Sunteți pe pagina 1din 62

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR CAROL DAVILA, TRGOVITE

DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

COORDONATOR: Asistent: Avram Vasilica

DIRECTOR: PROF. STOICA ANA

ABSOLVENT: uel Alexandra Elena

- 2013

ngrijirea pacienilor cu gastrit cronic

Motto: nelepciunea este pentru suflet Ceea ce sntatea este pentru corp Platon

Argument Este foarte greu s facem o cracterizare just a acestei boli. Din punct de vedere morfologic distingem gastrite hipertrofice, atrofice i mixte. Din punct de vedere funcional gastritele se mpat n gastrite hiperacide i anacide. Exeperiena clinic a artat c, de cele mai multe ori, gastrita hipertrofic este hiperacid, iar cea atrofic este anacid, fr a constitui o regul. Cele dou varieti clinice, hipertrofic i atrofic, sunt etape evolutive ale procesului inflamator de gastrit cu dezordini secretorii i motorii diferite. Dup depistarea leziunii distingem gastrite antrale, fundice i generalizate. Profesiunea de asistent medical prezint o mare responsabilitate, ce implic calitile sale sufleteti care se refer la rbdare, altruism, devotament, buna dispoziie, amabilitate, prezen de spirit, constiinciozitate. De asemeni acesta trebuie s ntruneasc caliti morale i umane, o deplin disponibilitate afectiv ,o bun i continu pregtire profesional. Respectnd i iubind oamenii, prin activitatea noastr, ne respectm pe noi i profesia nobil pe care ne-am aleso.

Cuprins

Capitolul I Anatomia i fiziologia aparatului digestiv 1.1 Cavitatea bucal 1.2 Limba 1.3 Dinii 1.4 Glandele salivare 1.5 Faringele 1.6 Esofagul 1.7 Stomacul 1.8 Intestinul subire 1.9 Intestinul gros Capitolu II Glandele anexe ale tubului digestiv 2.1 Pancreasul 2.2 Ficatul 2.3 Cile biliare extrahepatice 2.4 Peritoneul Capitolul III Fiziologia digestiei si absortiei 3.1 Digestia bucal 3.2 Digestia gastric 3.3 Digestia intestinal 3.4 Absorbia intestinal Capitolul IV Gastrita cronic Capitolul V Prezentarea cazurilor Caz 1 Caz 2 Caz 3 Capitolul VI Prezentarea tehnicilor 6.1 Recoltarea vrsturilor 6.2 Explorarea secreiei gastrice 6.3 Gastroscopia Bibliografie

Pag 5 Pag 6 Pag 7 Pag 8 Pag 9 Pag 9 Pag 10 Pag 10 Pag 13 Pag 13 Pag 15 Pag 15 Pag 15 Pag 16 Pag 16 Pag 17 Pag 17 Pag 19 Pag 20 Pag 21 Pag 23 Pag 37 Pag 37 Pag 43 Pag 49 Pag 55 Pag 55 Pag 57 Pag 59 Pag 62

CAPITOLUL I ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Definite : Sistemul digestiv reprezint ansamblul morfologic i funcional de organe ce realizeaz digestia i absorbia alimentelor, precum i evacuarea reziduurilor neasimilabile. Sistemul digestiv este alctuit din : I.Tubul digestiv care la rndul su este alctuit din urmtoarele componente: 1 Cavitatea bucal 2 Faringele 3 Esofagul 4 Stomacul 5 Intestinul subire 6 Colonul i rectul

II.Glande anexe care sunt urmtoarele: 1 Ficatul 2 Pancreasul 3 Cile biliare extrahepatice

TUBUL DIGESTIV

1.1 Cavitatea bucal reprezint primul segment al tubului digestiv i posed urmtoarele funcii: digestiv, respiratorie, fonaie, intervine n mimic i limbaj articulat. Localizare : ocup etajul inferior al craniului visceral. Este cuprins ntre: fosele nazale situate superior; regiunea superioar a gtului, situat inferior;
6

orificul bucal sau gura, prin care comunic cu exteriorul; faringele cu care comunic prin istmul faringian. Cnd gura este nchis, cavitatea bucal este virtual, ea devine real cnd gura este deschis sau cnd limba este aplicat pe planeul bucal. Este format din dou compartimente separate prin arcadele alveolo-dentare: a) Vestibulul bucal, care are un perete antero-lateral format din buze i obraji

i un perete postero-medial, reprezentat de arcadele alveolo-dentare. b) Cavitatea bucal propriu-zis este delimitat astfel: superior bolta palatin, care o separa de fosele nazale; inferior planeul bucal , format n principal din muchi; la acest nivel se gsesc glandele salivare sublinguale; antero-lateral arcadele alveolo-dentare; posterior este reprezentat superior, de valul palatin i inferior, de istmul faringian prin care continu cu faringele. Cavitatea bucal este ocupat n mare parte de limb, care este un organ musculo-membranos mobil situat pe planeul bucal.

1.2 Limba are rol n : Masticatie Deglutiie Supt (la sugari) Limbaj Limba are dou poriuni: vertical = rdcina limbii, fixat pe mandibul i osul hioid prin muchi; orizontal = corpul limbii care este mobil.
7

Faa inferioar a corpului limbii se fixeaz pe planeul bucal printr-o plic median mucoas = frul limbii. Pe faa dorsal a limbii pn la anul terminal, se gsesc papilele gustative, cu rol n recepionarea senzaiilor gustative i tactile: vrful limbii gustul acid i dulce; marginile limbii gustul acid, dulce i srat; baza limbii gustul amar.

1.3 Dinii sunt organe dure, de culoare alb, fixai n alveole i situai n arcadele alveolo-dentare. Dinii au rol mecanic n digestia bucal intervenind n sfaramitarea trituarea alimentelor. mpreun cu muchii masticatori i articulaia temporomandibulara , alctuiesc aparatul masticator. Au aspect i forme diferite n funcie de rolul pe care l au n procesul de masticaie, astefl nct: Incisivii, situai pe central pe arcada dentar, taie alimentele; Caninii, situai lateral de incisivi, au rolul de a sfia alimentele; Premolarii, situai lateral de canini, au rolul de a strivi alimentele; Molarii , situai postero-lareral de premolari, au acelai rol c i premolarii. Omul are dou dentiii: Dentiia temporar: dinii sunt mai mici, iar la nstere sunt ascuni n aleveoli sub mucoas. Dinii temporari care erup dup 6 luni de la natere sunt n numr de 20, cte 10 pe fiecare arcad. Dentiia definitiv sau permanent. nc de la vrsta de 5 ani, dinii permaneni apar sub dinii de lapte i se apropie de alveole. Dinii permaneni care apar succesiv ntre 6 i 13 ani sunt n numr de 32, cte 16 pe fiecare arcad
8

1.4 Glandele salivare

Glandele salivare sunt glande anexe ale cavitii bucale ce intervin n procesul digestiei prin produsul lor de secreie care este saliva. Saliva are aciune mecanic de mbibare a bolului alimentar i aciune chimic , prin enzima pe care o conine amilaza salivar. Glandele salivare sunt glande tubulo-acinoase, al cror canal excretor se deschide la suprafaa mucoasei bucale. a) Glanda parotid este o gland voluminoas situat retromandibular, ocupand loja cu acelai nume. Secreia acestei glande este de tip seros. b) Glanda submandibular ocup loj cu acelai nume, delimitat de muchi i de faa inferioar a mandibulei. Este o gland cu secreie de tip seromucos(mixt). c) Glanda sublingual se gsete n planeul bucal, de o parte i de alt a fr ului limbii. Este o gland exocrin cu secreie tot de tip sero-mucos mixt.

