UNIVERSITATEASTEFAN CEL MARE-SUCEAVA

Specializarea:E.C.T.S , ID Anul: I,

C ESTI!NAR NR. "

STUDENTI
C!STEA ADRIANA-SAN#IANA$%!%!VICI& TUD!SE NARCISA-NELIA$%ASTRAV& A'ANARITEI CRISTINA ILI!AIA CATALIN

CU%RINS
( Care e)*e in +pinia ,u-nea.+a)*ra,i-p+r*an*a )*a/ilirii un+r +/iec*i.e clare )i preci)e in realezarea cu )ucce)) a unei cerce*arii )*a*i)*ice0Ar1u-en*a*i 222222222222222222222222222222222p1 3 4 Ce -e*+,e ,e e)an*i+nare cun+)cu*e )-ar 5i pre*a* -ai /ine )*u,iului ,e 5a*a0 Ar1u-en*a*i2222222222222222222222222.p1 3 " Care )un* a*ri/u*ele pe care *re/uie )a le ai/a un e)an*i+n pen*ru ca rezul*a*ele +/*inu*e in ur-a cerce*arii lui )a p+a*a 5i e6*rap+la*e a)upra in*r1ii p+pula*ii0Ca*e au 5+)* re)pec*a*e in )*,iul ,e 5a*a0Ar1u-en*a*i ra)pun)ul 222222222222222222222222222222222.p17 3 Care )un* *ipurile ,e in*re/ari u*iliza*e in realizarea unui c8e)*i+nar0Enu-era*ile ,upa -ai -ul*e cri*erii ,e 1rupare222222222222222222p1 7 7 Care )un* e*apele ,e parcur) in realizarea in /une c+n,i*ii a unui )*u,iu )*a*i)*ic0 Ca*e au 5+)* re)pec*a*e in ace)* )*u,i+0C+-en*a*i222222222..p19 9Care )un* -inu)urile c8e)*i+narului ace)*ui )*u,i+0..............................................p1: : C+ncepe*i un al* c8e)*i+nar prin care )a eli-ina*e 1re)elile )i nea;un)urile 2222222222222222222222222222222222p1 : < Care e)*e parerea ,-.+a)*ra ,e)pre ace)* )*u,i+ pri.i* in an)a-/lu0Ar1u-en*a*i 222222222222222222222222222222222...p1 = = Care cre,e*i ca e)*e -e*+,a cea -ai /una ,e prezen*are a rezul*a*el+r unui )*u,iu:prin *a/ele ,e 5rec.en*e )au reprezen*are 1ra5ica0Ar1u-en*a*i 222222222222222222222222222222222.p1 (> (> Realiza*i + al*a prezen*are a rezul*a*el+r in care )a c+-/ina*i -e*+,ele ,e prezen*are a in5+r-a*iil+r2222222222222222222222p1 (( (( Care )un* er+rile care p+* aparea in realizarea unei cerce*ari )*a*i)*ice0Cu- )-au incerca* inla*urarea l+rin ca,rul )*u,iului nr."0...................................................p1 (( (4. Cu- aprecia*i -ari-ea e)an*i+nului lua* in )*u,i+ in cerce*area nu-arul "0 Ce -e*+,e ,e )*a/ilire a -ari-ii ace)*uia cun+a)*e*i0...........................................p1 (4 (" Care )un* e*apele ce *re/uie parcur)e in realizarea unui )+n,a;0au 5+)* ele re)pec*a*e in ca,rul )*u,iului nr "0-+*i.a*i ra)pun)ul222222222..p1(" 2

(3 Care ar 5i in +pinia ,u-ea.+a)*ra,+/iec*i.ele cerce*arii,a)a cu- reie) ,in c8e)*i+narul anc8e*ei u*iliza*,in )*u,iul cu nu-arul "0......................................p1(3 (7 Cu- c+-en*a*i prezen*area *a/elel+r ,e c+rela*ie ,in )*u,iul cu nu-arul "0 Ce 5el ,e in5+r-a*ii +5era ace)*a0.................................................................................p1(7

