Sunteți pe pagina 1din 56

PROIECT DE ABSOLVIRE DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFACAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONSIC


PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I : APARATUL RESPIRATOR Notiuni de anatomie, fiziologie si semiologie. CAPITOLUL II : ASTMUL BRONSIC II.1. Definitie

II.2. Clasificare II.3. Etiologie II.4. Patogenie II.5. Morfopatologie II.6. Fiziopatologie

II.7. Tabloul clinic II.8. Examene paraclinice si de laborator II.9. Diagnostic II.10. Diagnostic diferential II.11. Evolutie. Prognostic. Complicatii II.12. Tratament CAPITOLUL III III. 1. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 1 III.2. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 2 III.3. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 3 BIBLIOGRAFIE

M O TT O : 'Nevoia de a respira este o necesitate a fiintei vii, care consta in a capta oxigenul indispensabil vietii celulare si a arunca gazul carbonic, produs al combustiei celulare. Caile respiratorii permeabile (receptive) si alveola pulmonara permit sa se satisfaca aceasta nevoie'.

VIRGINIA HENDERSON CAPITOLUL I


APARATUL RESPIRATOR NOTIUNI DE ANATOMIE FIZIOLOGIE SI SEMIOLOGIE
Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase dintre aerul atmosferic si organism se numeste aparat respirator. Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat atat raportul de oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul celor care il utilizeaza, cat si circulatia in sens invers a de

dioxidului

carbon, produs al metabolismului celular. Aparatul respirator este

alcatuit din doua parti distincte: 1. Caile

respiratorii extrapulmonare ; 2.

Plamanii. 1. Caile prin care aerul atmosferic este introdus in plamani si prin care este eliminat apoi din plamani, alcatuiesc caile respiratorii extrapulmonare. Ele se pot grupa in : . cai respiratorii superioare : - cavitatea nazala; - faringe. . cai respiratorii inferioare : - laringe; - trahee; - bronhii principale.

FARINGELE
este segmentul unde se incruciseaza calea digestiva cu cea respiratorie. Prin faringe trece aerul din fosele nazale in laringe si trahee si invers.

LARINGELE
este segmentul care indeplineste pe langa functiile de cale respiratorie, de protectie a cailor respiratorii inferioare si pe cea de fonatie.

TRAHEEA SI BRONHIILE EXTRALOBULARE


- au in peretii lor inele cartilaginoase cu rolul de a mentine deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie. Cele doua bronhii - dreapta si stanga - sunt inegale ca lungime si cal i bru.

- bronhia dreapta se indreapta spre hilul plamanului drept, are o lungime de 2-3 cm si un numar de 4-7 inele cartilaginoase ; - bronhia stanga se indreapta spre hilul plamanului stang, si are o lungime de 45 cm si un numar de inele cartilaginoase egal cu 7-13.

PLAMANII - reprezinta organele de schimb ale aparatului respirator.


Asezare : - sunt asezati in cavitatea toracica, avand fiecare cavitatea pleurala proprie; - ocupa aproape intrega cavitate toracica, cu exceptia partii mijlocii, numita mediastin (partea cuprinsa intre fetele mediale ale celor doi plamani, stern si coloana vertebrala). - in jos, plamanii se intind la diafragm. Culoarea : - la copii - este rosiatica; - la adulti - este alba - cenusie cu zone negre, datorita depunerii de particule de praf si de fum din aerul atmosferic. Configuratie externa Unui plaman i se descriu : . un varf; . o baza;

. trei fete:

- costala - mediastinala - diafragmatica.

. trei muchii : - anterioara - posterioara - inferioara Plamanul drept are doua scizuri care imparte plamanul in trei lobi: - superior - mijlociu - inferior Plamanul stang are numai o scizura care il imparte in doi lobi : - superior - inferior Un plaman este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale: 1. lobi ; 2. segmente ; 3. acini - pulmonari ; 4. alveole pulmonare.

1. Lobi pulmonari : - sunt unitati morfologice mari ; - sunt delimitati prin scizuri ; - sunt organizati in segmente. 2. Segmentele : Lobulul pulmanar : - este alcatuit din mai multi acini ; - reprezinta unitatea anatomica si fiziologica a segmentului pulmonar; - sunt in numar foarte mare ; - sunt unitari prin tesut conjuctiv fibroelastic, care reprezinta parenchinul pulmonar. Bronhiile intralobulare se mai numesc si bronhiole. Ele se ramnifica in cate trei bronhiole terminale care se termina in acini pulmonari; un lobul este format din 30-50 acini. 3. Un acin pulmonar incepe cu o dilatatie, de la care pornesc 3-5 canale alveolare. Acestea se termina cu mici vezicule inchise in fund de sac care poarta denumirea de saci alveolari. Peretii canalelor alveolare si ai sacilor alveolari prezinta mici cavitati (aspect de fagure de albina) care se mai numeste alveole. 4. Alveola pulmonara - reprezinta suprafata de schimb a plamanilor. Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu alveolar, asezat pe o membrana bazala, si tesut conjuctiv bogat in fibre elastice.Epiteliu alveolar si membrana bazala a alveolei impreuna cu membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar, constituie - sunt alcatuite din lobuli.

bariera alveolo-capilara prin care se face schimbul de gaze. VASCULARIZAREA PLAMANULUI Reteaua sangvina este reprezentata printr-un sistem al circulatiei sangvine functionale si un sistem al circulatiei sangvine nutritive. Sistemul circulatiei sangvine functionale reprezinta mica circulatie a sistemului circulator si este alcatuit din: 1. ramuri ale arterei pulmonare - care aduc sangele neoxigenat ventriculului drept; 2. ramuri ale venelor pulmonare - care aduc sangele oxigenat in atriul stang. Sistemul circulatiei sangvine nutritive reprezinta marea circulatic si este reprezentat de : . ramuri ale arterelor bronsice (doua pentru plamanul stang si una pentru plamanul drept); . ramuri care iau nastere din artera aorta toracica. Arterele bronsice duc sange incarcat cu oxigen si nutrimente in peretii bronhiilor, ganglionii limfatici, arterele si venele pulmonare si in pleura. INERVATIA PLAMANULUI Plamanul este inervat de o retea nervoasa vegetativa : simpatica si parasimpatica provenita de la doua plexuri mixte : . plexul pulmonar anterior ;

