri pe ba-a de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura . se schimba acul de la seringa cu care s.a recoltata sangele . se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru

copil . se etichetea-a recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului+ data si ora recoltarii numele medicului care a indicat + temperatura pacientului in momentul recoltarii+ specificarea oricarei antibioteraii recente + suspiciunea de diagnostic. . se transporta imediat la laborator . se descarca seringa+ manusile si acele in recipiente specifice+ separate . se re)erifica locul punctiei pentru a se )edea daca s.a produs hematom.&n ca-ul in care s.a produs hematom se )a presa energic locul timp de 5 minute+ dupa care se aplica comprese calde. E)aluarea re-ultatelor . normal.hemocultura negati)e . patologic Gse identifica germeni patogeni? .se efectuea-a antibiograma Consideratii speciale: . fiecare proba se )a lua la inter)ale de timp specificate si din locuri diferite . se )a e)ita sa se recolte-e de pe catetere sau de pe mana cu linii )enoase prinse recent+ in afara de ca-ul cand se suspectea-a ca respecti)ul cateter a produs sepsisul. . principala complicatie a mane)rei poate fi hematomul REC LT!RE! $R&(E& "E(TR$ ET!>E(E #E L!B R!T R $rina este un lichid biologic de e0cretie+ cu o compo-itie chimica comple0a+ care poate suferi modificari in anumite stari patologice. !nali-a urinei cuprinde : . e0amenul macroscopic :)olum+densitate+culoare+miros+aspect . e0amenul microscopic :sediment.elemente figurate+ celule epiteliale+cilindri . e0amenul bacteriologic.urocultura.pune in e)identa germenii patogeni . e0amenulchimicph+proteine+bilirubina+urobilinogen+nitriti+uree+creatinina+elect roliti* clor+sodiu+potasiu+calciu,+proteine REC LT!RE! . E0aminBri calitati)e.prima urinB de dimineaB . E0aminBri cantitati)e.urina de pe parcursul a 24 h*e0cepie prima urinBcare se aruncB, . "entru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h . "entru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare "roprietBi fi-ice 1.Culoarea.normal galben pai .hematurie rou hemoglobinurie.ca -eama de carne melanurie.neagrB albastru de metilen.albastru antipiretice.portocaliu 2.Transparena.normal.transparentB aspect tulbure.fosfai.nor alb sau rofilamente de mucus

bacteria leucocite sau hematii !spect tulbure fosfati 3.>irosul.normal.slab aromatic datorita aci-ilor )olatile in pre-enta bacteriilor.hidrogen sulfurat in cetoacido-a.acetona !cetone hidrogen ET!>E($L #E $R&(! #eterminarea se face cu stripuri %e determina 1= parametri "roprietBi fi-ice . pH.ul.rinichiul eliminBe0cesul de aci-i din organism prin acidifierea urinii En tubul contort pro0imal pH.ul normal:5.9 >Bsurarea.cu strip.uri &nter)alul de mBsurare de la 5.< Jona indicatoare conine 3 substane:albastru de bromtimol+fenolftaleina i rou.metil Culoarea )irea-B de la galben portocaliu la albastru pH alcalin.contaminarea urinii cu bacterii+leucocite pH acid.cetoacido-a dar numai dacB rinichiul funcionea-B normal . #E(%&T!TE! $R&(!R^ "entru e)aluarea capacitBii de concentrare i diluie a rinichiului i starea de hidratare a pacientului #eterminarea:.cu urodensitometrul cu strip "rincipiu.se determina concentraia ionicB pe ba-a eliberBrii protonilor En pre-ena cationilor cu care formea-Bun comple0 care modificBculoarea indicatorului albastru de bromtimol de la '!LBE( la !LB!%TR$ (ormostenuria.1.=15.1.=25 Hiperstenuria.*S1.=25,.diabet+proteinuria+transpiraii abundente+aport lichidian sca-ut Hipostenuria*R1.=1=,.diabet insipid+aport lichidian crescut &-ostenuria.densitatea urinilor emise En 24 h este egala i En /ur de 1.=1=.aratB incapacitatea rinichiului de a concentra urina in &RC densimetru . 'L$C J! "rincipiu:reacie specificBpentru gluco-B*gluco0ida-a, care nu identifica i alte -aharuri. 0igenul eliminat din reacie modificBculoarea tetrametilben-idinei En albastru. 'lico-uria apare dacB: .crete glicemia peste pragul renal de absorbie*19=.1:= mgNdl, .scade pragul renal Gsarcina

.En tulburari de transport a gluco-ei . C R"&& CET (&C& "rincipiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de (a+pre-ena corpilor cetonici modificBculoarea -onei indicatoare En ;& LET _n urina normalB!B%E(T&````` "re-eni.dacB sursa principal de energie sunt !'cetoacido-a+ inaniie+)BrsBturi abundente+regim alimentar de-echilibrat+efort intens. . "R TE&(ELE "rincipiu:determinarea pe strip se ba-ea-Bpe eroarea proteicBa indicatorilor de pH?culoarea indicatorului )irea-Bde la galbenla albastru _n mod normal cantitatea de proteine eliminata este =+=3.=+2= gN24h i nu este detectatB prin aceastB metodB "roteinuria poate fi:.selecti)B.se eliminBnumai proteine cu '> micB .semiselecti)B.se adaugB&g! i ' .neselecti)B.se pierd i proteine cu '> mare . "R TE&(ELE Cau-ele proteinuriei: o .prerenalB.crete RF' o renalB.se eliminB=+3=.2 gN24h o postrenalB.1.2 gN24 h.proteine tubulare cu '> micB*beta 2 microglobulina, "roteinele Bence.]ones.eliminare de lanuri uoare de &g care precipitB la EncBl-irea urinii la 9= aCi pp.dispare cAnd se EncBl-ete urina la 1==aC . $R B&L&( 'E($L "rincipiu:reacia Ehrlich.sare de dia-oniu care En pre-ena $B' En mediu acid formea-Bun compus R $ _n mod normal doar 18 din $B' a/unge En urinB Crete En: .supraEncBrcarea funciei hepatice .anemii hemolitice+into0icaii+accidente transfu-ionale .alterarea funciei hepatice.hepatite acute i cronice+ciro-B+tumori hepatice . B&L&R$B&(! (ormal nu apare En urinB dar daca este pre-entBeste )orba de Bi con/ugatB*hidrosolubilB, "rincipiu.identificarea cu o sare de dia-oniu care En pre-ena Bi determinB )irarea culorii indicatorului En ;& LET Crete En obstrucia canalului biliar de cBtre calculi+tumori+presiune canaliculara e0trahepaticB+ fibro-a hepaticB . !C&#$L !%C RB&C #ei nu apare En mod normal En urinBpre-ena lui interferBcu determinarea gluco-ei i hematiilor fiind un puternic agent reducBtor "o-iti).la persoanele care consuma cantitBi mari de )it.C i poate arBta o predispo-iie pentru formarea calculilor . (&TR&&&

