* Management * Conf. univ. dr.

Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

MANAGEMENT
1. Planificarea (3)

Conf. univ. dr.

Niculaie Antonoaie
Universitatea „Transilvania”
Braşov

2003
59
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

Management. Planificarea (3)

Cuprins

8. Planificarea. Exemplu: investiţiile 61

dicatorilor de eficienţă
8.1. Calculul indicatorilor
economică în viziune statică 61
8.2. Calculul indicatorilor de eficienţă
economică în viziune dinamică 69
BIBLIOGRAFIE 78

60
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

8. PLANIFICAREA. EXEMPLU: INVESTIŢIILE

Notă. Materialul, realizat de dr. ec. Sanda Constantin (titular al

disciplinei de profil, în cadrul Catedrei de Management şi Informatică
Economică, Universitatea “Transilvania” din Braşov), este preluat,
cu mici modificări, din lucrarea “Managementul firmei” [Antonoaie,
2000].

Pentru realizarea unui proiect de investiţii în domeniul prelucrării primare a

lemnului, o firmă din sectorul forestier organizează o licitaţie la care participă trei
firme specializate, fiecare cu propria sa variantă de proiect.
Se cere să se studieze ofertele şi, pe baza indicatorilor de eficienţă economică
a investiţiilor, să se aleagă varianta de proiect care va câştiga licitaţia pentru
construirea noului obiectiv.
Cele trei variante de proiect se caracterizează prin următorii parametri:

Variantele de proiect pentru investiţie

Tab. 1.1.
Nr. Varianta
Varianta Varianta
crt. İndicator de
de proiect de proiect
UM proiect
2 3
1
1 İnvestiţia totală It Mil. u.m. 700 800 750
2 Producţia anuală Q
Buc. / an 10.000 11.000 10.000
3 Cost unitar
u.m. / buc 67.000 65.000 65.000
de producţie c
4 Preţ unitar de p
u.m./ buc 80.000 80.000 80.000
vânzare
5 Durata de d
execuţie a
Ani 3 3 3
lucrărilor de
investiţii
6 Durata de D
exploatare e Ani 14 15 15
eficientă

Rata de actualizare, considerată ca o normă de eficienţă economică impusă de

beneficiar, este de 15 % pe an .
Pentru alegerea soluţiei optime şi adoptarea deciziei de a face sau nu
investiţia este necesar calculul unor indicatori.
61
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

8.1. Calculul indicatorilor de eficienţa economică a investiţiilor în viziune

statică

Prezentăm în continuare calculul indicatorilor de eficienţă economică pentru

cele trei variante de proiect, în viziune statică :

1. İnvestiţia totală :

It1 = 700 mil u.m.

It2 = 800 mil u.m.
It3 = 750 mil u.m.

Din acest punct de vedere se consideră varianta optimă aceea care presupune
cel mai mic efort investiţional, adică varianta de proiect 1.

2. Durata de execuţie a lucrărilor de investiţii d este aceeaşi la toate cele

trei variante de proiect (3 ani), neconstituindu-se într-un criteriu de
departajare.

3. Durata de exploatare eficientă a obiectivului de investiţii :

De1= 14 ani
De2=15 ani
De3=15 ani

Se doreşte ca această durată să fie cât mai mare, deoarece pe parcursul ei se

produc efectele utile; variantele optime de proiect sunt 2 şi 33.

4. İnvestiţia specifică şi productivitatea investiţiei

Formula de calcul pentru investiţia specifică:

I
s1 = t [1.72]
Q

I t 700.000.000
s1 = = = 70.000 u.m./buc
Q 10.000

800.000.000
s2 = = 72.727 u.m./buc
11.000

750.000.000
s3 = = 75.000 u.m./buc
10.000

62
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

İnvestiţia specifică arată efortul investiţional pe unitatea de produs (luând in

considerare producţia fizică anuală).
Se urmăreşte, evident, minimizarea indicatorului şi, în acest sens, varianta
optimă de proiect este 11.

