Sunteți pe pagina 1din 4

Apostol Bologa - personaj principal de roman modern de analiza psihologica, obiectiv si realist - personaj realist modern - intelectualul (expresia

unei crize morale si psihologice) "Padurea spanzuratilor", de Liviu ebreanu -roman modern de analiza psihologica , obiectiv si realistLiviu ebreanu (!""#-!$%%) este creatorul romanului romanesc modern, deoarece scrie "cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane" de pana atunci (&ugen Lovinescu), iar "Padurea spanzuratilor" este primul roman obiectiv de analiza psihologica din proza romaneasca' (uvelele care preced romanul "Padurea spanzuratilor" sunt ")atastro*a", "+tic ,trul dezertor" si "-ora mortii", pe baza carora Liviu ebreanu creeaza primul roman de analiza psihologica, obiectiv si realist din literatura romana' omanul ilustreaza evocarea realista si obiectiva a primului razboi mondial, in care accentul cade pe conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit sa lupte sub steag strain impotriva propriului neam. "Padurea spanzuratilor" este "monogra*ia incertitudinii chinuitoare" (/' )alinescu)' ebreanu este in acest roman "un analist al starilor de constiinta, al invaimaselilor de ganduri, al obsesiilor tiranice"' (0udor 1ianu) Apostol Bologa este personajul principal si "rotund" ("care nu poate *i caracterizat succint si exact", &'2'3orster) al romanului "Padurea spanzuratilor", primul erou din literatura romana intruchipat de intelectualul ce traieste o drama de constiinta, un tragic con*lict interior declansat de sentimentul datoriei de cetatean, ce-i revine din legile statul lui austro-ungar si apartenenta la etnia romaneasca' Liviu ebreanu analizeaza personajul din punct de vedere psihologic cu obiectivitate si, pentru prima oara in proza romaneasca, aduce in prim plan o criza de constiinta a unui intelectual ce aspira la o existenta bazata pe principii morale solide, clare si intransigente' (aratorul omniscient alcatuieste, in mod obiectiv, sondajul psihologic al personajului, utilizand o gama variata de procedee artistice indirecte de caracterizare' 2onologul interior al eroului sau autoanaliza ("4Am pierdut pe 5umnezeu6, ii *ulgera prin minte"), cuvintele personajului ce se constituie in marturisiri ale propriilor conceptii ("Lege, datorie, juramant ''' sunt valabile numai pana in clipa cand iti impun o crima *ata de constiinta ta 7'''8, nicio datorie din lume n-are dreptul sa calce in picioare su*letul omului"), caracterizarea *acuta direct de catre naratorul omniscient ("Apostol Bologa se *acu rosu de luare-aminte si privirea i se lipise pe *ata condamnatului' +si auzea bataile inimii ca niste ciocane'"), invalmaselile de ganduri si obsesii ce nasc situatii dramatice, prin repetarea unor cuvinte cu valoare de simbol (datoria, lumina din privirea condamnatului, legea, iubirea), precum si armonizarea naturii mohorate, reci, sumbre cu zbuciumul dramatic din constiinta personajului (naturalismul) creioneaza un personaj realist modern si "rotund" ("care nu poate *i caracterizat succint si exact", &'2'3orster) prin complexitatea trairilor si zbuciumul constiintei' Perspectiva temporala discontinua aduce in prim plan, prin *lash-bac9, perioada copilariei, care in*luenteaza decisiv evolutia psihologica si conceptiile protagonistului

