A a (a) (e) B b (be) C c (e) D d (de) E e (e) F f (ef) G g (ghi) H h (ha) I i (i) J j (iot) ( in interiorul cuv e !ronunta "i"" # $ (ka) % l (el) & ' (em) ( n (en) ) o (o) (o lung) P p (pe)
Q q (ku) R r (er) S s (es) (la inceputul cuv se pronunta "") * (s) ( !oti face referire la acea ta litera !unand eszett sau scharfes ) T t (te) U u (u) (iu) V v (fao) ( in interiorul cuv e !ronunta "f") W w (ve) ! (iks) " # (iepsilon) ( in interiorul cuv e !ronunta "iu") $ % (et)
Particularitati fonetice / phonetische Merkmale : u e !ronunta [oi] ei e !ronunta [ai] ie e !ronunta lung [i] sch se pronunta [] eu se pronunta [oi] +n loc de vocal, cu u'laut e 'ai !oate crie i- ae. re !ectiv oe i ue (excepie - /n nu'ele !ro!rii". dar ace te !erechi de litere e !ronun, la fel ca i re !ectiv i ! 0ocalele duble e !ronun12 'ai lung- Haar. Aachen. Meer,... Con oanele onore b,d,g,v e !ronun12 /n !o3i1ie final2 [p]" [t]" [c]" [f]: ab 4a!5 . Bad4bat5. 6ag 4tac5. Indi$ativ 4indi$atif5 7 Con oanele duble e !ronun12 ca i cu' ar fi i'!le. ro tul lor e te de a 'arca curti'ea vocalei !re'erg2toare7 ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... %itera c a!are /n cuvintele ger'ane nu'ai /'!reun2 cu $. 'arc8nd fa!tul c2 vocala !re'erg2toare e !ronunt2 curt7 ex : Sack, Deck, Bock, ..77 %itera h !recedat2 de o vocal2 nu e !ronunt2. functia ei fiind aceea de a e'nala c2 e te vorba de o vocal2 lung2 ex : Bahn, sehr, Huhn,....7
%a /nce!utul cuvintelor de origine tr2ina gru!ul ch e !ronun12 [k] ex : Chor, Charakter, %itera e /n ter'inatiile el, -em, -en e !ronunt2 ca un # ro'8ne c. atunci c8nd vorbi' foarte clar7 C8nd vorbi' re!ede. ace t # e o'ite. ceea ce duce la vocali3area unetelor[l]" [m]" [n]" [r] ex: Mittel, fragen %itera r e !ronun, foarte voalat i uneori nici nu e di tinge acu tic7 Foarte 'ulti vorbitori !ronunt2 ter'inatia er ca un fel de # ro'8ne c. chit8nd doar un rfoarte curt ex: &utter. #inder. 7777
$mportant / %ichtig - Atunci cand faci referire la denu'irea unei litere in li'ba ger'ana folo e ti genul neutru da A. da B 7777 etc7 Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-10 & ' ( null (nul) ) ( eins (ain*) + ( zwei (*vai) 9 : drei (drai" , ( vier (-ir) ; : f&nf (fiunf" < : sechs (3eh " = : sieben (3iben" > : acht (aht" ? : neun (noin" @A : 'ehn (*en" .i/ic /ai si/plu /ai ales ca poe%ia ur/atoare te va a0uta sa retii nu/erele /ult /ai usor si /ai repe1e 1ecat te asteptai & 2ins3 %wei3 Poli%ei3 4rei3 vier3 5rena1ier FBnf. ech . alte HeC Dieben. acht. Gute (acht E (eun. 3ehn. chlafen gehFn 7 (ocabular: die Poli'ei G !oliti t H der Grenadier G grenadierH alte )ex G vrajitoare batranaH Gute nacht G noa!te bunaE H schlafen G a dor'iH gehen G a 'ergeH Daca te:ai obi nuit deja a nu'eri de la * + *,. e te ti'!ul a invata' a nu'ara' i de la ** + -, @@ : elf (elf" @< : sechzehn (3eh*en" @I : zwlf (*vol-) @= : siebzehn (3ib*en" )6 ( dreizehn (1rai*en) @> : achtzehn (aht*en" ), ( vierzehn (-ir*en) @? : neunzehn (noin*en" )7 ( f&nfzehn (fiunf*en" IA : '.an'ig (*van*i8"
Jre u!un ca ai ob ervat ca @@ i @I difera de celelalte nu'ere care e co'!un din nu'erele i'!le de la 9 la ? K zehn7 Fii atent la 'odificarile care intervin la nu'erele @< i @=E 0o' invata acu' a nu'ara' de la -, + *,,H 'ai 'ult decat atat. iti voi !une cu' e 3ice la mie.milion au miliard7 A tfel vei !utea a !ui cati ani au fiecare dintre 'e'bri fa'iliei tale i vei invata a:ti nu'eri i banii7 IA : 3Lan3ig I@ : einund3Lan3ig II : 3Leiund3Lan3ig I9 : dreiund3Lan3ig 7777777777777777777777777777777 9A : dreii8 6) ( einun1dreii8 6+ ( %weiun1dreii8 66 ( 1reiun1dreii8 9999999999999999999999999999999 ,' ( vier%i8 ,) ( einun1vier%i8 ,+ ( %weiun1vier%i8 ,6 ( 1reiun1vier%i8 99999999999999999999999999999999 7' ( -n-%i8 7) ( einun1-n-%i8 7+ ( %weiun1-n-%i8 76 ( 1reiun1-n-%i8 99999999999999999999999999999999 :' ( sec;%i8 :) ( einun1sec;%i8 99999999999999999999999999999999 <' ( sie=%i8 <) ( einun1sie=%i8 99999999999999999999999999999999 >' ( ac;t%i8 >) ( einun1ac;t%i8 999999999999999999999999999999999 ?' ( neun%i8 ?) ( einun1neun%i8 999999999999999999999999999999999 )'' ( ;un1ert )') ( ;un1erteins )'+ ( ;un1ert%wei ))' ( ;un1ert%e;n )6) ( ;un1erteinun11reii8 999999999999999999999999999999999 )''' ( tausen1 +''' ( %weitausen1 )''9''' ( ;un1erttausen1 999999999999999999999999999999999 )9'''9''' ( eine @illion )97''9''' ( an1ert;al= @illionen +9'''9''' ( %wei @illionen )9'''9'''9''' (eine @illiar1e
)b ervatii -ig e cite te ca -ih; Mecile e for'ea3a adaugandu: e ufiCul -zig la unitate (vierN3ig". exceptie facand nu'eralul IA +'.an'ig/ Accentul cade !e !ri'a ilabaH (u'erele e cite c de la far it !re ince!ut in li'ba ger'ana7 eC- 0* ( e cite te"ein!und!neun'ig 1aluturi in limba Germana plus mici expresii u'uale In acea ta lectie veti invata for'ule de alut for'ale i infor'ale in ger'ana cat i eC!re ii utile !entru turi ti7
2orme de salut in limba germana Buna di'ineataE G Guten Morgen (gutn morgn) Buna 3iua E G Guten tag (gutn tag) Buna eara E G Guten 3bend (gutn abn ) (oa!te buna E G Gute 4acht (gut naht) Buna E G Gr&5 Gott (grius got) Buna E (infor'al" G )i (hai) Dalut E Alo E G )allo (haloo) Bine ati venit E G %illkommen (!ilkomn) %a revedere E G 3uf %iedersehen (auf !i er"een) Ja E G 6sch&ss (ciuss) 7u8inte/ expresii u'uale in limba germana! Da G 9a (ia) (u G 4ein (nain) &a cu3ati E G :ntschuldigung (entciul igung) I'i !are rauN !ardon G 6ut mir ;eid (tut mi lai ) &ultu'e c E G <anke ( anche) &ultu'e c 'ult E G <anke sch=n / (ielen <ank ( anche oon# !iilen ank) 6e rog E G >itte (bite) Onde e te toaletaP G %o ist die 6oilette? (!o ist i toilete$) (u inteleg E G $ch 8erstehe nicht (ih !rtee niht) $ntrebari u'uale" raspunsuri posibile: (erstehen 1ie mich? + $ch 8erstehe nicht alles G Ma intelegeti$ % &u nu inteleg totul. 1prechen 1ie <eutsch? + 9a/ 4ein/ :in bischen/ Gut/ 1ehr gut! G 'orbiti germana$ % Da# (u# )utin# Bine# *oarte bine. %ie lange bleiben 1ie hier? + :inen 6ag/ :ine 1tunde/ :in paar 6agen/ :in %oche7 G Cat tim+ stati aici$ % , "i# , ora# Cate!a "ile# , sa+tamana. 1ind 1ie 2remde? + 9a" ich bin @umner G Sunteti strain$ % Da, sunt roman. %ie hei5t du? / %ie hei5en 1ie? + $ch hei5e!777 G Cum te numesti# Cum !a numiti$ % Ma numesc..... %ie alt sind 1ie? + $ch bin -- 9ahre alt! G Cati ani a!eti$ % -m .. e ani. %ie gehtAs ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) + Gut danke / :s geht / 1chlecht / 4icht so gut GCe mai faceti# faci$ % Bine# Merge# (asol# (u asa bine/