. plexul pulmonar posterior. Aceste plexuri sunt formate din fibre provenite de la nervul vag (X), de la gangloinii simpatici toracali si de la nervii cardiaci. Toate aceste fibre inerveaza si pleura. PLEURA La exterior, plamanii sunt inveliti de o membrana seroasa numita pleura. Acesta este formata din doua foite : . pleura viscerala - este in contact intim cu plamanul; - la nivelul hilului pulmonar se rasfrange si merg in continuare cu pleura parietala ; . pleura parietala - continua pleura viscerala incepand de la nivelul hilului - este in contact direct cu peretii cavitatii toracice. Intre cele doua foite pleurale se gaseste un spatiu virtual care poarta denumirea de cavitate pleurala, in care se gaseste o presiune negativa. Cavitatea poate deveni reala in cazuri patologice cand se colecteaza lichidul seros (hidrotorax), puroi (piotorax), sange (hemotorax), indepartand cele doua foite una de alta. Fetele foitelor pleurale care vin in contact, sunt umezite de un lichid seros lichid intrapleural care favorizeaza aderenta si alunecarea foitelor - una pe cealalta cand au loc miscarile respiratorii; in mod normal, cantitatea de lichid este mica. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul lui de viata

oxigenul si elimina dioxidul de carbon. Aceasta functie cuprinde trei timpi : 1. timpul pulmonar - realizarea primului moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare oxigenul trece din aerul alveolelor in sange iar dioxidul de carbon in sens invers. 2. timpul sangvin - realizeaza transportul gazelor intre plaman si tesuturi, care consuma oxigen si elibereaza dioxid de carbon. 3. timpul tisular (respiratia interna) - la nivelul tesuturilor, oxigenul patrunde in celule, iar dioxidul de carbon - produs rezidual al catabolismului - este eliminat. Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese care reprezinta etape ale respiratiei pulmonare : . Ventilatia ; . Difuziunea ; . Circulatia pulmonara. VENTILATIA - este o succesiune de miscare alternative de inspiratie si expiratie care reprezinta deplasarea unor volume de aer. IN INSPIRATIE - se aduce aer atmosferic pana la nivelul alveolelor, aer ce este bogat in oxigen si aproape lipsit de dioxid de carbon.

IN EXPIRATIE - se elimina aerul pulmonar, sarac in oxigen si bogat in dioxid de carbon. Impulsurile acestei activitatii ritmice pornesc din centrul respirator bulbar, care sufera influenta dioxidului de carbon din sange, dar si a scoartei cerebrale. Inspiratia - se realizeaza prin marirea diametrelor cavitatii toracice datorita interventei muschilor respiratorii : . intercostali externi : - diametrul antero-posterior - diametrul transversal. . sternocleidomastoidieni : - S.O.M. - pectorali; - marii dorsali. . scalenii; . diafragmul. In cursul inspiratiei, plamanii urmeaza miscarile cutiei toracice, datorita contactului intim realizat prin pleura si ca urmare, se destind. Presiunea intrapulmonara scade sub cea atmosferica si aerul intra in plamani. Incetarea contractiei muschilor respiratori face ca diametrele cutiei toracice sa revina la dimensiunule anterioare si aerul sa paraseasca plamanii. Deci, expiratia este un act pasiv. Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaos este de 16 batai/min la barbat si de 18 batai/min la femei.

Miscarile respiratorii permit patrunderea si iesirea succesiva a aerului din plamani, contribuind astfel, la realizarea ventilatiei pulmonare. In inspiratia normala, se introduce in plamani un volum de 500ml aer care este eliminat prin expiratie volumul curent (V.C). Peste volumul curent - o inspiratie fortata poate introduce in plamani inca aproximativ 1500 ml aer - volumul inspirator de rezerva (V.I.R), iar printr-o expiratie fortata care urmeaza dupa o expiratie obisnuita - se mai pot elimina din plamani aproximativ 1000 - 1500 ml aer - volum expirator de rezerva (V.E.R). V.C. + V.I.R.+ V.E.R = C.V.(capacitatea vitala). Plamanii nu se mai golesc complet de aer nici dupa o expiratie fortata, deoarece se gasesc intr-o usoara distensie, volumul pulmonar fiind ceva mai mic decat cel toracic. Volumul de aproximativ 1500 ml aer, ramas in alveole, care poate fi expulzat din plamani doar prin deschiderea toracelui, poarta numele de volum rezidual (V.R). C.V.+V.R.=C.P.T.(capacitatea pulmonara totala). DEBITUL VENTILATOR Reprezinta produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie (500 ml x 16 respiratii/minunt). DIFUZIUNEA - reprezinta schimburile gazoase prin membrana alveolo-capilara. Acest proces depinde de : - diferenta dintre presiunile partiale ale oxigenului si dioxidului de carbon, de o

parte si de alta a membranei alveolo-capilare; - structura membranei alveolo-capilare; - suprafata activa a membranei alveolo-capilare. CIRCULATIA PULMONARA Aduce la alveole sange venos - il descarca de CO2 - il incarca cu O 2 - > v. Pulmonar - > inima - >circulatia mare. Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie si o circultatie corespunzatoare care sa permita unei cantitati normale de sange. Debitul sanguin pulmonar este egal cu debitul circulatie generale dar presiunile si rezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici.