Odată calculată investiţia specifică, se poate determina imediat un alt

indicator - productivitatea investiţiei (este inversul investiţiei specifice, ceea ce
reprezinta producţia obţinută la un milion u.m. investite).
Se urmăreşte maximizarea indicatorului.

Formula de calcul este următoarea:

1
I w1 = [1.73]
s

1 1
I w1 = ⋅ 10 6 = ⋅ 10 6 = 14 ,28 buc/mil u.m.
s 70.000

1
I w2 = ⋅ 10 6 = 13,75 buc/mil u.m.
72727

1
I w3 = ⋅ 10 6 = 13,33 buc/mil u.m.
75.000

Varianta optimă este, ca şi în situaţia investiţiei specifice, varianta de

proiect 1.

Pentru evaluarea celorlalţi indicatori de bază ai eficienţei economice a

investiţiilor este necesar să se calculeze veniturile, costurile şi, respectiv, profiturile
anuale corespunzătoare fiecărei variante de proiect.

Pentru aceasta se vor utiliza următoarele relaţii de calcul:

• venitul anual : Vh = Q ⋅ P [1.74]

• costurile anuale de producţie: Ch = Q ⋅ c [1.75]

• profitul brut anual: Ph = Vh − Ch [1.76]

Rezultatele sunt următoarele (tab. 1.2):

63
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

Indicatorii investiţiei
Tab. 1.2
Nr. İndicator UM Varianta Varianta Varianta de
crt. calculat de proiect de proiect proiect
1 2 3
1 Venitul anual mil. 800 880 800
u.m.
2 Costurile mil. 670 715 650
anuale de u.m.
producţie
3 Profitul brut mil. 130 165 150
u.m.

Din punct de vedere al profitului anual – considerat ca indicator de

eficienţă economică – varianta optimă este cea care asigură profitul maxim, deci
varianta de proiect 22.

5. Termenul de recuperare a investiţiei

Formula de calcul este următoarea:

It
T1 = [1.77]
Ph

I t 700
T1 = = = 5,38 ani
Ph 130

800
T2 = = 4,85 ani
165

750
T3 = = 5 ani
150

Indicatorul ne arată perioada de timp după care investiţia se amortizează din

profiturile cumulate . Pentru orice obiectiv investiţional, această perioadă se
urmăreşte a fi cât mai scurtă, în cazul de faţă varianta de proiect optimă fiind 2.

6. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei

– se calculează ca inversul termenului de recuperare a investiţiei, iar

semnificaţia sa economică este diferită.

64
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

– pentru acest coeficient există normative la nivel de agent economic sau de

ramură economică.
– în practică se urmăreşte maximizarea sa .

Formula de calcul este:

1
e1 = [1.78]
T

1 1
e1 = = = 0 ,166
T 5,38
1
e2 = = 0 ,206
4 ,85

1
e3 = = 0 ,2
5

Varianta optimă de proiect este, şi în acest caz, varianta 2, urmată însă la

mică distanţă de varianta 3.

7. Randamentul economic al investiţiei

Formula de calcul utilizată:

Pt P ⋅D
R1 = −1= t e −1 [1.79]
It It

Pt P ⋅D 100 ⋅ 14
R1 = −1= t e −1= −1 = 1
It It 700
165 ⋅ 15
R2 = − 1 = 2,09
800

65
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

150 ⋅ 15
R3 = −1= 2
750
Spre deosebire de randamentul tehnic, cel economic poate lua valori
supraunitare.În practică se urmăreşte maximizarea randamantului economic,,
varianta optimă de proiect în acest caz fiind 2,, urmată de 33.

8. Cheltuielile echivalente sau recalculate

– indică efortul total investiţional şi de exploatare ce caracterizează fiecare

variantă de proiect;
– se calculează astfel:

k1 = I t + Ch ⋅ De [1.80]

k1 = I t + Ch ⋅ De = 700 + 670 ⋅ 14 = 10.080 mil u.m.

k 2 = 800 + 715 ⋅ 15 = 11.525 mil u.m.
k3 = 750 + 650 ⋅ 15 = 10.500 mil u.m.