%ann fahren 1ie? + )eute/ Morgen/ 4chstes 9ahr/ <iese %oche! G Can +lecati$ % -"i# Maine# -nul urmator# Sa+tamana asta. %ann kommen 1ie? + $n einer 1tunde/ $n '.ei Minuten/ 1ofort/ 9et't! G Can !eniti$ % 0ntr%o ora# 0n oua minute# 0me iat# -cum. %ie8iel kostet es? + B.an'ig :uro! G Cat costa asta$ % .1 e euro. :s ist .eit 8on hier? + :s ist .eit/ nah7 G &ste e+arte e aici$ % &ste e+arte# a+roa+e. %o ist die >ushaltestelle? + $ diese @ichtung/ <ort/ >itte machen 1ie links/ rechts7 G 2n e este statia e autobu"$ % 0n aceasta irectie# -colo# *aceti, !a rog stanga# rea+ta. Cann ich 1ie et.as fragen? + 9a" bitte! 1elbst8erstndlich! 1icher! G )ot sa !a intreb ce!a$ % Da, te rog# Desigur# Sigur. :ntschuldigung" st=re ich nicht? + 4ein" kommen 1ie bitte herein! G Ma scu"ati, nu !a eran3e"$ % (u, intrati !a rog. Cann ich mich 8orstelle? + $ch hei5e!!!! G )ot sa ma +re"int$ % Ma numesc.... %ie teuer ist es? + :s ist nicht billig/ teuer! G Cat este e scum+$ 4 (u este ieftin# scum+7 %as ist los? + $ch bin m&de/ krank! G Ce s%a intam+lat$ % Sunt obosit# bolna!. (ocabular despre bani in germana D :xpresii u'uale folosite la banca Euro e te 'oneda oficiala co'una in @< tari din Oniunea Euro!eana (OE"- in Belgia. Ger'ania. Finlanda. Franta. Grecia. )landa. Irlanda. Italia. %uCe'burg. Au tria. . Jortugalia. Dlovenia. D!ania. Ci!ru. &alta i in Dlovacia7 Je te IAA de 'ilioane de oa'eni !late c in euro7 De aceea e te i'!ortant a cunoa te' bancnotele i 'one3ile euro7 Bancnotele euro unt la fel in toate tarile dar 'one3ile difere. fiecare tara i'!ri'and !ro!riile i'boluri7 &oneda G ie !"nze (di miune)
@one1a 1e ) 2uro Aent B ie 1 #uro $ent !"nze (di ain oiro ent miune) @one1a 1e + 2uro Aen*i B ie % #uro $ent !"nze ( di vai oiro ent miune) @one1a 1e 7 2uro Aen*i B ie & #uro $ent !"nze ( di fiunf oiro ent miune) @one1a 1e )' 2uro Aen*i B ie 10 #uro $ent !"nze ( di en oiro ent miune) @one1a 1e +' 2uro Aen*i B ie %0 #uro $ent !"nze ( di vanig oiro ent miune) @one1a 1e 7' 2uro Aen*i B ie &0 #uro $ent !"nze ( di fiunfih oiro ent miune)
@one1a 1e ) 2uro B ie 1 #uro !"nze ( di ain oiro miune) @one1a 1e + 2uro B ie % #uro !"nze ( di vai oiro miune) Cancnota B ie 'anknote (di banknote) Cancnota 1e 7 2uro B er & #uro (chein (der fiunf oiro ain) Cancnota 1e )' 2uro B er 10 #uro (chein (der en oiro ain) Cancnota 1e +' 2uro B er %0 #uro (chein (der vanig oiro ain) Cancnota 1e 7' 2uro B er &0 #uro (chein (der fiunfih oiro ain) Cancnota 1e )'' 2uro B er 100 #uro (chein (der ain hundart oiro ain) Cancnota 1e +'' 2uro B er %00 #uro (chein (der vei hundart oiro ain) Cancnota 1e 7'' 2uro B er &00 #uro (chein (der fiunf hundart oiro ain) Te a-li intr(o tara in care se vor=este 8er/ana9 Die ca esti si/plu turist sau a-acerist3 ai nevoie sa sc;i/=i =ani9 Ael /ai si8ur este sa /er8i la =anca si sa te a1rese%i unui =irou 1e sc;i/= valutar(wechselstu)e) insa pentru asta tre=uie sa stii anu/ite cuvinte 1e =a%a in li/=a 8er/ana pe care le vei invata citin1 te!tul ur/ator& DIALOG 1: - *uten +ag, -ie kann ich .hnen helfen, B Cuna %iuaE Au/ va pot a0utaF - .ch mchte *eld wechseln9 B Gs 1ori sa sc;i/= =ani9 - -elche -/hrung mchten (ie0 B Ae valuta ati 1ori F - .ch ha)e ollars1 2nnten (ie mir den amtlichen 2urs von heute sagen0 B 2u a/ 1olari9 Gti putea sa(/i spuneti cursul o-icial 1e asta%iF - (icher1 ort an der +afel steht geschrie)en1 3a)en (ie viel0 B Cineinteles9 2ste scris pe panoul 1e acolo9 Gveti /ultiF - 4icht so viel1 .ch mchte f"nf hundert (&00) ollars in #uro umtauschen1 *i)t es eine 5mtauschge)"hr0 B .u asa /ulti9 Gs 1ori sa sc;i/= in 2uro 7'' 1e 4olari9 2ste vreun co/ision 1e sc;i/=F - 4ein1 !chten (ie gro6e oder kleine (cheine0 B .u9 4oriti =ancnote /ari sau /iciF - 2leines (cheine und !"nzen1 B Cancnote /ici si /one%i9 - 3ier ist ihr *eld1 B Gici sunt =ani 1u/neavoastra9 - anke sehr9 B @ultu/esc /ult9 Vrei sa stai /ai /ultF Gi nevoie sa(ti 1esc;i%i un cont (ein Honto er--nen) pentru a
putea =ene-icia 1e =anco/ate sau pentru e-ectuarea unor operatiuni =ancare9 Invata toate aceastea 1in te!tul ur/ator& DIALOG 2: - *uten +ag, -as kann ich f"r (ie tun0 B Cuna %iuaE Ae pot -ace pentru 4vsF - .ch mchte ein 2onto erffnen1 B Gs 1ori sa(/i 1esc;i1 un cont9 - 7"r wieviel zeit0 B Pentru cat ti/pF - 4ur f"r f"nf !onaten9 B 4oar pentru 7 luni9 - as ist sehr einfach1 .ch ge)e .hnen ein formular und (ie m"ssen es mit den genauen Personaldaten ausf"llen1 .ch )rauche auch .hren Pass und ihren Personalausweis1 anach sage ich .hnen wo sie unterschrei)en m"ssen1 B Gsta este -oarte si/plu9 2u va 1au un -or/ular si 1vs tre=uie sa(l co/pletati cu 1atele personale corecte9G/ nevoie 1e ase/enea si 1e pasaportul si cartea 1vs 1e i1entitate9 4upa aceea a/ sa va spun un1e tre=uie sa se/nati9 ( anke sehr1 (ie sind sehr nett1 B @ultu/esc /ult9 Sunteti -oarte a/a=ila9 Voca=ular& wechseln8(um)tauschen B a sc;i/=aJ die -/hrung B valutaJ amtlich B o-icialJ der kurs B cursulJ die !"nze B /one1aJ die 5mtauschge)"hr B ta!a 1e sc;i/=3 co/isionJ der (chein B =ancnotaJ erffnen 9 a 1esc;i1eJ einfach B si/pluJ ")erweisen8 ")erwiesen B a viraJdas 7ormular B -or/ularJ genau B e!actJ der Pass B pasaportJ unterschrei)en 9 a se/naJausf"llen 9 a co/pletaJ 7u8inte si expresii u'uale folosite la cumparaturi in Germana Indiferent care e te 'otivul !entru care te afli intr:o tara vorbitoare de li'ba ger'ana. inevitabil vei fi nevoit a te duci la cu'!araturi. iar atunci vei ob erva cat de utile iti vor fi cuvintele i eC!re iile in ger'ana folo ite in u!er'ar$et invatate in acea ta lectie7 (ocabular la cumparaturi (%ortschat' :inkufe): <arf ich? ( arf ih$ ) G !ot eu C=nnen 1ie mir helfen? (chionen "i mir helfen) G Juteti a 'a ajutatiP %ie kann ich $hnen helfen? (!i can ih inen helfen) G Cu' !ot a va ajutP Cann ich et.as f&r 1ie tun? (can ih et!as fiu "i tun) G Jot face ceva !entru dv P die :inkufe ( i ainkoife) E cumparaturi der :erk/ufer ; die :erk/uferin (der fercoifer die fercoiferin) B van%ator K van%atoare der Cunde / die Cundin ( er cun e # i cun in) G clientul N clienta das Fbergescho5 ( as obergheos) G etaj die Casse ( i case) G ca a de 'arcat