NOTIUNI DE SEMIOLOGIE

SIMPTOME FUNCTIONALE
Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara sunt: - dispneea; - durerea toracica; - tusea ;

- expectoratia ; - hemoptizia ; - sughitul; - tulburari ale vocii. a) DISPNEEA -este dificultatea de a respira. Bolnavul simte o 'sete de aer'. b) DUREREA TORACICA Se disting dureri: - pleura - junghiul din pleurezie; - atroce - pneumotoraxul spontan; - parenchimatoase pulmonare - junghi in pneumonie; - violenta - din embolia pulmonara si gangrena pulmonara; - parietale - din fracturi si neoplasme costale. c) TUSEA - este un act reflex sau voluntar, care are drept rezultat expulzarea violenta a aerului, si unele cazuri a corpilor straini din caile respiratorii. Tusea poate fi : . uscata in : - pleurita;

- faza initiala a bronsitelor acute sau a tuberculozei pulmonare; - bronsita acuta, cronica. . umeda in : - supuratii bronsice sau pulmonare; - pneumonii. d) EXPECTORATIA - este procesul prin care se elimina produsele formate in caile respiratorii. Expectoratia are mai multe caractere de care trebuie sa se tina seama de: . cantitatea variabila; . culoarea: - in cancer bronho - pulmonar : rosie - gelatinoasa; - in infarctul pulmonar : negricioasa; - in pneumonie : ruginie ; - in turbeculoza : hemoptomica. . miros : - este fetid, in abcesul pulmonar; - este putrid; - gangrena pulmonara Aspectul expectoratiei : . mucoasa: - in bronsita acuta;

- in astm bronsic. . purulenta: - in abcesul pulmonar; - tuberculoza; - chist hidatic. . muco - purulenta: - dilatatii bronsitice; - abcese pulmonare. HEMOPTIZIA - este eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenita din caile aeriene inferioare. Sangele este curat, rosu - vin, aerat - spumos. Apare in : - tuberculoza pulmonara; cancer bronsic; dilatatia bronhiilor; chisturi aeriene; stenoza mitrala; infarctul pulmonar.

e ) SUGHITUL - este o contractie a diafragmului, provocata de iritatia nervului fronic. Se intalneste in : - pleurezii ; - tumori pulmonare.

f) TULBURARI ALE VOCII Poate fi : - ragusita ; - baritonala ; - nazonanta. EXAMEN RADIOLOGIC Examenul radiologic este indispensabil, relevand topografia, intinderea si timpul acestora. Principalele examinarii radiologice sunt:- radioscopia ; - radiografia ; - tomografia ; - bronhografia. In vederea stabilirii unei conduite terapeutice sau pentru anticiparea unui prognostic, explorarile functionale furnizeaza suficiente date prin probele

farmacodinamice bronhomotorii (dilatatoare si constrictoare) si prin alte examene de specialitate : bronhospirografia, pneumoangiografia, etc.

CAPITOLUL II ASTMUL BRONSIC 1. D E FINITIE


Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin crize de dispnee bradipneica

de tip expirator, care apar la contactul cu substante sau stimuli diferiti, la subiecti cu anumita predipozitie constitutionala; are ca substrat bronsiolospasm generalizat, insotite de edem si hipersecretia mucoasei bronsice.

2. CLASIFICARE
Teoretic, dupa Rackmann (1980), s-a admis existenta unui : a) Astm bronsic alergic (extrinsec) b) Astm bronsic: - endogen sau infectios (intrinsec); - iritativ fizic sau chimic; - indus de efort; - cu geneza neprecizata.

3. ETIOLOGIE
a. Factori iritanti: - praful de strada ; - fumul ; - gaze toxice: oxizi de azot si sulf ; - ozon ; - aer rece. b. Factori alergici:

- praful de casa, polen ; - peri, lana, pene;

- bumbac, ierburi; - componente de insecte si acarieni; - medicamente; - detergenti, cosmetice; - ricin ; - reziduri de combustie incompleta. c. Factorii pshici : - traume psihice; - stres psihic; - tipul de S.N.C. d. Factori infectiosi : - infectia bronsica virala ; - infectia bronsica bacteriala ; - alte infectii. e. Efort fizic. f. Factorul genetic.

FACTORUL ALERGIC

Rolul alergic este dovedit numai intr-un numar limitat de cazuri, sub 40%. Alergia la praful de casa este cea mai frecventa in astmul bronsic extrinsec. FACTORUL IRITANT Se presupune ca unele virusuri pot avea un rol in etiologia astmului, deoarece debitul acestuia si mai ales agravarea lui se produce mai ales dupa viroze ale cailor respiratorii. Dintre infectiile bacteriene, cele cu Streptococus pneumonial, Staphilococus aureus si Hemophylus influenzae, par a avea rol important in etiologia astmului bronsic dar acesta nu a fost pe deplin elucidat. In unele cazuri de astm bronsic intrinsec, este prezenta o infectie bronsica cu raspuns alergic la antigeni bacterieni (teste cutanate pozitive), dupa altele, infectia actioneaza numai ca factor iritant. In prezent, infectia bronsica poate fi considerata atat factor etiologic cat si ca factor de intretinere si agravare a astmului bronsic. Se poate spune ca factorul infectios joaca probabil un rol in aparitia accesului de astm, in principal la subiectii predispusi, cu hiperreactivitate bronsica, dar nu se poate sustine existenta unui astm bronsic infectios pur, ci doar posibilitatea modificarii terenului bolnavului prin factorul infectios. FACTORUL PSIHIC Participa frecvent la declansarea crizelor de astm bronsic, fie prin emotii puternice, fie prin simpla conditionare a crizelor, in special la subiectii predispusi constitutional si cu un sistem bronsic hiperreactiv, dar un astm bronsic psihogen nu poate fi sustinut. Particularitatii ale personalitatii astmaticului inaintea debutului bolii :

- sensibilitatea crescuta; - stari de anexietate; - agresivitatea sau reactii astenodepresive. FACTORUL FIZIC Poate constitui un factor etiologic in astmul bronsic, in special la copii si tineri. De retinut ca, dupa efort fizic, apare bronhospasm si la neasmatici. Efortul este un stimul potential de declansare a unor episoade de obstructie bronsica acuta. FACTORUL GENETIC Nu este acelasi in cele doua categorii de astm bronsic, extrinsec si intrinsec.

4. PATOGENIE

Pana in prezent nu a putut fi elaborata nici o teorie capabila sa explice pe deplin mecanismul prin care se produce astmul bronsic. ROLUL STIMULILOR NEIMUNOLOGICI Astmul bronsic poate fi precipitat si de stimuli neimunologici : - infectii respiratorii; - poluanti respiratorii; - factorii psihologici.