Care e)*e,in +pinia ,u-nea.+a)*ra,i-p+r*an*a )*a/ilirii un+r +/iec*i.e clare )i preci)e in realizarea cu )ucce)) a unei cerce*ari )*a*i)*ice0 Ar1u-en*a*i. Obiectivul fundamental al statisticii ca stiinta este organizarea ex erientei acumulate de ractica!elaborarea si examinarea critica a indicatorilor folositi si a metodelor de calcul si analiza a acestora! recum si erfectionarea lor continua in vederea imbunatatirii racticii in acest domeniu "rinci alul rezultat al activitatii stiintifice in domeniul statisticii il constituie indicatorii statistici!fundamentati din unct de vedere stintific!care reflecta veridic realitatatea si care trebuie folositi intotdeauna in cercetarea si determinarea realitatii concrete c#iar in continutul cat si in forma de manifestare calitativa a fenomenelor si roceselor de cercetare$ 4. Ce -e*+,e ,e e)an*i+nare cun+)cu*e )-ar 5i pre*a* -ai /ine )*u,iului ,e 5a*a0 Ar1u-en*a*i. %a formarea esantionului se folosesc mai multe modalitati dintre care mai des intalnite sunt cele cunoscute sub numele de& 'selectii aleatoare 'selectii subiectiv organizate (diri)ate* 'selectii mixte Selectii aleatoare constitue modelul de baza utilizat entru asigurarea re rezentativitatii$Ele se bazeaza e rinci iul tragerii la sorti si exclude orice element subiectiv in formarea esantionului$ In selectiile diri)ate!alegerea unitatilor se face de catre ersoanele care culeg datele!dar se folosesc mai rar in ractica$ Selectia mixta combina rinciile selectiei intam latoare cu cele ale selectiei diri)ate$ In acest caz se im arte colectivitatea in gru e ti ice du a o anumita caracteristica si a oi se extrag la intam lare unitati din fiecare gru a$ +oncret !stabilirea esantionului in selectiile aleatoare se realizeaza rin& ' rocedeul tragerii la sorti ' rocedeul cu numere intam latoare ' rocedeul selectiei mecanice

".

Care )un* a*ri/u*ele pe care *re/uie )a le ai/a un e)an*i+n pen*ru ca rezul*a*ele +/*inu*e in ur-a cerce*arii lui )a p+a*a 5i e6*rap+la*e a)upra in*re1ii p+pula*ii0 Ca*e au 5+)* re)pec*a*e in )*u,iul ,e 5a*a0 Ar1u-en*a*i ra)pun)ul. -ezultatele obtinute dintr'o cercetare selectiva ot fi extinse la intreaga colectivitate! daca esantionul este re rezentativ$ Un esantinon este considerat re rezentativ atunci cand structura colectivitatii de selectie este identica cu structura colectivitatii generale sau difera foarte utin de aceasta$ Daca cele doua structuri sunt identice se s une ca esantionul re rezinta erfect colectivitatea generala$ Dar! in ractica! re rezentativitatea erfecta nu se oate realize decat cu totul intam lator$ De aceea se considera ca re rezentativitatea este buna daca greutatea s ecifica a fiecarei gru e din colectivitatea de selectie difera cu cel mult ./ fata de greutatea s ecifica e care o are gru a cores unzatoare din colectivitatea generala$ Teoria si ractica statistica demonstreaza ca asigurarea re rezentativitatii esantionului resu une res ectarea cu strictete a urmatoareleor conditii& includerea in esantion a unitatilor in mod obiectiv fara a acorda referinta unora dintre ele! fiecare unitate fiind extrasa du a rinci iul #azardului& esantionul stabilit sa fie suficient de mare ca sa ermita redarea trasaturilor esentiale ale o ulatiei originare! ceea ce va ermite obtinerea! e baza datelor de sonda) a unor indicatori cu un grad mare de stabilitate0 includerea fiecarei unitati in esantion trebuie sa se faca inde endent de alte unitati$ Tinand cont de fa tul ca esantionarea s'a facut in mod aliatoriu! rima conditie a fost res ecatata! fiecare elev fiind selectat du a rinci iul #azardului de catre coordonatorii de sonda)$ Deoarece colectivitatea cercetata a fost re $ de 1121 de elevi! consideram ca esantionul stabilit2 ar fi trebuit sa fie utin mai mare cu cel utin 133 de elevi entru a ermite astfel redarea trasaturilor esentiale ale o ulatiei originare$ Deci! conditia a 24a nu a fost res ectata$$ 3. Care )un* *ipurile ,e in*re/ari u*iliza*e in realizarea unui c8e)*i+nar0 Enu-era*e-le ,upa a-i -ul*e cri*erii ,e 1rupare. TI"O%O5I6 +7ESTION6-U%UI& 8 Du a continut! ot fi intrebari& 'factuale 'de o inie Intrebarile factuale re rezinta acele intrebari generale adresate candidatului entru a va ex lica9clarifica informatii facutale din ex erienta sa$$ Exem lu de intrebari factuale&