Practic se urmăreşte minimizarea acestor cheltuieli, deci varianta optimă de

proiect este 11.

Datorită faptului că cele trei variante de proiect

presupun durate de exploatare eficiente şi capacităţi de
producţie diferite, se impune departajarea variantelor de
proiect de investiţie prin calcularea altor doi indicatori
derivaţi, şi anume: cheltuielile echivalente anuale şi
cheltuielile echivalente specifice.

a. Cheltuieli echivalente anuale

Se calculează astfel:

k
k a1 = [1.81]
De

k 10.080
ka1 = = = 720 mil u.m./an
De 14

11.525
ka 2 = = 768 ,3 mil u.m./an
15

66
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

10.500
ka 3 = = 700 mil u.m./an
15

a. Cheltuielile echivalente specifice

Formula de calcul utilizată este:

k
k s1 = [1.82]
Q

k 10.080
k s1 = = = 1,008 mil u.m./buc
Q 10.000

11.525
ks2 = = 1,047 mil u.m./buc
11.000

10.500
ks3 = = 1,050 mil u.m./buc
10.000

Cum, în fiecare caz se urmăreşte minimizarea valorilor, constatăm că pentru

primul indicator derivat varianta optimă de proiect este 3, iar pentru cel de-al
doilea este 1.

Concluziile care se desprind sunt :

► valorile calculate ale indicatorilor de eficienţă economică arată că

nici una dintre variante nu este superioară celorlalte din toate
punctele de vedere;
► variantele 2 si 3 se detaşează faţă de prima variantă;
► pentru a putea departaja cele două variante (2 şi 3), vom calcula
indicatorii de eficienţă economică a investiţiei suplimentare;
► cu ajutorul acestor indicatori, vom pune în evidenţă avantajul
economic al unui efort investiţional suplimentar faţă de varianta cu
investiţie totală minimă, respectiv varianta de proiect 1.

* İnvestiţia specifică suplimentară

Formula de calcul:

It 2 − It1
s′II − I = [1.83]
Q2 − Q1

67
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

It 2 − It1 800 − 700

s′II − I = = = 0 ,1 lei/buc
Q2 − Q1 11.000 − 10.000

s′III −I → ∞

Se poate observa că investiţia specifică suplimentară a variantei 3 faţă de 1

nu se poate calcula datorită faptului că cele două variante de proiect presupun
obţinerea aceloraşi producţii anuale .

* Randamentul economic al investiţiei suplimentare

Se calculează cu formula:

Ph 2 ⋅ De 2 − Ph1 ⋅ De1
RII′ − I = −1 [1.84]
It 2 − It1

Ph 2 ⋅ De 2 − Ph1 ⋅ De1 165 ⋅ 15 − 130 ⋅ 14

RII′ − I = −1= − 1 = 5,55
It 2 − It1 800 − 700

Ph 3 ⋅ De 3 − Ph1 ⋅ De1 150 ⋅ 15 − 130 ⋅ 14

′ −I =
RIII −1= − 1 = 7 ,6
It 3 − It1 750 − 700

Concluziile care pot fi trase, după calculul investiţiei specifice

suplimentare şi calculul randamentului economic al investiţiei
suplimentare, sunt următoarele:

* conform valorilor investiţiei specifice suplimentare

ar trebui să alegem varianta de proiect 2;
* conform valorilor randamentului economic al
investiţiei suplimentare ar trebui să alegem varianta
de proiect 3;
* de obicei, decizia se adoptă după valorile
randamentului economic, care este considerat a fi cel
mai sintetic indicator de eficienţă economică a
investiţiilor .

În acest caz, ţinând cont de cele afirmate anterior, varianta de proiect

preferată va fi cea de-a treia .