Nu orice infectie virala favorizeaza declansarea crizei de astm bronsic. Poluantii atmosferici (dioxidul de sulf, oxizii de azot, fumul de tigara) actioneaza fie direct pe muschiul neted bronsic, fie prin eliberare locala, prin mediatrii proveniti din degranularea mastocitara. Mediatorii astmului bronsic intrinsec sunt, in general, comuni cu cei ai astmului bronsic extrinsec si strans legati de fenomenele inflamatorii locale. Dar spre deosebire de astmul bronsic extrinsec (alergic), in astmul bronsic intrinsec (neimunologic) nu se cunosc la fel de bine mecanismele de eliberare a medicamentelor chimice. O mica parte din populatia astmatica (0,2%) este sensibila la aspirina si antiinflamatoarele nestereoidiene. Bolnavii prezinta o inexplicabila intoleranta la alcool si majoritatea lor au evolutie nefavorabila, devenind corticodependenti. De aceea in clasificarea astmului bronsic, figureaza si astmul provocat de antiinflamatoarele nestereoidiene.

5. MORFOLOGIA
Leziunile din astmul bronsic au fost studiate necroscopic la bolnavii decedati in stare de rau astmatic si prin biopsia bronsica inca rar aplicata. Principalele leziuni in astmul bronsic : a) hiperinflatia aerica a plamanului ; b) proeminenta bronhiilor pe suprafata de sectiune a plamanului, din cauza peretilor ingrosati ai acestora si a depunerilor de mucus ; c) prezenta de exudat in himenul bronhiilor de aspect cenusiu - albicios, sticlos

sau opac, uneori stratificat, format din imunoglobuline (in special I si G), enzinofile, celule epiteliale respiratorii, clinice degenerate, corpi creola, cristale charcat leyden si spirale curschmann ; d) edem la nivelul mucoasei bronsice care prezinta discontinuitati celulare si arii de degenerare metaplazica si absenta cililor ; e) ingrosarea pronuntata si modificarea fibrinoida a membranei bazale; f) cresterea in volum si numar a glandelor mucoase si a celulelor calciforme ; g) prezenta unui infiltrat cu eozinofile, limfocite, plasmocite, imunoglobuline M si E in membrana bronsica edematica; h) hiperplazia si hipertrofia musculaturii bronsice.

6. FIZIOPATOLOGIE
Obstructia bronsica determina tulburari functionale variabile si reversibile in raport cu durata si intensitatea acestora. TULBURARI VENTILATORII Principalele tulburari ale ventilatiei pulmonare constau intr-o scadere a fluxului expirator maxim pe secunda (V.E.M.S) si a capacitatii vitale (C.V.) Micsorarea fluxului expirator se datoreaza cresterii rezistentei la fluxul si reducerii recului elastic al plamanului (ca in efizemul pulmonar). Scaderea capacitatii vitale se datoreaza majoritatii volumului rezidual conditionat de hiperinflatia aerica, rezultat al captarii si retinerii aerului in ductele si sacii alveolari. Capacitatea pulmonara totala (C.P.T.) este normala (creste in

emfizemul pulmonar). Reducerea fortei de retractie elastica a plamanului este reversibila in intervalul dintre accese si dupa administrarea de bronhodilatoare. TULBURARI ALE PERFUZIEI PULMONARE In criza de astm bronsic se produce o inegalitate a vitezie de ciculatie a sangelui dintr-un punct in altul al teritoriului pulmonar. In regiunea hilurilor si a varfurilor plamanilor, perfuzia este net accelerata, iar in zonele periferice si la baza circulatia sangelui este foarte lenta. Neomogenitatea ventilatorie si a raportului ventilatiei - perfuziei, este conditionata de inegalitatea topografica a obstructiei bronsice. Neomogenitatea de ventilatie si perfuzie are caracter mai pronuntat in astmul bronsic intrinsec decat in astmul bronsic alergic (extrinsec).

TULBURARI DE HEMATOZA In cursul accesului de astm si chiar in intervalul dintre crize, ca urmare a tulburarilor de ventilatie, chiar perfuzie si mai putin de difuzarea gazelor, se produce o hipoxemie. In formele severe si in deosebi in stare de rau asmatic se produce o hipercapnie, expresiva a unei hipoventilatii alveolare severe, ce se datoreste dopurilor de mucus care obtureaza o mare parte din bronhiolele lobulare, cu scoaterea din functie a lobilor pulmonarii aferenti.

7. TABLOUL CLINIC
Manifestarile clinice ale astmului bronsic consta, in esenta, din : - dispnee paroxistica cu respiratie suieratoare (wheezing); - tuse ; - expectoratie cu sputa mucoasa. Criza de astm bronsic este declansata de o multime de factori: - infectii bronsice virale, bacteriene sau mixte ; - inhalarea de agenti fizici sau chimici iritanti ; - stresul emotional ; - efortul fizic ; - administrarea de aspirina sau alte analgezice ;

- tusea sau rasul ; - alte imprejurari. Uneori criza de astm bronsic survine fara o regula si o cauza clara, cu predilectie in timpul noptii. Simptomele nocturne ale astmului bronsic, cu aspiratia de obicei in camera de dormit, nu trebuie puse obligaroriu in legatura cu alergenii din incapere, deoarece si la astmaticii nealergici pot aparea simptome caracteristice astmului (wheezing, dispnee, tuse) in primele ore ale diminetii. Alteori, crizele survin in anumite conditii, mereu aceleasi. DISPNEEA Este tipica. Ea are o frecventa rara in astmul bronsic, iar expiratia este efectuata cu ajutorul muschilor respiratori complementari. Este caracteristica respiratiei suieratoare ce seamana cu un tiuit (wheezing). TUSEA Poate fi uscata sau umeda, cu o sputa mucoasa, lipicioasa, cu eliminare dificila si de aspect perlat. Sputa devine mucopurulenta in prezenta unei infectii traheobronsice primare sau secundare. EXAMENUL CLINIC OBIECTIV Fata : - buhaita, suferinda ; - anxioasa ; - livida sau rosio-cianotica ; - acoperita cu sudori ;