1.5 Faringele Este un organ musculo-membranos la nivelul cruia se intersecteaz calea respiratorie cu cea digestiv. Faringele este situat astfel: anterior coloanei vertebrale; posterior de: fosele nazale, cavitatea bucal i laringe. Limita superioar o formeaz baza craniului , iar cea inferioar corespunde orificiului superior al esofagului cu care se continu.

1.6 Esofagul

Este segmentul ubului digestiv cuprins ntre faringe i stomac. Limita superioar este reprezentat de planul care trece prin vertebr C6. limita inferioar se gsete la nivelul orificiului cardiei prin care comunic cu stomacul. n funcie de regiunile prin care trece, esofagului, i se descriu 3 poriuni: a) esofagul cervical pn la orificiul superior al toracelui; b) esofagul toracal pn la diafragm c) esofagul abdominal pn la cardia. Lungimea esofagului este cuprins ntre 25-32 de cm i are un calibru care variaz ntre 10 i 22 mm.

1.7 Stomacul

Definitie : Stomacul este un organ abdominal al ubului digestiv, situat ntre esofag i duoden. Este aezat n etajul superior al cavitii abdominale, ntre diafragm, ficat, colon transvers i peretele abdominal, ocupnd loj gastric.

Configuraia extern a stomacului Zona de protecie a peretelui abdominal ocup: o parte din epigastru; cea mai mare parte a hipocondrului stng. n ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are o form de crlig cu: o poriune lung vertical;
10

o poriune scurt, orizontal orientat spre dreapta. Stomacul are dou fete, dou margini i dou extremiti: Feele stomacului sunt: una anterioar i una superioar care sunt orientate n plan frontal. Marginile stomacului sunt : - dreapta sau mic curbur cu concavitatea spre dreapta i superior; - stnga sau marea curbur cu concavitatea spre stnga i inferior. Extremitile stomacului: - superioar = orificiul cardia - inferioar = orificiul piloric Anatomo-funcional stomacul are dou poriuni: - vertical sau digestiv - orizontal sau de evacuare.

Structura stomacului

Cuprinde cele patru tunici ntlnite la tubul digestiv: 1. Tunica seroas reprezentat de peritoneul visceral 2. Tunica muscular care este format din fibre musculare 3. Tunica submucoasa care conine vasculo-nervoas 4. Tunica mucoas care cptuete faa intern a organului. Mucoas formeaz numeroas cute sau plici mucoase, care sunt mai accentuate cnd stomacul este gol sau se contract. Mucoas este format dintr-un epiteliu de nveli cilindric simplu, un aparat glandular, un i o musculatur a mucoasei. Glandele gastrice se mpart n: 1. Glande fundice care secret pepsinogenul , factorul Castle i HCl 2. Glande cardiale care secret mucus
11

3. Glande pilorice secret to mucus Vascularizaia stomacului 1. Vascularizaia arterial este dat de de ramurile trunchiului celiac din care formeaz 2 arcade vasculare, una pt curbur mare i alte pt curbur mic. 2. Vascularizaia venoas este tributar venei porte Inervaia stomacului 1. Parasimpatica pin nervul vag cu rol excitomotor i secretor. 2. Simpatic prin plexul celiac cu rol inhibator.

12

1.8 Intestinul subire Este cel mai lung segment al tubului digestiv i organul cel mai important n procesul digestiei prin funcia motorie, secretorie i de absortie. Localizare : Se ntinde de la sfincterul piloric pn la valvul ileocecala unde se continu cu intestinul gros. Intestinul subire prezint dou poriuni: 1. Duodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului. Este cuprins ntre sfincterul piloric i unghiul duodeno-jejunal. Are o lungime de 25-30 cm i are form unei potcoave. 2. Jejuno-ileonul reprezint poriunea mobil a intestinului subire. Este cuprins ntre flexur ileocecala i are lungimea de 6-8 m, din care cauza este cudat, formnd ansele intestinale.

1.9 Intestinul gros

Este ultimul segment al tubului digesiv. Se ntinde de la nivelul valvulei ileo-cecale pn la orificiul anal. Intestinului gros i se descriu mai mule segmente: 1. Cecul sau apendicele cecal ce comunic cu ileonul. 2. Colonul ascendent se ntinde pn sub faa inferioar a ficatului de unde se cudeaza formnd unghiul colic drept sau hepaic pt a se continu cu colonul transvers. 3. Colonul transvers este situat ntre unghiul colic drept i unghiul colic stng de unde se continu cu colonul descendent. 4. Colonul descendent coboar pe peretele abdominal stng pn la nivelul crestei iliace stngi de unde se continu cu sigmoidul.

13

5. Sigmoidul sau colonul ileo-pelvin este un segment mobil i ocup fosa iliac stnga i o parte din bazin. 6. Rectul este segmentul terminal al intestinului gros i al tubului digestiv. Rectul se termin la nivelul orificiului anal. Intestinul gros are o lungime de 1,60 cm. Se deosebete de intestinul subire prin: - dimensiuni lungime i calibru; - fixaie parial la nivelul trunchiului; - dispoziia n cadru, n jurul anselor intestinale; - configuraia extern.

Structura intern a intestinului gros Peretele colonului conine aceleai patru tunici: 1. Tunica 2. Tunica muscular 3. Tunica submucoasa 4. Tunica mucoas

14

CAPITOLUL II GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

2.1 Pancreasul este un organ retroperitoneal, dispus astfel: - anterior coloanei lombare - posterior stomacului - ntre duoden i splin Pancreasul are form alungit, cu axul mare orizontal. Este o gland cu secreie mixt exocrin i endocrin. Pancreasul exocrin este o gland acinoas , ai crui produs de secreie sunt enzimele digestive (tripsin, chimotripsin etc). Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Largehans nconjurate de o reea capilar sinusoidal n care se vrsa produii de secreie, hormonii, insulin i glaucagonul care au rol n reglarea metabolismului glucidic.

2.2 Ficatul este o alt gland anex a tubului digestiv. Este aezat n etajul abdominal superior, ocupand loja hepatic. Este delimitat astfel: - superior de diafragm; - inferior de colonul drept i stomac. Configuraia ficatului Ficatul are dou fete: - inferioar - superioar Are dou margini: -anterioar ascuit n raport cu marginea costal -posterioar n raport cu diafragmul

15

Prezint patru lobi: - anterior -posterior -stng -drept Structura ficatului : Este alctuit dintr-o strom conjunctiv i celule hepatice. Vascularizaia ficatului: - nutritiv asigurat de arter hepatic; - funcional- dat de ven port.

2.3 Cile biliare extrahepatice Aparatul excretor al bilei este alctuit din cile care transport produsul de secreie al ficatului bil de la fical la intestin.

2.4 Peritoneul Este o membran seroas care acoper pereii cavitii abdomino-pelvine i organele c se gsesc aici.

16

17

CAPITOLUL III FIZIOLOGIA DIGESTIEI I ABSOBTIEI Digestia reprezint totalitatea proceselor pe care alimentele le suport n trecerea prin tractul digestiv pt a fii absorbite.