68
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

8.2. Calculul indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor în viziune

dinamică (actualizaţi)

Pentru a ne forma o imagine corectă asupra celor trei variante de proiect de

investiţii, va trebui să ţinem seama de influenţa factorului timp asupra indicatorilor
de eficienţă economică.
Acest lucru se realizează apelând la metodele de actualizare.
În situaţia exemplului luat în calcul vom considera rata de actualizare ca fiind
egală cu coeficientul de eficienţă economică (impus de investitor la un nivel de 15
%) .
Calculul de actualizare se va realiza în momentul punerii în funcţiune a
obiectivului de investiţii.
Eşalonarea anuală a investiţiilor (mil. u.m.) este prezentată în tab. 1.3.
Eşalonarea anuală a variantelor de investiţie

Tab. 1.3
Varianta de Varianta de Varianta de
proiect 1 proiect 2 proiect 3
Anul I 200 400 300
Anul II 200 300 250
Anul III 300 100 200
Total I t (mil.u.m. ) 700 800 750

Triunghiurile actualizării sunt prezentate în continuare.

m0 P V

d De

I
V.C.P

Fig. 1.1. Triunghiurile actualizării

1. Investiţia totală actualizată

Formula utilizată:

d
I 1Pact = ∑ I h ⋅ (1 + a ) d −h [1.85]
h =1

69
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

d
I 1Pact = ∑ I h ⋅ (1 + a ) d −h = 200 ⋅ 1,12 2 + 200 ⋅ 1,15 + 300 = 794 ,5 mil u.m.
h =1

I 2Pact = 400 ⋅ 1,15 2 + 300 ⋅ 1,15 + 100 = 974 mil u.m.

I 3Pact = 300 ⋅ 1,15 2 + 250 ⋅ 1,15 + 200 = 887 ,7 mil u.m.

Pierderile de venit ca urmare a imobilizării capitalului reprezintă de fapt un

câştig nerealizat şi se determină ca diferenţă între valoarea investiţiei actualizate şi
investiţia totală în viziune statică .
Se calculează cu relaţia:

P1 = I act
P
− It [1.86]

P1 = I act
P
− I t = 794 ,5 − 700 = 94 ,5 mil u.m.

P2 = 974 − 800 = 174 mil u.m.

P3 887 ,7 − 750 = 137 ,7 mil u.m.

Deoarece interesul este ca efortul investiţional şi pierderile din imobilizări să

fie cât mai reduse, varianta de proiect optimă
optimă, din acest punct de vedere, este 1.

2. Investiţia specifică actualizată

Se calculează raportând investiţia actualizată la capacitatea de producţie :

P
I act
sP
1act = [1.87]
Q

P
I act 794 ,5 ⋅ 10 6
s1Pact = = = 79.450 u.m./buc
Q 10.000
974 ⋅ 10 6
sP
2 act = = 88.545,4 u.m./buc
11.000
887 ,7 ⋅ 10 6
s3 act =
P
= 88.770 u.m./buc
10.000

Varianta optimă de proiect este cea care asigură efortul investiţional minim
pe unitatea de produs, adică varianta 1.

70
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

Productivitatea investiţiei - care arată numărul de unităţi de produs realizate

la un milion u.m. investiţi, va păstra evident aceeaşi ierarhie :

10.000
I wP1act = = 12,58 buc/mil u.m.
794 ,5
11.000
I wP2 act = = 11,29 buc / mil u.m.
974
10.000
I wP3 act = = 11,26 buc / mil u.m.
887 ,7

Pentru evaluarea celorlalţi indicatori este necesar să calculăm mai întâi

veniturile, cheltuielile şi respectiv profiturile actualizate .

De
1 De
1 (1 + a ) De − 1
V P
act = ∑ Vh ⋅ = Vh ⋅ ∑ = Vh ⋅ [1.88]
h=1 (1 + a ) h h=1 (1 + a )
h
a ∗ (1 + a ) De

De
1 De
1 (1 + a ) De − 1
C P
act = ∑ Ch ⋅ = Ch ⋅ ∑ = Ch ⋅ [1.89]
h=1 (1 + a ) h h =1 (1 + a )
h
a ⋅ (1 + a ) De

P
Pact = Vact
P
− Cact
P
[1.90]

Rezultatele sunt prezentate în tab. 1.4.