- ochi proeminenti. Bolnavul se aseaza in pozitii favorabile pentru respiratie: - sezand la marginea patului; - cu antrebratele sprijinite pe speteaza unui scaun intors; - cu gatul inainte, cu capul proiectat inainte si gura deschisa. EXAMEN FIZIC AL APARATULUI RESPIRATOR IN TIMPUL ACCESULUI ; - torace deschise ; - muschi respiratorii auxiliari proeminenti - bradispnee cu expir prelungit - raluri bronsice ronflante si sibilante, diseminate in ambele arii pulmonare ; - respiratie suieratoare ; - hipersonoritate si murmur vezicular diseminat consecutiv fenomenului de incarcare a aerului (air traping). Periodicitatea simptomelor in astmul bronsic exogen sau alergic este influentata de alergeni raspunzatori si poate fi sezoniera (polenul). In astmul bronsic intrinsec, periodicitatea simptomelor se coreleaza adesea cu episoade de infectie a cailor aeriene. Unele cercetari sugereaza ca astmul nocturn s-ar datora scaderii in timpul somnului a adrenalinei plastice care da astfel posibilitatea eliberarii de mediatori bronhoconstrictivi.

In astmul bronsic intrisec durata acceselor este lunga, tusea este umeda, sputa ades muco-purulenta, iar intervalele asimptomatice dintre accese sunt inlocuite in mod obisnuit, cu un fond de dispnee persistenta (la ascultatie se percep mai multe raluri ronflante, roncursuri si raluri subcrepitante). Tabloul clinic al astmului bronsic se prezinta sub trei tipuri de boala : 1) astmul bronsic pur (intermitent) cu dispnee paroxistica : - crize de dispnee paroxistica separate de perioade de acalmie. 2) astmul bronsic intrinsec (astm cronic) : - cu dispnee continua; - survin in crize paroxistice. 3) stare de rau asmatic: - cu crize continue subintrante (foarte grave). Exista si forme atipice de astm bronsic numit astmul larvat- dispneea este modificata sau nu apare in : - coriza spasmatica ; - rinite alergice; - febra de fan ; - urticarie. A . ASTMUL BRONSIC PAROXISTIC

Incepe cu stare prodromala caracterizata prin : stranut ; coriza (inflamatia mucoasi nasului, guturai) ; obstructie nazala ; rinoree ; acces de tuse spasmatica ; lacrimare ; prurit toracic ; cefalee, tulburari digestive, varsaturi.

Criza propriu-zisa apare de obicei noaptea. Bolnavul este trezit cu o senzatie de 'presiune toracica' si anexietate. In evolutia crizei deosebim doua faze: - o faza uscata - in care predomina dispneea; - o faza umeda - in care predomina tusea cu expectoratie. Durata totala a crizei este de 30 minute-3 ore. LA EXAMENUL CLINIC - toracele este distins, blocat in inspiratie fortata; - puls accelerat, tensiune arteriala normala ;

La ascultatie: - murmurul vezicular este diminuat ; - raluri bronsice. B . ASTMUL CU DISPNEE CONTINUA Dispneea este prezenta continuu, de tip polipneic si pe acest fond apar paroxisme. Expectoratia este abundenta (50 ml/24 ore): - mucoasa; - lipicioasa. Apar fenomene de suferinta a cordului. C . STARE DE RAU ASTMATIC Se caracterizeaza prin: . Stare de asfixie acuta; . Bolnavul este: -anxios; - cianozat; - acoperit de sudoare. . Pulsul este accelerat; . Tensiunea arteriala tinde sa scada.

Fara tratament urgent, starea bolnavului se agraveaza, bolnavul devine dezorientat cu tremuraturi si tresariri musculare, cianoza se accentueaza, sudoarea creste, bolnavul intra in coma - moare.

8. EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR


A. EXAMENUL RADIOLOGIC Acesta evidentiaza : - coaste orizontalizate ; - spatiul intercostal creste ; - coborarea, turtirea diafragmului. In cursul starii de rau asmatic se pot descoperi diferite stari patologice pleuropulmonare care pot explica rezistenta la tratament a astmului : pneumotorax ; pneumomediastin ; atelectozie lobara sau segmentara (astuparea unei bronhii).

B. EXAMENUL BRONHOSCOPIC Acesta arata : - edemul mucoasei bronsice; - congestia. C. EXPLOATARI FUNCTIONALE PULMONARE . Spirograma : aspect obstructiv nespecific ;

scade V.E.M.S. (volumul expirator maxim pe secunda); dupa acces revine la normal.

Principalele modificari functionale respiratorii in astmul bronsic : scade VEMS si indicele Tiffexean sub 70%; Tiffexean =VEMSx100/C.V = 80% din C.V; scade C.V.; scade V.I.R. (volumul inspirator de rezerva) ; scade V.E.R. (volumul expirator de rezerva) ; creste rezistenta cailor aeriene ; creste capacitatea reziduala functionala (C.R.F.).

D. GAZELE EXPIRATORII CO2 creste in formele severe ; O2 scade; Hipercopnia agraveaza bronhospasmul, hipersecretia si incarcarea bronsica. E. EXAMENUL SPUTEI In astmul extrinsec, examenul microscopic al sputei pune in evidenta: eozinofile;

cristale Charcot - Leyden; spirale Curchmann; corpi Creola (uneori); aglomerari de celule descuamate; mucus; materie proteica.

In astmul intrinsec, in sputa domina: polinucleare nutrofile; bacteriile.

Examenul bacteorologic, dupa spalarea sputei pune in evidenta agentii infectiosi in cauza. F. TESTE CUTANATE DE PROVOCARE BRONSICA Teste cutanate pun in evidenta hipersensibilitatea bolnavului la alergeni specifici. Testul de provocare bronsica prin inhalarea pneumoalergenului banuit, constituie, atunci cand este pozitiv, singura dovada ca alergenul inhalat este cauza astmului. G. DOZAREA IgE IN SANGE Cu toate ca nu au intrat in panica de rutina in motive tehnice, are o valoare diagnostica apreciabila, intrucat la 80% din bolnavi alergici IgE este crescuta.