das 3ngebot ( as anghebot) G oferta die 3uslage ( i auslaghe) G vitrina de 'aga3in das @egal ( as regal) G raft der Preis ( er +rais) G !ret der :inkaufs.agen ( er aincaufs!aghen) G caruciorul de cu'!araturi die @echnung ( i rehnung) G bonul fi cal die :inkaufstasche ( i aincaufs.tae) G aco a de cu'!araturi die 6&te ( i tiute) G aco a teuer (toier) G cu'! billig (bilig) G ieftin beGuem (bec!em) G co'od. confortabil 'eigen (aighen) G a arata ceva cuiva einpacken (ain+achen) G a i'!acheta be'ahlen (bealen) G a !lati nehmen (nemen) G a lua gefallen (ghefallen) G a !lace :oca)ular alimente (-ortschatz <e)ensmittel) = die <e)ensmittel (di !eben"#mite!) B ali/ente die (chweinefleisch (di vain#f!ai) B carne 1e porc die >indfleisch (di rind#f!ai) B carne 1e vita die Putenfleisch (di $uten#f!ai) B carne 1e curcan die 3/hnchenfleisch (di henhen#f!ai) B carne 1e pui die <e)er (di !eber) B -icat der 2/se (di che%e) B =ran%a3 cascaval das (chintzel (da" nie!) B snitel der (chinken (der inchen) B sunca der Putenschinken (der $uten#inchen) B sunca 1e curcan der 3/hnchenschinken (1er ;enc;en9inchen) B sunca 1e pui der !ais (der mai") B poru/= der >eis (der rai") B ore% die 4udeln (di nude!n) B -i1eaua das #i; die #ier (da" ai di aia) B ouK oua die 2artoffel; 2artoffeln (di cartofe! cartofe!n) B carto-K carto-i die !hre;n -die 2arotte;n (di miore di carote) B /orcov K i der 2artoffel)rei; kartoffelp"ree (der cartofe!#brai cartofe!#$iuree) B piure 1e carto-i der 2artoffelsalat (der cartofe!#"a!at) B salata 1e carto-i die Pommes frites (di $ome" frite") B carto-i pra0iti das ?oghurt (da" iogurt) 9 iaurt die !ilch (di mi!ch) 9 lapte das !ilchpulver (da" mi!ch#$u!ver) B lapte prader @ucker (1er uc;er) B %a;ar das (alz (sal) B sare die ("6igkeiten ("iu%ig#caiten) B 1ulciuri
der Apfel (der e$fe!) B /ar der Pfirsich (der fir"ih) B piersica :oca)ular 3aine (-ortschatz 2leidung)= pro)ieren ($robiren) 9 a pro=a weit (vait) 9 lar8 lang (!ang) 9 lun8 kurz (kur) 9 scurt das !odell (da" mode!) 9 /o1el die *r6e (di grio"e) 9 /ari/e die 7ar)e (di farbe) 9 culoare die 'aumwolle (di baum#vo!e) 9 =u/=ac die -olle (di vo!e) 9 lana der (chuhe (der ue) 9 panto-i der 3andschuhe (der hand#ue) 9 /anusi die (onnen)rille (di "onen#bri!e) 9 oc;elari 1e soare die (ocken (di "ochen) 9 sosete die (trumpfhose (di trumf#ho%e) B 1resuri die 5nterhose (di unter#ho%e) B c;iloti die 'adehose (di bade#ho%e) B slip 1e pla0a die 3ose (di ho%e) B pantaloni der >ock (der roc) B -usta die (porthose (di $ort#ho%e) B pantalon sport die 'luse (di b!u%e) B =lu%a der (trickpullover (der tric#$u!ov&r) B pulover tricotat die ?acke (di iache) B 8eaca 2amilia mea in Germana D Membri 2amiliei in Germana Gi o=servat cat 1e 1es -olosesti in li/=a ro/ana cuvintele ca = mama8 frate8 sora8 parinti8 )unici0Lai sa le invata/ si in 8er/ana3 ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai 1espre -a/ilia ta9 die !utter (di mut&r) B /a/a der :ater (der fat&r) B tata der 'ruder (der brud&r) B -ratele die (chwester (di ve"t&r) B sora die #ltern (di e!tern) B parintii die *eschwister (di ghevi"t&r) B -ratii die *ro6mutter (di gro"#mut&r) B =unica der *ro6vater (der gro"fat&r) B =unicul die *ro6eltern (di gro"#e!tern) B =unicii der (ohn (der "on) B -iul die +ochter (di tohter) B -iica der Bnkel (der onche!) B unc;iul die +ante (di tante) B /atusa
der !ann (der man) B sotul die 7rau (di frau) B sotia der 5rgro6vater (der urgro"#fat&r) B stra=unicul die 5rgro6mutter (di urgro"#mut&r) B stra=unica das 2ind (da" chind) B copilul der (chwager (der vagher) B cu/natul die (chw/gerin (di vagherin) B cu/nata der :etter (der fet&r) B verisor die 2usine (di cu%ine) B verisoara der 4effe (der nefe) B nepot die 4ichte (di nihte) B nepoata der #nkel (der enche!) B stranepot die #nkelin (di enche!in) B stranepoata der :erwandte (der fervandte) B ru1a .ntra)ari si raspunsuri posi)ile despre familia ta= -er ist das0 -#r ist mein :ater; (ie ist meine !utter 999 (ver i"t da"' ( er i"t main fat&r %i i"t maine mut&r ) B Aine este acestaF B 2l este tatal /euK 2a este /a/a /ea 9999 3ast du eine +ante und einen Bnkel0 - ?a8 sicher1; 4ein1 (ha"t du aine tante und ainen onche!' ( ia) "ihia nain# ) B Gi /atusa si unc;iF ( 4a3 =ineintelesK .u9 3ast du *eschwister0 - ?a8 ich ha)e nur eine (chwester; .ch ha)e keine *eschwister1 (ha"t du ghevi"t&r' ( ia) ih habe nur aine ve"t&r ih habe caine ghevi"t&r ) B Gi -ratiF ( 4a3 1oar o sora9K .u a/ -rati9 'ist du verheiraten0 - Nein, ich bin nicht. (bi"t du ferhairat&n$ % nain, ih bin niht. ) * 2sti casatoritF ( .u3 nu sunt9 7orpul omenesc in Germana D Partile corpului in Germana In acea ta lectie veti invata !artile cor!ului in ger'ana i'!reuna cu !ronuntia ace tora. a tfel. atunci cand te vei duce la doctor vei ti a !reci3e3i in ce 3ona ai dureri7 Partile capului (<ie Copfteile) der Copf ( er co+f) G ca!ul der 1chdel ( er e ,l) G craniu der 1tirn ( er tirn) G fruntea das )aar ( as haar) G !arul das Gesicht ( as ghe"iht) G fata. chi!ul die 1chlfen ( i lefn) G ta'!lele die 4acken ( i nachen) G ceafa der Cinnbacken ( er chin.bachen) G falca der Ciefer ( er chifer) G 'aCilar