3.1 Digestia bucal Digestia ncepe n cavitatea bucal unde alimentele introduse sufer procesul de frmiare numit masticaie, dup care sunt mbibate cu saliva i transformate n bol alimentar. Secreia salivar este continu, dar mai abundent n cursul alimentrii cnd devine mai vscoas. Saliva este secretat n mod reflex. Masticaia reprezint procesul prin care alimentele introduse n cavitatea bucal sufer procesul de frmiare mecanic. La procesul de frmiare particip: Dinii : -incisivii cu rol de tiere a alimentelor; -caninii cu rol n sfierea alimentelor; - premolarii care au rolul de sfrm; - molarii cu acelai rol c i premolarii Micrile mandibulei , limbii, buzelor i obrajilor Deglutiia const n trecerea bolului alimentar din cavitatea bucal prin faringe i esofag, n stomac. Deglutiia cuprinde 3 timpi: 1. bucal 2. faringian 3. esofagian

18

Deglutiia este reglat pe cale nervoas. Primul timp este voluntar, iar ceilali doi sunt reflexi.

3.2 Digestia gastric Stomacul este un organ cavitar n care alimentele sunt depozitate timp ndelungat pt a putea fii amestecate cu sucul gastric i transformae ntr-o form acceptabil pt intestin adic n chim gastric. Prin micrile stomacului, chimul gastric este evacuat n duoden. Transformrile pe care alimentele le sufer n stomac sunt rezultatul aciunii enzimelor din sucul gastric i cel al micrilor stomacului. Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau uor opalescent cu puternic reacie acid(ph= 1- 1,5). Este secretat de glandele gastrice n cantitate mare n perioadele digestive (1- 2 l/zi) i este absent sau foarte sczut n perioadele interdigestive. Este format n mare parte de HCl , iar n afar de acesta, sucul gastric conine i enzime: - pepsin, care este cea mai important enzim a sucului gastric. Ea transforma proteinele n substane mai simple polipeptide sau peptone; - labfermentul are importan la sugar, mpiedicnd trecerea rapid a laptelui din stomac n intestin; - lipaz gastric este ntlnit numai n stomacul copilului; - lipozomul -factorul intrinsec Castle sau antianemic; - mucin care are ro; protector nervos i umeral. Gastrina este o substan secretat de celulele parietale gastrice. Aceasta stimuleaz formarea de HCl, pepsin i n mic msur motricitatea stomacului. Controlul secreie gastrice se face n trei faze:
19

1.

faza cefalic : contactul alimentelor cu mucoas bucal declaneaz reflex

o cretere a cantitii secreie gasrice. De asemenea stimulii vizuali, olfactivi sau auditivi pot determin o cretere a secreiei gastrice. 2. faza gastric: este declanat de ptrunderea alimentelor n stomac.

Dureaz 3-4 ore , timp n care alimentele rmn n stomac i are loc digestia gastric. 3. faza intestinal: este determinat de prezena chimului gastric n duoden.

La acest nivel volumul secreiei gastrice este foarte sczut i srac n acid.

3.3 Digestia intestinal Digestia nceput n cavitatea bucal este continuat n stomac i terminat, finisat n intestinul subire. La gigestia intestinal paricipa: 1. Sucul pancreatic ( n cantitate de 1200-1500 ml pe zi) 2. Bil ( n cantitate de 500-1000 ml pe zi) 3. Sucul intestinal propriu-zis ( n cantitate de 1800 ml pe zi)

Sucul pancreatic Este produsul de secreie al pancreasului exocrin. El se vrs n duoden prin canalul Santorini i Winrsung. Sucul pancreatic are bogat coninut enzimatic dintre care cele mai importante sunt: a) tripsin desface polipeptidele n di- , tri- i dite-trapeptide; b) lipaza pancreatic descompune glicerin n grsimi i acizi grai; c) amilaza pancreatic descompune i amidonul crud pn la maltoz.

20

Bila Este produsul de secreie hepatic. Nu este un suc digestiv propriu-zis pt c nu conine enzime. Singura enzim biliar pe care o conine este fosfataza alcalin. Bila mai conine: - sruri biliare - pigmeni biliari - colesterol Bila intervine n absorbia grsimilor i vitaminelor liposolubile(A, D, K), n eliminarea unor substane i are efect laxativ.

Sucul inestinal propriu-zis Sucul intestinal este secretat de celulele intestinale. n compoziia s intr mucus, electrolii, ap i enzime.

3.4 Absorbia intestinal Este procesul prin care produii de degradare ai substanelor nutritive trec prin epiteliul intestinal n snge sau limf. Glucidele sunt ingerate sub form de polizaharide i dizaharide. Ele sunt absorbite ca monozaharide prin transport activ , cu consum de energie, direct n snge. Proteinele se pot absorbi i ca atare, cum este cazul absorbiei unor anticorpi coninui n colostru. Cea mai mare parte a proteinelor sunt absorbite ca aminoacizi prin transport activ direct n snge. Lipidele sunt ingerate sub form de trigliceride, fosfolipide i colesterol. Aceste grsimi sunt descompuse pn la glicerolsi acizi grai i absorbite prin

21

celul inestinala n circulaia limfatic de unde trec n snge.Apa se absoarbe pasiv prin difuziune. n 24 de ore n intestin se absorb 10 litri de ap.

22

Capitolul IV GASTRITA CRONIC

Gastrita cronica este o entitate histopatologica caracterizata prin inflamatia cronica mucoasei gastrice. Gastritele pot fi clasificate dupa agentul etiologic: Helicobacter pylori, reflux biliar, medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, autoimunitate, raspuns alergic si dupa mecanismul histopatologic care poate sugera agentul etiologic si sursa clinica. Alte clasificari sunt bazate pe aspectul endoscopic al mucoasei gastrice.

Gastrita chimica sau reactiva este cauzata de lezarea mucoasei gastrice de catre refluxul bilei si a secretiilor pancreatice in stomac, dar poate fi cauzata si de substantele exogene, incluzind antiinflamatoarele nesteroidiene, acidul acetilsalicilis, agentii chimioterapeutici si alcoolul. Aceste chimicale determina leziuni epiteliale, eroziuni si ulcere care sunt urmate de hiperplazie regenerativa detectata ca hiperplazie foveolara si distructia capilarelor cu edem mucos, hemoragie si cresterea muschilor netezi in lamina propria. Nici o clasificare a gastritelor permite o descriere satisfacatoare pentru toate tipurile acestei boli. Totusi calsificarea etiologica pune la dispozitie un model de orientare spre o terapie adecvata. Frecvent gastrita este o manifestare relativ minora a unei altei boli care predomina si se manifesta in alte organe sau sistemic, cum ar fi gastrita persoanelor imunosupresive. Aproximativ 35% dintre adulti sunt infectati cu Helicobacter pylori, dar prevalenta infectiei in grupurile minoritare de imigranti din tarile subdezvoltate este mult mai mare. Copii in virsta de 2-8 ani din tarile in dezvoltare cistiga infectia la o rata de 10% pe an, in timp ce in Statele Unite rata de infectare la copii este sub 1% pe an. Aceasta diferenta majora intre ratele de infectare la
23

copii este responsabila pentru diferenta in epidemiologia dintre tarile dezvoltate si cele in dezvoltare. Mortalitatea in gastrita cronica este strins legata de cauza determinanta. Gastrita cronica ca boala primitiva, cum este gastrita cu Helicobacter pylori poate progresa la boala asimptomatica la unii pacienti, in timp ce altii raporteaza simptome dispeptice. Evolutia clinca poate fi agravata cind pacientii dezvolta complicatiile infectii cu H. pylori cum sunt ulcerul peptic si neoplasmele gastrice. Factorii de mediu cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante in determinarea mecanismului patogenic prevalent in tara respectiva.