"rincipiu:En urina En care e0istB bacterii+ nitraii sunt transformai En nitrii+ care EmpreunBcu o sare de dia-oniu formea-Bun deri)at a-o colorat En R $ &ntensitatea culorii este direct proporionalB cu cantitatea de nitrii+ dar nu i cu se)eritatea infeciei . LE$C C&TELE "rincipiu:estera-a leucocitarB EmpreunBcu esterul indolic aflat pe -ona de test i un deri)at dia-o formea-B un compus ;& LET "o-iti) En: .inflamaii ale cBilor urinare datoritBbacteriilor+le)urilor+para-iilor .contaminare cu secreii genitale .leucocituria abacterianBEn pielonefrite cr. . HE>!T&&LE "rincipiu:acti)itatea de tip pseudopero0ida-ic a Hb i >b catali-ea-B o0idarea substanei indicatoare de cBtre un hidropero0id organic la un compus )erde.albastru Testul este po-iti) dacB e0ista Hb dar i hematii.diferenierea pe ba-a sedimentului cu condiia sB fie efectuat imediat Hemoglobinuria.boli hematologice+ hemoli-a intra)asculara+ hemoglobinuria paro0isticB nocturnB Hematuria.le-iuni ale rinichilor si cBilor urinare+calculi+infecii %ediment urinar #efinitie %edimentul urinar este pre-entat de componentele insolubile din urina+ care se obtin prin centrifugare. #intre aceste componente unele sunt pur chimice *acid uric+ urati+ carbonat sau o0alat de calciu+ fosfati alcalini sau amoniacomagne-emii,+ iar mai rar sunt pre-ente 0antina si aminoaci-i de tipul cisteinei+ tiro-inei sau leucinei. !ceste componente chimice sunt pre-ente in stare amorfa sau cristali-ate in forme specifice+ usor de recunoscut la microscop. . %edimentul urinar calitati) E0amenul microscopic direct *intre lama si lamela, sau dupa colorare cu albastru de metilen+ eo-ina+ )iolet de gentiana si %udan &&&+ repre-inta metoda de e)aluare calitati)a a componentelor sedimentului urinar. . %edimentul urinar cantitati) Eset e0amenul care consta in determinarea cantitati)a a elementelor formate din sedimentul urinar dupa una din metodele u-uale: !ddis+ Hamburger+ %tanfeld. Webb. %e pot folosi pentru citirea sedimentului i cititoare automate care anali-ea-BEn timp mai scurt un numBr mai mare de probe i o cantitate mai mare de proba . LE$C C&TELE >a/oritatea sunt ">( dar pot fi i monocite+eo-inofile+macrophage "re-ente En &T$+contaminare cu secreii genitale+pielonefrite cr. (ormal se admit = . 5 leucociteNcAmp microscopic. "atologic * S5 l e u c o c i t e N c A mp , : i n f e c C i i u r i n a r e / o a s e * c i s t i t B + u r e t r i t B , s a u E n a l t e *pielonefritB,.

.HE>!T&& "re-ente En : .le-iuni ale rinichilor sau cBilor urinare Calculi infecii urinare (ormal se admit = . 2 hematii NcAmp microscopic. "atologic : hematurie . microscopicB+S3 hematii NcAmp. macroscopicB+ cAmp plin de hematii . CEL$LE E"&TEL&!LE .scuamoase.din segmentele inferioare ale cBilor urinare*nu au importanB patologicB, .epiteliale renale.din tubii renali+En afeciuni ale parenchimului renal .tran-iionale renale.din uroteliu+apar En procese inflamatorii (ormal .se admi t 3 G 4 celule epi tel iale plateN cAmp mi c roscopic+ pro)eni te dindescuamarea epiteliului care tapetea-B tractul urinar. Fi-iologic : celule mari+ plate+ pa)imentoase care pro)in din straturile superficiale ale)e-icii urinare+ celule cilindrice+ alungite care pro)in din uretrB Di uretere. "atologic:c r e D t e r e a n u mB r u l u i d e c e l u l e epi tel iale *5 G 1=NcAmp, En i n f l a ma C i i l e tractului urinar. . C&L&(#R& H&!L&(& .formai din proteinele care trec membrana ba-alBi coagulea-Bla ni)elul tubilor contori distali i pro0imali . C&L&(#R& 'R!($L & & CER & Cilindri granuloi sunt considerai forma de degradare a cilindrilor hialini Cilindri ceroi se formea-a dupa stagnarea Endelungata En tubi *afectare tubulara cr., . C&L&(#R& CEL$L!R& "ot fi formai din leucocite+hematii+bacterii+le)uri !rata o afectare tubularBacutB . "!R!J&&+LE;$R&+B!CTER&& #intre para-ii cel mai frec)ent apare Trichomonas )aginalis Le)uri.importana patologicB deosebitB Candida Bacterii.coci sau bacili mobili coli trichomonas candida . CR&%T!LE.!C&# $R&C Cel mai frec)ent EntAlnite . CR&%T!LE. T!L!T #E C!LC&$ "ot fi sub formBde mono sau dihidrat+birefringente !par En hipero0alurie+into0icaii cu polietilenglicol "ot arBta un risc de nefrocalcino-B . CR&%T!LE.F %F!T !> (&!C .>!'(EJ&!( _n urina depo-itatBnecorespun-Btor sau asociat cu infecii urinare . CR&%T!LE "!T L '&CE T&R J&(!

LE$C&(!.En boli hepatice gra)e C&%T&(!.En tulburBri ale metabolismului proteic tir leu . CR&%T!LE "!T L '&CE ."re-enCa cristalelor de colesterol este En mod normal EnsoCitB de o proteinurie masi)B. . Cristalele de colesterol sunt foarte rare. #ETER>&(^R& C!(T&T!T&;E . $reeaL15 . 35 gN24 ore "atologic: ;alori crescute: . regim hiperproteic+ diabet -aharat+ hipertiroidism ;alori scB-ute: . perioada de creDtere rapidB+ &R! fa-a de stare+ &RC terminal . Creatinina urinarB ;alori normale : =+: . 2 gN24 ore "atologic: ;alori crescute: . dupB efort fi-ic+ acromegalie ;alori scB-ute: . En imobili-Bri prelungite+ &R! Di &RC.*insuficienta renala acuta si cronica, . !cidul uric urinar ;alori normale =+3 . =+: gN24 ore. "atologic: ;alori crescute: . gutB+ leucemii+ tratament cu corticoi-i. ;alori scB-ute: . &R! Di &RC Biochimie urina Test ;alori normale albumina absent gluco-a absent ph 5+5.7 densitate 1=15.1=25 corpi cetonici absent hematii absent leucocite absent nitriti absent bilirubuna absent urobilinogen absent "athologic "re-enta albuminei.indica o afectiune renala "re-enta gluco-eib#J Elemente patologice in sediment :numeroase leucocite+frc)entehematii+cilindri+germeni+cristali+o0alati "re-enta pigmentilor biliari indica o hepatita )irala*urina are culoare brun inchisa ca berea REC LT!RE! %$>!R$L$& #E $R&(! &nainte de recoltare se efectuea-a igiena regiunii genitale %e recoltea-a prima urina de dimineata %e urinea-a in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina La femei se )a e)ita recoltarea urinei in perioada menstruala #efinitie o recoltarea urinei pentru anali-e de rutina ce pot depista afectiuni renale+diabet -aharat prin pre-enta gluco-ei+elemente patologice+etc %cop

.e0plorator.diagnosticul afectiunilor renale+do-area glico-uriei+etc %e recoltea-a obligatoriu la toti bolna)ii internati >ateriale necesare urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient de unica folosinta curat si uscat etichete formular cerere anali-a laborator recipient pentru transportarea anali-elor la laborator "regatirea pacientului . psihica.informare cu o seara inainte+e0plicarea tehnicii .fi-ica Gse efectuea-a toaleta organelor genitale e0terne cu apa si sapun Efectuarea tehnicii . se recoltea-a dimineata de la prima mictiune . asigurarea intimitatii . i se )a e0plica pacientului imobili-at la pat ca )a trebui sa urine-e intr.o ploscaNurinar?celui care nu este imobili-at i se )a e0plica faptul ca )a trebui sa mearga la toaleta pentru a urina .se pun manusile . din plosca sau urinar se pun cel putin 1=.2= ml urina in recipientul pentru recoltat si se insurubea-a capacul? daca diure-a pacientului trebuie monitori-ata+ restul de urina se )a masura cu a/utorul recipientului gradat . daca accidental se pierde urina pe peretii e0teriori ai recipientului se )a spala si usca . se etichetea-a recipientul cu numele pacientului+ data si ora recoltarii si se )a trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a anali-ei . intar-ierea trimiterii probei la laborator poate altera re-ultatele finale ale probei . se )or spala ploscaNurinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului . pacientii care nu sunt imobili-ati )or merge la toaleta si )or urina in plosca sau urinar dupa care se )a proceda la fel ca mai sus $R&(! #&( 24 RE #eoarece hormonii + proteinele si electrolitii sunt e0cretati in cantitati mici si )ariabile in urina + probele trebuie recoltate pe o perioada e0tinsa de timp pentru a a)ea o )aloare diagnostica . "robele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai u-uale+ deoarece sunt semnificati)e pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada. biecti)e . obtinerea datelor pri)ind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor imbolna)iri . cunoasterea )olumului diure-ei . efectuarea unor anali-a biochimice . urmarirea bilantului lichidian*ingesta.e0creta, >ateriale necesare recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri manusi plosca sau urinar daca este ne)oie recipient gradat daca trebuie monitori-ata cantitati) diure-a etichete formular de cerere anali-e pentru laborator "regatirea pacientului psihica si fi-ica . se e0plica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea

acestuia si pentru a pre)eni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii . se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa.si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina+ sau pe punga urinara daca pacientul este sondat . se )or e0plica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este necesar Recoltarea . confirmarea si )erificarea identitatii pacientului . se cere pacientului sa urine-e dimineata? aceasta urina se arunca . in timpul -ilei+al noptii si prima urina de a doua -i dimineata se colectea-a in recipientul de colectare curat si uscat . recipientul de colectare se pastrea-a la rece pe perioada colectarii*se etichetea-a, . a doa -i dimineata+se masoara e0act cantitatea de urina colectata+se omogeni-ea-a si se trimit la laborator un esantion de 1==ml . esantionul )a fi pus intr.un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se )a nota numele si prenumele pacientului+)olumul urinarN24h+anali-ele cerute Consideratii speciale : .daca pacientul are sonda urinara+ se )a mentine punga urinara pe toata periada recoltarii intr.un recipient cu gheta pus sub patul bolna)ului . daca accidental se pierde una din probe+ recoltarea trebuie sa fie reluata integral Test !ddis Hamburger %cop . studiul cantitati) al elementelor figurate din urina hematiilor+ leucocitelor si a cilindrilor din urina . "regatirea bolna)ului psihica si fi-ica . informarea+e0plicarea necesitatii e0amenului +obtinerea consimtamantului . se anunta bolna)ul cu o -i inainte de efectuarea probei . dimineata bolna)ul este rugat sa urine-e+se notea-a ora ?aceasta urina se arunca . din acest moment bolna)ul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore . nu consuma lichide in tot acest timp "regatire materialelor . se pregateste recipientul pentru recoltare . se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale e0terne Recoltarea urinei . dupa 3 ore se efectuea-a toaleta organelor genitale e0terne cu apa si sapun . se recoltea-a intreaga cantitate de urina si se masoara )olumul . se trimite la laborator 5=ml+ intr.un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se )a nota numele si prenumele pacientului si )olumul urinar colectat &nterpretare . normal se elimina =.1===hematiiNmin si 1===.2===leucociteNmin . patologic GeliminareS1=====elementeNmin . hematuria macroscopica apare cand se eliminaS3=====HNmin "roba celor trei pahare %e pune bolna)ul sB urine-e En trei pahare diferite. _n primul

pahar se colectea-B urina de la Enceputul micCiunii+ En cel de.al doilea aceea de la mi/locul ei+ iar En cel de.al treilea urina de .la sfArDitul micCiunii. %e presupune cB este )orba de o hemoragie reno.uretralB cAnd hematuria este pre-entB En toate cele trei pahare *hematurie totalB,. Hematurie pre-entB numai En ultimul pahar *hematurie terminalB, sugerea-B o hemoragie )e-icalB. Hematurie pre-entB numai En primul pahar *hematurie iniCialB, presupune o hemoragie de origine prostaticB sau uretralB. B!CTER& L '&E $rocultura "re-entare generala Cultura urinii este cel mai utili-itat test in diagnosticul infectiei urinare. Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ` $rocultura presupune i-olarea si identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar. #efinitie . e0amenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni %cop diagnostic al infectiilor urinare+ prin punera in e)identa a germenilor patogeni >aterial necesare .recipient steril de unica folosinta cu capac+materiale pentru toaleta organelor genitale e0terne "regatire pacient .psihica.informare+e0plicarea tehnicii si necesitatea ei+consimtamant .fi-ica.toaleta organelor genital e0terne cu apa si sapun inainte de recoltare Tehnica recoltarii . se recoltea-a prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara . se recoltea-a inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 9-ile inaintea recoltarii . cu 12ore inainte nu )a consuma lichide . nu )a urina cu 7 ore inainte . se efectuea-a obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale e0terne cu apa si sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril . spalarea si stergerea se fac in sens unic+din fata in spate ?la barbat dinspre meatul urinar spre santul balanopreputial*glandul fiind decalotat, . stergerea se face c user fi-iologic steril sau apa fiarta si racita . la pacientele cu scurgeri )aginale se recomanda introducerea unui tampon steril in )agin si apoi recoltarea probei . la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat . la nou.nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale e0terne se fi0ea-a in /urul penisului sau )ul)ei orificiul pungii speciale pentru recoltare . la bolna)ii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sonda/ )e-ical sau punctie suprapubiana . se urinea-a la toaleta primii 1==mlurina si fara a intrerupe /etul de urina se recoltea-a 5.1=ml din /etul mi/lociu in urocultorul steril+cu gri/a pentru a nu atinge

gura acestuia de tegumente sau len/erie . restul urinei se e)acuea-a la toaleta . recipientul se inchide cu capac ermetic+a)and gri/a sa nu se atinga interiorul capacului sau recipientului . daca accidental urina s.a prelins pe peretii e0teriori ai recipientului se )or spala si usca . pacientului i se sugerea-a sa se spele bine pe maini . se )a eticheta recipientul . trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administrea-a . se atasea-a formularul de cerere a anali-ei la recipient si proba se )a trimite la laborator imediat "entru sugari . %e spalB -ona urogenitalB cu apB Di sBpun Di se tamponea-B cu+ comprese sterile pentru a se usca. . %e fi0ea-B punguCa sterilB prin intermediul ben-ilor ade-i)e En /urul orificiului urinar. . "unga este bine fi0atB dacB orificiul urinar se aflB En interiorul acesteia. . %e )erificB fermitatea aderBrii ben-ilor de fi0are la tegumentul copilului pentru a se e)ita scurgerea urinei pe lAngB pungB Di contaminarea acesteia. . #upB recoltare+ punga se de-lipeDte de tegumentul copilului Di cele douB ben-i ade-i)e se lipesc Entre ele asigurAndu.se astfel Enchiderea pungii. "ungB pediatricB de recoltare a urinei &nterpretarea )alorilor normal urocultura este negati)a pathologic.pre-enti germeni patogeni 'ermenii intalniti cel mai frec)ent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae *Escherichia colli+ "roteus+ 6lebsiella+ Enterobacter+ Citrobacter+ "ro)idencia,. #ar mai pot fi i-olati din infectiile urinare si germeni din alte grupe: %taph@lococcus+ Enterococcus+ "seudomonas+ !cinetobacter+ !lcaligenes+ !cromobacter+ Haemophilus. dupa identificare se determina antibiograma &n situatii speciale+ urina se poate recolta direct din )e-ica prin punctie suprapubiana Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda )e-icala*c a demeure d, . se clampea-a tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei . se pun manusile? . daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular+ acesta se )a de-infecta cu paduri cu alcool apoi se )a aspira urina cu o seringa de 2= ml care se )a goli in recipientul steril . daca nu e0ista acel orificiu si cateterul )e-ical este din cauciuc se )a recolta proba din cateter? . se )a de-infecta cu paduri antiseptice o -ona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drena/? . se lasa timp de 1minut+pentru ca antisepticul sa se usuce .apoi se )a intepa cu o seringa cu ac si se )a aspira 5 ml? . se introduce in urocultor*recipient steril cu capac, . recipientul se etichetea-a si se trimite la laborator imediat specificandu.se+ daca este

ca-ul+ tratamentul cu antibiotic pe care.l urmea-a pacientul . nu se recoltea-a din sacul colector . nu se recoltea-a prin deschiderea sistemului inchis >!%$R!RE! "H.$L$& $R&(!R: >ateriale necesare : . manusi . recipient de recoltare . ben-i specifice pentru masurare ph.ului urinar . cartela standard de citire >asurare : . confirmarea si )erificarea identitatii pacientului . se spala mainile si se pun manusile . i se e0plica pacientului procedura . i se da pacientului recipient si i se e0plica cum sa colecte-e proba de urina . se scufunda banda conform prospectului de utili-are si apoi se citeste . Consideratii speciale . se )a utili-a o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului+ nu cu mult inainte+ deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph.ul . . se )a lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph.ul urinii este mai acid decat ph.ul urinar diurn . REC LT!RE! >!TER&&L R FEC!LE #efinitie . materiile fecale.scaunul.cuprind resturile alimentare supuse procesului de digestie si eliminate prin defecatie %copul recoltarilor . depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolna)iri digesti)e . depistarea purtatorilor de germeni . depistarea tulburarilor de digestie alimentara . stabilirea diagnosticului E0amene efectuate . e0amen macroscopic :cantitate+forma+aspect+miros+ consistenta . e0amen bacteriologic.coprocultura.permite diagnosticarea bolilor infectioase+gastrointestinale prin depistarea bacilului di-enteric+tific+tuberculos+)ibrioni holerici+salmonella . e0amen para-itologic.depistarea para-itilor sau a oualor de para-iti . e0amen biochimic.ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie+pre-enta microscopica a sangelui etc. >etode de recoltare . scaun spontan sau pro)ocat . direct din rect cu tampon steril . cu sonda (elaton.la copii >ateriale necesare . material de protectie pentru pacient si pat