Venituri, cheltuieli şi profituri actualizate

Tab. 1.4
Varianta Varianta Varianta
de de de
proiect 1 proiect 2 proiect 3
Veniturile actualizate la momentul P (mil 4579,57 5145,68 4677,9
lei)
Cheltuieli actualizate la momentul P 3835,4 4180,87 3800,8
(mil lei)
Profiturile actualizate la momentul P 744,17 964,81 877,1
(mil lei)

3. Cheltuielile echivalente actualizate

k1Pact = I act
P
+ Cact
P
= 794 ,5 + 3835,4 = 4629,9 mil u.m.

71
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

Varianta optimă de proiect este 1 (cea care asigură un efort minim pe

întreaga durată de viaţă a obiectivului de investiţii).

4. Randamentul economic actualizat

Relaţia de calcul:

P
Pact
RP
1act = P −1 [1.91]
I act

P
Pact 744 ,17
R P
1act = P −1= + 1 = −0 ,063
I act 794,5
964 ,81
R2Pact = − 1 = −0 ,009
974
877 ,1
R3Pact = − 1 = −0 ,01
887 ,7

Valorile negative ale randamentului economic actualizat arată că în nici una

dintre cele trei variante de proiect investiţia nu va putea fi recuperata din profiturile
ce urmează a se realiza .
Acest lucru ne conduce la ideea că termenul de recuperare a investiţiei în
varianta actualizată va fi mai mare decât durata de exploatare eficientă a
obiectivului.

5. Termenul de recuperare a investiţiei în varianta actualizată

Pentru a calcula termenul de recuperare a investiţiei în varianta actualizată

vom construi o ecuaţie, ţinând cont de perioada de timp după care efortul
investiţional total este egalat de profiturile cumulate:

(1 + a )T − 1
P
I act = Pact
P (T )
⇒ I act
P
= Ph ⋅ ⇔
a ⋅ (1 + a )T

Ph
⇔ I act
P
⋅ a ⋅ (1 + a )T = Ph ⋅ (1 + a )T − Ph ⇔ (1 + a )T = [1.92]
Ph − I act
P
⋅a

Din aceasta ultimă expresie, prin logaritmare, se află necunoscuta T.

T1 = 17 ,78 ani〉14 ani = De1

72
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

T2 = 15,5ani〉15ani = De 2

T3 = 15,64 ani〉15ani = De 3

După cum se observă, termenul de recuperare a

investiţiei este mai mare decât durata de exploatare eficientă a
obiectivului, în toate cele trei variante de proiect propuse.
În consecinţă, variantele nu sunt fezabile, nepermiţând
nici măcar recuperarea integrală a capitalului avansat .

Se pune întrebarea: de ce în varianta statică cele trei proiecte intrate în

competiţie păreau fezabile ?

Acolo, problema era doar de a le ierarhiza şi departaja în

funcţie de valorile relative ale indicatorilor de eficienţă
economică a investiţiei .
Parametrul apărut suplimentar în calculele dinamice a fost
rata de actualizare ,,a”, considerată ca fiind egală cu norma de
eficienţă economică impusă de beneficiar.

Este posibil ca o eficienţă de 15 % în condiţiile date să nu fie realizabilă ?

Pentru a răspunde la această întrebare vom introduce un nou criteriu de

selecţie utilizat frecvent în studiile efectuate de organismele financiare
internaţionale: rata internă de rentabilitate – RIR.
Acest indicator este în măsură să reflecte capacitatea financiară a fiecărei
variante de proiect de a fructifica sumele investite:

Pa+min
RIR = amin + ( amax − amin ) ⋅ + , [1.93]
Pa min − Pa+max

în care:

amin este rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este pozitiv;
amax – rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este negativ;
Pamin – venitul net actualizat corespunzător lui amin;
Pamax – venitul net actualizat corespunzător lui amax.

