Sunteți pe pagina 1din 8

ELEMENTE DE BALISTICA JUDICIARA

Aparitia acestui domeniu al tehnicii criminalisticii denumit balistica judiciara s-a impus datorita frecventei folosirii armelor de foc in savarsirea de infractiuni si datorita particularitatilor referitoare la cercetarea la fata locului si la examinarile specifice de laborator. Balistica judiciara reprezinta o ramura distincta a tehnicii criminalisticii, destinata examinarii armelor de foc si urmelor acestora prin metode si mijloace tehnico-stiintifice specializate in scopul determinarii imprejurarilor in care a fost folosita o arma la comiterea unei infractiuni si al identificarii sale. Balistica judiciara se diferentiaza de balistica exterioara sau balistica tintei avand in vedere obiectivele urmarite si metodele la care apeleaza. Ea isi propune sa identifice o arma dupa urmele lasate pe tub, sa determine distanta de la care s-a tras dupa urmele secundare, sa stabileasca vechimea aproximativa a impuscaturii, etc. N !"#N" !E$N"%E &E'()E A)*E+E &E , % Elementele de constructie ale armelor de foc sunt- teava, mecanismul de inchidere, mecanismul de percutie .de dare a focului/, si de scoatere a tubului tras, patul sau crosa armei si sistemul de ochire.

&in punctul de vedere al examinarii criminalistice intereseaza in special teava si mecanismul de tra0ere. Teava armei este formata din camera cartusului sau camera de detonare, conul de fortare sau racordare care asi0ura patrunderea 0lontului in ultima zona a tevii, zona 0hintuita. !evile 0hintuite imprima o miscare de rotatie proiectilului, necesara stabilitatii traiectoriei proiectilului. Ele se diferentiaza dupa calibru, numarul, sensul de rotatie a 0hinturilor, latimea si pasul acestora. Ansamblul mecanismelor de inchidere, percutie si scoatere a tubului tras serveste de procesului si de de identificare a datorita pieselor particularitatilor constructie prelucrare

componente ce vin in contact nemijlocit cu tubul cartusului. &e ex. percutorul, pra0ul aruncator, etc lasa urme specifice apte sa serveasca la identificare armei. %+A'","%A)EA A)*E+ ) &E , % %riteriile de clasificare urmaresc in principal stabilirea celor mai adecvate repere care pot facilita identificare de 0rup sic ea individuala. Astfel avem&upa destinatie 1 armele se impart in arme militare, arme de aparare apropiata . pistoale, revolvere/, arme de vanatoare, arme sportive sau de tir si arme cu diverse destinatii speciale si anume pistoale de semnalizare, de alarme, cu 0aze lacrimo0ene etc. &upa modul de functionare 1 arme cu repetitie la care introducerea cartusului se face prin manevrarea inchizatorului dupa fiecare foc, arme semiautomate de tipul pistoalelor la care este necesara

apasarea tra0aciului pentru fiecare foc, si arme automate cu o cadenta de tra0ere care poate ajun0e la cateva lovituri pe secunda. &upa constructia canalului tevii 1 avem cu teava lisa, specifica armelor de vanatoare, arme cu teava 0hintuita si arme cu tevi combinate de tipul armelor de vanatoare cu 2 sau 3 tevi. &upa calibru 1 pot fi de calibru mic pana la 4,25 mm, mijlociu intre 4,25 si 6mm si mare peste 6 mm. &upa lun0imea tevii 1 arme cu teava lun0a .pusti si carabine/, arme cu teava mijlocie, specifica in present majoritatii pistoalelor mitraliera si cu teva scurta pentru revolvere, pistoale. Munitia armelor de foc 'impla examinare a caracteristicilor 0enerale ale unui 0lont ori proiectil conduce la stabilirea tipului de arma folosit de infractor. Elementele componente principale din care este format un cartus indiferent de destinatie si de modul de fabricatie suntproiectilul sau 0lontul 1 care se prezinta sub forma 0loantelor, alicelor sau mitraliilor. #n 0lont se compune dintr-un miez de otel, de plumb ori otel acoperit cu plumb si dintr-o camasa metalica. ,orma si compozitia 0loantelor este foarte diferita in functie de destinatie sau de tipul de arma folosit. !ubul cartusului 1 confectionat din metal, material plastic sau carton .la armele de vanatoare/ a carui rozeta este intotdeauna metalica. El contine incarcatura de pulbere, capsa si proiectilul.

%apsa 1 destinata aprinderii incarcaturii contine un exploziv puternic si sensibil la actiunile mecanice de ex fulminatul de mercur sau stibiatul de plumb. Aprinderea are loc in momentul lovirii capsei de catre percutor urmata de spar0erea ei pe o pist interioara denumita nicovala.

Incarcatura de pulbere a unui cartus se compune din substante explozive de azvarlire a caror combustie foarte rapida este insotita de de0ajarea unei cantitati mari de 0aze, capabila sa propulseze proiectilul cu o anumita viteza. Aceasta incarcatura se poate prezenta sub 7 forme si anume- pulbere coloidala fara fum si pulbere nea0ra sau cu fum, ultima intalnita in present foarte rar in special la munitia armelor de vanatoare fabricate artizanal. Elemente imediate de identificare sunt oferite de

poansonarea cartusului respectiv sau cifre batute pe suprafata exterioara a proiectilului si in special pe rozeta cartusului. (rimele 7 cifre reprezinta codul uzinei de fabricatie iar ultimile 7 anul de fabricatie.