. ba-inet steril . material pentru toaleta perianala . coprocultor cu sau fara mediu de cultura . tub cu tampn sterile montat pe porttampon . sonda (elaton 17.1: si seringa pentru aspiratie . banda ade-i)a transparentascotchpentru o0iuri . port.lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda ade-i)a . pentru sugari scutec sterili-at . purgati)e saline . etichete . formulare pentru anali-e laborator "regatirea bolna)ului psifica si fi-ica . se informea-a pacientul . se )a e0plica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea mane)rei de recoltare . se instruieste pacientul pentru etapele de lucru : . toaleta regiunii perianale . utili-area de )as colector steril . interdictia de a urina in plosca . pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate . adoptarea po-itiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect .ingerarea unui purgati) salin pentru a fa)ori-a defecarea . se goleste )e-ica urinara . se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare . pastrarea scaunului dupa eliminare la rece+atunci cand prelucrarea nu se face imediat E0ecutie recoltare din scaun spontan sau pro)ocat . colectarea materiilor fecale este reali-ata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la pregatirea pacientului . se prote/ea-a patul cu musama+ale-a . se asea-a ba-inetul sub bolna) . se recoltea-a cu lingurita recipientului cca5=g fecale din diferite parti suspecte cu continut de mucus+puroi+sange + . se introduce lingurita in recipient . in ca-ul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucrea-a +se recoltea-a o portiune din materiile fecale pe mediu de conser)are*H4gradeC,pentru a fi prelucrat mai tar-iu recoltarea din rect cu tampon steril . se e0plica procedura pentru a.i reduce an0ietatea si a ne asigura de cooperarea sa . se asigura intimitatea pacientului . se asea-a pacientul in decubit lateral stang .se imbraca manusi de protectie .se spala -ona perianala a pacientului cu apa si sapun . se departea-a fesele bolna)ului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect

. se introduce aplicatorul eprubeta . se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala mainile . se etichetea-a proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul recoltarea cu sonda (elaton.la copii . se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 1=.15cm . se aplica la capatul e0terior al sondei o seringa cu care se aspira in sonda continutul . se indepartea-a sonda si se goleste continutul prin insuflare intr.o eprubeta sterila . produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fi-iologica sterila sau lichid conser)ant. Transportul "rele)atele de materii fecale destinate e0amenelor microbiologice se transporta la laborator in cel mai scurt timp *2 ore de la prele)are,. #aca nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conser)are si transport &nterpretarea re-ultatelor &-olarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica e0aminata confirma fie starea de boala fie de purtator &n mod obligatoriu se efectuea-a si antibiograma &n ca-ul i-olarii unui germen din grupul ;ibrio se anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri *#irectia de "olitie %anitara,. recoltarea pentru e0amen copropara-itologic . E0amenul para-itologic al materiilor fecale )i-ea-a decelarea pre-entei para-itilor intestinali . E0amenul se efectuea-a in conditiile regimului alimentar obisnuit al pacientului. . Recoltarea se face in recipiente curate. %unt necesare circa 3g de materii fecale . "entru e0aminarea o0iurilor+recoltarea o efectuam din regiunea anala+pliurile anale iar la copii de sub unghii*copii se scarpina in regiunea anala pruriginoasa, . "entru oua de para-iti se recoltea-a prin raclare cu o spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale . %e raclea-a pielea din )ecinatatea orificiului anal . Raclarea se face la 2.3 ore dupa culcare sau dimineata de)reme .#upa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si sterile si se trimite la laborator . La copii se recoltea-a mucus na-al si depo-it de sub unghii.se inmoaie marginea unghiei cu hidrat de sodiu sau potasiu18 dupa care se curata capatul pro0imal al unghiei cu un tampon sau o pensa. o >aterialul recoltat se introduce in eprubete si se trimite la laborator &ngri/irea ulterioara a pacientului . %e efectuea-a toaleta regiunii anale . %e a/uta pacientul la imbracat si se asea-a comod . %e aeriseste salonul E0amenul biochimic %e pun in e)identa bilirubina+aci-i biliari+substante proteice*creatoree,+aci-i organici+sangele+grasimile*steatoree,+pre-enta puroiului etc. "entru punerea in e)identa a fermentilor digesti)i si aprecierea capacitatii functionale a tubului digesti)+recoltarea materiilor fecale )a fi precedata de un regim alimentar

bogat in toate elementele regimului mi0t.timp de 3 -ile*dieta %chmidt %trasburger, Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte "re-entare generala Testul !dler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un test des utili-itat pentru screeningul sangerarilor digest)e. Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse *gastrointestinale,+ pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena. !numite medicamente cum ar fi fierul+ bismutul+ pot innegri scaunul putandu.se pune diagnosticul gresit de melena. #e asemenea+ aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale+ deoarece :=8 din pacientii cu aceste boli pre-inta sangerari oculte. "e de alta parte+ un singur test po-iti) nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. "entru a putea fii considerat po-iti)+ testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intr.o perioada anume+ timp in care pacientul )a respecta o dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu toate acestea+ un test po-iti) si in aceste conditii+ nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala pro)ocata de ulcer gastric+ di)erticulo-e etc. Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante *sau a unei hartii impregnate cu substanta respecti)e, peste proba de scaun + aparand aproape imediat o coloratie specifica in ca-urile in care sangele pierdut prin scaun este mai mult de 5 ml pe -i. !ceste anali-e sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici+ indepistabile ochiului uman+ dar repetandu.se + potduce la anemii se)ere. >ateriale necesare >anusi ba-inet recipient colector substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta * din kitul de testare, "regatirea bolna)ului . timp de 3 -ile bolna)ul )a primi un regim lacto.fainos.regim alb . nu se administrea-a medicamente pe ba-a de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se )or intrerupe 3 -ile inainte de recoltare . sunt inter-ise legumele )er-i+ciocolata preparate de carne . nu se fac e0tractii dentare inainte de recoltare . se obser)a daca bolna)ul pre-inta epista0is+gingi)oragii pentru a nu se obtine re-ultate fals po-iti)e Recoltare se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recoltea-a conform procedurii de recoltare a probelor din scaun se )a duce proba imediat la laborator sau+ daca a)em kitul de recoltare+ se )a respecta intocmai prospectul de utili-are se spala mainile bine si se toaletea-a pacientul daca este imobili-at se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau )er-i pe hartia testului Consideratii speciale . ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina+ solutie sapun+ hartie igienica apoi o testam conform indicatiilor de utili-are a kitului . testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este pre-enta in tot scaunul format+ iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului . se )a )erifica data e0pirarii kitului de testare . pacientul )a fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre+ fara carne+ fara peste+ fara

