Sunteți pe pagina 1din 8

PROPRITATEA PRIVATA

REFERAT DREPT CIVIL

2013

PROPRIETATEA PRIVATA
1. Continut Proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege (art. 555 NCC). 2. Intinderea sau, in alti termeni, limitele exercitarii dreptului de proprietate privata 2.1. Intinderea dreptului de de proprietate privata, in general Dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau, adica in limitele corporale ale bunului care formeaza obiectul sau, cu ingradirile stabilite prin lege (art. 556 NCC). Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitata prin vointa legiuitorului sau a proprietarului, insa, in acest din urma caz, cu exceptiile prevazute de lege (art. 556 NCC). 2.2. Intinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor Proprietatea terenului se intinde si asupra subsolului si a spatiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale (art. 559 alin. (1) NCC). Apele de suprafata si albiile acestora apartin proprietarului terenului pe care se formeaza sau curg, in conditiile prevazute de lege. Proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta (art. 560 NCC). Orice proprietar poate sa isi ingradeasca proprietatea, suportand, in conditiile legii, cheltuielile ocazionate (art. 561 NCC).

3. Dobandirea dreptului de proprietate Dreptul de proprietate se poate dobandi (art. 557 NCC) prin: a) conventie, b) mostenire legala sau testamentara, c) accesiune, d) uzucapiune, e) efectul posesiei de buna-credinta, in cazul bunurilor mobile si al fructelor, f) ocupatiune, g) traditiune, h) hotarare judecatoreasca, atunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insasi. i) efectul unui act administrativ, in cazurile prevazute de lege j) alte moduri de dobandire, reglementate prin lege In conceptia NCC, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se dobandeste prin inscriere in Cartea funciara., cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege (art. 557 alin. (4) NCC). 2

4. Riscul pieirii bunului Proprietarul suporta riscul pieirii bunului (res perit domino), daca acesta nu a fost asumat de o alta persoana sau daca prin lege nu se dispune altfel (art. 558 NCC). 5. Stingerea dreptului de proprietate Dreptul de proprietate privata se stinge (art. 562 NCC) prin: a) pieirea bunului, b) abandonare de catre proprietar, in cazul bunurilor mobile c) renuntare la dreptul de proprietate, in cazul bunurilor imobile inscrise in Cartea funciara, d) expropriere pentru o cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii, cu justa si prealabila despagubire, f) confiscare, in cazul bunurilor destinate sau folosite pentru savarsirea unei infractiuni ori contraventii sau cele rezultate din acestea. De subliniat ca proprietatea nu se stinge prin neuz. Ea poate fi insa dobandita de altul prin uzucapiune sau intr-un alt mod, in cazurile si conditiile anume determinate de lege 6. Limitele juridice ale dreptului de proprietate privata 6.1. Limite legale 6.1.1. Chestiuni generale Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes public, fie in interes privat. Limitele legale in interes privat pot fi modificate ori desfiintate temporar prin acordul partilor. 6.1.2. Protectia mediului si buna vecinatate Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. 6.1.3. Folosirea apelor 6.1.3.1. Cazul curgerii firesti a apelor Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in niciun fel curgerea apelor provenite de pe fondul superior. Daca aceasta curgere cauzeaza prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justitiei spre a face pe fondul sau lucrarile necesare schimbarii directiei apelor, suportand toate cheltuielile ocazionate. 3

La randul sau, proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectueze nicio lucrare de natura sa agraveze situatia fondului inferior. 6.1.3.2. Cazul curgerii provocate a apelor Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica curgerea provocata de proprietarul fondului superior sau de alte personae. In acest caz, proprietarul fondului superior este obligat sa aleaga calea si mijloacele de scurgere de natura sa aduca prejudicii minime fondului inferior, ramanand dator la plata unei despagubiri juste si prealabile catre proprietarul acestui din urma fond. Nu se poate provoca curgerea apelor pe un fond pe care exista o constructie, impreuna cu gradina si curtea aferenta, sau un cimitir. 6.1.3.3. Cazul intrebuintarii izvoarelor Proprietarul poate acorda orice intrebuintare izvorului ce ar exista pe fondul sau, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior. Proprietarul fondului pe care se afla izvorul nu poate sa ii schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara pentru satisfacerea nevoilor curente. Proprietarul fondului pe care se afla izvorul poate cere repararea prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrarile efectuate, a secat, a micsorat ori a alterat apele sale. 6.1.3.4. Reguli speciale privind folosirea apelor Dispozitiile NCC privind folosirea apelor se completeaza cu reglementarile speciale in materia regimului apelor. 6.1.4. Picatura stresinii Proprietarul este obligat sa isi faca streasina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi sa nu se scurga pe fondul proprietarului vecin. 6.1.5. Distanta si lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari si plantatii 6.1.5.1. Distanta minima intre constructii Orice constructii, lucrari sau plantatii se pot face de catre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fata de linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism. Orice derogare de la distanta minima se poate face prin acordul partilor exprimat printrun inscris autentic. 6.1.5.2. Distanta minima pentru arbori

In lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii. In caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este indreptatit sa ceara scoaterea ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cuvenita, a arborilor, plantatiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate. Proprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum si dreptul de a pastra fructele cazute in mod natural pe fondul sau. 6.1.6. Vederea asupra proprietatii vecinului 6.1.6.1. Fereastra sau deschiderea in zidul comun Nu este permis sa se faca fereastra sau deschidere in zidul comun decat cu acordul proprietarilor. 6.1.6.2. Fereastra de vedere Este obligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre fondul, ingradit sau neingradit, apartinand proprietarului vecin si fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o distanta mai mica de 1 (un) metru. 6.1.6.3. Fereastra de lumina Dispozitiile de mai sus nu exclud dreptul proprietarului de a-si deschide, fara limita de distanta, ferestre de lumina daca sunt astfel construite incat sa impiedice vederea spre fondul invecinat. 6.1.7. Dreptul de trecere Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i se permita trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu. Trecerea trebuie sa aduca o minima stanjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica. 6.1.8. Alte limite legale 6.1.8.1. Dreptul de trecere pentru utilitati Proprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul sau a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate sau din aceeasi zona, de natura conductelor de apa, gaz sau altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dupa caz, precum si a oricaror alte instalatii sau materiale cu acelasi scop. 5

6.1.8.2 Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrari Proprietarul este obligat sa permita folosirea fondului sau pentru efectuarea unor lucrari necesare fondului invecinat, precum si accesul vecinului pe terenul sau pentru taierea crengilor si culegerea fructelor, in schimbul unei despagubiri, daca este cazul. 6.1.8.3. Starea de necesitate In cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se apara pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul sa ceara o despagubire echitabila numai de la cel care a fost salvat. Nu poate pretinde nicio despagubire proprietarul care a provocat sau a favorizat aparitia pericolului. 6.1.9 Reguli speciale Limitarile legale prevazute de NCC se completeaza cu dispozitiile legilor speciale privind regimul juridic al anumitor bunuri (terenuri, constructii, paduri, bunuri din patrimoniul nationalcultural, bunuri sacre ale cultelor religioase si altele asemenea). 6.2. Limite conventionale 6.2.1 Chestiune principiala Proprietarul poate sa consimta la limitarea dreptului sau prin acte juridice, daca nu incalca ordinea publica si bunele moravuri (art. 626 NCC). Un exemplu de limitare conventionala este clauza de inalienabilitate (de neinstrainare). 6.2.2 Clauza de inalienabilitate. Conditii. Domeniu de aplicare. Conditii de opozabilitate. Sanctiuni Instrainarea unui bun se poate interzice prin conventie sau testament, insa numai pentru o durata de cel mult 49 de ani si daca exista un interes serios si legitim. Termenul incepe sa curga de la data dobandirii bunului. Dobanditorul poate fi autorizat de catre instanta sa dispuna de bun daca interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a disparut sau daca un interes superior o impune. Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate intr-un contract atrage nulitatea intregului contract daca a fost determinanta la incheierea acestuia. In contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezuma, pana la proba contrara. Clauza de inalienabilitate este subinteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila. Transmiterea bunului pe cale de succesiune (mostenire legala) nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii. Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocata impotriva dobanditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat sa nu instraineze decat daca este valabila si indeplineste conditiile de opozabilitate. 6

6.3. Limite judiciare 6.3.1 Depasirea inconvenientelor normale ale vecinatatii Daca proprietarul cauzeaza, prin exercitarea dreptului sau, inconveniente mai mari decat cele normale in raporturile de vecinatate, instanta poate sa il oblige la despagubiri catre cel vatamat, precum si la restabilirea situatiei anterioare atunci cand acest lucru este posibil. 7. Apararea dreptului de proprietate privata 7.1. Precizari prealabile Apararea dreptului de proprietate se realizeaza printr-o serie de actiuni in justitie pe care legea le pune la indemana proprietarului pentru a-si apara dreptul sau. In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciara. 7.2. Actiunea in revendicare 7.2.1. Definitie. Sediu Actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar sau altei persoane care detine bunul proprietarului fara drept, prin care proprietarul solicita sa-i fie recunoscut dreptul de proprietate asupra bunului si sa i se permita (re)intrarea in posesia acestuia. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul 7.2.2. Efectele admiterii actiunii in revendicare Paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri (daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat). In aceleasi conditii, paratul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. In toate cazurile, despagubirile vor fi evaluate in raport cu momentul restituirii. 7.3. Actiunea negatorie Proprietarul poate intenta actiunea negatorie contra oricarei persoane care pretinde ca este titularul vreunui drept real, altul decat cel de proprietate, asupra bunului sau (art. 564 NCC). 7.4. Alte actiuni prin care se poate apara proprietatea Proprietatea se mai poate apara si prin actiuni posesorii (art. 949 art. 952 NCC), avand in vedere ca unul din atributele proprietatii il constituie dreptul de a poseda bunul (jus possidientis). 7

In concluzie,consider ca proprietatea privata este un drept inerent fiintei umane care a existat din cele mai vechi timpuri fiind garantat prin documente juridice diverse in acest sens, un exemplu elocvent fiind in dreptul roman Corpus Iuris Civilis care, de alt fel este si baza dreptului civil autohton.Fiind un drept absolut,dreptului de proprietate ii este caracteristica si obligatia tuturor celorlalti subiecti pasivi de a nu aduce in niciun chip atingere proprietatii care se cuvine titularului de drept.