4.1 Patogenie.

Patofiziologia gastritei cronice complica o afectiune sistemica cum ar fi ciroza hepatica, uremia sau o infefctie. Patogeneza celor mai importante forme gastritice cuprinde: Gastrita cronica asociata infectiei cu Helicobacter pylori. Helicobacter pylori este o bacterie gram-negativa care are abilitatea de a coloniza si infecta stomacul. Bacteria supravietuieste intre straturile mucoase care acopera suprafata gastrica epiteliala si in portiunile superioare ale foveolelor gastrice. Infectia este cistigata de obicei in timpul copilariei. O data ce oraganul a fost contaminat iar bacteria devine stabila in stratul mucos gastric are lor un raspuns inflamator intens a tesutului afectat. Prezenta bacteriei este asociata cu distrugerea tisulara si prezenta histologica a gastritei active si cronice. Raspunsul gazdei la infectie este format din limfocite T si B care arata gastrita cronica, urmate de infiltratia laminei propria si a epiteliului gastric de catre polimorfonucleare care vor fagocita
24

bacteria. Prezenta leucocitelor polimorfonucleare diagnostica gastrita activa. Inflamatia antrala afeteaza interfata dintre secretia de gastrina si somatostatina, afectind celulele G si D. In special secretia de gastrina este anormala la persoanele care sunt infectate cu Helicobacter pylori, cu eliberarea exagerata a gastrinei mediata de ingestia de alimente.

Infectia cu bacteria asociata gastritei cronice progreseaza cu urmatoarele doua mecanisme principale care au consecinte clinice diferite: -gastrita predominant antrala caracterizata prin inflamatie si limitata la antru, persoanele cu ulcer peptic demonstreaza de obicei acest model de gastrita -gastrita atrofica multifocala caracterizata prin implicarea corpului si antrului gastric cu dezvoltarea progresiva de gastrita atrofica si reinlocuirea partiala a glandelor gastrice cu epiteliu intestinal-metaplazia intestinala; persoanele care dezvolta carcinom gastric si ulcer gastric demonstreaza de obicei acest model de gastrita.

Afectarea fiziologiei gastrice de catre Helicobacter pylori. Cresterea secretiei de acid gastric precipita si spala sarurile biliare, care normal inhiba gresterea bacteriei. Alterarea progresiva a duodenului promoveaza metaplazia intestinala rezultind focare de proliferare bacteriana si suprainflamatie. Acest ciclu creste inabilitatea bulbului duodenal de a neutraliza acidul din stomac pina la momentul cind se va modifica structura bulbului si functia sa suficient pentru a se dezvolta un ulcer.

Complicatiile infectiei cu Helicobacter pylori cuprind: -dezvoltarea de limfoame gastrice de tip MALT, mai ales la persoanele care au metaplazie intestinala gastrica
25

-infectia bacteriana este precursoarea gastritei atrofice cronice -metaplazia intestinala gastrica si duodenala permite dezvoltarea ulcerului gastric -persistenta in organism si inflamatia asociata bacteriei permite acumularea mutatiilor in celulele epiteliale gastrice conducind la cresterea riscului de transformare maligna si progresie spre adenocarcinom.

Gastrita infectioasa granulomatoasa. Este o entitate rara. Tuberculoza poate afecta stomacul si determina granuloame. Fungii pot de asemeni sa cauzeze granuloame si necroza, mai ale sla pacientii care sunt imunosupresati.

Gastrita la pacientii care sunt imunosupresati. Infectia cu citomegalovirus a stomacului este observata la pacientii cu imunosupresie. Histologic incluziunile eozinofilice tipice infectiei si incluziuni intracitoplasmatice mici sunt observate. Se detecteaza un mecanism inflamator cu infiltrat in lamina propria. Incluziunile virale sunt prezente in celulele epiteliale gastrice si in cele endoteliale si mezenchimale. Poate rezulta necroza severa si ulcerarea. Infectia cu Herpes simplex determina incluziuni celulare bazofilice in celulele epiteliale. Infectiile micobacteriene cu Mycobacterium avium-intracellulare sunt caracterizate de infiltrate difuze in lamina propria care formeaza rar granuloame.

26

Gastrita autoimuna. Acest tip de gastrita este asociat cu anticorpi serici antiparietali si antifactor intrinsec. Corpul gastric prezinta atrofie progresiva iar pacientii vor dezvolta anemie pernicioasa. Gastrita autoimnua asociata cu anticorpi serici determina deficienta factorului intrinsec. Gastrita atrofica este limitata la corpul gastric. Gastropatia chimica cronica reactiva. Acest tip de gastrita este asociata cu consumul cronic prelungit de aspirina sau antiinflamatorii nesteroidiene. Se dezvolta si cind continutul intestinal cu bila reflueaza in stomac, cel mai adesea la pacientii cu gastrectomie la care leziunile se dezvolta linga stoma chirurgicala. Mecanismul prin care este implicat epiteliul gastric este datorat efectului unor constituienti ai bilei. Lisolecitina si acizii biliari pot intrerupe bariera mucoasa gastrica permitind difuzia ionilor de hidrogen si lezarea celulara. Sucul pancreatic agraveaza lezarea celulara. In contrast cu alte gastropatii cronice, inflamatia minima a mucoasei gastrice apare tipic in gastropatia chimica.

Gastritele cronice noninfectioase granulomatoase. Afectiunile noninfectioase sunt cauza principala pentru granuloamele gastrice si includ boala Crohn, sarcoidoza si gastrita granulomatoasa izolata. Boala Crohn arata implicare gastrica la 33% din cazuri. Granuloamele au fost descrise in asociere cu neoplasmele gastrice, incluzind carcinomul si limfomul malign. Granuloamele similare sarcoidozei pot fi observate la persoanele care consuma cocaina.

27

Gastrita limfocitica. Este un tip de gastrita cronica cu infiltrat dens in suprafata si epiteliul foveolar de catre limfocitele T. Datorita histopatologiei similare bolii celiace, gastrita limfocitica a fost presupusa a se datora antigenelor intraluminale. La pacientii cu gastrita limfocitica s-au descoperit titruri mari de anticorpi anti Helicobacter pylori, iar in studii efectuate infectia apare dupa eradicarea bacteriei. Unele cazuri se dezvolta dupa intoleranta la gluten si medicamente cum este ticlopidina.

Gastrita eozinofilica. Cantitati mari de eozinofile sunt observate in infectiile parazitare cum sunt cele declansate de Eustoma rotundatum si anisakiaza. Gastrita eozinofilica poate face parte din gastroenteritele eozinofilice. Desi antrul gastric este afectat, aceasta conditie poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal si poate fi segmentala. Pacientii prezinta frecvent eozinofilie periferica sanguina. La copii cazurile sunt datorate frecvent alergiei la soia sau lapte. Gastroenterita eozinofilica poate fi intilnita la pacientii cu sclerodermie, polimiozita si dermatomiozita.