napi+ gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positi)e. #ieta trebuie tinuta intre 4:.92 ore inaintea testului . de asemenea+ tot cu 4:.92 ore inainte de testare+ se )a intrerupe medicatia care poate afecta re-ultatul *fier+ potasiu indometacin+ steroi-i, . daca pacientul isi face singur acasa testarea+ )a trebui instruit cu atentie in ceea ce pri)este procedura . unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate Icolorcare. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile+ nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat. . !stfel+ pacientul )a respecta dieta specifica cu 4:.92 ore inainte de testare. . "acientul este in)atat sa indeparte-e orice de-infectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea de-infectantului de toaleta. . #upa defecare+ este instruit sa nu arunce hartie igienica in )asul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta re-ultatul. . &n cele 5 minute imediat dupa defecare+ )a desface kitul de testare si )a arunca testerul in toaleta+ care )a pluti pe suprafata apei din toaleta. . "acientul )a citi re-ultatul dupa 15.3= de secunde. #aca scaunul are sangerari oculte+ testerul se )a colora in albastru sau )erde. "acientul )a trebui sa repete testarea la trei scaune diferite+ sa.si note-e re-ultatele si sa le pre-inte medicului. REC LT!RE! %"$TE& : #efinitie . %puta repre-intB totalitatea secreCiilor ce se e0pul-ea-B din cBile respiratorii prin tuse. %cop . !nali-e de laborator: citologice.determinarea celulelor maligne atipice in ca-ul tumorilor maligne bronho.pulmonare bacteriologice.determinarea germenilor patogeni +b.6och para-itologice.determinarea para-itilor*taenia echinococus care produce chistul hidatic pulmonar, micologic.determinarea ciupercilor*candida albicans, >ateriale necesare recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie "etri sterila aerosoli masca faciala+manusi ta)itaNpunga pentru )oma pahar cu apB Der)eCele sau batiste de unicB folosinCB "regatirea pacientului se anunCB Di i se e0plicB necesitatea e0ecutBrii e0aminBrii nu mananca+nu fumea-a se instruieDte sB nu EnghitB sputa sB nu o EmprBDtie sB e0pectore-e numai En recipientul dat sB nu introducB En )as Di sali)a Tehnica recoltarii >etoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este e0pectoratia+ care uneori poate necesita nebuli-are in prealabil+ hidratare+ drena/ postural. metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si+ foarte rar+ bronhoscopia. !spiratia traheala este contraindicata imediat postprandial+ la pacientii cu )arice esofagiene+ laringospasme. Trebuie+ de asemenea+ efectuata cu atentie la pacientii cardiaci+ deoarece poate agra)a aritmiile. pacientul este ase-at pe un scaun sau la marginea patului in po-itie se-anda.

#aca nu poate+ se ridica patul in po-itie semise-anda cu genunchii putin ridicati *po-itia FoWler, se cere pacientului sa.si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti, pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. !poi i se cere sa tuseasca si sa e0pectore-e in recipientul steril se recoltea-a 5.15ml sputa proaspata pentru depistarea b.6och in 3 recipiente succesi) se pun manusile se atasea-a capacul recipientului etans si se curata e0teriorul acestuia daca este ca-ul se arunca manusile la deseuri contaminate se etichetea-a recipientul cu numele pacientului+ + data si ora recoltarii+ presupusul diagnostic+ daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian >aterial necesare tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila Tehnica recoltarii se ume-eDte tamponul de )atB cu apB distilatB sterilB se apasB limba cu spatula se introduce tamponul En faringe cerAnd pacientului sB tuDeascB sputa eliminatB se prinde pe tamponul de )atB care se introduce imediat En eprubeta sterilB frotiul laringian se recoltea-B de cBtre medic pBtrun-And cu tamponul En laringe sub control laringoscopic Recoltarea sputei prin spalatura gastrica . se recoltea-a din stomac prin spalatura gastrica la bolna)ii care nu pot e0pectora si inghit sputa . se introduce sonda *Einhorn sau Faucher,+ En stomac+ dimineaCa+ pe nemAncate . se introduc prin sondB 2==ml apB distilatB+ bicarbonatatB28+ cBlduCB+ care este e)acuatB imediat sau e0trasB cu seringa . lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru cB germenii cButaCi pot fi distruDi dacB stau mai mult timp En contact cu mediul acid al sucului gastric . dacB recoltarea se face pentru EnsBmAnCare Di lichidul trebuie trimis la alt laborator+ sucul obCinut poate fi neutrali-at cu bicarbonat de (a Recoltarea sputei prin spalatura bronsica . se utili-ea-B la pacienCii cu TBC ca)itarB+ care nu e0pectorea-B . se pun En e)idenCB bacili EncapsulaCi En submucoasB+ care nu apar En mod obiDnuit En sputB . se introduc En recipientul de aerosoli 5ml ser fi-iologic si teofilinB . pacientul inhalea-B de cEte)a ori prin inspiraCii adAnci+ repetate+ urmate de e0piraCii scurte . se face o scurtB pau-B de 4.5sec Di se repetB pAnB la aerosoli-area Entregii cantitBCi de lichid . dupB aspiraCii+ pacientul Encepe sB tuDeascB chiar dacB nu a tuDit niciodatB . sputa e0pectoratB se recoltea-B Enrecipientul steril+ recoltarea se repetB -ilnic+ En urmBtoarele 4 -ile+ En )ase separate Consideratii speciale: . se )a sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a e)ita e0pectorarea de sali)a in loc de sputa . pentru a stimula secretia de sputa se poate face drena/ postural inainte de recoltare . sputa recoltata prin e0pectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea

aspiratia traheala poate oferi o anali-a mult mai corecta a sputei+ dar este o mane)ra in)a-i)a care este folosita doar la pacientii care nu pot e0pectora. . REC LT!RE! ET%$#!T$L$& F!R&('&!( #efinitie . E0udatul faringian este un lichid re-ultat En urma unui proces inflamator faringian %cop E0plorator #epistarea germenilor patogeni de la ni)elul faringelui En )ederea tratamentului #epistarea persoanelor sBnBtoase purtBtoare de germeni &ndicatii de recoltare E0amenul microbiologic al e0sudatului faringian se efectuea-a pentru: diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice+ confirmarea diagnosticului de difterie+ depistarea purtatorilor de %. p@ogenes+ diagnosticul unor )iro-e respiratorii. recoltarea se face nu numai En angine + ci Di En alte boli care pot fi declanDate de o infecCie faringianB *nefrite+ R!!,+scarlatina >ateriale*de >asca +manusi protectie+sterile + nesterile, %patulB lingualB EprubetB cu tampon faringian Eprubete cu medii de culturB %er fi-iologic sau glicerinB 158 TB)iCB renalB Ta)a medicala %ursa de lumina Bilet de trimitere la laborator "regatirea pacientului "regBtire psihicB %e e0plicB necesitatea recoltBrii %e anunCB Di i se e0plicB tehnica "regBtire fi-icB %e anunCB sB nu mBnAnce+ sB nu bea apB+sa nu fumea-e. %B nu i se instile-e soluCii de-infectante En nas+ sB nu facB gargarB (u se administrea-a antibiotice inaintea recoltarii (u face toaleta dintilor inainte de recoltare %e recoltea-a inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii+ gargarisme sau ingestia de alimente %e aDea-B pacientul pe un scaun cu gatul in usoara e0tensie+ faringele bine e0pus prin iluminare si deprimarea ba-ei limbii cu apasator de limba steril Efectuare . asistenta se spalB pe mAini Di se de-infectea-B cu alcool+pune manusile de protectite .iDi pune masca de protecCie . in)itB pacientul sB deschidB gura si sa pronunte )ocala Ia . deschide eprubeta cu tamponul faringian . apasB limba cu spatula lingual . tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponea-a ferm orice -ona inflamata+ -onele purulente sau ulcerate. . in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale. . de-lipeDte o porCiune din falsele membrane *cAnd este ca-ul, . introduce tamponul faringian En eprubeta . la indicaCia medicului+ Entinde produsul obCinut pe lame de sticlB . pentru frotiuri colorate se EnsBmAnCea-B imediat pe medii de culturB+ succesi) douB eprubete din aceeaDi recoltare . se spalB pe mAini cu apB Di sBpun "regBtirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie reali-ate in cel mult 2 ore de la prele)are daca nu se utili-ea-a medii de conser)are si transport si in ma0imum 24 de ore+ daca se apelea-a la acestea. (u se accepta din