'S uneti'mi va rog!mai multe des re roiectele e care le'ati finalizat cu a)utorul roduselor soft:are de ti E-"$ '+are au fost res onsabilitatile la actalul ost in ceea ce riveste retentia clientilor; 8 Du a forma intrebarii& 'desc#ise 'inc#ise9 recodificate 'cu mai multe ras unsuri 'di#otomice (da9nu* < Intrebari desc#ise'sunt acele intrebari care ermit res ondentilor sa ras unda cum doresc!neexistand o constrangere realabila$ < Intrebari inc#ise'sunt acele intrebari entru care ras unsurile sunt fixate de dinainte si res ondentul are de ales din variantele ro use$ < Intrebari cu mai multe ras unsuri (mixte* = sunt intrebari inc#ise de rinci iu!dar exista osibilitatea com letarii cu ras unsuri libere$ < Intrebarile di#otomice = se ras unde cu Da sau Nu$ 7. .Care )un* e*apele ,e parcur) in realizarea in /une c+n,i*ii a unui )*u,iu )*a*i)*ic0 Ca*e au 5+)* re)pec*a*e in ace)* )*u,iu0 C+-en*a*i. "entru ca cercetarea selectiva sa isi atinga sco ul ro us este necesara o regatire minutioasa a acestea! e baza unui lan care sa ermita obtinerea unor informatii cat mai veridice$ Un astfel de lan al cercetarii rin sonda) trebuie sa cu rinda& delimitarea in tim ! s atiu si organizatoric a colectivitatii generale rin identificarea tuturor cazurilor individuale sub care se manifesta fenomenele res ective& verificarea gradului de omogenitate al colectivitatii generale$ Daca exista o observare totala anterioara aceasta se oate realize rin analiza indicatorilor variatiei caracteristicilor esentiale entru care s'au cules date$ Daca nu exista o observare totala ! atunci este necesar sa se organizeze mai multe sonda)e successive entru verificarea gradului de stabilitate a mediei si dis ersiei caracteristicilor du a care se va face esantionarea0 alegerea sau stabilirea bazei de sonda)$ "rin baza de sonda) se intelege orice sistematizare a unitatilor astfel incat sa ermita alegerea intam latoare a unitatilor ce vor intra in esantion0 alegerea si definirea unitatii folosite la esantionare alegerea ti ului si rocedeului de selectie stabilirea eriodicitatii efectuarii sonda)ului sabilirea lanului observarii! acordandu'se in s ecial atentie rogramului observarii