der Cinn ( er chin) G barbie die >art ( i bart) G barba der 1chnurrbart (nur.bart) G 'u tata die 3uge ( i auge) G ochiH das 3ugenlied ( as augen.li ) G !leoa!aH die 3ugenbraue ( i augen.braue) G !ranceanaH die Pupille ( i +u+ile) G !u!ileleH die %imper ( i !im+er) G geanaH die 4ase ( i na"e) G na ulH der 4asefl&gel ( er na"e.fliughel) G nariH das 4asenloch ( as na"en.loh) G naraH das Fhr ( as or) G urechea die %ange N die >acke ( i !anghe # i bache) G obra3 der Mund ( er mun ) G guraH der Bahn ( er an) G dinteH der >acken'ahn ( er bachen.an) G 'a eaH die ;ippe ( i li+e) G bu3eleH die Bunge ( i unghe) G li'ba Partile corpului (C=rperteile) der )als ( er hals) G gat der @umpf ( er rum+f) G trunchi die %irbelsule ( i !irbel.soile) G coloana vertebrala das Mark ( as mark) G 'aduva !inarii die 1chulter ( i ulter) G u'arH die 1chulterblatt ( i ulter.blat) G o'o!lat der 3rm ( er arm) G brat der Fberarm ( er ober.arm) G brat der Hnterarm ( er unter.arm) G antebrat der :llenbogen / :llbogen ( er elen.boghen # el.boghen) G cot die )andflche ( i han .fleche) G !al'aH handgelenk (han .ghelenc) G incheietura 'ainiiH der )andr&cken ( er han .riuchen) G do ul !al'ei der 2inger ( er fingher) G deget der 2ingernagel ( er fingher.naghel) G unghia de la 'ana der >auch ( er bauh) G burta die @ippe ( i ri+e) G coa ta die >rust ( i brust) G !ie!tH die >rust.ar'e ( i brust.!are) G 'a'elon. farc der @&cken ( er riuchen) G !ate die )&fte ( i hiufte) G old das >ecken ( as bechen) G ba3in der )intern ( er hinten) G fundul die >eine ( i baine) G !icioarele der 1chenkel" der Fberschenkel ( er enchel # er ober.enchel) G coa! a die %ade ( i !a e) G !ul!a der 1pann ( er +an) G 'u chi. fibre das Cnie ( as cni) G genunchi das 1chienbein ( as in.bain) G tibie die 2erse ( i ferse) G calcai die Behe ( i ee) G deget de la !iciorH
Frganele interne ($nnere Frgane) der Magen ( er maghen) G to'ac die ;eber ( i leber) G ficat die 4iere ( i nire) G rinichi die ;unge ( i lunghe) G !la'an das )er' ( as her) G ini'a die >auchspeicheldr&se ( i bauh.+aihel. riuse) G !ancrea die Gallenblase ( i galen.blase) G ve3ica biliara die Galle ( i gale) G fiere das Gehirn (ghehirn) G creier der 4er8 ( er nerf) G nerv :xercitiu (Ibung) : Alege o !er oana din fa'ilia ta i !une cate ceva de !re a !ectul au fi3ic7 Folo e te cat 'ai 'ulte adjective7 Iata cateva uge tii die 3ugen (ochii) + blau/ gr&n/ braun/ sch.ar'/ klein/ gro5 (alba triN ver3iN 'aroN negriN 'iciN 'ari" die 4ase (nasul) + stumpf/ frech/ .ulstig (carnN obra3nicN borcanat" die ;ippen (bu'ele) + dick/ d&nn/ fleischig (groa eN ubtiriN carnoa e" die )aare + lang/ gefarbt/ kur'/ onduliert (lungN vo! itN curtN ondulat" :r ist (el e te" : hoch/ klein/ sch.ach/ dick/ mit Muskeln (inaltN cundN labN gra N cu 'u chi" 7u8inte si expresii u'uale despre timp in Germana &ai jo vei ga i cuvinte u3uale in ger'ana foarte folo itoare. care fac referire la ti'!7 A tfel vei !utea !ove ti cu u urinta ce ai facut ieri i ce !lanuri de viitor ai !entru anul ur'ator7 7u8inte si expresii u'uale despre timp: Jet't (ie"G acu' heute (hoite" G a3i morgen (morgn" G 'aine &bermorgen (iubmorgn" G !oi'aine gestern (ghestrn"G ieri 8orgestern (forghestrn" G alaltaieri nchstes 9ahr (nehstes iar" G anul ur'ator niemals (nimals" G niciodata
spter (+etr" G 'ai tar3iu sofort ("ofort" G i'ediat tglich (teglih" G 3ilnic Jeden 6ag (3e n tac" G in fiecare 3i %elcher 6ag ist heute?('elhe tac ist hoite$" G Ce 3i e te a3iP )eute sind .ir im montag (Hoite sin !ir im montac" G A3i unte' in 3iua de luni7 3notimpurile in Germana In acea ta lectie veti invata cele !atru anoti'!uri in ger'ana i'!reuna cu !ronuntia ace tora7 3notimp G die Jahre 3eit (iares.ait) 3notimpuri G die Jahre 3eiten (iares.aitn) der 2@I);$4G (*riulinc" N das 2@I)93)@ (*riuiar) G Jri'avara N Ince!utul anului ( folo it tot cu en ul de Jri'avara " der 1FMM:@ (Somr" G 0ara der ):@>16 (Herbst" G 6oa'na der %$46:@ ('intr" G Iarna Intodeauna denu'irea anoti'!urile in ger'ana e te de genul 'a culin deci va !ri'i KderK in fata. eCce!tie facand doar das 2r&hJahr7 ;unile 3nului in Germana %unile anului in ger'ana au denu'iri foarte a e'anatoare cu cele din li'ba ro'ana deci iti va fi foarte u or a inveti a le crii cat i a le !ronunti7 ;unile anului G Jahre &onate (iares monate) der 9anuar (0anuar" G Ianuarie der 2ebruar (*ebruar" G Februarie der Mr' (Mer" G &artie der 3pril (-+ril" G A!rilie der Mai (Mai" G &ai der 9uni (0uni" G Iunie der 9uli (0uli" G Iulie der 3ugust (-ugust" G Augu t der 1eptember (Se+tembr" G De!te'brie der Fktober (,ktobr" G )cto'brie
der 4o8ember ((o!embr" G (oie'brie der <e'ember (Deembr" G Dece'brie Denu'irea lunilor anului in ger'ana unt de genul 'a culin deci vor !ri'i intodeauna KderK in fata7 Bilele saptamanii in Germana In acea ta lectie vei invata 3ilele a!ta'anii in ger'ana i'!reuna cu !ronuntia ace tora7 Bilele saptamanii G die Qochentage ('ohentaghe" der Montag (Montac" G %uni der <ienstag (Dinstac" G &arti der Mitt.och (Mit!oh" G &iercuri der <onnerstag (Donrstac" G Joi der 2reitag (*raitac" G 0ineri der 1amstag (Samstac" G Da'bata der 1onntag (Sontac" G Du'inica Denu'irea 3ilelor a!ta'anii in ger'ana e te intodeauna de genul 'a culin deci va !ri'i KderK in fata7 3lte cu8inte u'uale referitoare la 'ilele saptamanii in germana: a ta3i G heute RhoiteS 'aine G morgen RmorgnS !oi'aine G Ibermorgen RiubermorgnS ieri G gestern RchestrnS alaltaieri G 8orgestern R!orchestrnS 3i G tag RtagS 3i lucratoare G arbeitstag Rarbait.tagS a!ta'ana G .oche R!oheS Partile din 'i in Germana In acea ta lectie vei invata cele 'ai i'!ortante !arti din 3i in ger'ana i'!reuna cu !ronuntia ace tora7 Partile din 'i G 6ages'eit (taghe".ait) 8ormittag/ in der morgen (formitac5 in er morgn" G di'ineata mittag (mitac" G !ran3 nachmittag (nahmitac" G du!a:a'ia3a abend (abn " G eara
nacht (naht" G noa!te 6i:ar fi util a inveti de a e'enea i Daluturile for'ale folo ite !entru fiecare !arte a 3ilei7 7ulorile in Germana In acea ta lectie veti invata denu'irea celor 'ai i'!ortante culori in germana i'!reuna cu !ronuntia ace tora7 die 2arben ( i farbn" G culorile 2arbe (farbe" G culoare wei6 (vai") 9 al= grau (grau) 9 8ri schwarz (var) 9 ne8ru )raun (braun) 9 /aro gr"n (griun) 9 ver1e gel) (ghe!b) 9 8al=en orange (oran+e) 9 portocaliu rot (rot) 9 rosu rosa (ro%a) 9 ro% )lau (b!au) 9 al=astru .uantele 1e culori 1esc;ise in 8er/ana se -or/ea%a prin a1au8area cuvantului Chell-C in -ata culorii 1orite (M hellgel) (he!#ghe!b) B 8al=en 1esc;is .uantele 1e culori inc;ise in 8er/ana se -or/ea%a prin a1au8area cuvantului Cdunkel-C in -ata culorii 1orite (M dunkelrot (dunche!#rot) B rosu inc;is 3nimalele in Germana In acea ta lectie vei invata denu'irea celor 'ai co'une ani'ale in ger'ana atat do'e tice cat i albatice i'!reuna cu !ronuntia ace tora7 6ier (tiir) G ani'al Cat'e (cae) G !i ica )und (hun ) G caine >r (ber) G ur (ogel (foghel) G !a are #nte (ente) B rata 2isch (fi) G !e te Cuh (cu) G vaca @ind (rin ) G vita 1ch.ein (!ain) G !orc 1chlange (langhe" G ar!e Pferd (fer ) G cal %olf (!olf) G lu!