P+ = Vact − k act = Vact − ( I act + Cact ) [1.94]

Grafic, situaţia se prezintă sub următoarea formă :

73
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

+
P amin
RIR

Pa+max

Fig. 1.2. Rata internă de rentabilitate.

Pentru început vom calcula venitul net actualizat pentru rata de actualizare de
15 % avansată de beneficiar.
Acesta va fi negativ în fiecare dintre cele trei variante de proiect propuse,
deoarece am constatat din calculul indicatorilor de eficienţă economică a investiţiei,
că rata de actualizare este prea mare .

P1+ = 4579,57 − (794 ,5 + 3835,4 ) = −50 ,33mil .u .m.

P2+ = 5145,68 − (974 + 4180 ,87 ) = −9 ,19 mil .u .m.
P3+ = 4677 ,9 − (887 ,7 + 3800 ,8 ) = −10 ,6 mil .u .m.

Rezultă că norma de eficienţa avansată de beneficiarul investiţiei este

superioară capacităţii economice a celor trei proiecte.

De aceea, va trebui să calculăm RIR pentru fiecare variantă, acesta fiind şi

ultimul criteriu de ierarhizare şi selecţie a proiectelor propuse.

a. varianta de proiect 1

Pa+max = −50 ,33mil .lei amax = 15 %

Ne fixăm un amin suficient de mic pentru a obţine un venit net actualizat

pozitiv.

amin = 10 %

74
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

P
I act = 200 ⋅ 1,12 + 200 ⋅ 1,1 + 300 = 762mil .lei
(1 + 0 ,1)14 − 1
VactP = 800 ⋅ = 5.893,35 mil .lei
(1 + 0,1)14 ⋅ 0 ,05
(1 + 0,1)14 − 1
P
Cact = 670 ⋅ = 4.935,68 mil .lei
(1 + 0 ,1)14 ⋅ 0,05
Pa+min = 5.893,35 − (4.935,68 + 762 ) = 195,67 mil .lei
195,67
⇒ RIR1 = 10 + (15 − 10 ) ⋅ = 13,977%
195,67 + 50,33

b. Varianta de proiect 2

Pa+max = −9 ,19 mil .lei

amax = 15%
amin = 10%
P
I act = 400 ⋅ 1,12 + 300 ⋅ 1,1 + 100 = 914 mil .lei
(1 + 0 ,1)15 − 1
P
Vact = 880 ⋅ = 6.693,35 mil .lei
(1 + 0 ,1)15 ⋅ 0 ,1
(1 + 0 ,1)15 − 1
P
Cact = 715 ⋅ = 5.438 ,35 mil .lei
(1 + 0 ,1)15 ⋅ 0 ,1

Pa+min = 6.693,35 − (914 + 5.438 ,35 ) = 341mil .lei ⇒

341
⇒ RIR2 = 10 + (15 − 10 ) ⋅ = 14 ,868%
341 + 9 ,19

c. Varianta de proiect 3

Pa+max = −10 ,6 mil .lei

amax = 15%
amin = 10%
P
I act = 300 ⋅ 1,12 + 250 ⋅ 1,1 + 200 = 838 mil .lei
(1 + 0 ,1)15 − 1
V = 800 ⋅
P
act = 6.084 ,86 mil .lei
15
(1 + 0 ,1)15 − 1
Cact = 650 ⋅
P
= 4.943,95 mil .lei
(1 + 0 ,1)15 ⋅ 0 ,1
Pa+min = 6.084 ,86 − (838 + 4.943,95 ) = 302,91mil .lei ⇒
302,91
⇒ RIR3 = 10 + (15 − 10 ) ⋅ = 14 ,831%
302,91 + 10 ,6

75
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

Concluzia este clară: cea mai înaltă rată internă de rentabilitate este
asigurată de varianta de proiect 2, care va fi considerată câştigătoarea licitaţiei.