>

stabilirea lanului de relucrare a datelor de selectie din unct de vedere metodologic si organizatoric alegerea rocedeelor de verificare a semnificatiei indicatorilor de selectie si de extindere a rezultatelor selectiei asu ra intrgului ansamblu$ +olectivitatea cercetata a fost delimitata in tim si s atiu! aceasta fiind formata din totalitatea elevilor din clasele a 124a a liceelor din Suceava din anul scolar 2332 = 2333$ 5radul de omogenitate al colectivitatii generale nu a fost verificat! in sc#imb! baza de sonda) a fost stabilita aceasta fiind formata din clasele a 124a im artite e rofile de s ecialitate$ Ti ul de esantionare folosit a fost unul selectiv! sonda)ul neavand o eriodicitate stabilita! iar datele de selectie au fost relucrate cu a)utorul rogramului ?icrosoft Excel 1$3 sub @indo:s AB$ In concluzie dintre toate conditiile au fost res ectate mai bine de .3/ dintre aceastea$ 9. Care )un* -inu)urile c8e)*i+narului ace)*ui )*u,iu0 ?inusurile c#estionarului sunt& 8 ordinea intrebarilor nu este corecta (mai intai intrebarile des re varsta!sex!domiciliu si a oi cele des re liceu!dorinta de a continua studiile!etc*$ 8 contine intrebari nesemnificative(Ex&'5radul de multumire fata de viata de licean$ O tiunea entru continuarea studiilor$* 8 +ontine intrebari cu continut neclar!vag (Ex&Corma examenului de admitere "onderea notei la bacalaureat$* 8 6re rea multe intrebari desc#ise$

:. C+ncepe*i un al* c8e)*i+nar prin care )a eli-ina*e 1re)elile )i nea;un)urile. +7ESTION6a& Numele si "renumele elevuluiDDDDDDDD$$ b& +e varsta aveti;DDDDDDDD$$

c& +e sex aveti; ?9C d& Domiciliul dumneavoastra este la; Oras9SatDDDD e& %iceul si s ecializarea la care invatati;$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ f& Doriti sa continuati studiile du a terminarea liceului;$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ g& +are sunt rimele 3 universitati la acre intentionati sa va inscrieti; DDDDDDDDDDDDDDD DDDDDDDDDDDDDDD DDDDDDDDDDDDDDD$ #& +are este rofilul e care doriti sa'l urmati; DDDDDDDDDDDDDDDDD i& 6legerea e care ati facut'o a fost determinate si de alti factori sau doar de alegerea dumneavoastra; DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD DDDDDDDD E&In ce masura v'au influentat in alegerea e care ati facut'o; "arintii&DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD$ +olegii&DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD$ "rofesoriiDDDDDDDDDDDDDDDDDDD$$ F&+are este forma de invatamant e care doriti sa o urmati; %a distanta&DDD$ Crecventa redusa&DDD Gi&DDD$ l& Sunteti de acord sa se tina cont de nota de la bacalaureat la admiterea in invatamant su erior; D6DDDDDDDDD$ NUDDDDDDDDD$ I?I ESTE INDICE-ENTDDDDD$

m& +e ondere doriti sa aiba fiecare nota in arte;

NOT6 H6+6%6U-E6T0DDDDDD NOT6 6D?ITE-E&DDDDDDDD$$ n&+onsiderati ca in universitatea aleasa de dumneavoastra conditiile de informare sunt& CO6-TE HUNEDDDDDDDDDD$ HUNEDDDDDDDDDDDDDDD$ S6TISC6+6TO6-EDDDDDDDDD$ S%6HEDDDDDDDDDDDDDD CO6-TE S%6HEDDDDDDDDDD$ o&Daca ati avea osibilitatea ati urma doua facultati in acelasi tim ;+are ar fi acestea;

DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD$ "&In functia de media obtinuta!ce sanse credeti ca aveti sa va continuati studiile; DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD

<. Care e)*e parerea ,u-nea.+a)*ra ,e)pre ace)* )*u,iu pri.i* in an)a-/lu0 ar1u-en*a*i. "rin acest studiu ne'am dezvolatat cunostintele cu rivire la o iniile viitorilor absolventi de liceu din orasul Suceava !mai intai cu rivire la alegerea universitattii in care doresc sa'si continue studiile!a oi alegerea facultatii( rofilul!s ecializarii* unde vor fi regatiti!instriuti! entru viitoarea lor meserie$ Un alt motiv ar fi acela ca este o a licatie ractica buna cu referire la cercetarile selective fiind astfel organizata o anc#eta statistica asu ra elevilor aflati in acel moment in clasele a III'a la liceele din orasul Suceava$

=. Care cre,e*i ca e)*e -e*+,a cea -ai /una ,e prezen*are rezula*el+r unui )*u,i+: prin *a/ele ,e 5rec.en*e )au reprezen*are 1ra5ica0 Ar1u-en*a*i$ ?etoda grafica +u a)utorul acestei metode se oate verifica daca intre fenomenele su use corelatiei exista legaturi statistice si daca ele exista se ot a recia forma si sensul in care ele se realizeaza$ In lus metoda grafica se oate folosi si ca instrument de rezentare a rezultatelor analizei de corelatie! du a ce au fost calculati indicatorii care ex rima numeric gradul de legatura dintre fenomenele cercetate! servind astfel entru com ararea datelor distributiilor em irice cu valorile teoretice determinate rin a licarea metodelor analitice de calcul$ Principalele tipuri de grafice statistice: diagrame prin benzi si coloane, diagrame prin figuri geometrice, diagramele seriilor de timp (cronologice, dinamice), diagramele seriilor de spatiu, diagaramele seriilor de repartitie de frecvente, diagramele prin figuri naturale, pictogramele. Diagrama prin benzi se construieste sub forma unor dreptunghiuri cu latura mare orizontala, sprijinite pe o dreapta ridicata in punctul de origine a axei (orizontale) de reprezentare. Diagrama prin coloane se construieste sub forma unor dreptunghiuri cu latura mare verticala, cu ajutorul unui sistem de axe rectangulare. Diagramele prin figuri geometrice : desuprafata (cerc, semicerc, patrat, dreptunghi, triunghi): grafice prin areale, grafice de structura de volum (paralelipipedul, piramida, cilindrul). !abelele statistice constituie un ansamblu de judecati prezentat intr"o forma succinta in cuvinte si expresii numerice referitoare la fenomene si procese studiate.

(>

13

Realiza*i + al*a prezen*are a rezul*a*el+r in care )a c+-/ina*i -e*+,ele ,e prezena*re a in5+r-a*iil+r +/*inu*e.
25

M ot el , 21 M ot el , 20 20

M ot el , 17

15

M ot el , 14

Food M ot el M ot el , 10 10 M ot el , 10

0 J an Feb M ar Apr M ay J un

(( Care )un* er+rile care p+* aparea in realizarea unei cerce*ari )*a*i)*ice0Cu- )-au incerca* inla*urarea l+rin ca,rul )*u,iului nr."0 Er+rile cerce*arii prin )+n,a;. Se considerJ eroare de selecKie abaterea care existJ Lntre valorile calculate rin relucrarea datelor din eMantion Mi ceea ce s'ar fi obKinut dacJ s'ar fi organizat o observare totalJ Mi se relucrau toate datele$ 6vem& erori sistematice Mi erori LntNm lJtoare$ Er+rile )i)*e-a*ice se cunosc dinainte Mi ot fi LnlJturate cauzele care duc la roducerea lor$ Er+rile ?n*@-plA*+are a ar indiferent de ersoanele care fac sonda)ul sau de metodele folosite$ Ele derivJ din LnsJMi esenKa metodei de cercetare rin sonda)$ Ele ot fi calculate dacJ selecKia este robabilisticJ$ Eroarea medie de re rezentativitate are ex resia&
N =
P (1 P * n P (1 P * n 1 n N