:lefant (elefant) G elefant ;=.e (lio!e) G leu (remea in Germana D 2enomenele naturii in Germana Daca i !entru tine e te i'!ortant a fii 'ereu la curent cu vre'ea de afara. in acea ta lectie vei invata cuvinte i eC!re ii u3uale de !re 8reme in germana !e care le:ai !utea au3i la 'eteo !recu' i toate fenomenele naturii in limba germana7 :s gibt kein schlechtes .etter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes !etr nur fale klai ung) E nu eCi ta vre'e urata doar haine ne!otrivite 8remea E das %etter ( as !etr) der regen ( er regn) 4 !loaia der donner ( er oonr) 4 tunetul der blit' ( er bli) 4 fulger der hagel ( er haghel) 4 grindina der schnee ( er nee) 4 nin oarea der frost ( er frost) 4 inghet der taifun ( er taifun) 4 taifun .indig (!in ic) G furtuna .ind (!in ) G vant sonne (sone) G oare sonnig (soonic) G in orit .olkenN himmel (!olkn# himl ) G nor be.=lkt (be!olkt) G innorat. noro regen (regn) G !loaie regnet (recnet) G a !loua klte (chelte) G racoare kalt (kalt) G rece hit'e (hite) G caldura hei5 (hais) G fierbinte heiter (haitr) G enin $ntrebari si expresii u'uale referitoare la 8reme : <as .etter in <eutschland und in anderen ;ndern (Das !etr in Doicilan un in an ern 6en n)E 0re'ea in Ger'ania i in alte tari7 :s ist komisches .etter (&s ist comies !etr) G E te o vre'e ciudata7 $st es sonnig oder be.=lkt? (ist es soonic o r be!olkt) G E te in orit au noro P )offentlich regnet es nicht (Hofentlih recnet es nicht ) G D!er ca nu v:a !loua E
%ie ist das .etter bei euch in @om ? ('i ist as !etr +ai oih in 7om $) G Cu' e te vre'ea la voiN dv in To'a P >ei uns ist es sonnig ()ai uns ist es soonic /) G %a noi e te in orit E :s regnet in >erlin7 (&s recnet in Berlin ) G Jloua in Berlin7 :s ist sonnig in >ern7 (&s ist soonic in Bern) G E te in orit in Bern7 $n Paris und M&nchen scheit es7 (0n )aris un M8nchen nait es) G In Jari &Bnchen ninge7 :s ist be.=lkt in >ucharest! (&s ist be!olt in Bucharest) G E te innorat in Bucure ti7 <as .etter in 3then ist sch=n! (Das !etr in -theen ist oon) G 0re'ea in Atena e te fru'oa a7 $n 4&rnberg ist es heiter. (0n (iurnberc ist es haitr) G In (Brnberg e te enin7 %ichtig E important %etter.=rter (!etr!iortr)E Cuvinte de !re vre'e Cuvintele de !re vre'e unt de genul 'a culin "der" Cand te referi la re3ultatul feno'enului 'eteo folo e ti KesK GU e : :s regnet G !loua/ :s schneit G ninge/ :s ist kalt G e te frig/ :s ist be.=lkt E e te noro / :s ist sonnig E e te in orit/ :s ist hei5 E e te caldH :s ist .indig E e te vant 7easul in Germana D 7itirea ceasului in Germana De eori vei fi nevoit a intelegi cand ti e 3ice ora in germana i a tii la randul tau a o indici7 Fie ca e te o !rogra'are la doctor au ora la care vei ince!e 'unca e te ab olut nece ar a inveti toate for'ele !rin care !oti citi ceasul in germana7 3tunci cand 8rei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari: %ie8iel Hhr ist es? ('ifil ur ist es$" G Cat e te cea ul P %ie spt ist es? ('i +et ist es$" G Cat de tar3iu e te P Citirea oreiN cea ului e invata cel 'ai bine !rin eCe'!lele ur'atoare. !ecial conce!ute !entru cititorii ace tui ite,L:,, EM :s ist acht uhr! G E te ora o!t7 i
,L:,N EM :s ist acht uhr und f&nf minuten!/ :s ist f&nf minuten nach acht!/ :s ist kur' nach acht!G E te ora o!t i ; 'inute7N E te cinci 'inute du!a o!t7N E te !utin !e te o!t7 ,L:*N EM :s ist acht uhr und f"nfzehn minuten1; #s ist f"nfzehn minuten nach acht1; #s ist viertel nach acht1; #s ist viertel neun B 2ste ora opt si cincispre%ece /inute9K 2ste cincispre%ece /inute 1upa opt9K 2ste opt si un s-ert9K ( , acest ulti/ -el 1e a spune ora nu are corespon1ent in li/=a ro/ana) 0D=E0 9F #s ist acht uhr und drei6ig minuten1; #s ist hal) neun1 B 2ste ora opt si trei%eci 1e /inute9K ( acest ulti/ -el 1e a spune ora nu are corespon1ent in li/=a ro/ana) 0D=G0 9F #s ist acht uhr und vierzig minuten1; #s ist zwanzig vor neun1; #s ist hal) neun und zehn minuten1 B 2ste ora opt si patru%eci 1e /inute9K 2ste noua -ara 1oua%eci 1e /inute9K ( , acest ulti/ -el 1e a spune ora nu are corespon1ent in li/=a ro/ana) 0D=G& 9F #s ist acht uhr und f"nfundvierzig minuten1; #s ist f"nfzehn minuten vor neun1; #s ist viertel vor neun1; #s ist dreiviertel neun1 B 2ste ora opt si patru%ecisicinci 1e /inute9K 2ste noua -ara cincispre%ece /inute9K 2ste noua -ara un s-ert9K ( , acest ulti/ -el 1e a spune ora nu are corespon1ent in li/=a ro/ana) 0D=&& 9F #s ist acht uhr und f"nfundf"nfzig minuten1; #s ist f"nf minuten vor neun1; #s ist kurz vor neun1 B 2ste ora opt si cinci%ecisicinci 1e /inute9K 2ste noua -ara cinci /inute9K 2ste putin pana la ora noua9 %ichtig E important Intodeauna cand faci referire la o ora folo e ti KumK EM ex: um neun uhr G la ora nouaH um ac;t u;r un1 vier%i8 /inuten B la ora '>&,' Aan1 -aci re-erire la o %i 1in sapta/ana -olosesti "am" BM eH= Ic; 8e;e in 1ie sc;ule am sa/sta8 B 2u /a 1uc la scoala sa/=ata9 Aan1 -aci re-erire la o luna 1in an -olosesti "im" BM e!& @ein 8e=urtsta8 ist im Nuni9 B $iua /ea 1e nastere este in iunie9 $ntrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora: *!%ann stehst du am 1onntag auf? ('an tehst u am Sontac auf$) G %a ce ora te tre3e ti du'inicaP *!$ch stehe um neun uhr am 1onntag auf! (0h tehe um noin ur am Sontac auf.) G &a tre3e c la ora noua du'inica7