9. DIAGNOSTIC POZITIV
In formele clinice, punerea diagnosticului nu comporta dificultati, dar diagnosticul etiologic este dificil deoarece identificarea cauzelor nu este intotdeauna posibila. Pentru natura alergica a astmului bronsic pledeaza antecedentele alergice familiale si personale, aparitia acceselor repetitive in conditii asemanatoare de timp, de loc si in contact cu aceleasi obiecte generatoare de alergeni, testele cutanate si provocare bronsica pozitiva. Pentru diagnosticul pozitiv al astmului intrinsec pledeza tabloul clinic, examenul de sputa si absenta oricaror dovezi de hipersensibilizare la diferiti alergeni.

10. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL


Se face cu : - astmul cardiac ; - bronsita asmatiforma ; - spasmul laringian ; - corpi straini intrabronsici ; - tumori benigne sau maligne ale traheei si bronhiilor ; - sindromul mediastinal compresiv ; - pneumotoraxul spontan ; - embolie pulmonara cu sau fara infarct pulmonar ;

- acidoza metabolica ; - pneumomediastin ; - atelectozie lobara sau segmentara ; bronhospasmul generat de carcinoid (tumora secretata de substante

bronhoconstrictoare) ; - hiperventilatia de natura psihologena.

11. EVOLUTIE

PROGNOSTIC COMPLICATII
11.1. EVOLUTIE

Se caracterizeaza prin crize de dispnee ce survin de regula noaptea, intercalate cu perioada de acalmie, ca si prin posibilitatea aparitiei starilor de rau astmatic si a insuficientei pulmonare acute favorizate de infectii sau erori terapeutice. Astmul care debuteaza in adolescenta sau de varsta adulta, are tendinta de progresiune, cedand mai greu decat astmul copilului. Agravarea se realizeaza fie prin reparatia frecventa a acceselor cu remisiune incompleta a dispneei, fie prin suprapunerea unor infectii bronsice repetate care determina bronsita cronica obstructiva si aparitia cordului pulmonar cronic. 11.2 COMPLICATII a) infectiile aparatului bronsic ; b) bronsectazia ; c) emfizemul pulmonar ;

d) pneumotoraxul ; e) infectiile parenchimului pulmonar ; f) insuficienta respiratorie ; g) cordul pulmonar cronic. 11.3 PROGNOSTIC Prognosticul vital al accesului de astm este in general bun, dar prognosticul de viitor este rezervat, deoarece astmul apare pe un teren genetic ce nu poate fi inlaturat. Din acest motiv, bolnavul este predispus la accese recidivante durand toata viata. Factorii de care depinde prognosticul bolnavului asmatic : a) alergenul in cauza si posibilitatea inlaturarii lui ; b) forma clinica a astmului bronsic ; c) varsta debutului bolii ; d) complicatii produse de astmul bronsic.

12. TRATAMENT
OBIECTIVE I. combaterea bronhospasmului si a hiperventilatiei alveolelor acute; II. combaterea inflamatiei bronsice acute ; III. favorizarea expectoratiei ;

IV. prevenirea expectoratiei. Realizarea acestor obiective se face : - prevenirea expunerii la alergenul cauzal sau intreruperea contactului cu acesta - administrarea de bronhodilatatoare simpatomimetice, parasimpatolitice si musculotrope ; - administrarea de inhibitori ai degranularii mastocitelor ; - administrarea de fluidifiante ale secretei bronsice; - hipersensibilizarea specifica. MEDICATIA ANTIASMATICA Tratamentul medicamentos al astmului bronsic acut sever este reprezentat de : - Aminofilina - Etamimetrica (Miofilin) - Cromaglicat desedic - Glucocorticoizi AMINOFILINA- derivat metil - xantilic. CORTICOSTEROIZI Cu exceptia astmului bronsic de efort, nu exista forma etico-patogenica de astm

care nu beneficiaza pozitiv de efectul corticosteroizilor. Au actiune antiinflamatorie. HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON Doza 600 - 800 mg/zi sau mai mult, dupa caz, in criza de astm bronsic. Daca dupa 24 de ore se apreciaza ca este nevoie de terapie cortizonica in continuare, se instituie un tratament cu Prednison sau inhalatori, cu Hemisuccinat de hidrocortizon pentru 24 ore. Administrare : Corticoterapia orala este un mijloc eficient in tratamentul antistatic, dar dupa 15 zile de administrare, apar efectele secundare ale acestora. Dozele zilnice pentru curele scurte incep, de regula de la 40 mg Prednison, pe zi, scaderea facandu-se rapid odata cu scaderea severitatii crizelor de astm. Daca este necesara o corticoterapie de durata mai lunga, administrarea Predinsonului in doza alternativa de 20 mg administrate la 2 zile nu au efectul terapeutic scontat. Principiul terapeutic esential in manuirea corticosteroizilor pe cale orala este de a administra cure cat mai scurte (de obicei 14 zile) pana la stabilirea clinica bolnavului dupa care se administreaza cele mai mici doze care confera efect protectiv in cazurile in care exista posibilitatea sevrajului cortizonic. La bolnavii astmatici n-ar exista, dupa unii autori, nici un motiv ca in administrarea orala sa se foloseasca Dexametazon in loc de Prednison. Corticoizii administrati pe cale inhalatorie asigura o actiune terapeutica locala utila terapiei antiastmatice. Se pot folosi :

Beclometazona ; Triamcinolon acetonic sau alti produsi, care au o mica reabsorbtie la nivelul mucoasei bronsice, realizand efecte antiinflamatorii locale importante, dar concentrative sangvine minime, incapabile de a induce efecte secundare semnificative si de a inhiba axul hipotalamocorticosprarenal.

TEHNICI Administrarea medicamentelor prin injectia I.V. Definitie: reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale intravenoasa direct in circulatia sangvina venoasa. Pe aceasta cale se introduc solutii izotonice si hipertonice care sunt incompatibile cu tesutul muscular sau subcutanat. Nu se introduce pe cale I.V. substante uleioase, care produc embolii grasoase si chiar moartea. Locul de electie - toate venele abordabile; - la copii - se abordeaza venele epicraniene. Materialele necesare: 2- 3 ace de 4-6 cm lungime, 2-3 mm grosime cu bizoul scurt, fiolele cu substanta medicamentoasa, 1-2 seringi de capacitate corespunzatoare, pensa anatomica, garou, vata, substanta pentru dezinfectie. Tehnica: se pregatesc materialele dar si bolnavul explicandu-i necesitatea tehnicii, pozitie decubit dorsal cu bratul in extensie, se aplica garoul si apoi se patrunde cu acul in vena, se desface usor garoul si se injecteaza lent.