entru selecKia re etatJ Mi

N =

entru selecKia nere etatJ$

11

Unde N O numarul o ulaKiei din o ulaKia totalJ0 n O numarul o ulaKiei din eMantion0 " O robabilitatea a ariKiei unui eveniment$ Erorile cercetarii selective #rorile pot fi: de inregistrare si de reprezentativitate. #rorile de inregistrare sunt mai putine ca numar si usor de inlaturat datorita numarului redus de unitati. #rorile de reprezentativitate sunt specifice selectiei si sunt de doua feluri: erori sistematice si erori intimplatoare. $ele sistematice de reprezentativitate se datoresc nerespectarii principiilor teoriei selectiei ca fiecare unitate a colectivitatii generale sa aiba sanse egale diferite de zero, de a patrunde in esantion. (4 . Cu- aprecia*i -ari-ea e)an*i+nului lua* in )*u,i+ in cerce*area nu-arul "0 Ce -e*+,e ,e )*a/ilire a -ari-ii ace)*uia cun+a)*e*i0 Metode de esantionare 1. Esantioane Probabilistice 2. Esantioane Non-probabilistice Esantioane Probabilistice: adica acelea in care membrii populatiei au o sansa (probabilitate) cunoscuta de a fi selectati in esantion. Aceste esantioane asigura reprezentativitatea statistica a datelor pentru populatia aleasa si permit calcularea erorii de esantionare Esantioanele Non-probabilistice: apar in situatiile in care probabilitatea sau sansa unui membru al populatiei selectate de a fi ales in esantion nu poate fi determinata. Aceste esantioane nu asigura reprezentativitatea datelor si eroarea de esantionare nu poate fi calculata. electia arbitrara (!onvenience samples): "n acest caz esantioanele se alcatuiesc din persoane alese arbitrar de catre operatorul de interviu sau din persoane care se ofera voluntar. electie #ationala ($udgment samples): Esantionarea se bazeaza pe rationamentul sau pe presupunerea controlata a operatorului de interviu ca respondentul reprezinta populatia de interes. electia in %ant (metoda bulgarelui de zapada): Esantionarea presupune ca respondentii sa ofere numele altor respondenti care fac parte din populatia de interes.

12

Esantionarea pe cote: Esantioanele au un numar precis de indivizi din fiecare categorie de interes care trebuie c&estionati.

(" Care )un* e*apele ce *re/uie parcur)e in realizarea unui )+n,a;0au 5+)* ele re)pec*a*e in ca,rul )*u,iului nr "0-+*i.a*i ra)pun)ul. Eta ele in realizarea unui sonda) sunt& 1$Enuntarea obiectivelor0 2$Esantionarea0 3$Observarea statistica(culegerea datelor* ,$"relucrarea datelor .$6naliza datelor >$Imferenta statistica 1$Decizia statistica 1$Enuntarea obiectivelor se face!in eta a regatitoare a unei cercetari rin sonda) si trebuie sa fie clara sis a tina seama de conditiile de cost si recizie admisibile entru a da osibilitatea luarii unor deciziei care sa nu vina in contradictie cu sco ul ro us$ cercetare rin sonda) oate viza in functie de ceea ce uramrim rin cunoastere doua obiective& estimarea unor caracteristici ale unui distributii statistice(media!varianta! ro ortia!de ex*0 verificarea unor i oteze rivind forma distributiiilor statistice!legaturile dintre fenomene!evolutia fenomenelor etc0 2$Eta a esantionarii resu une delimitarea statistica a colectivitatii e care vrem sa o cunoastem si obtinerea unui esantion re rezentativ$ Exista diferete ti uri de sonda) rin care se oate obtine un esantion re rezentativc$cores unzator fiecarui ti de sonda) considerat se oate stabili antici at marimea esantionului in ra ort cu gradul de recizie dorit entru rezultate$