Gastrita de iradiere. Dozele mici de radiatie cauzeaza leziuni mucoase reversibile in timp ce dozele mari determina leziuni ireversibile cu atrofie si ulcerare mediata ischemic. Modificarile reversibile constau in manifestari degenerative in celulele epiteliale si infiltrat inflamator cronic nespecific in lamina propria. Dozele mari de radiatii determina leziuni ireversibile ale mucoasei gastrice cu atrofia glandelor fundice, eroziuni mucoase si hemoragie capilara.

28

Gastrita ischemica. Se considera a fi rezultatul formarii de trombi aterosclerotici in arterele celiace si mezenterica superioara.

Semne si simptome

Infectia cu Helicobacter pylori. Infectia acuta nu determina de obicei nici un simptom dar infectiile experimentale determina un sindrom clinic caracterizat prin durere epigastrica, senzatie de plenitudine, grata, varsaturi, flatulenta, stare de rau si uneori febra. Simptomele se remit in o saptamina chiar daca organismul nu a eliminat bacteria. Persistenta bacteriei determina gastrita cronica care este asimptomatica dar se poate manifesta prin durere gastrica sau rar cu greata, varsaturi, anorexie sau scadere in greutate semnificativa. Simptomele pot apare cu dezvoltarea complicatiilor gastritei cronice care includ ulcerul peptic, adenocarcinomul gastric si limfomul MALT.

Gastrita autoimuna. Manifestarile clinice sunt initial legate de deficienta in cobalamina, care nu este absrobita adecvat datorita deficientei de factor intrinsec ca rezultat al lezarii celulelor parietale gastrice si atrofiei lor. Boala are un debut insidioa si progreseaza lent. Deficienta de cobalamina afecteaza sistemele hematologic, gastrointestinal si neurologic.

Manifestarile hematologice cuprind: -anemia megaloblastica, purpura prin trombocitopenie -slabiciune, cefalee usoara, vertigo si tinitus
29

-palpitatii, anigina, insuficienta cardiaca congestiva. Manifestarile gastrointestinale cuprind: -megaloblastoza epiteliului gastrointestinal -ulcere ale limbii, anorexie cu scadere ponderala moderata -diaree prin malabsorbtie. Manifestarile neurologice cuprind: -prin demielizare si degenerare axonala cu moarte neuronala -zonele afectate sunt coloanele posterioare si laterale ale maduvei si cerebelul -parestezii, trenuraturi in extremitati, slabiciune si ataxie -tulburarile sfincteriene, alterari ale functiei mentale cu iritabilitate sau dementa si psihoza.

Gastrita granulomatoasa. In bolile multisistemice simptomele specifice ale imlicarii gastrice pot fi minore. Granuloamele cazeoase secundare tuberculozei pot fi gasite in absenta bolii pulmonare la pacientii malnutriti, imunosupresati sau alcoolici. Pacientii cu boala Crohn si afectare gastrica raporteaza durere gastrica, greata si varsaturi. Afectarea gastrica in boala Crohn este asociata invariabil cu cea intestinala. Sarcoidoza stomacului este asociata cu inflamatia granulomatoasa a plaminilor, nodulilor hilari sau glandelor salivare. Aproximativ 10% dintre pacientii cu sarcoidoza sunt asimptomatici. Cei simptomatici prezinta ulcere gastrice, hemoragie, strictura pilorica si obstructie gastrica.

Gastrita granulomatoasa idiopatica izolata. Diagnosticul este stabilit cind sunt excluse entitatile clinice granulomatoase cunoscute. Pacientii care sunt simptomatici au peste 40 de ani si

30

se prezinta cu durere epigastrica, scadere in greutate si varsaturi secundare obstructiei pilorice.

Gastrita limfocitica. Acest tip afecteaza mai ales pacientii in virsta. Poate fi asociata cu infectia cronica cu Helicobacter pylori, enteropatia la gluten si boala Menetrier. A fost descrisa complicind limfomul MALT si carcinomul gastric.

Gastroenterita eozinofilica. Unii pacienti au boli ale tesutului conjunctiv. Cei cu implicare predominant mucoasa raporteaza varsaturi, greata si durere abdominala relationata cu ingestia unor anumite alimente. Pacientii care implica afectarea muscularis propria prezinta rigiditatea si ingrosarea gastrica cu obstructie. Multi pacienti au un istoric de alergii, eozinofilie periferica, astm. Eczema sau sensibilitate la alimente.

Gastrita din boala grefa contra gazda. Boala grefa contra gazda urmeaza transplantului de maduva osoasa sau transfuziilor, mai ales daca pacientii sunt imunosupresati. Acesti pacienti prezinta greata, varsaturi si durere abdominala suprioara fara diaree.

Examenul fizic. Elementele descoperite asociate cu complicatiile infectiei cu Helicobacter pylori si gastritei autoimune cuprind: -sensibilitate gastrica, testul guaiac pozitiv din scaun daca sunt hemoragii oculte -respiratie urit mirositoare-halitoza, cu balonare si sindrom de suprapopulare bacteriana
31

-semnele neurologice ale anemiei pernicioase, tegumente icterice sau palide, tahicardie, cardiomegalie, murmur sistolic.

Diagnostic

Studii de laborator: -evaluarea nivelului de pepsinogen I fata de pepsinogen II este de ajutor in gastrita atrofica -nivelul pepsinogenului I este scazut in ser prin atrofia glandelor gastrice -masurarea raportului dintre cele doua forme de pepsinoge ajuta la diagnosticarea gastritei atrofice si a carcinomului gastric -testul rapid la ureaza din biopsia tesutului gastric -cultura bacteriana din biopsia gastrica, mai ales pentru sensibilitatea antibiotica -detectarea anticorpilor antiparietali si anti-factor intrinsec in ser -aclorhidria, bazala si stimulata, alaturi de hipergastrinemia in gastrita autoimuna -cobalamina scazuta serica, testul Schilling.

Proceduri efectuate. Endoscopia superioara este esentiala pentru stabilirea diagnosticului de gastrita. Elementele gastrice evidentiate in infectia bacteriana cronica includ zone de metaplazie intestinala. Se vor preleva mostre de tesut din antrul gastric, incizura si corp gastric pentru a stabili topografia gastritei si identificarea atrofiei si metaplaziei intestinale. In gastrita granulomatoasa elementele endoscopice includ nodularitatea mucoasa cu ulcere multiple aftoase, ulceratii lineare sau serpinginoase, ingrosarea pliurilor antrale, colabarea antrului, hipoperistaltica si stricturi duodenale. Implicarea gastrica extensiva conduce la linita plastica.
32

Gastrita limfocitica la endoscopie arata pliuri largite cu eroziuni aftoide si aspect de cratere de vulcani periferici cu un crater central. Elemente descrise in gastrita varioliforma. Elementele endoscopice descoperite in gastropatia chimica si de reflux arata o mucoasa gastrica cu struri rosii si zone de hemoragie aparenta.

Diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori. Metoda standard este identificarea histologica a bacteriei. Se vor obtine cel putin doua biopsii din antrul gastric, din corp si incizura. Biopsiile vor fi colorate cu Giemsa, Centa sau Starry sau daca bacteria nu este observata se indica teste de imunohistochimie. In stadiul cronic al gastritei numarul de bacterii este scazut deoarece metaplazia intestinala determina un mediu nefavorabil pentru viabilitatea acestora. Acum se vor folosi testul de ureaza si evidentierea hserologica a infectiei.