Elementele tragerii (rincipalele elemente ale tra0erii cu semnificatie in solutionarea cauzelor penale sunt-

Viteza proiectilului 1 este in functie de tipul si de cantitatea de pulbere, de 0reutatea proiectilului si de lun0imea tevii. Traiectoria 1 reprezetnata de linia curbata descrisa de centrul de 0reutate al proiectilului in drumul parcurs de la iesirea din teava armei si pana la tinta este definite printro serie de elemente cum sunt un0hiul si linia de tra0ere, punctul de incidenta, etc. Bataia armei 1 reprezinta distanta maxima la care poate sa ajun0a un proiectil. 'ub raport balistico- judiciar intereseaza bataia eficace si anume distanta la care proiectilul isi mentine precizia si forta distructiva. Aceasta depinde de viteza initiala a 0lontului.

Urmele formate prin folosirea armelor de foc 8. Urmele formate de arma pe cartus la tra0erile executate cu o arma de foc indiferent de tipul aceteia se formeaza invariabil urme de tubul cartusului iar in cazul armelor cu teava 0hintuita se formeaza pe 0lont urme caracteristice reliefului tevii.

- Urmele de pe tub se formeaza in trei etape succesiveincarcarea, tra0erea si extra0erea tubului tras. "n momentul incarcarii se formeaza urme dinamice lon0itudinale pe peretii laterali ai tubului prin impin0erea cartusului in camera de detonare. "n momentul tra0erii sau al declansarii focului apar in primul rand urmele percutorului si ale peretelui frontal al inchizatorului ce se formeaza pe fundul cartusului. "n momentul extra0erii tubului se imprima pe ri0ola sau mar0inea anterioara a rozetei urmele 0hearei extractoare iar pe fundul tubului urmele pra0ului aruncator .ejectorului/. Avand in vedere perfectionarile aduse munitiei armelor de foc se afla si aceea a confectionarii tuburilor din materiale plastice care se autodistru0 prin insasi arderea pulberei de azvarlire situatie in care resturile acesteia nu mai pastreaza mentionate. - Urmele de pe glont au un caracter dinamic si reflecta caracteristicile constructiei interioare a tevii 0hintuite. 2 Urmele de impuscare prin care se intele0 in primul rand urmele specifice formate de proiectil urme care sunt denumite si factori primari sau urme principale ale tra0erii. &e asemenea, avem urme secundare sau factori suplimentari ai tra0erii formate in special in tra0erile de la o anumita distanta. #rmele principale 1 sunt rezultatul actiunii directe exercitate. Ele se intalnesc sub trei formeurme de perforare 1 in situatia in care proiectilul a traversat intre0 corpul9 urmele sus-

urme de patrundere 1 sau canale oarbe cand 0lontul patrunde in corp fara a mai iesi9 urme de ricosare 1 cand 0lontul este deviat de obiect, in functie de densitatea obiectului, de un0hiul de lovire.

#)*E+E &E (E), )A)E 1 acestora le sunt specifice trei elemente- orificiul de intrare, canalul si orificiul de iesire. rificiile de intrare si iesire se deosebesc intre ele prin anumite caracteristici pe baza carora se stabileste directia din care a patruns proiectilul, directie ce nu coincide in toate cazurile cu directia de tra0ere, traiectoria 0lontului putand fi influentata de diversi factori. (e corpul uman orificiul de intrare se caracterizeaza prin lipsa de tesut iar diametrul sau este apropiat de cel al proiectilului. de iesire nu prezinta lipsa de tesut. (e imbracaminte sau pe alte obiecte confectionate din material textile orificiul de intrare este mai mic decat cel de iesire. #rmele formate in obiectele lipsite de elasticitate .caramida, piatra, beton/ orificiul de intrare este mai mare decat diametrul proiectilului, practic ne aflam in fata unei ruperi sau sfaramari. +a obviectele din lemn diametrul orificiilor corespunde in mare cu cel al proiectilului. +a 0eamuri perforarea capata forma unui trunchi de con cu baza mare in directia de inaintare a proiectilului astfel ca orificiul de intrare este mai mic decat cel de iesire. #)*E+E &E )"% 'A)E 1 constau din adancituri sau z0arieturi in fucntie de un0hiul de lovire si de natura obstacolului aflat rificiul

pe traiectoria 0lontului. )icosarea determina o modificare a traiectoriei 0lontului concomitant cu o reducere a fortei sale cinetice. #rmele secundare 1 sunt rezultatul actiunii unor factori suplimentari ai tra0erii altii decat cei specifici proiectilului. #rmele secundare pot fi impartite in 7 mari cate0oriiurme secundare formate indiferent de distanta de tra0ere 1 inelul de frecare creat prin depunerea prin mar0inea orificiului de intrare a unor particule de unsoare, praf, ru0ina sau oricare alta substanta aflata pe suprafata proiectilului si inelul de metalizare care consta din depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafata proiectilului in momentul perforarii unor obiecte cu un anumit 0rad de densitate . de ex strabaterea unor oase plate ale corpului uman/9 urme secundare formate la tra0erile cu teava armei lipita de corp sau de la mica distanta 1 si anume rupturile provocate de 0aze apar la tra0erile effectuate la distante mai mici de 8:cm, urmele 0urii tevii se formeaza prin lipirea acesteia de corp, urmele de unsoare existent ape teava armei apar sub forma de stropi depusi in jurul orificiului de intrare, etc. 'ub raport tehnic criminalistic examinarea urmelor secundare se face in conditii de laborator, descoperirea lor necesitand folosirea radiatiilor invizibile, cele infrarosii, analizele spectrale si chimice, analize prin activare cu neuroni etc.