teren prele)ate uscate+ fara mediu de transport. dacB nu este posibilB EnsBmAnCarea la patul bolna)ului+ tamponul se ume-eDte En prealabil cu ser fi-iologic sau glicerinB 158 %e reoragani-ea-B locul (otarea En foaia de obser)aCie se notea-B data recoltBrii dacB s.au fBcut EnsBmAnCBri sau nu Consideratii speciale Enainte de recoltare se inspectea-B regiunile de unde urmea-B sB se recolte-e se e)ita imbibarea tamponului cu sali)B si atingerea dinCilor . REC LT!RE! ;!R%!T$R&L R #efinitie . ;BrsBtura repre-inta un refle0 de e)acuare a continutului gastric pe gura %cop se fac e0aminBri macroscopice + bacteriologice+ chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii pri)ind continutul gastric >aterial necesare 2 tB)iCe renale curate Di uscate pahar cu apa aromatB muDama + ale-a prosop "regatirea bolna)ului psihica si fi-ica )a fi Encura/at Di susCinut En timpul )BrsBturii se aDea-B En po-iCie De-And sau decubit dorsal cu capul Entors lateral se aDea-B sub cap sau En /urul gAtului un prosop se prote/ea-B len/eria de corp Di de pat cu muDama sau tra)ersB Tehnica . se EndepBrtea-B prote-a dentarB dacB e0istB . tB)iCa renalB se oferB pacientului sau este susCinutB de cBtre asistentB . asistenta spri/inB fruntea bolna)ului . dupB )BrsBturB se EndepBrtea-B tB)iCa . dacB )arsB dupB inter)enCii chirurgicale abdominale+ )a fi sfBtuit sB.Di comprime uDor cu palma plaga operatorie . se oferB paharul cu apB sB.Di clBteascB gura *scuipB En altB tB)iCB, &ngri/iri dupa tehnica se Dterge gura pacientului se EndepBrtea-B materialele folosite se aDea-B pacientul En po-iCie comodB Di se acoperB se aeriseDte salonul se supra)eghea-B pacientul En continuare in funcCie de obser)aCie se notea-B aspectul macroscopic+ cantitatea %imptome ce insotesc )arsatura . dureri abdominal . greata.sali)atie . cefalee . )erti/ . transpiraCii +tahicardie . deshidratare . emisie fBrB efort +En /et+fara greata+fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana REC LT!RE! %ECRET&&L R "$R$LE(TE %ecreCiile purulente se recoltea-B de pe suprafaCa tegumentelor+ din plBgi supurate+ ulceraCii+ organele genitale+ con/uncti)a

ocularB+ le-iuni ale ca)itBCii bucale Di din conductul auditi) e0tern. %cop e0plorator . depistarea florei microbiene generatoare Di efectuarea antibiogramei terapeutic . e)acuarea Di tratarea secreCiilor purulente >ateriale . eprubete+ ansB de platinB . 2.3 lame de sticlB bine degresate . seringi Di ace . ser fi-iologic . alcool iodat . tincturB de iod .betadine . pipete "asteur "regBtirea pacientului . psihic: se anunCB Di i se e0plicB necesitatea efectuBrii e0aminBrii . fi-icB: se aDea-B En po-iCia adec)atB Recoltarea din )e-icule + pustule + ulceraCii . se curBCB Di se de-infectea-B suprafaCa )e-iculelor+ pustulelor+ulceraCiilor . se sterili-ea-B ansa prin EncBl-ire la roDu Di se aDteaptB sB se rBceascB . se recoltea-B o micB porCiune de puroi+ de sub crustB sau de la marginea ulceraCiilor . materialul recoltat se trece pe o lama de sticlB sterilB . se efectuea-B frotiu Recoltarea din papule + noduli sau alte le-iuni inflamatoare . se de-infectea-B tegumentele cu tincturB de iod . se puncCionea-B regiunea cu un ac steril montat la seringB . se plimbB acul En mai multe direcCii pAnB se obCine sero-itate la aspirare . se spalB seringa cu ser fi-iologic sau mediu de culturB . se introduce lichidul Entr.o eprubetB sterilB Recoltarea puroiului din abcese+ flegmoane+ colecCii abcesul+ flegmonul este deschis .se recoltea-B aseptic cu o pipetB "asteur+ flambatB Di rBcitB sau cu o ansB de platinB cAnd abcesul este Enchis .recoltarea se face cu seringa prin puncCionare . transportul produsului se face En cel mult 2 ore+ iar pentru anaerobi se anunCB laboratorul cu o orB Enainte pentru regenerarea mediilor . e0amenul direct *citobacteriologic, se face pe lama coloratB >a@.'rumWald.'iemsa . REC LT!RE! %ECRET&&L R (!J!LE >aterial necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fi0at pe porttampon etichete formulare pentru laborator Efectuare . confirmarea identitatii pacientului . se e0plica procedura pentru a.i reduce an0ietatea si a ne asigura de cooperarea sa . se e0plica pacientului ca )a a)ea sen-atie de stranut sau )oma dar ca procedura )a dura mai putin de un minut . se asea-a pacientul se-and la marginea patului sau intr.un scaun cu fata la asistenta . se cere pacientului sa.si sufle nasul . se cere pacientului sa.si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si in)ers. %e )a introduce tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine . se cere pacientului sa.si tina capul pe spate. %e introduce cu blandete aplicatorul apro0imati) 9+5.1= cm tinand capatul cu tampon langa septul na-al. %e roteste repede

tamponul si se scoate . alternati)+ se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele )alului palatin rotindu.l repede . se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura . se arunca manusile si se spala mainile . se eticheta-a probele+ se completea-a formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator . REC LT!RE! %ECRET&&L R T&CE >ateriale necesare: manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport otoscop+specul auricular etichete seringa de 1= ml+ ac steril formular anali-e laborator Recoltare: . se spala mainile si se pun manusile . se curate cu blandete e0cesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si comprese de tifon . se introduce aplicatorul in canalul auditi) si se roteste cu blandete de.a lungul peretelui canalului+ pentru a nu le-a timpanul . se retrage aplicatorul cu gri/a pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu de transport . se etichetea-a corespun-ator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator . recoltarea din urechea medie se face de catre medic+ dupa toaletarea urechii e0terne cu ser fi-iologic si comprese+ prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa . proba se trimite imediat la laborator . REC LT!RE! %ECRET&&L R C$L!RE >ateriale necesare: manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon Recoltare: . se spala mainile si se pun manusi sterile . se sterg ochii si e0cesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon+ dinaunru inspre afara . se retrage pleoapa inferioara pentru a e)identia sacul con/ucti)al. %e roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste co/uncti)a a)and gri/a sa nu atingem si alte suprafete . se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular+ pentru a pre)enii iritatiile corneene datorita miscarilor bruste . daca este necesara recoltare corneana+ aceasta se )a face de catre medic+ utili-and un dispo-iti) special cu inel . se introduce imediat aplicatorul sau dispo-iti)ul cu inel in tubul cu mediul de transport . se arunca manusile la deseuri contaminate . se etichetea-a proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele Consideratii speciale:

. nu se )a folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a pre)eni iritatiile ochiului si modificarea re-ultatului probei daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se )a cere a/utoru unui coleg pentru a.i tine capul nemiscat in timpul recoltarii+ pre)enind astfel le-arile oculare datorita miscarilor bruste . REC LT!RE! %ECRET&&L R #&( "L!'! >ateriale necesare: manusi sterile+ camp steril paduri cu alcool+ betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 1= ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare anali-e laborator Recoltare . se spala mainile+ se pregateste un camp steril+ se pun manusile sterile . se inlatura pansamentul cu o pensa sterila . se curata -ona din /urul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu bacterii din -ona adiacenta plagii . pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac+ se introduce in plaga+ se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice . se trimite proba imediat la laborator . se arunca manusile la deseuri contaminate . se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii . REC LT!RE! %ECRET&&L R ;!'&(!LE #efinitie . %ecretiile )aginale sunt transsudate ale mucoasei )aginale ce contin cellule epiteliale descuamate si germeni in functie de )arsta+sanatate sau boala . "h.ul acid are rol in aparare contra infectiilor e dupa menopau-a flora )aginala este asemanatoare cu flora )ul)ara prin absenta germenilor din grupul lactobacillus care mentine "h.ul %cop . determinarea agentilor patogeni . stabilirea diagnosticului bacteriologic . stabilirea tratamentului . descoperirea proceselor tumorale >aterial necesare . pregatirea mesei ginecologice.se asterne un cearsaf sau ale-a de unica folosinta . se pregateste trusa de e0aminare:)al)e )aginale+speculum )aginal+pense+ . tampoane de )ata . porttampon+lame . manusi de protectie+ . )aselina+antiseptic . ta)ita renala . sursa de lumina