Examenul histologic. In gastrita cu Helicobacter pylori bacteriile sunt descoperite in straturile mucoase in grupuri la polul apical al celulelor si in foveolele gastrice. Bacteriile sunt mai numeroase in antrum. Se observa infiltrate polimorfonucleare in lamina propria, glande, epiteliul de suprafata si cel foveolar. In evolutia bolii se observa atrofia glandulara cu metaplazie intestinala si aclorhidrie. In gastritele granulomatoase este afectat mai ales antrumul. In stadiile initiale se pot observa granuloame izolate in mucoasa si submucoasa. In stadiile tardive inflamatia se extinde in muscularis propria iar fibroza este proeminenta. Granuloamele asociate cu tuberculoza sunt cazeoase.

33

Gastritele noninfectioase prezinta granuloame noncazeoase. Boala Crohn asociaza abcesul glandelor. Agregatele limfoide sunt frecvente. Cazurile severe prezinta fisuri, ulcere, inflamatia transmurala si fibroza mucoasa si seroasa. Infectiile gastrice virale prezinta incluziuni virale intracelulare. Poate rezulta necroza si ulcerarea severa a mucoasei. In gastritele limfocitice, bazofile si eozinofile se observa acumularea anormala a respectivelor celule inflamatorii in straturile mucoasei si lamin apropria. In gastropatia chimica modificarile sunt proeminente in regiunea prepilorica dar tind sa se extinda si la cea oxintica. Modificarile includ edemul mucos, congestia, hiperplazia fibromusculara, hiperplazia foveolara. In gastrita de iradiere au loc modificari degenerative in celulele epiteliale si infiltrat cronic nespecific inflamator in lamina propria. Aceste modificari sunt reversibile in citeva luni. Radiatiile intensive determina distrugerea ireversibila a mucoasei, cu atrofia glandelor gastrice, eroziuni mucoase si hemoragie capilara. Gastrita ischemica prezinta eroziuni superficiale si rara ulcere profunde. Modificarile inflamatorii sunt observate in contextul repararii ulcerelor. Ulcerele ischemice sunt mai frecvent antrale si sunt de obicei inconjurate de eroziuni multiple.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: boala Crohn, gastrita atrofica, boala de reflux gastroesofagian.

Tratament Daca un pacienti a fost tratat pentru infectia cu Helicobacter pylori trebuie confirmata eradicarea. Aceasta este evaluata la 4 saptamini dupa inceperea tratamentului. Eradicarea poate fi confirmata prin testul la ureaza si testul antigenelor din scaun. Pacientii sunt urmariti prin endoscopie, de exemplu daca
34

este descoprita metaplazia acestia necesita supraveghere medicala atenta. Pentru pacientii cu gastrita atrofica si/sau displazie endoscpia de supraveghere este recomandata dupa 6 luni.

Prognostic. Prognosticul este relationat in functie de cauza gastritei. Gastrita cronica asociata cu Helicobacter pylori poate exista ca un proces asimptomatic pentru intreaga viata a individului sau se poate manifesta prin simptome dispeptice nespecifice sau prin complicatiile sale. Eradicarea determina vindecarea rapida a infectiei cu disparitia infiltratului neutrofilic din mucoasa gastrica. Disparitia componentei limfoide a gastritei poate necesita citeva luni dupa tratament. Rezultatele studiilor de evaluare a evolutiei gastritei atrofice dupa eradicarea bacteriei sunt variate. Studiile dupa ani de la eradicarea infectiei nu au demonstrat reghresia atrofiei gastrice. Cursul clinic al bolii poate fi agravat cind pacientii dezvolta complicatii cum sunt carcinomul gastric sau ulcerul peptic. Gastrita cu Helicobacter pylori este cea mai frecventa cauza a limfomului MALT. Pacientii cu gastrita atrofica cronica pot avea riscul de limfom 12-16 ori fata de populatia generala de a dezvolta carcinomul gastric. Factorii de mediu cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante pentru a determina terapia indicata.

Cauze si factori de risc Gastrita infectioasa: -inhectia Helicobacter pylori-cauza cea mai comuna a gastritei cronice -infectia cu Helicobacter heilmannii - micobaterioza, sifilis, histoplasmoza, mucormicoza, blastomicoza, anisakiaza, anisakidoza
35

-infectiile parazitice-specii de strogyloides, schistosomiaza, Diphylobithrium latum -infectii virale cu citomegalovirus si herpes simplex virus.

Gastritele noninfectioase: -gastrita autoimnua, gastropatia uremica -gastrita ghimica prin reflux biliar cronic sau consum de antiinflamatorii nesteroidiene -gastritele granuloamtoase cronice asociate cu boala Crohn, sarcoidoza, corpurile straine, consumul de cocaina, gastrita granulomatoasa izolata, boala granulomatoasa cronica a copilariei, granuloamele eozinofilice, granulomatoza alergica si vasculita, granuloamele plasmocitare, noduli reumatoizi, amiloidoza tumorala si granuloamele asociate cu carcinomul gastric, limfomul gastric -gastrita de iradiere, gastrita ischemica, gastrita secundara medicamentelo

36

Capitolul V Prezentarea cazurilor

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE SECIA:Boli interne DOSAR DE NGRIJIRE 1 DATE DE IDENTIFICARE NUMELE:S PRENUME:R VRST: 57 ani SEX: M DOMICILIU:Trgovite LOCALITATEA:Trgovite STRADA:Aleea Sinaia nr 12 JUDEUL:Dmbocia DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:10 ORA:10:44 2.DATA IEIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:14 ORA:15:22 3.MOTIVELE INTERNRII: pirozis, insomnii, astenie, fatigabilitate, scdere ponderal, dureri colicative epigastrice, greaa i vrsturi postprandiale tardive 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Gastrit Cronic n observare SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE SITUAIA FAMILIAL:casatorit NR. COPII:3 SITUAIA SOCIAL:buna PROFESIA:inginer CONDIII DE LOCUIT:bune PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA ADRESA:Trgovite TELEFON: ADRESA:Trgovite TELEFON:

NUME:S.A. NUME:R.A.

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:-neag boli infecioase PERSONALE:- FIZIOLOGICE: apendicectomie la 13 ani -PATOLOGICE FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA:condiii bune de viata

37

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacientul n vrst de 57 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme: dureri colicative epigastrice, greaa i vrsturi postprandiale tardive. Pe baza acestor probleme el este internat pe sectia boli interne TEGUMENTE I MUCOASE- palide i umede ESUT CELULAR SUBCUTANAT- normal reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabil, nedureros SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru, mobil SISTEMUL MUSCULAR- tonus muscular sczut APARATUL RESPIRATOR- torace normal conformat, ambele hemitorace prezint micri simetrice de ridicare i coborre n timpul inspiraiei i expitaiei APARATUL CARDIO-VASCULAR- cord n limitele vrstei, ocul apexian n spaiul V intecostal, pe linia medio-clavicular stng, aria matitii cardiace n limite normale, zgomote cardiace ritmice APARATUL DIGESTIV- abdomen suplu, elastic , mobil cu micrile respiratorii, dureros la palpare n epigastru i hipocondrul drept. Ficat, ci biliare, splin n limite normale APARATUL UROGENITAL-miciuni fiziologice, 4/zi S.N.C. i organe de sim-n limite normale PRESCRIPII MEDICALE TRATAMENT: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Soluie glucoz 5%, 500 ml, perfuzabil, Agocalmin 2 ml n perfuzie, Metoclopramid 2 ml n perfuzie Zantac 2ml i.m., Ranitidin cp.150 mg per os EXAMINRI (examene de laborator) Recoltarea sngelui pentru examene de laborator Efectuare de ecografie abdominala Efectuare EKG REGIM: se vor evita alimentele excesiv condimentate cu efect iritant asupra mucoasei gastrice