-!(on .ann bis .ann arbeitest du? (*on !an bis !an arbaitest u$) G De cand !ana cand 'unce ti tuP -!$ch arbeite 8on acht uhr und f"nfzehn minuten/ ,L:*N bis sechszehn uhr und drei6igminuten/ *O:P,! (0h arbaite fon 19:;< uhr bis ;=:>1 uhr )G Eu 'unce c de la ora A>-@; !ana la ora@<-9A7 P!%ann machst du Mittagspause? ('an mahst u mitac+ause$) G Cand faci !au3a de !ran3P P!$ch mache mittagspause um zwlf uhr; 1%=001 (Ih mahe mitac$au"e um 12:,, uhr) B 2u -ac pau%a 1e pran% la ora )+&'' G1-ann gehst du schlafen0 (-an ghe"t du !af&n') B Aan1 te 1uci la culcareF G1 .ch gehe um zweiundzwanzig uhr; %%=00 schlafen1 (Ih ghee um 22:,, ur !af&n) B @a 1uc la ora ++&'' la culcare9 :xpresii folosite cand faci referire la timp in general: 6ut mir leid f&r die 8ersptung" ich stehe im stau7(Tut mi lai fiur i fer+etung, ih tehe im stau)G I'i !are rau !entru intar3iere. eu tau in a'buteiajN trafic7 %ann kommst du? ('an komst u$) G Cand viiP Fh" es ist schon drei $ch komme et.as spter! (,h, es ist oon rai/ 0h kome et!as +etr.) G )h. e te deja ora trei E Eu vin ceva 'ai tar3iu7 $ch komme gegen drei (0h kome gheghen rai.) G Eu vin in jur de ora trei7 (ocabular: Qieviel G cat H &ittag !au e G !au3a de !ran3H sc;la-en G a dor'iH 6ut 'ir leid G i'i !are rauH ent chuldigung G cu3eH etLa G cevaH ver !tung G intar3iereH !ter G tar3iuH gegen G catre. folo it in a i cu intele ul de a!roCi'ativ7 <irectii in Germana In acea ta lectie vei invata totul de !re directii in li'ba ger'ana ( stanga, rea+ta, nor , su etc.". cuvinte de ba3a cat fra3e care te vor ajuta enor' a !ui intrebari !recu' AHnde este !!! ?A au a ra !un3i la intrebari legate de directii7 %i'ba ger'ana are doua cuvinte de ba3a !entru a intreba ?un e? i anu'e A.oA i A.ohinA7 : A.oA e te folo it !entru a intreba locatia unei !er oane. obiect au loc eC- Qo i t die 6oiletteP
: A.ohinA e te folo it !entru a intreba FincotroF eC- Qohin gehen DieP (ocabular pentru directii: directii G richtungen drea!ta N la drea!ta G rechts / nach rechts tanga N la tanga G links / nach links in jo . 'ai de!arte !e G entlang ina!oi G 'ur&ck in directia a 777 N catre 777 G in @ichtung auf !!! tot inainte G geradeaus !ana la G bis 'um ('ur) Punctele cardinale in germana: im 4orden 8on !!!! (im nor en fon) G la 4ord de 7777 n=rdlich 8on !!!! (nor lih fon) G la 4ord de 7777 im 1&den 8on !!!! (im siu en fon) G la 1ud de 7777 s&dlich 8on !!!! (siu lich fon) G la 1ud de 7777 im %esten 8on !!!! (im !esten fon) G la (e t de 7777 .estlich 8on !!!! (!estlih fon) G la (e t de 7777 nord.estlich 8on !!!! (nor !estlih fon) G la 4ord(e t de 7777 s&d.estlich 8on !!!! (siu !estlih fon) G la 1ud(e t de 7777 im Fsten 8on !!!! (im osten fon) G la : t de 7777 =stlich 8on !!!! (ostlih fon) G la : t de 7777 nord=stlich 8on !!!! (nor ostlih fon) G la 4ord: t de 7777 s&d=stlich 8on !!!! (siu ostlih fon) G la 1ud: t de 7777 $ntrebari posibile in germana despre po'itia unui oras pe harta : %o liegt 4&rnberg? ('o ligt (iurnberg$) G Onde e afla (BrnbergP 4&rnberg liegt n=rdlich 8on M&nchen ((iurnberg ligt nor lih fon Miunhen) G (Brnberg e afla la nord de &Bnchen7 Cennst du / Cennen 1ie 4&rnberg ? (Chenst u # Chenen "i (iurnberg $) G Cuno ti N Cunoa teti (Brnberg P
4&rnberg? %o liegt denn das? ((iurnberg$ 'o ligt en as$) G (Brnberg P Onde e afla a ta P <as liegt n=rdlich 8on M&nchen" nord=stlich 8on 1tuttgart ! (Das ligt nor lih !on Miunhen, nor ostlih fon tutgart) G De afla la nord de &Bnchen. norde t de Dtuttgart7 Ghid de 7on8ersatie in Germana .ntre)ari si raspunsuri posi)ile cand intalnesti pentru prima oara o persoana1 %ie hei5en 1ie ? ('i haisen "i $) G Cu' va nu'itiP %ie hei5t du? ('i haist u$) G Cu' te nu'e tiP %as ist $hre name ? ('as ist ire name$) G Care e te nu'ele Dv P %as ist deine name? ('as ist taine name$) G Care e te nu'ele tauP $ch hei5e 3ndra (0h haise -n ra) G &a nu'e c Andra E $ch bin 3ndra (0h bin -n ra /) G Eu unt Andra E Mein name ist 3ndra (Main name ist -n ra ) G (u'ele 'eu e te Andra E %oher kommen 1ie? ('oher komen "i$) G Dv 7 de unde !roveniti N untetiP %oher kommst du? ('oher komst u$) G 6u de unde !rovii N e ti P $ch komme aus @umnien (0h kome aus 7umenien) G Eu !rovin N unt din To'ania7 %o .ohnen 1ie? ('o !ohnen "i$) G Onde locuiti Dv 7P %o .ohnst du? ('o !ohnst u$" G Onde locuie ti tuP $ch .ohne Jet't in >erlin (0h !ohne iet"t in Berlin) G Eu locuie c acu' in Berlin7 1prechen 1ie deutsch? (+rehen "i oici$) G 0orbiti ger'anaP 1prichst du deutsch? (+rihst u oici$) G 0orbe ti ger'anaP 9a" aber nicht so gut (0a, abe? niht so gut/) G Da. dar nu a a de bine E %elche 1prache(n) sprechen 1ie? / sprichst du? ('elhe +rahe(n) +rehen "i$ # +rihst u$ ) G Ce li'ba(i" vorbitiP N vorbe tiP $ch spreche et.as :nglish und ein bischen deutsch 7 (0h +rehe et!as &nglish un ain bishen oici.) G 0orbe c ceva engle3a i un !ic de ger'ana7 %elche 1prachen 1pricht man in <eutschland? ('elhe +rahen +riht man in Doicilan $) GCe li'bi e vorbe c in Ger'aniaP >ei uns spricht man nur deutsch7(Bai uns +riht man nur oici.) G %a noi e vorbe te nu'ai ger'ana7 %as ist $hr / dein muttersprache? ('as ist 0r # ain muter+rahe$) G Care e te li'ba Dv 7N ta 'aternaP Mein Muttersprache ist rumnisch7 (Main muter+rahe ist rumeni.) G %i'ba
'ea 'aterna e te ro'ana7 %aren 1ie / %arst du schon mal in Madrid? ('aren "i # 'arst u on mal in Ma ri $) G Ati N Ai fo t vreodata in &adridP 9a" ich .ar in Madrid (0a, ih !ar in Ma ri /) G Da. a' fo t in &adrid7 4ein" ich .ar nicht in Madrid ((ain, ih !ar niht in Ma ri /) G (u. n:a' fo t niciodata in &adridE %as ist das? ('as ist as$) GCe e te a taP <as ist 7on8ention 7enter!(Das ist Con!enion Center.) G A ta e te Centrul de Conventii7 %o ist denn das? ('o ist en as$) G Onde e te a ta P <as ist in 1ingapur / <as 7on8ention 7enter ist in 1ingapur! (Das ist in Singa+ur # Das C.C. ist in Singa+ur.) G E te in Dinga!ore N C7C7 e te in Dinga!ore7 $n .elchem ;and ist das? (0n !elhem 6an ist as$) G In ce tara e te a taP <as ist in 3sien! / 1ingapur ist in 3sien! (Das ist in -"ien.#Singa+ur ist in -"ien.) G E te in A ia7 N Dinga!ore e te in A ia7 Pentru prima oara in cafenea" expresii u'uale: :ntschuldigung" ist hier frei ? (&ntciul igung, ist hir frai$) G Dcu3ati:'a. e te aici liberP )aben 1ie ein tisch frei f&r drei personen? (Haben "i ein ti frai fiur rai +ersonen$) G Aveti o 'a a libera !entru trei !er oaneP 9a klar" bitte / 4ein" schade / :s tut mir leid (0a klar bite# (ain, a e# &s tut mi lai ) G Da bineintele . !oftiti 7 N (u. din !acate7N I'i !are rau7 %as trinken 1ie? / %as m=chten 1ie trinken? ('as trinchen "i$ # !as miohten "i trinchen$) G Ce beti P N Ce ati dori a betiP Bahlen" bitte (alen, bite) G (ota va rogE $ch m=chte 'ahlen" bitte (0h miohte alen, bite) G A dori a !late c. va rog7 Busammen oder getrennt? (u"amen o ghetrent$) G I'!reuna au e!aratP