. creion dermatograf+ . formular. anali-e laborator "regatirea bolna)ei psihica si fi-ica se anunta bona)a si se e0plica necesitatea + importanta+ si inofensi)itatea tehnicii cu 2 -ile inainte repaus terapeutic si se0ual pacienta este a/utata sa se de-brace si sa se ase-e in po-itie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale e0terne cu apa calduta+ e)itarea oricarei substante de-infectante si a sapunului ` Locul recoltarii . colul uterin+fundul de sac #ouglas . orificiul glandelor Bartholin . meat urinar Efectuare Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog !sistenta medicala Gpregateste materiale+pacienta+ser)este medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de protectie se indepartea-a labiile mari si mici cu mana stanga se recoltea-a cu tamponul fi0at pe porttampon separat din )agin+ uretra si colul uterin recoltarea se face cu )al)e si specule+produsul recoltat din col+ sau uretra sa nu )ina in contact cu peretii )aginului * acesta are flora proprie, se efectuea-a cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat &ngri/irea bona)ei dupa tehnica bolna)a )a fi a/utata sa coboare de pe masa ginecologica sa se imbrace )a fi condusa in salon si a/utata sa se instale-e comod in pat "regatirea produsului pentru laborator se completea-a buletinul de anali-a+se notea-a e0amenul cerut+ pro)enienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie e0aminate in ma0im 1.2ore se transporta la laborator in ma0im o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura . e0aminarea bacteriologica . cate 2 frotiuri pe lame de sticla + separat pentru fiecare produs recoltat G trimise la laborator . notare pe lama : pro)enienta produsului * secretie )aginala sau secretia colului uterin+ ultima este sterila in mod obisnuit, . lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea e0aminarii dupa diferite coloratii . insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii * medii cultura functie de germenii cautati, E0amen microscopic . Tip & . epitelii si lactobacili* secretie normala, . Tip && G epitelii+ lactobacili+ rari bacili gram. negati)i sau leucocite . Tip &&& G epitelii+ f. rari lactobacili+ f. frec)enti bacili gram. negati)i+ coci gram. po-iti)i si negati)i+frec)ente leucocite . Tip &; G rare epitelii+ lactobacili absenti+ f. frec)ente leucocite+ f. abundenta flora mi0ta + Trichomonas )aginalis pre-ent. E0amen bacteriologicc E0.bacteriologic depistea-a germeni patogeni care au pro)ocat

o infectieBT%*boli cu transmitere se0uala, se fac recoltari cu tampon steril in eprubete din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura punerea in e)identa Trichomonas )aginalis G se utili-ea-a secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul )aginal+* mai ales cele din fundul de sac )aginal, se e0ecuta frotiuri uscate la aer daca se pot e0amina imediat G se fac preparate nati)e intre lama si lamela + lama fiind preincal-ita daca secretia este prea )ascoasa L produsul de pe )arful ansei se amesteca cu o picatura de ser fi-iologic G in mediul fluid proto-oarul se misca mai acti) L mai usor recunoscut E0aminari micologice recoltari din )agin din depo-itele cremoase + albe+ cu aspect de pseudomembrane N orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr. frotiu nati) si colorat si e0aminari directe intre lama si lamela E)aluarea re-ultatelor patologic :Trichomonas )aginalis+Candida !lbicans+(eisseria gonorhee*gonococ, etc . TE%T$L "!"!(&C L!$ Testul citologic "apanicolau * numit si Babes. "apanicolau dupa denumirea doctorului roman !urel Babes+ care a preconi-at depistarea precoce a cancerului genital feminine prin e0aminarea frotiului cito)aginal, este o anali-a obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cer)i0 si apoi fi0area lor pe o lama de sticla. #esi anali-a celulelor din cer)i0 este cea mai des folosita+ testul "apanicolau permite si e)aluarea citologica a celuleor colului )aginal si endocer)icale. >ateriale necesare : %pecul )aginal manusi "ap stick applicator cu ti/a si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru citire microscopica fi0ati)e lampa a/ustabila camp formulare cerere anali-e laborator Recoltare: . confirmarea identitatii pacientei . se e0plica procedura pacientei . se spala mainile . se e0plica pacientei importanta rela0arii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea e0aminarii si recoltarii . se cere pacientei sa mictione-e inainte de efctuarea procedurii de recoltare . se asigura intimitate si se cere pacientei sa se de-brace de la brau in /os . este acoperita cu un halat de unica folosinta si a/utata sa se ase-e pe masa ginecologica . se potri)este lampa pentru lumino-itate ma0ima in -ona genitala . se inlatura halatul din -ona genitala . se ofera manusi medicului si speculul )aginal. (u se )or folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu re-ulatul testului. %e poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia. . se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a pre)eni tresarirea si incordarea musculaturii

. se sugerea-a pacientei sa se rela0e-e si sa respire adanc in timpul introducerii speculului. . dupa introducerea specului acesta este largit pentru e0punerea cer)i0ului si apoi blocat pentru inceperea recoltarii . se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele -one. #upa fiecare recoltare+ se )or lua aplicatoarele si se )or roti bland pe cate o lama de sticla peste care se )a pune imediat un fi0ator pentru pre)enirea uscarii celulelor . lamele microscopice )or fi marcate diferit in functie de -onele din care s.au recoltat celulele. La un test complet+ medicul )a recolta celule din -ona cer)icala+ endocer)icala si a polului )aginal. . dupa recoltare se deblochea-a speculul pentru a fi scos e)itand ranirea peretilor )aginali . este a/utata pacienta sa coboare de pe masa de e0aminare . se completea-a formularele de laborator cu datele pacientei+ inclusi) data ultimei menstruatii+ apoi se trimit probele la laborator interpretarea re-ultatelor : clasa &.celule normale clasa &&.celule cu modificari minore benigne clasa &&&.pot aparea celule anormale+dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea*sunt necesare si alte e0amene pentru stabilirea diagnosticului, clasa &;. pre-enta celulelor cu aspect neopla-ic clasa ;.pre-enta celulelor neopla-ice numeroase sau grupate Consideratii speciale : . inainte de efectuarea testului+ pacienta )a trebui in)atata sa nu faca spalaturi )aginale cu 4: de ore ianinte si sa nu foloseasca o)ule )aginale . recoltarea poate a)ea loc cu 5.7 -ile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa "recauCiuni standard pentru controlul infectiilor.au rolul de a prote/a personalul medical de riscul contaminarii cu organisme patogene cunoscuteNnecunoscute. %e aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati+pe ba-a unei e)aluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale acestuia %tandardele deosebesc reguli pentru: . decontaminarea mainilor . echipament de protectie personala . siguranta mediului de lucru*managementul deseurilor si a materialelor taioase, #econtaminarea mainilor "ersonalul medical trebuie: . sa.si decontamine-e mainile inainte de intarea si iesirea din spital . toate suprafetele atinse )or fi considerate ca fiind contaminate . acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si le-iunile deschise ale pielii pentru a pre)eni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene . unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene . inlaturati toate bi/uteriile pe durata ser)iciului . spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingri/irea pacientilor pentru a pre)eni contaminarea acestora sau a personalului medical