38

OBSERVARE INIIAL SITUAIA LA INTERNARE: NLIME:1.65 m GREUTATE: 65 kg T.A.:150/90 mm/Hg PULS:72 puls/min TEMPERATUR:36,5 C RESPIRAIE:17 resp/min VZ:bun AUZ:bun NEVOI FUNDAMENTALE 1.A RESPIRA:Dependent:dispnee 2.A MNCA: Dependent:varsaturi 3.A ELIMINA: Dependent:constipatie 4.A SE MICA:Independent 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent:nu poate dormi datorita durerilor 6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Independent 7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Independent 8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9.A EVITA PERICOLELE: Independent 10.A COMUNICA: Independent 11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE RECREEA: Independent 13.A FI UTIL: Independent 14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Independent ALERGIC LA: nu este alergic ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONTIEN:normal 2.COMPORTAMENT:normal 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALII: 4.PARTICULARITI: nu are ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE:X MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAII, LOISIRURI:Inginer PARTICULARITI:nu are PROBLEME SOCIALE:nu are
39

ALTUL:

INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFCUTE: de a mnca, de a elimina, de a respira, de a dormi POSIBILITI DE NGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:x 3.AGRAVARE: 4.DECES: OBIECTIVE DE NGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE:Pacientul sa devina independet nevoilor fundamentale OBIECTIVE SPECIFICE: Pacientul s prezinte o diminuare a durerii n decurs de 2-3 zile Pacientul s fie echilibrat hidro- electrolitic, s prezinte o stare de bine, fr vrsturi n urmtoarele ore. Pacientul s rectige treptat apetitul, s aibe o alimentaie corespunztoare cantitativ i calitativ. Pacientul trebuie s prezinte un somn cantitativ i calitativ n limite fiziologice 7-8 ore pe noapte. Pacientul s prezinte tegumente i mucoase uscate.Evaluare la 2 zile. COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL Pe toata perioada internarii pacientul a prezentat un comportament normal MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII n urma tratamenului stare pacientului se amelioreaza EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE Pacientul n vrst de 57 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme: dureri colicative epigastrice, greaa i vrsturi postprandiale tardive. Pe baza acestor probleme el este internat pe sectia boli interne.La indicatia medicului am adnimistrat urmatorul tratament: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Soluie glucoz 5%, 500 ml, perfuzabil, Agocalmin 2 ml n perfuzie, Metoclopramid 2 ml n perfuzieZantac 2ml i.m., Ranitidin cp.150 mg.Pacientul este externat datorita aleliorarii durerilor MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE
40

ALTUL:

Ziua de boal 10.02.2013

Problema pacientului Disconfort, durere abdominal

11.02.2013

Greuri,vrsturi cu coninut alimentar

Intervenii autonone Pacientul s Asigur condiii prezinte o de microclimat, diminuare a durerii cu salon curat, n decurs de 2-3 zile aerisit i temperatur optim evaluez caracteristicile durerii:debutul i durata, localizare, iradiere, intensitate i caracter, factori care o declaneaz sau o agraveaz Pacientul s fie Supraveghez echilibrat hidrofunciile vitale i electrolitic, s vegetative i le prezinte o stare de notez n foaia de bine, fr vrsturi observaie. n urmtoarele ore. n urmtoarele zile menin aceleai interveii autonome.
41

Obiective

Intervenii delegate - la indicaia medicului pregtesc recoltez snge pentr examenele de laborator. - administrez tratamentul recomandat de medic: ser fiziologic, Agocalmin, Ranitidin, Zantac, Papaverin.

Evaluare n urma tratamentului corect insituit i urmat durerile se diminueaz treptat

Administrez la indicaia medicului: Metoclopramid, 3cp/zi, vitamin C 3cp/zi, Glubifer 3 cp/zi

Pacientul nu mai prezint vrsturi,numai o uoar grea

12.02.2013

Deficit de alimentaie

Pacientul s rectige treptat apetitul, s aibe o alimentaie corespunztoare cantitativ i calitativ.

Dup ncetarea vrsturilor rehidratez pacientul cu cantiti mici de lichide. Fac bilanul zilnic ingesta excreta.

13.02.2013

Tulburri ale ritmului de somn

Pacientul trebuie s prezinte un somn cantitativ i calitativ n limite fiziologice 7-8 ore pe noapte.

14.02.2013

dureri colicative n regiunea epigastric

Pacientul s prezinte tegumente i mucoase uscate.Evaluare la 2 zile

i asigur condiiile optime de odihn, nlturnd stimulii externi auditivi, vizuali ce ar putea perturba somnul. Planific un program de igien adaptat la starea fizic.

Administrez medicaia prescris n raport cu orarul meselor: antiemetice nainte de mese, fermeni digestivi n timpul meselor, restul medicaiei postalimentar La indicaia medicului administrez intramuscular 1 fiol Fenobarbital, observ efectul medicaiei. administrez intramuscular 1 fiol Fenobarbital,

Pacientul este alimentat per os cu alimentaie hidric, respectnd regimul impus de boal

Pacientul a beneficiat de 7-8 ore de somn calitativ fr treziri nocturne

n urma interveniilor efectuate, pacientul prezint tegumente curate

42

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE SECIA:Boli interne DOSAR DE NGRIJIRE 2 DATE DE IDENTIFICARE PRENUME:S SEX:F LOCALITATEA:Rzvad

NUMELE:P. VRST: 24 ani DOMICILIU:Gorgota STRADA:Principal JUDEUL:Dmbovia

DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:01 ORA:12:22 2.DATA IEIRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:05 ORA:15:36 3.MOTIVELE INTERNRII: durere epigastrica violenta, greata, varsatura 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Gastrit cronica n observare SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE SITUAIA FAMILIAL:Necasatorit NR. COPII:SITUAIA SOCIAL:Buna PROFESIA:Studenta CONDIII DE LOCUIT:Buna PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA ADRESA:Gorgota TELEFON: ADRESA: Gorgota TELEFON:

NUME:P.A NUME:P.C

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:-neaga boli infectioase PERSONALE:- FIZIOLOGICE: neaga -PATOLOGICE FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA:conditi bune de viata

43

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacienta P.S. n varta de 24 de ani se prezinta laspital cu urmatoarele probleme: durere epigastrica violenta, greata, varsatura, ameteli.Pe baza acestor pobleme este internata pe sectia Boli Interne pentru investigatii si tratament TEGUMENTE I MUCOASE-palide ESUT CELULAR SUBCUTANAT-normal reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR-nepalpabil SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR-integru, mobil SISTEMUL MUSCULAR-normotrof APARATUL RESPIRATOR- cai respiratorii libere, respiratie normala, torace normal conformat APARATUL CARDIO-VASCULAR- in limite normale APARATUL DIGESTIV- durere epigastrica violenta , greturi, varsaturi, constipatie APARATUL UROGENITAL-in limite normale S.N.C. i organe de sim-in limite normale PRESCRIPII MEDICALE TRATAMENT: Controloc, omeran, metoclopramid, no-spa,venter, ranitidina EXAMINRI (examene de laborator) Recoltarea probelor de laborator: sange si urina EKG Endoscopie Ecografie abdominala REGIM: fara conserve, fara condimente OBSERVARE INIIAL SITUAIA LA INTERNARE: NLIME:1.56 m GREUTATE:55 kg T.A.:120/70 mm/Hg PULS:70 puls/min TEMPERATUR:36,8C RESPIRAIE:17 resp/min VZ:bun AUZ:bun