despre lume si viata' Apostol Bologa este *iul aprigului avocat +osi* Bologa, intemnitat pentru doi ani ca semnatar al 2emorandumului si al 2ariei, care avea pentru copilul ei "o dragoste idolatra" si al carui su*let era "plin de credinta in 5umnezeu", reprosandu-si chiar daca nu cumva isi "iubeste odrasla mai mult decat pe Atotputernicul:"' +ndoctrinat de mama sa, copilul ajunge sa aiba halucinatii in biserica, imaginandu-si ca il vede pe 5umnezeu dupa o perdea de nouri albi si atunci "inima si-a oprit bataile, iar ochii i s-au umplut de o lucire stranie bolnava, in vreme ce su*letul era plin de *ericire'''"' 2ama interpreteaza momentul ca pe un semn divin si dirijeaza copilul spre calea preotiei' 1enit din inchisoare, tatal se opune cu strasnicie exaltarii religioase si sadeste in copil o *orta launtrica, dorind sa *aca din acesta "un om si un caracter"' Printr-o educatie severa, *ara sentimentalisme siropoase, +osi* Bologa accentueaza latura patriotica in structura morala a baiatului si-l povatuieste sa dobandeasca stima oamenilor, dar mai ales pe a lui insusi, stabilind un echilibru intre lumea sa si lumea din a*ara prin armonia deplina a su*letului cu gandul, a gandului cu vorba si a vorbei cu *apta, dar mai ales; "ca barbat sa-ti *aci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman<" Avand aceasta structura educationala, copilul evolueaza cu o baza de principii ce pareau solide, primul dezechilibru producandu-se la moartea tatalui sau, cand are sentimentul ca "Am pierdut pe 5umnezeu"' )a student la 3acultatea de 3ilozo*ie, cu su*letul plin de indoieli, cauta certitudini in stiinta, care crede ca ii poate o*eri "un adevar absolut", ce l-ar putea lamuri pe deplin' +si *ormeaza aici cateva principii asupra vie=ii, eticii, considerand ca "omul singur nu e cu nimic mai mult dec>t un vierme" si ca numai "colectivitatea organizata devine o *orta constructiva"' )onceptia despre viata *ormata in cei doi ani de studii ii impune opinia care i se va zdruncina din temelii mai t>rziu; ")onstiinta sa-ti dicteze datoria, nu legile", iar respectul *ata de stat trebuie sa *ie dictat de aceeasi constiinta; "&u nu a*irm ca statul nostru e bun< 7'''8, dar cata vreme exista, trebuie sa ne *acem datoria'''"' Bologa se inroleaza in armata austro-ungara dintr-un orgoliu juvenil, plecand de la conceptia ca "numai razboiul e adevaratul generator de energii", sustinand ideea ca "razboiul este adevaratul izvor de viata si cel mai e*icace element de selectiune' (umai in *ata mortii pricepe omul pretul vietii si numai primejdia ii oteleste su*letul"' +ntrospectia psihologica, retrospectia si auto introspectia constituie procedee moderne de caracterizare a personajului realist, care traieste in permanenta un con*lict interior, ampli*icat de inadvertenta dintre conceptii si realitate' 5atoria si razboiul sunt principalele coordonate de constiinta ale lui Apostol, care-i energizeaza toate *aptele eroice de pe *ront, *iind rasplatit cu medalii si cu "onoarea sa *ac parte din )urtea 2artiala" care l-a judecat pe sublocotenentul ceh ,voboda, ce *usese prins "cand era sa treaca la dusman, inarmat cu harti si planuri"' 0anarul locotenent isi exprima *ata de ?lap9a indignarea pentru *apta dezertorului, considered ca este o rusine pentru corpul o*iteresc' Prima zguduire a conceptiilor sale despre viata, ce pareau atat de solide, are loc atunci cand, veri*icand cu o ravna absurda trainicia spanzuratorii lui ,voboda, este surprins de privirea condamnatului, in ochii caruia "se aprinse o stralucire mandra, invapaiata, care parca patrundea pana in lumea cealalta'''"' Aceasta privire il impresioneaza pro*und pe Bologa si simte ca "i se prelinge in inima ca o imputare dureroasa"' Atitudinea lui ,voboda, care "saruta lacom crucea din mana preotului" si care isi potriveste singur, "cu o licarire de bucurie", latul in jurul gatului, il *ascineaza pe Bologa si-i provoaca un puternic dezechilibru interior prin aceea ca privirea lucitoare a condamnatului "parea sa vesteasca oamenilor o izbanda mare"' Apostol nu intelege