Tehnica spalarii %palarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr.un loc in altul de acelasi pacient. ume-iti mainile sub /et de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile )iguros minimum1=.15 secunde pana se face spuma+asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor o atentie deosebita se acorda policelor+)arfurilor degetelor+interdigital si sub )erigheta clatiti mana sub /et de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre )arful degetelor spre incheietura pentru a inchide apa folositi cotul daca dispo-iti)ul robinetului permite+daca nu folositi un prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre )arful degetelor spre incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi+ridicand capacul cu pedala de pi cior+($cu mainile curate ` Echipament de protectie . >BnuDile "urtarea mBnuDilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. Considerentele pentru care trebuie purtate mBnuDile sunt: . mBnuDile constituie o barierB de protecCie care pre)ine contaminarea mAinilor cAnd acestea )in En contact cu sAngele+ alte fluide ale organismului+ secreCii+ e0creCii+ mucoase sau piele cu le-iuni de continuitate? . mBnuDile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mAinile personalului medical pacienCilor En timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluCii de continuitate? . mBnuDile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin intermediul mAinilor personalului medical. Reguli de bunB utili-are a mBnuDilor %e indicB utili-area mBnuDilor la: . efectuarea de in/ecCii? . recoltarea de sAnge Di a altor produse biologice? . manipularea produselor biologice? . montarea cateterelor )enoase? . efectuarea de puncCii )enoase sau alte puncCii? . e0aminarea clinicB cu atingerea de sAnge. %e recomandB: . alegerea mBnuDilor trebuie adaptatB fiecBrei utili-Bri: sterile *in inter)enCii care presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile, sau nesterile *En e0aminBri curente,? una sau douB perechi. . schimbarea mBnuDilor dupa fiecare utili-are+ Entre doi pacienCi+Entre douB Engri/iri+ En ca- de Entrerupere a actului medical+ En ca- de rupere? . niciodatB dupB utili-are nu se spalB mBnuDile? . nu se poartB aceeaDi pereche mai multe ore sau de mai multe ori. Este important de Dtiut cB personalul medico.sanitar care utili-ea-B mBnuDi trebuie sB aibB unghiile tBiate scurt Di sB nu poarte bi/uterii En timpul mane)relor medico.chirurgicale. "urtarea a douB perechi de mBnuDi nu scade frec)enCa accidentelor prin e0punere la sAnge+ dar di)ide cu 3 riscul de contact cu sAngele sau un produs contaminat. . >od de folosire . schimbare dupa fiecare pacient? . dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi+ dupa care acestea se indepartea-a+ prin-and marginea primei prin e0terior aruncand.o in

containerul pentru colectare si apoi prin-and.o pe cealalta+ cu mana libera prin interior+ scotand.o cu gri/a si aruncand.o in acelasi container aflat la indemana? . dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou+ 1=.15 secunde+ chiar daca manusile nu pre-inta semne )i-ibile de deteriorare in timpul acti)itatii incheiate? manusile de unica utili-are nu se reutili-ea-a+ deci nu se curata+ de-infectea-a? . Halate %e utili-ea-B En timpul mane)relor de Engri/ire a bolna)ului Di la contactul tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenCial contaminate. _n funcCie de tipul de e0punere *stropire cu sAnge sau alte fluide ale organismului+ secreCii+ e0creCii sau asigurarea protecCiei mucoaselor ochilor+nasului+ gurii, trebuie selectat tipul de echipament care urmea-B a fi purtat.#iferitele tipuri pot fi purtate singure sau En combinaCie. .>BDtile !sigurB protecCia feCei pentru pre)enirea aspiraCiei sau EnghiCirii lichidelor contaminate. Ele trebuie sB acopere integral nasul Di ca)itatea bucalB. $tili-area corecta a mastilor . )erificati masca+astfel incat partea dura sa fie fi0ate pen as . modelati bareta na-ala pe nas si po-itionati masca . fi0ate linia superioara deasupra urechilor . po-itionati masca cu inglobarea mentonului . fi0ate linia inferioara sub ureche . chelari de protectie prote/ea-a mucoasa ocular.in acti)itati in timpul carora se aprecia-a ca se pot produce picaturi+stropiri cu sange si alte fluide biologice . "rotectoare faciale Trebuie sB fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele+ mucoasele bucalB+ na-alB+ ocularB. . Echipamentele de resuscitare "rote/ea-B mucoasa bucalB En timpul instituirii respiraCiei artificial ET"$(ERE! "R FE%& (!L! . prin inoculari percutane: . intepare? . taiere. . contaminarea tegumentelor care pre-inta solutii de continuitate? . contaminarea mucoaselor. . in timpul: . efectuarii de manopere medicale in)a-i)e cu ace si instrumente ascutite? . manipularii de produse biologice potential contaminate? . manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare+ dupa utili-area in acti)itati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. prin intermediul: . instrumentelor ascutite? . materialului moale? . suprafetelor+ altor materiale utili-ate in acti)itatea din unitatile sanitare? . re-iduurilor din acti)itatea medicala >ET #E #E "RE;E(&RE obiecte ascutite: . reducerea de mane)re parenterale la minimum necesar? . colectarea imediat dupa utili-are in containere re-istente la intepare si taiere+ amplasate la indemana si marcate corespun-ator . pregatire in )ederea utili-arii? . distrugere? . e)itarea recapisonarii+ indoirii+ ruperii acelor utili-ate. .manipularea len/eriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil? .sortare si prelucrare cu echipament de protectie potri)it+ in spatii special destinate? .

colectare in saci impermeabili+ la ne)oie dubli+ marcati in mod corespun-ator . e)itarea pastrarii lor indelungate+ inainte de prelucrare? . asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare . decontaminare. . curatenie si decontaminare: . folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange+ alte lichide biologice sau tesuturi? . decontaminarea initiala cu substante clorigene+ indepartarea cu hartie absorbanta care se colectea-a in containere sau saci de plastic marcate? . de-infectie cu solutie germicida? . uscarea suprafetei prelucrate? . folosirea de tehnici standard in )ederea efectuarii curateniei+ sterili-arii+ decontaminarii echipamentului medical+ a pa)imentelor+ peretilor+ mobilierului+ )eselei+ sticlariei+ tacamurilor+ . re-iduuri infectante . neutrali-are prin ardere sau autocla)are . colectare . recipiente impermeabile+ marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare. . igiena personala: . spalarea mainilor . spalarea altor parti ale corpului care au )enit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate? . e)itarea acti)itatilor cu risc de e0punere: . e0istenta de le-iuni cutanate? . pre-enta unui deficit imunitar? . gra)iditate Colectarea deseurilor re-ultate din acti)itatea medicala #E%E$R& (E"ER&C$L !%E . #eseurile mena/ere:ambala/ele materialelor sterile+hartie+ghips+ambala/e din material plastic . se colectea-a in saci gri sau negri+ se depo-itea-a in pubele si se transporta la platforma pentru deseuri mena/ere. %acii sunt legati si etichetati pentru a se depista in ca-ul unui accident cu e0punere la materiale contaminate sectia de unde pro)in. #E%E$R& "ER&C$L !%E . #eseurile intepatoare si taietoare: ace+ace cu fir+catetere+branule+lame de bisturiu de unica folosinta+sticlarie de laborator +cioburi care . se colectea-a la locul de producere in cutii cu pereti re-istenti de culoare galbena de unica folosinta . #eseuri infectioase :comprese+pansamente+manusi+seringi fara ac+tubulatura trusei de perfu-ie +pungi care au continut sange+plasma*dupa transfu-ii,+sonde +pungile de urina etc. . %e colectea-a la locul de producere in recipiente de culoare galbena pre)a-uta cu saci galbeni+marcati cu pictograma fpericol biologic . #eseuri anatomo.patologice si parti anatomice.organe+fragmente de tesuturi+placente+biopsii etc . %e colectea-a la locul de producere in cutii cu pereti re-istenti+de culoare galbena marcate cu pictogramapericol biologicpre)a-ute in interiot cu saci galbeni . #eseuri chimice si farmaceutice.medicamente+seruri+)accinuri e0pirate+re-idurile preparatelor citostatice+reacti)i+substanteutili-ate in laboratoareetc. . %e colectea-a la locul de producere in recipienti specifici cu marca/ adec)at

pericolului.fto0ic+coro-i)+inflamabil . #eseuri radioacti)e.deseuri solide+lichide+ga-oase care contin materiale radioacti)e . %e colectea-a in containere speciale Labels: Tehnici de nursing si in)estigatii.