Mihail Sadoveanu: Figura lui Stefan cel Mare din romanul Fratii Jderi

Fara a fi personajul principal al romanului, fara a fi direct implicat n actiune, figura lui Stefan domina ntreaga desfasurare epica, fiind o prezenta continua nu numai prin vorbele si faptele sale, ci mai ales prin ceea ce spun si gndesc despre el supusii sai. Portretul lui Stefan este comple : Stefan apare n mai multe ipostaze: domn om politic bun diplomat om al !enasterii titor si iubitor de cultura Portretul fizic este concis, alcatuit din trasaturi esentiale, care sugereaza calitati morale. Portretul realizat de Sadoveanu aminteste de portretul cronicarului "rigire #reche: Voda Stefan, calcnd atunci n al patruzecelea an al vrstei, avea obrazul ars proaspat de vntul de primavara. Se purta ras, cu mustata usor caruntita. Avea o puternica strngere a buzelor si o privire verde, taioasa. Desi scund de statura, cei dinaintea sa, opriti la zece pasi, pareau ca se uita la el de jos n sus Se vorbeste prin sate despre !aria sa ca"i om nu prea mare de stat, nsa groaznic cnd si ncrunta sprnceana. #brazul ars de vntul de primavara: neodihna, agitatia permanenta a domnitorului pentru treburile tarii. !ustata usor caruntita: numeroasele griji si framntari ale domnitorului # puternica strngere a buzelor: un carecter drz, hotart # privire verde, taioasa: capacitatea de a patrunde n esenta lucrurilor, si n sufletul oamenilor. Se pare ca ntreaga forta interioara a domnitorului izvoreste tocmai din aceasta privire, care i supune pe cei din jur si i sileste sa$i asculte. $roaznic cnd si ncrunta sprnceana: asprimea si impulsivitatea domnitorului necrutator cu cei rai. Sadoveanu mbina caracterizarea directa cu cea indirecta. %in vorbele oamenilor se contureaza profilul unui domn drept, care pedepseste abuzurile si face dreptate celor multi si asupriti: !aria sa a facut o rnduiala n tara fiecare traieste la locul sau n pace. Au fost taiati lotri si s"au linistit drumurile% negutatorii nu mai au de nicaieri sminteala. &ar dregatorii domnesti sunt mai putin grasi dect nainte, avnd ceva mai multa truda. 'orunci tari au iesit de la !aria sa.

Stefan cel Mare ntemeieaza o nuoa ierarhie sociala, care nu se bazeaza pe avere si rang, ci numai pe merit personal: !aria sa nu nceta de la o vreme sa suie n trepte oameni noi, pretuindu"i numai dupa vrednicie. (a alte vremuri trebuiau alti oameni. )ataliile jertfei cereau inimi arse de credinta. %e pe astfel de pozitii democratice, domnitorul duce o politica antiboiereasca, limitnd puterea marilor boieri, si pedepsind nedreptatile acestora: S"a facut lumina si dreptate n tara !oldovei si boierii cei falosi si pntecosi si"au plecat grumazul si s"au supus. &alatorii straini prin Moldova remarca iscusinta domnitorului care are o oaste platita dintre cele mai bine organizate. 'stfel calugarul "erolamo remarca c*ibzuinta strategica putin obisnuita fruntilor ncoronate. &hiar de la nceputul domniei Stefan si da seama ca este necesar sa concentreze ntreaga putere n minile domnului pentru a pune capat anarhiei, luptelor pentru putere: +azboiul meu l am cu aceasta tara fara rnduiala. ,n tara asta umbla neornduielile ca vnturile. Am gasit n tara asta si multi stapni. -u trebuie sa fie dect unul. (n toate situatiile Stefan se straduieste sa fie drept, nepartimitor: Judetul nostru nu se va clati niciodata din cumpana dreapta. )mpresia calatorilor straini este ca Stefan e omul cel mai potrivit pentru epoca respectiva, reprezentnd cel mai bine aspiratiile si interesele neamului sau. (ntre domnitor si supusii sai circula un sentiment de iubire si pretuire: Dumnezeu a trimis tarii la timp pe barbatul dorit de morti si astepatat de vii. Simteam din cei mai multi o comuniune calda cu printul lor si o iluminare sufleteasca. Portretul domnitorului ntelept se completeaza cu imaginea conducatorului iscusit, care stie sa pregateasca si sa cstige victoria mpotriva turcilor. * alta ipostaza este aceea de om al !enasterii, protector al artei, titor de manastiri si cunoscator al vechilor te te. 'stfel se spune despre Stefan ca a baut apa ntelepciunii din aceeasi fntna rasariteana, din care s"a adapat apusul. %eci Stefan s$a format n monarhi si dascali ai +izantului. %omn prevazator si bun diplomat, ncearca sa realizeze o alianta aniotomana. Personajul devine mai convingator si prin faptul ca cunoaste si momente de nehotarre, de ndoiala. Sentimentele celor din jurul sau sunt de respect si iubire.