lumina din ochii cehului si incearca sa-si restabileasca echilibrul constiintei, apeland la conceptiile sale ce parusera solid inradacinate; "pedeapsa''' crima'''legea, bolborosi Apostol Bologa' 7'''8 *iecare isi *ace datoria cum crede 7'''8, caci mai presus de om e statul"' elatarea lui ?lap9a despre padurea spanzuratilor ("in *iecare copac atarnau oameni") si dialogul o*iterilor la popota ii zguduie lui Apostol Bologa toate conceptiile *ormate pana atunci in constiinta sa, schimbandu-i radical opinia asupra existentei obiective' (oua viziune impune certitudinea ca "nimic nu e mai presus de om", ca "omul este centrul universului 7'''8, omul e 5umnezeu<" )onceptiile protagonistului se clatina puternic si el isi da seama "ce ridicol am *ost cu conceptia de viata", ce ramane numai "o *ormula neroada", de care acum se rusineaza' 1estea ca divizia lor se muta pe *rontul din Ardeal si ca va *i nevoit sa lupte impotriva romanilor duce la prabusirea de*initiva a constiintei personajului' &l mai incearca o ultima speranta de salvare a propriei constiinte, planuind "sa sparga re*lectorul rusesc si drept recompensa ar putea obtine de la generalul ?arg concesia de a *i trimis sa lupte pe alte *ronturi, in /alitia sau in +talia' +si pune toata energia in doborarea re*lectorului, reuseste si este chemat de general pentru a primi medalia de aur pentru merite deosebite' Bologa insa ii cere "*avoarea" de a *i scutit sa mearga pe *rontul romanesc, explicandu-i ca se a*la "in imposibilitate morala", dar ?arg se enerveaza, amenintand ca "*iecare cuvant al d-tale ar merita un glonte<"' Bologa se hotaraste sa dezerteze la muscali (poporul rus - n'n), dar este ranit in lupta si sta in spital patru luni, gandindu-se in acest timp cat de norocos a *ost ca nu a trecut la inamic, deoarece, apropiindu-se de *rontul romanesc, are prilejul sa treaca la ai sai' )uvintele tatalui sau ("ca barbat sa-ti *aci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman<"), adanc imprimate in constiinta, il determina pe Bologa sa considere ca datoria lui e "sa traiasca si sa trium*e", deoarece moartea inseamna "lasitate pentru omul care are un ideal in lume'" +n dialogul purtat cu o*iterul ungur 1arga in tren, Bologa sustine ideea ca legea si datoria sunt valabile "numai pana in clipa cand iti impun o crima *ata de constiinta ta" si ca nicio datorie nu are dreptul "sa calce in picioare su*letul omului"' ,inceritatea lui devine periculoasa pentru o*iterul Bologa, dar el simte ca toti gandesc la *el, numai ca nu au demnitatea lui de a recunoaste; "5aca ar putea citi cineva in su*letele tuturor o*iterilor, sar ingrozi de ceea ce ar descoperi' )ei mai multi isi ascund gandurile, pe cand el baremi e sincer"' Bologa se indreapta cu siguranta catre un destin tragic, el marturisindu-i chiar generalului ?arg ca acum in su*letul sau "s-a prabusit o lume" (autointrospectie), exprimandu-si conceptia ca omul ar trebui sa-si controleze pornirile, ast*el ca "sa nu *aca niciodata inima ce nu vrea creierul si mai cu seama creierul sa nu *aca ce s*asie inima<"' Plecat acasa in convalescenta Apostol rupe logodna cu 2arta, recunoscand *atis ca n-o mai iubeste si in clipa aceea "s-a simtit *oarte *ericit", dar si mandru pentru *ermitatea hotararii luate, constatand inca o data cat de *alsa" *usese si perceptia sentimentului de iubire' +ntors pe *ront este numit intr-o *unctie de birou, la coloana de munitii, sta in gazda la groparul ungur 1idor si se indragosteste puternic de *ata acestuia, +lona, cu care se si logodeste, simtind pentru prima oara iubirea adevarata, inaltatoare' &ste desemnat din nou membru al )urtii 2artiale pentru a judeca pe cativa tarani romani acuzati de pactizare cu dusmanul, ceea ce il hotaraste sa dezerteze si sa treaca la romani, desi este constient ca sublocotenentul ungur 1arga il suspecteaza si-l urmareste indeaproape' Pleaca intr-o noapte sa treaca linia *rontului, "cu inima ostenita de bucurie",

dar se rataceste si este prins de o patrula, chiar in sectoral lui 1arga, care-l aresteaza' Asupra lui Bologa este gasita "harta cu pozitiile *rontului", document incontestabil de tradare a statului austro-ungar' 5ezertarea lui Apostol este echivoca, e posibil ca el sa-si *i dorit sa *ie prins si condamnat la moarte, gandindu-se ca, daca reusea sa ajunga la ai sai (la romani), acestia l-ar *i privit ca pe un las, care luptase deja doi ani sub drapel austro-ungar' +n alta ordine de idei, competenta o*iterului Bologa nu justi*ica *aptul ca a *ost descoperita incercarea de a dezerta, deoarece el dovedise o buna pregatire militara in distrugerea re*lectorului rusesc, stia *oarte bine linia *rontului, asadar n-ar *i trecut niciodata prin sectorul dusmanului sau declarat, 1arga, si, mai ales, n-ar *i luat cu sine o harta care l-ar *i incriminat *ara dubiu' La interogatoriu, Bologa simte o dorinta nestapanita sa explice *ramantarile sale de constiinta care-i determinasera dezertarea, sa-i *aca sa inteleaga "cum mi s-a zdruncinat echilibrul su*letesc", dar pe nimeni nu intereseaza ast*el de explicatii si este condamnat la moarte prin spanzurare' e*uza cu incapatanare sa *ie aparat de ?lap9a. simtindu-si su*letul inundat de iubire, deoarece numai "prin iubire cunosti pe 5umnezeu si te inalti pana la ceruri'''"' 2oartea nu-l in*ricoseaza, ba se intreaba chiar "daca dincolo de moarte nu e adevarata viata: "' +ntreaga sa *iinta este cuprinsa de iubirea totala, *ata de oameni si de 5umnezeu, caci "cu iubirea in su*let poti trece pragul mortii" si cine are *ericirea sa o simta "traieste in eternitate''' "' +n momentul spanzurarii, ca si ,voboda la inceputul romanului, "Apostol isi potrivi singur streangul, cu ochii insetati de lumina rasaritului"' 2oare "in vreme ce in urechi i se stingea glasul preotului; Primeste, 5oamne, su*letul robului tau Apostol'' 'Apostol'' 'Apostol'''"' Apostol Bologa moare ca un erou al neamului sau, din dragoste pentru tara sa, pentru libertate si adevar, pentru trium*ul valorilor morale ale omenirii' 5rama de constiinta conduce ast*el la unicul deznodamant posibil' &ugen Lovinescu apreciaza ca romanul "Padurea spanzuratilor" este o proza psihologica "in sensul analizei evolutive a unui singur caz de constiinta, un studiu metodic, alimentat de *apte precise si de coincidente, impins dincolo de tesatura logica, in adancurile inconstienrului"'