<as macht 0"N :uro! (Das maht @,< oiro) G Face ?.; euro7 >itte" past *, :uro! (Bite, +ast ;1 oiro) G 0a rog . !a trati !ana la @A euro7 ;a Multi 3ni in germana D Hrari pentru 'i de nastere si onomastica Cu' !ui ;a Multi 3ni in li'ba ger'anaP Daca nu tii inca ra !un ul la acea ta intrebare ai ajun !e !agina !otrivita deoarece 'ai jo vei ga i diver e urari ('e aje" !entru 3i de na tere au ono'a tica in ger'ana i'!reuna cu !ronuntia i traducerea ace tora7 Hrari pentru 'i de nastere G %&nsche 'um Geburtstag R'iune um gheburstagS Ace te urari unt !otrivite indiferent de nivelul de legatura dintre du'neavoa tra i arbatoritNa. daca veti face urarea verbal au daca o veti crie !e o felicitare7 3lles Gute 'um Geburtstag R-les gute um gheburstagS G %a &ulti Ani V varianta cea 'ai co'una de a !une K;a Multi 3niK in tarile vorbitoare de li'ba ger'ana in a traducerea reala ar fi- 6oate cele bune !entru 3iua ta de na tereE )er'lichen Gl&ck.unsch 'um Geburtstag RHerlihen Aliuc.!iun um AheburstagS G Felicitari !entru 3iua ta de na tereE $ch .&nsche dir alles Gute R0h !iune ia ales guteS G Iti N 0a dore c toate cele buneE 3lles ;iebe und Gute f&r dich R-les libe un gute fiu ihS G 6oate cele bune !entru tineE N 6oata iubirea i binele !entru tineE 3lle guten %&nsche 'um Geburtstag R-le gutn !iune um AheburstagS G 6oate urarile de bine !entru 3iua taE %ir gratulieren dir gan' her'lich RBiie gratulirn ia gan herlihS G 6e felicita' din ini'a N incer N foarte 'ultE Bum Geburtstag .&nsche ich dir alles Gute Rum gheburstag !iune ih ia ales guteS G Jentru 3iua de na tere va ure3 toate cele buneE M=gen alle deine %&nsche in :rf&llung gehen RMiogn ale taine !iune in efiulung ghe.enS G Fie ca toate dorintele tale a devina realitateE
For'ulari 'ai lungi !entru urarile de W%a &ulti AniW Ace te urari unt 'ai !otrivite a fie folo ite in cri au intr:un 'ediu 'ai oficial7
$ch sende $hnen 'u $hrem Geburtstag meine her'lichen Gl&ck.&nsche! R0h "en e inen u irem gheburstag maine herlihen gliuc!iun e S G 0a tri'it de 3iua du'neavoa tra felicitarile 'ele calduroa eE Bu $hrem Geburtstag gratulieren .ir $hnen her'lich Ru irem gheburstag gratulirn Ciie inen herlihS G De 3iua du'neavoa tra va felicita' din ini'a N incerE $ch sende $hnen aus der 2erne meine besten %&nsche E R0h "en e inen aus e fane maine bestn !iuneS G 0a tri'it de de!arte toate urarile 'ele de bineE $ch .&nsche $hnen 'u $hrem Geburtstag alles Gute R0h !iune inen u irem gheburstag ales guteS G 0a dore c de 3iua du'neavoa tra toate cele buneE M=ge dir das neue ;ebensJahr Gl&ck" Gesundheit so.ie 8iele sch=ne Momente bringen RMioghe ia as noe lebens.iar gliuc, ghesun .hait so.!i file one momente bringhenS G Fie ca ur'atorul an a:ti aduca noroc. anatate !recu' i 'ulte 'o'ente fru'oa eE Du!a for'ularea de ba3a K$ch .&nsche dir / $hnenK !oti a adaugiGl&ck RgliucS G noroc 2rohsinn Rfro."inS G fericit. bucuro 2reundschaft Rfrion .aftS G !rietenie 2reunde an <einer 1eite Rfrion e an aine sainteS G !rieteni de !artea ta N alaturi de tine ;iebe RlibeS G drago te. iubire :rfolg RerfolgS G ucce Mut und Craft Rmut un craftS G curaj i !utere Gesundheit Rghesun .haitS G anatate 1pannende :rlebnisse R+anen e erlebniseS G eC!eriente intere ante 7( in Germana D Model de 7( in germana Cu ajutorul ace tui articol vei invata cu' a redacte3i corect un 7!(! in germana (7urriculum (itae) in ti'! ce vei invata cuvinte i eC!re ii noi care te vor ajuta a:ti ga e ti 'ai u or un loc de 'unca7 Contea3a foarte 'ult atunci cand faci un 7( in germana !entru ce ti! de job vrei a a!lici. daca e te vorba de !re un loc de 'unca ca i'!lu 'uncitor in fabrica. curatenie. ervicii etc7 atunci nu e te nevoie decat a crii un curriculu' vitae curt care a cu!rinda infor'atii e entiale in a daca a!licati !entru un loc de 'unca care nece ita tudii u!erioare au o calificare anu'e atunci trebuie a:i acordati 'ai 'ulta atentie cv:ului dv 7
7um sa redacte'i un 7( in germana (reguli generale): : nu trebuie a fie 'ai lung de doua !agini : trebuie a contina o !o3a !rofe ionala ti! !a a!ort. a'!la ata in !artea din drea!ta u a cv:ului : titlul !oate fi centrat au aliniat in !artea tanga : toate categoriile trebuie c aliniate in !artea tanga &ai jo va voi !re3enta cuvintele i eC!re iile eCi tente intr:un cv ger'an in ordinea in care ace tea ar trebui a fie cri e7 In !arante3ele ti! acolada ga iti !ronuntia cuvintelor in ger'ana7 ;:>:41;3H2 Rlebens.laufS G Curriculu' 0itae : ace ta e te titlul cv:ului 34G3>: BH@ P:@1F4 Rangabe "u +er"on S G Infor'atii de !re !er oana : ub acea ta categorie treci. nu'ele co'!let. datele de contact 4achname Rnah.nameS G (u'e (orname Rfo.nameS G Jrenu'e 3dresse Ra reseS G Adre a 1tra5e RtraseS G Dtrada )ausnummer Rhaus.numaS G (u'arul locuintei Postleit'ahl R+ost.lait.alS cri !re curtat : J%M G Codul !o tal Frt RortS G )ra . loc 1taat RtatS G 6ara : e te indicat ca indre!tul FAdre eF a crieti direct adre a dv 7 EC- #al tra*e . Hau nu''er @AI. ?@;<. Berlin. Deut chland 6elefonnummer / @ufnummer Rtelefon.numa # ruf.numaS G (u'ar de telefon Mobilnummer / )andQnummer Rmobil.numa # hen i.numaS G (u'ar de 'obil :+Mail 3dresse Remail a reseS G Adre a de e:'ail Pers=nliche %ebsite R+er"onlihe uebsaiteS G Qeb ite !er onal. blog : co'!letati acea ta ectiune doar daca e te relevant !o tului !entru care crieti cv:ul Geschlecht RghelehtS G DeCul X Geburtsdatum Rgheburt. atumS G Data na terii X 4ationalittR(aionalitetS G (ationalitate
%eiblich R!aiblihS G Fe'inin Mnnlich RmenlihS G &a culin : e te reco'andat ca ace te trei categorii a fie cri e intr:un ingur rand EC- Geschlecht- Leiblich X Geburtsdatum- A@7AY7@?=9 X 4ationalitt- ru'ni ch 34G:16@:>6: 16:;;: Ranghetrebte teleS G %ocul de 'unca !entru care a!licati (Junctul dorit" >:@H21:@23)@H4G Rberufs.erfarungS G EC!erienta !rofe ionala : ub acea ta categorie trebuie a crii in ordine de cre catoare locurile de 'unca !e care le:ai avut !ana in !re3ent (ince!i cu locul de 'unca actual au cu ulti'ul loc de 'unca" : e te nece ar a crii !erioada in care ai lucrat intr:un anu'it loc (anul i luna" : cu ce te ocu!ai. cu' e nu'ea locul de 'unca : date ale agajatorului : daca nu ai eC!erienta de 'unca !oti trece la acea ta categorie i chi'burile de eC!erienta. voluntariatele 17)H;+ H4< >:@H21>$;<H4G Rul un berufs.bil ungS G Dcoala i For'are !rofe ionala : ince!i cu ulti'a coala ab olvita : crie !erioada in care ai ur'at fiecare coala. nu'ele in titutiei i daca e te nece ar in ce anu'e te:ai calificat P:@1R4;$7): 2S)$GC:$6:4 R+er"onlihe feih.gaitnS G A!titudini Muttersprache(n) Rmutr.+rahe(n)S G %i'ba 'aterna N %i'bi 'aterne 3ndere 1prache(n) Ran ere +rahe(n)S G Alte li'ba(i" 2remdsprachen Rfrem .+rahnS G %i'bi traine (erstehen RfeteenS G Intelegere X 1chreiben RraibnS G Dcriere X 1prechen R+rehnS G 0orbire