Se aplica tamponul si va fi mentinut in continuare de catre bolnav cateva minute. Se reorganizeaza locul de munca, instrumentele care au fost folosite se duc la sterilizat. INCIDENTE SI ACCIDENTE Hematonul, lipotimie, embolie gazoasa, ameteli, etc OXIGENOTERAPIA Are ca scop terapeutic, imbogatirea aerului cu O2 in concentratii diferite pe cale inhalatorie pentru combaterea starii de hipoxie in scopul ameliorarii concentratiei de O2 in sange. Trecerea O 2 de la nivelul pulmonar in sange este conditionat de :

presiunea partiala O 2 in amestecul gazos de respiratie ; coeficientul de solubilitate de O 2 ; cantitatea de hemoglobina existenta ; starea parenchimului pulmonar ; starea peretelui alveolar.

Se indica in :

hipoxii circulatorii ;

hipoxii respiratorii ; stare de soc ; bolnav cu complicatii post operatorii; hemoragii si tulburarii respiratorii.

Administrarea de O 2 se face cu sonda (cateter nazal) sau masca. Pentru aceste tehnici primul lucru ce trebuie facut este dezobstruarea cailor aeriene superioare si asigurarea unei ventilatii eficiente.

CAPITOLUL III
CAZURI CLINICE
CAZUL NR. 1 Surse: pacient, familie. Date fixe Nume si prenume: T.D Varsta : 60 ani. Data nasterii: 13.09.1949. Nationalitate : romana. Religie : ortodoxa.

Data internarii: 12.02.2009. Data externarii: 19.02.2009. Date variabile: Domiciliul : judetul Teleorman. Conditii de locuit : relativ bune. Ocupatie : muncitor agricol.

Istoricul bolii : . Bolnav cu astm bronsic de 10 ani , internari multiple. Se interneaza pentru aparitia unei crize datorita contactului bolnavului cu alergenul (praful cerealelor). Criza debuteaza cu dispnee expiratorie, tuse cu expectoratie seroasa. Anamneza medicala : a) Antecedente H.C - neaga TBC in familie, sifilis, sida, astm bronsic. b) Antecedente personale - diagnosticat cu astm bronsic infecto-alergic. Conditii de viata si munca - locuieste cu familia. Capacitatea de adaptare la o perioada dificila : -se adapteaza relativ usor la starea de boala fiind un vechi bolnav astmatic. Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu regimul de viata, munca, tratament.

Tratamentul ambulatoriu in crizele usor de stapanit : - controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor.

PLAN DE INGRIJIRE NEVOILE


1

PROBLEMA PACIENTULUI
2

OBIECTIVE
3

NDAMENTALE
A respira

INTERVENTII PROPRII DELEGATE


4 5

EVALUARE
6

- Perturbarea respiratiei - Tuse uscata urmata de expectoratie - Dispnee (respiratie dificila)

- Diminuarea a Dispneei - Recoltare de sange si urina - Investigatii paraclinice

-Internare de urgenta - Asezare si linistea bolnavei - Notarea respiratiei,TA

-Administrarea tratamentului : -Miofilin lf/zi -HHC 100 mg/zi -Brofimen 5 clzi - Radiografie pulmonara - Recoltare

-Mentinerea disp

- Cooperarea boln

- Bolnava respec tratamentul

- Tusea expector redusa

- La radiografi pulmonara se evidentiaza cord

A manca si a bea

- Bolnavul nu se poate hidrata

- Bolnava sa fie bine hidratata

-Asezarea bolnavei corespunzator

- Regim alimentar

aorta in limite normale -Se face hidrata bolnavei

corespunzator

A elimina

- Pacienta nu se poate mobiliza - Pertuebarea functiei de a se hidrata - Perturbarea schemei urinare din cauza durerii

- Restabilirea mictiunii -Asistenta explica necesitatea de a urina de cate ori este nevoie

regimului - Bolnava elimin

limite fiziologice toate caile

- Scaun norma

e misca si a mentine - Dificultate in ramanerea in pozitie functionala - Dispnee - Oboseala - Senzatie de sufocare - Dificultatea in a se odihni, evenimente amenintatoare (crizele de astm care apar) - Alterarea odihnei din cauza agitatiei se imbraca si a se dezbraca

- Mentinerea unei posturi adecvate

-Pozitia care sa faciliteze respiratia bolnavei

- Oxigenoterapie -Tratament medicamentos

- Stare ameliora

o postura corecta

-Adaptarea pozi comode

dormi si a se odihni

-Odihna si somn corespunzator

-Pozitia adecvata - Asigurare de lenjerie curata - Psihoterapie

- Tratament medicamentos : -Miofilin lf/zi -HHC100mg/zi -Diazepam

- Starea se mentin

- Bolnava se calme treptat

- Bolnava sa fie ajutata

- Nevoia este satisfacuta

posibilitatea de a-si

sigura total igiena A-si mentine

- Transpiratie

-Pastrarea temperaturii in limite normale

-Masurarea si notarea temperaturii

- Administrarea de medicamente

- Starea general

mperatura corpului

satisfacatoare

n limite normale

CAZUL NR. 2
Surse : pacienta. Date fixe: Numele si prenumele : B.D. Varsta : 44 ani. Nationalitate : romana. Religie : ortodoxa. Data internarii: 08.03.2009. Data externarii: 15.03.2009. Date variabile : Domiciliul : judetul Ilfov. Conditii de locuit : bune. Ocupatie : casnica. Istoricul bolii : a) Bolnava cu surplus poderal si veche suferinta bronsica urmeaza de 3 ani tratament cu antibiotice. b) La internare prezinta :

- dispnee expiratorie, - disfonie, - tuse cu expectoratie redusa.