13

3$Eta a culegerii datelor resu une observarea unitatii esantionului si inregistrarea lor rin caracteristicile cu rinse in rogramul inregistrarii! revenirea si eliminarea erorilor de inregistrare t a asigura autenticitatea datelor inregistrate$6ceasta eta a im lica rezolvarea roblemelor clasice ale unei inregistrari statistice$ In lus trebuie acordata o atentie deosebita modalitatilor de rezolvare a nonras unsurilor!adica a esecului de a obtine informatii des re a numite unitati ale esantionului$ ,$.$Eta a relucrarii si analizei datelor rezultate din observarea esantionului duce la obtinerea indicatorilor statistic necesari descrierii unei distributii(media!varianta! ro ortia*sau analizei variatiei si legaturilor dintre variabile statistice (coeficienti de corelatie!de regresie!etc*$ >$Inferenta si decizia statistica$6ceste eta e resu un estimarea arametrilor colectivitatii totale si testarea i otezelor in conditii de robabilitatea date$ Toate eta ele enuntate mai sus au fost res ectate in c#estionarul nr 3$Colosind aceste eta e am reusit rin sonda) sa urmarim extragerea si observarea dintr'o colectivitate ! e care vrem sa o cunoastem!a unui numar limitat de elemente s erand ca informatia rimita rin cercetarea acestei arti!sa fie utile si sufficient de recisa b t a cunoaste intreaga colectivitate$

(3 Care ar 5i in +pinia ,u-ea.+a)*ra,+/iec*i.ele cerce*arii,a)a cu- reie) ,in c8e)*i+narul anc8e*ei u*iliza*,in )*u,iul cu nu-arul "0 Obiectivele cercetarii care reies din c#estionarul anc#etei sunt& 'Elevii doresc 9nu doresc sa'si continuie studiile$ '"referintele elevilor in rivinta universitatilor in care vor sa'si continuie studiile! rofilul si s ecializarea unde vor fi regatiti$ 5radul in care cei din )ur influenteaza elevul in alegerea universitatii$$ '?edia de absolvire entru a fi admis9a la universitatea aleasa$

1,

(7 Cu- c+-en*a*i prezen*area *a/elel+r ,e c+rela*ie ,in )*u,iul cu nu-arul "0 Ce 5el ,e in5+r-a*ii +5era ace)*a0 +orelatia intre rofilul ales si localitatea de continuare a studiilor indica fa tul ca ma)oritatea aleg sa se formeze ca economisti in centrul universitar sucevean$ entru disci linile umaniste este referata tot suceava$ +orelatia dintre rofilul ales si media e semestrul I indica o buna orientare a elevilor!in sensel ca ma)oritatea elevilor bine regatiti refera studiile economice urmate ca referinta de cele umaniste$ +orelatia intre decizia intre a urma o form ade invatamant su erior si mediul de rovenienta!reflecta onderea ridicata a elevilor din oras in numarul totali de candidate la admiterea in facultati$$O osibila ex licatie ar utea sa o ofere factorii cu caracter economic In rivinta stabilirii unor osibile corelatii intre domeniul de studio ales si s ecializarea urmata in cazul rofilului economic!admitand ca stiintele sociale!turism si finante contabilitate astreaza rin natura rogramei scolare o orientare s re economic$"t liceele vocationale se observa o reorientare la sfarsitul liceului si s re alte domenii$ In general se oate observa o uternica influenta a arintilor si colegilor in alegerea viitoarei rofesii

1.

'I'LI!BRAFIE:
1. STATISTICA- CONFERENTIAR UNIV. DOCTOR CRISTIAN VALENTIN A!ENCIUC " SUCEAVA #.MANUAL !RACTIC DE STATISTICA-CRISTIAN VALENTIN A!ENCIUC"EDIT. DIDACTICA SI !EDA$O$ICA %UCURESTI &.STATISTICA 'EDITIA A III-A(-ELISA%ETA )A%A"EDITURA ECONOMICA

1>