: ace t tabel trebuie co'!letat confor' FGe'ein a'er Euro!i cher Teferen3rah'en fBr D!rachenF G Cadrul euro!ean de referinta !entru li'bi traine Communikati8e 2higkeiten Rcomunicati!e feihgaitnS G Abilitati de co'unicare Frganisations+ und 2&hrungstalent Rorgani"aions un Co'!etente organi3ationale i 'anageriale fiurungs.talent S G
>erufliche 2higkeiten Rberuflihe feihgaitnS G Co'!etente !rofe ionale 7omputerkenntnisse Rcom+iutr chentniseS G Cuno tinte de utili3are a calculatorului 1onstige 2higkeiten R"onstige feihgaitnS G Alte abilitati 2&hrerschein RfiuraainS G Jer'i de conducere BH1S6B;$7): $42F@M36$F4:4 Ru"elihe informaionenS G Infor'atii u!li'entare Publikationen R+ublicaionnS G Jublicatii Prsentationen R+re"entaionnS G Jre3entari ProJekte R+roiecteS G Jroiecte Conferen'en RconferennS G Conferinte 3us'eichnungen und Preise Raus.aihnungn un +rai" S G Jre'ii i di tinctii Mitgliedschaften Rmit.gli .aftnS G %ocurile in care e ti 'e'bru @eferen'en RreferennS G Teferinte (de la fo tii angajatori N !rofe ori" : la acea ta categorie !uteti crie FTeferen3en auf AnfrageF Rreferenn auf anfrageS G Teferintele !ot fi date la cerere : toate categoriile din cadrul FInfor'atii u!li'entareF le treceti in cv doar daca unt relevante locului de 'unca !entru care a!licati i daca aveti cu adevarat ce a crieti
34;3G:4 RanlagnS G AneCe : ace ta categorie trebuie introdu a in cv:ul dv doar daca vi e cere au doriti a aneCati cv:ului co!ii du!a di!lo'e. alte docu'ente relevante au o cri oare de intentie : 'entionea3a ce anu'e o a ga ea ca angajatorul in aneCa cv:ului D!er ca ace t articol o a va fie de folo in vederea redactarii !ri'ului du'neavoa tra C0 in li'ba ger'ana. nu uitati a co'!letati doar categoriile relevante eC!erientei dv cat i a locului de 'unca !entru care a!licati7 Jentru 'ai 'ulte infor'atii referitoare la redactarea unui C0 euro!ean in ger'ana !uteti vi3ita ite:ul Euro!a care contine for'atul euro!ean a!robat de toate tatele euro!ene inclu iv Ger'ania i Au tria7 Daca vrei a tii cu' e nu'e te 'e eria ta in ger'ana vi3itea3a articolul FDenu'iri de 'e erii in li'ba ger'anaF i
<enumiri de meserii in Germana (profesii) In acea ta lectie vei invata cu' e nu'e c diver e meserii in germana a tfel incat vei tii a crii in C0:ul tau ce 'e erie ai au ce !rofe ii ai avut !ana in !re3ent7 E te i'!ortant de tiut ca in li'ba ger'ana toate 'e eriile au atat o for'a de 'a culin FderF cat i de fe'inin FdieF (Aflati 'ai 'ulte de !re Genul ub tantivului"7 De cele 'ai 'ulte ori for'a de fe'inin are ter'inatia F:inF i uneori vocalele a" o" u e tran for'a in u'laute = & (diacritice"7 Ace t articol !oate fi con iderat ca o continuare !entru Cu' a redacte3i un C0 7 !rofe ii. ocu!atii G >erufe RberufeS functionar G der 3ngestellte" die 3ngestellte R e, i anghetelteS Profesii care necesita scoli de meserii: a i tent(," 'edical(," G der Crankenpfleger" die Crankensch.ester R e crancn.flega, i crancn.!estaD ajutor in !roductie (fabric," G der Produktionshelfer R e +ro ucions.helfaS brutar(ia" G der >cker" die >ckerin R e beca, i becherinS buc,tar(ea ," G der Coch" die C=chin R e coh, i cohinS ca ier G der Cassierer R e casieraS chelner(i," G der Cellner" die Cellnerin R e chelna, i chelnerinS coafe3, G die 2riseurin R i fri"urinS croitor(ea ," G der 1chneider" die 1chneiderin R e nai a, i nai arinS electrician G der :lektroinstallateur" :lektriker R e electro.instalator, electricaS fe'eie de ervici G die Put'frau R i +u.frauS fri3er G der )errenfriseur R e heren.fri"orS gr,dinar G der Grtner" die Grtnerin R e ghertna, i ghertnerinS in talator G der Clempner" $nstallateur R e clem+na, instalatorS
',celar(," G der Met'ger" die Met'gerin R e mega, i megarinS 'ecanic auto G der 3utomechaniker R e auto.mecanicaS 'uncitor in con trucii G der >auarbeiter R e bau.arbaitaS !o'!ier G der 2euer.ehrmann R e foia.!er.manS ofer(i," G der 2ahrer" die 2ahrerin R e fara, i fararinS ofer de ca'ion G der ;C%+2ahrer R e el.ca.!e%faraS ofer de autobu3 G der >usfahrer R e bus.faraS ofer de taCi G der 6axifahrer R e taEi.faraS ta'!lar G der 1chreiner R e rainaS van3,tor(oare" G der (erkufer" die (erkuferin R e fercoifa, i fercoiferinS 3idar G der Maurer R e mauraS 3ugrav G der Maler" Malermeister R e mala, mala.maistaS Meserii care necesita studii superioare: angajat(," la banc, G der" die >ankangestellte R e, i banc.anghetelteS avocat G der @echtsan.alt R e reh.an!altS arhitect(," G der 3rchitekt" die 3rchitektin R e arhitect, i arhitectinS bibliotecar(," G der >ibliothekar"die >ibliothekarin R e biblioteca, i bibliotecarinS contabil(," G der" die >uchhalter R e, i buh.haltaS denti t(," G der Bahnar't" die Bahnr'tin R e an.art, i an.ertinS doctor(i," G der 3r't" die Sr'tin R e art, i ertinS inginer G der $ngenieur" die $ngenieurin R e ingenior, i ingeniurinS judecator G der @ichter R e rihtaS jurnali t(," G der 9ournalist" die 9ournalistin R e 3urnalist, i 3urnalistinS !olii t(," G der Poli'ist R e +oliistS !rofe or. !rofe oar, G der ;ehrer" die ;ehrerin R e lera, i lerrinS !rogra'ator de calculator G der Programmierer" die Programmiererin R e +rogramira, i +rogramirin S ecretar, G die 1ekretrin R i "ecreterinS traducator G der Iberset'er" die Iberset'erin R e uba."ea, i uba."eerin S veterinar G der 6ierar't R e tir.artS Meserii mai speciale: actor G der 1chauspieler R e au.+ilaS antrenor G der 6rainer R e treinaS arti t G der C&nstler" die C&nstlerin R e cunstla, i cunstlarinS fotograf(," G der 2otograf" die 2otografin R e fotograf, i fotografinS criitor G der 1chriftsteller R e rift.telaS Meserii pentru tineri :) elev(," G der 1ch&ler" die 1ch&lerin R e ula, i ularinS tudent(," G der 1tudent" die 1tudentin R e tu ent, i tu entnS