Anamneza medicala : - Antecedente H.C- neaga TBC in familie, astm bronsic-alergic ; - Antecedente personale - diagnosticata cu astm bronsic infecto-alergic. Conditii de viata si munca: . locuieste la casa, confort bun, . desfasoara munca de casa si camp. Capacitatea de adaptare la o perioada dificila : . se adapteaza usor la starea de boala. Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu : . regimul de viata, munca, tratament de urmat; . control periodic; . evitarea contactului cu alergenii; . evitarea eforturilor fizice.

PLAN DE INGRIJIRE NEVOILE


1

PROBLEMA
2

OBIECTIVE
3

NDAMENTALE PACIENTULUI
A respira -Voce ragusita -Modificarea amplitudinii respiratiei - Senzatie de sufocare - Dispnee expiratorie -Diminuarea a dispneei - Sedarea bolnavului

INTERVENTII PROPRII DELEGATE


4 5

EVALUARE
6

- Tratament - Aerisirea si curatenia salonului - Se recolecteaza sange medicamentos : Ampicilina 500mg/zi Miofilin lf/zi Oxigenoterapie HH C 2f/zi apoi 4f/zi - Plan dur in -Dificultatea de a ramane in pozitie functionala impusa de durerea lobara - Postura neadecvata - Dispnee - Mentinerea unei posturi corecte - Diminuarea dispneei timpul odihnei pozitiei de decubit dorsal cu capul mai ridicat Oxigenoterapie Tratament medicamentos : Miofilin lf/zi HHC 4f/zi Ampicilina 5OOmg/6h - Calitate si cantitate necurespunzator are de odihna si somn - Anexietate - Odihna si somn corespunzator - Pozitie corespunzatoare -Tratament medicamentos : Miofilin lf/zi

- Se mentine dispne

se misca si a mentine

o pozitie corecta

- Stare ameliorat

dormi si a se odihni

-Stare ameliorata d

nu se poate totus

odihni corespunza

- Dureri lombare - Dificultate in a se odihni

HHC 2f/zi

- Dureri lombar diminuate

A-si mentine - Ridicare a temperaturii peste limite normale Hipertermie - Combaterea starii de subfebrilitate

-Tratament medicamentos : Ampicilina500m g/6h HHC 2FlZI Miofilin 2f/zi - Psihoterapie - Plan dur - Contact cu bonavii vindecati

- Se mentine starea subfebrilitate

peratura corpului in limite normale

A evita pericolele

- Afectarea articulara - Starea de iritabilitatea - Durere - Neliniste - Dispnee

-Diminuarea durerii - Diminuarea starii de anexietate

- Starea persista d

bolnava poate coop

CAZUL NR. 3
Surse :pacient, familie. Date fixe : Numele si prenumele : P.I. Varsta : 50 ani. Nationalitate : romana. Religie : ortodoxa. Data internarii: 27.02.2009. Data externarii: 03.03.2009. Date variabile : Domiciliul : Alexandria, judetul Teleorman. Conditii de locuit : bune. Ocupatie : muncitor (mediu toxic). Istoricul bolii : - vechi astmatic; - internare pentru dispnee respiratorie, tuse cu expectoratie redusa; - debut brusc la contactul cu alergenul declansator.

Anamneza medicala: - Antecdente H.C- neaga TBC in familie, sida, astm bronsic. - Antecedente personale - fara importanta.

Conditii de viata si munca: . . locuieste cu familia sa; lucreaza in mediu toxic. Capacitatea de adaptare la o perioada dificila : . se adapteaza relativ usor la starea de boala.

Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu : . . . regimul de viata, munca, tratament; control periodic; evitarea eforturilor.

PLAN DE INGRIJIRE PROBLEMA OBIECTI INTERVENTII EVALUA VE RE PROPR DELEGA FUNDAMENT PACIENTU II TE ALE LUI
1 2 3 4 5 6

NEVOILE

A respira si a avea o circulatie adecvata

- Apnee, incetinirea ritmului respiratorilor, senzatie de sufocare - Dispnee

-Diminuarea -Bolnavul dispneei Internarea Administrarea coopereaza de - Recoltare de tratamentului si se mentine sange urgenta : dispneea - Asezarea in pozitie -HHC 100 adecvata Mgx2/zi - Aerisirea camerei -Biseptol 2x2tb/zi Oxigenoterapi e -Diazepam ltb/zi (seara) limite normale evidentieaza cord in -Miofilin lfx2/zi - La radiografie se

A manca si a bea

- Regim hiposodat

- Educatia pentru sanatate - Control periodic si evitarea efortului fizic

- Dispnee ameliorata - Crize rare - Stare generala buna

dar si factorii alergici

A elimina -Asistenta ii explica bolnavei necesitatea de a elimina de cate ori este nevoie - In timpul odihnei pozitia va fi de decubit dorsal cu corpul usor ridicat

- Bolnavul elimina in limite fiziologice pe toate caile - Scaun normal

A se misca si a ntine o postura corecta

Dificultatea de a se mentine in pozitie functionala -oboseala -senzatie de sufocare -postura neadecvata -calitatea si cantitatea necorespunzatoare de odihna -dispnee

Mentinerea unei posturi corecte in special in pat

Oxigenoterapie

- Sub supravegh

bolnavul cauta

pozitie comod

dormi si a se odihni

-odihna si somn corespuzator

-pozitie adecvata in timpul odihnei si somnului

Tratament: Miofilin 1f.x2/zi H.H.C 100mg 2x/zi Biseptol 2tb/zi

-bolnavului i mentine starea incearca sa s odihneasca

-senzatie de sufocare -dificultate in a se odihni Diazepam 1tb/zi(seara)

A-si mentine mperatura in mitele normale

-usoare transpiratii -afebril -nelinistea inaintea altei crize de astm -starea de neliniste

-pastrarea temperaturii in limite normale -diminuarea si chiar inlaturarea starii de anxietate -psihoterapie -contactul cu fostii bolnavi vindecati -sedative -tratament medicamentos adecvat bolii

-se mentine temperatura in li normale

vita pericolele

-starea de anxie se amelioreaz

BIBLIOGRAFIE 1. Gheorghe Mogos - Mica enciclopedie de boli interne 2. Constantin Negoita - Clinica medicala 3. Stefan Suteanu - Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor 4. Stefan Suteanu - Diagnosticul si tratamentul bolilor interne

S-ar putea să vă placă și