********

În metodologia specifică B.I.R.D. indicatorii de apreciere a eficienţei

economice a proiectelor de investiţii sunt următorii:

1. venituri brute – cuprind volumul total al încasărilor dintr-o anumită

perioadă, provenite din desfacerea mărfurilor sau din activităţi
auxiliare;
2. cheltuieli totale – includ cheltuielile cu investiţia şi cele de producţie:

Cth = Ct + I t [1.95]
unde :
Ct sunt cheltuielile totale;
It – investiţia totală.
3. raportul venituri/costuri totale, pentru a compara cei doi indicatori ce
se obţin in perioade diferite de timp; se utilizează calcule de
actualizare:
De
V
∑ ( 1 + ha ) h
h =1
R= De [1.96]
C
∑ ( 1 + ha ) h
h =1

unde :
De este durata de funcţionare eficientă;
Vh – venituri anuale;
Ch – cheltuieli anuale;
a – rata de actualizare;
R>1 – condiţia de rentabilitate.

4. fluxul de numerar

Fh = Vh − Cth = Vh − (Ch + I h ) [1.97]

unde Ih este investiţia anuală.

5. rata internă de rentabilitate:

76
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

Pa+min
RIR = amin + ( amax − amin ) ⋅ [1.98]
Pa+min − Pa+max x

în care :
a min − rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este pozitiv;
a max − rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este negativ;
Pa+ − venitul net actualizat corespunzător lui amin;
min

Pa+ − venitul net actualizat corespunzător lui amax.

max

6. cursul de revenire net actualizat

Reprezintă rata internă de schimb valutar, “testul Bruno”, şi reflectă

eforturile totale actualizate exprimate în lei ce se fac pentru obţinerea unei
unităţi valutare nete.

d + De
I +C
∑ ( 1h + a ) hh
h=1
Rna = d + De [1.99]
Vh − Ch − I h
∑ (1 + a) h
h =1

în care :
d este durata de execuţie a obiectivului.
Prin acest indicator se stabileşte costul intern al valutei.

7. pragul de rentabilitate (producţia fizică corespunzătoare cifrei de

afaceri critice)

V = Ch
Q ⋅ p = CF + CV = CF + Q ⋅ v
[1.100]
CF
⇒ Qcr =
p−v

unde : Qcr este producţia critică;

CF – cheltuieli fixe;
77
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *

CV – cheltuieli variabile;
v – cheltuieli variabile unitare.

Cifra de afaceri critică este valoarea producţiei pentru care veniturile egalează
cheltuielile:

CAcr = Qcr ⋅ p [1.101]

unde :
p este preţul unitar al produsului.

BIBLIOGRAFIE

1. Antonoaie, N. (coordonator), Foriş, T., Sumedrea, S., Constantin, S. –

Managementul firmei. Organizare, planificare, producţie, decizie, conducere,
strategii. Editura Leda, Constanţa, 2000.
2. Armstrong, M. – A Handbook of Management Techniques. Kogan Page Ltd.
London, 1993.
3. Băşanu, Gh., Fundătură, D. – Management – Marketing. Editura “S.C. Diacon
Coresi”, Bucureşti, 1993.
4. Certo, S. C. – Managementul modern. Diversitatea, calitatea, etica şi mediul
global. Editura TEORA, Bucureşti, 2002.
5. Cole, G.A. – Management. Theory and Practice. DP Publications, London, 1993
6. Dumitrescu, M. (coordonator), Constantinescu, P., Homescu, R., Stroe, R. ş.a. –
Enciclopedia conducerii întreprinderii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1981
7. Foriş T., Constantin, S. – Eficienţa economică a investiţiilor, Universitatea
“Transilvania” Braşov, 1999
8. Koontz, H., O’Donnell, C., Weirich, H. – Management. McGraw-Hill Book
Company, New Zork, 1984
9. Oprei, I. – Economia firmei, Ed. Lux Libris, 1994
10. Românu, I., Vasilescu, I. – Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix.
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
11. Russu, C. – Management. Editura Expert, Bucureşti, 1993.

78