Sunteți pe pagina 1din 2

curs 3: TULBURARILE DE LIMBAJ Clasificare: A. Parrel- clasifica tulb de vb dupa criteriul simptomatologic in 2 categorii: 1. DISLALII (defecte de emisiune) 2.

DISFONII (defecte de rezonanta si motricitate laringiala) B. Riper, desi foloseste acelasi criteriu, el gaseste 4 categorii de tulburari: 1. T. de ritm- include balbaiala, bolboroseala, tumultus semonis 2. T de articulatie-dislaliile 3. T. de fonati- afonia, nazalitatea, stridenta, guturalitatea 4. T de simbolizare- disfaziile C. Hatzev realizeaza o clasificare in 6 categorii: 1. T. disfalice 2. T de ritm si cadenta 3. T de limbaj si etiologie organo-cerebrala 4. T de voce 5. T. de vb si de voce psihogena 6. T de vb. la oligoreni si orbi D. Clasificarea lingvistica- criteriul lingvistic: 1. Def fonetice- are loc o proununtare gresita a unor suntele dar fara sa existe deficiente in discriminarea acustica 2. DEf. fonematico-fonematice-lexico-gramaticale: dificultati de la primele 2 + nedezvoltarea generala a limbajului. E. Clasificarea etiologica=> criteriul etiologic 1. T de limbaj pe baza senzoriala (def de vaz si auz) 2. T de limbaj pe baza def motorii (apar pe fondul deficientelor senzoriale si comp. motrica) 3. *T de limbaj primare 4. *T de limbaj secundare * apare o tulburare primara pe baza unei cauze organice, in timp ce tulb secundara se dezvolta in urma unei tulburari primare. F. Verza- criteriul simptomatologic, lingvistic, etiologic, pedagogic 1. T de pronuntie(sau articulare)- dislalia, rinolalia si dizartria 2. T de ritm si fluenta ale vb: balbaiala, lego-nevroza, aftongia, trahilalia, bradilalia, tumultus sermonis 3. T de voce: afonia, disfonia, fonastenia 4. T de lb. scris-citit: T totale (alexia-citit, agravia-scris). T partiale (dislexia-citit, disgrafia-scris) 5. T de polimorfe: alalia, afazia 6. T de dezv a limbajului: sindromul de nedezvoltare al vb (retardul verbal), mutismul psihogen, unele ecolali 7. T de limbaj bazate pe disfunctii psihice: dislogiile, ecolaliile, jargon-afaziile, bradifaziile LEGILE LOGOPEDIEI 1. Orice abatere in forma sau continut de la vb standard constituie o tulburare 2. Orice T de limbaj are tendinta ca deprindere de a se agrava si consolida in timp ca deprindere negativa. 3. T de limbaj nu presupun deficit de intelect sau senzorial, dar cand apar pe asemenea fond, ele sunt mai grave si mai variate 4. T de limbaj au o frecventa mai mare in copilarie, ca urmare a fragmentarii aparatului fono-articulator si a sistemelor cerebrale implantate in vorbire 5. T de limbaj au un caracter transmitoriu si sunt corectabile, recuperate ptrintr-o terapie adecvata 6. T de limbaj produc efecte negative asupra comportamentului si personalitatii subiectului, deoarece sunt traite emotional 7. T de limbaj nu se transmit ereditar, dar pot existra structuri anatomo-fiziologice care le favorizeaza 8. T de limbaj, pana la 3, 3 ani jumatate nu au o semnificatie defectologica sau logopedica ci una

fiziologica 9. T de limbaj au o incidenta la sexul masculin fata de cel feminin 10. Metodele corectiv recuperative pt tulb de limbaj se realizeaza cu cea a stimularii act psihice

FRANTA - pe populatia scolara, se vorbeste de existenta T de limbaj in proportie de 27%, din care 2 % repeta clasa din cauza dizlexodizgrafiei. Pe copii intre 3 si 5 ani- existenta a 40, 1% tulb de limbaj, asociate cu tulburarile psihice ELVETIA -pe varsta scolara mica, in functie de regiune, se inregistreaza un procent de 12pana la 32% - Sheridan examineaza 2 categorii de copii % si 8 ani) care se refera la frecventa dislaliilor. La 5 ani dislaliile la fete au un procent de 26%, iar la baieti de 34 %. La 8 ani se inregisteaza 15% la fete si 16% la baieti. SUA -s-a examinat populatia formata din copii din 48 de orase. s-au descoperit 1.000.000 cu tulburari de limbaj *studiu pt limba germana: pe populatia de copii intre 3 ai 6 ani unde se gasesc 35% copii cu tulburari de lb din care 16% au nevoie de o terapie logopedica speciala * stdiu pe limba rusa- studiu desfasurat de 43 de logopezi sub conducerea lui Kvatev- se examineaza copii din fostul Leningrad, din scoala medie- se constata tulb de limbaj in proportie de 10,7%. *Romania- Cluj- logoped Emilia Muscaiu-dislalia la prescolari- 14,53 %, iar la varsta scolara mica 9,52%