44

NEVOI FUNDAMENTALE 1.A RESPIRA:Independent 2.A MNCA:Dependent: varsaturi , greturi, dureri epigastrice 3.A ELIMINA: Dependent: varsaturi, constipatie 4.A SE MICA: Independent 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: greata si varsaturile sunt factori ce perturba somnul 6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Independent 7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Independent 8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: lezarea mucoasei gastrice 10.A COMUNICA: Independent 11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE RECREEA: Independent 13.A FI UTIL: Independent 14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Independent ALERGIC LA: nu este alergica ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONTIEN:normala 2.COMPORTAMENT:normal 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: 4.PARTICULARITI: studenta ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X MEDIUL (HABITAT):RURAL:X URBAN: OCUPAII, LOISIRURI:Studenta PARTICULARITI:Student PROBLEME SOCIALE:nu are

ALII:

ALTUL:

INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFCUTE: de a manca, de a elimina, de a evita pericolele POSIBILITI DE NGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:X 3.AGRAVARE: 4.DECES:
45

OBIECTIVE DE NGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE:Pacienta sa aibe toate nevoile indepenedente OBIECTIVE SPECIFICE: - diminuarea greturilor si varsaturilor - combaterea diareei -calmarea disconfortului abdominal - pacienta sa isi insuseasca educatia sanitara COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL Pacienta a prezentat un comportament normal pana in ziua a V-a cand a fugit din spital MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII EKG, Ecografie abdominala EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE Pacienta P.S. n varta de 24 de ani se prezinta laspital cu urmatoarele probleme: durere epigastrica violenta, greata, varsatura, ameteli.Pe baza acestor pobleme este internata pe sectia Boli Interne pentru investigatii si tratament.La indicatia medicului am adnimistrat urmatorul tratament: Controloc, omeran, metoclopramid, no-spa,venter, ranitidina. La 5 zile de la internare pacienta fuge din spital din motive necunoscute MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR:X CU FAMILIA: MIJLOC DE TRANSPORT:Fugit SALVARE

ALTUL:

46

Ziua de boal 01.03.2013

Problema pacientului - greata - varsaturi - dureri epigastrice violente - crampe abdominale

Obiective - diminuarea greturilor si varsaturilor - evitarea dezhidratarii

Intervenii autonone - asigur conditii de confort fizic(salon aeisit, lenjerie curata, temperatura optima) - asigur repaus fizic si psihic

02.03.2013

- somn perturbat - oboseala - greata

- asigurarea unui somn suficient - disparitia greturilor

Intervenii delegate ale pacientei si le notez in foaia de observatie: TA 130/70mmHg Puls 69 p / min TEMPERATURA: 36,9 Respiratie 16 r/min - la indicatia medicului administrez intravenos solutie glucozata in care adaug papaverina, scobutil si metoclopramid - aigur - administrez alimentatia si tratamentul hidratarea prescris de medic pacientei respectand conform medicamentele, regimului indicat doza, calea si ora de medic de administrare indicate de acesta
47

Evaluare - dupa administrarea analgezicului, pacienta manifesta dureri usor diminuate, insa tranzitul intestinal nu a revenit la normal

- pacienta manifesta durere ameliorata

03.03.2013

-disconfort abdominal

- calmarea disconfortului abdominal

04.03.2013

-pacienta prezinta stare de sanatate in limite normale Fugit din spital

- pacienta sa isi insuseasca educatia sanitara Fugit din spital

05.03.2013

- comunic cu pacienta despre durerile pe care le mai resimte - evaluez durerea: durata , intensitate - fac educatia sanitara atat a pacientei cat si a familiei Fugit din spital

tratamentul prescris - observ mimica si tegumentele pacientei pe parcursul tehnicilor - monitorizez functiile vitale si le notez in foaia de observatie Fugit din spital

- dupa tratament nu mai prezinta dureri - si-a insusit corespunzator cunostintele - si-a insusit educatia sanitara corect Fugit din spital

48

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE SECIA: Boli Interne DOSAR DE NGRIJIRE 3 DATE DE IDENTIFICARE PRENUME:A SEX:M LOCALITATEA:Pucioasa

NUMELE:R. VRST:43 DOMICILIU:Pucioasa STRADA:Principal JUDEUL:Dmbovia

DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:01 ORA:08:56 2.DATA IEIRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:05 ORA:15:34 3.MOTIVELE INTERNRII: greuri, vrsturi acide, eructaii, scdere ponderal, astenie fizic, ameeli, cefalee, insomnii 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Suspiciune de gastrita cronica SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE SITUAIA FAMILIAL:Casatorit NR. COPII:2 SITUAIA SOCIAL:buna PROFESIA:profesor CONDIII DE LOCUIT:bune PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA ADRESA: Pucioasa TELEFON: ADRESA: Pucioasa TELEFON:

NUME:R.E NUME:S.A

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:-neaga boli infectioase in familie PERSONALE:- FIZIOLOGICE: neaga -PATOLOGICE :neaga FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA:conditii bune de viata

49

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacientul R.A in varsta de 43 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme greuri, vrsturi acide, eructaii, scdere ponderal, astenie fizic, ameeli, cefalee, insomnii.Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de boli interne pentru investigatii si tratament TEGUMENTE I MUCOASE-palide ESUT CELULAR SUBCUTANAT-slab reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR-nepalpabil SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR-integru, mobil SISTEMUL MUSCULAR-in limite normale APARATUL RESPIRATOR- torace normal conformat, ambele hemitorace prezint micri simetrice de ridicare i coborre n timpul inspiraiei i expitaiei APARATUL CARDIO-VASCULAR- cord n limitele normale, ocul apexian n spaiul V intecostal, pe linia medio-clavicular stng APARATUL DIGESTIV- abdomen suplu, elastic , mobil cu micrile respiratorii, dureros la palpare n epigastru i hipocondrul stng APARATUL UROGENITAL-in limite normale S.N.C. i organe de sim-in limite normale PRESCRIPII MEDICALE TRATAMENT: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Algocalmin 2 ml n perfuzie Metoclopramid 2 ml n perfuzie, Zantac 2ml i.m., Ranitidin cp.150 mg per os EXAMINRI (examene de laborator) Recoltare de sange si urina pentru examenele de laborator EKG Ecografie abdominala Rx pulmonar REGIM fara prajeli, condimente OBSERVARE INIIAL SITUAIA LA INTERNARE: NLIME:1.43 m GREUTATE:56 kg T.A.:130/70 mm/Hg PULS:78 puls/min TEMPERATUR:36.7C RESPIRAIE:22 resp/min VZ:bun AUZ:bun
50

NEVOI FUNDAMENTALE 1.A RESPIRA:Dependent:dispnee 2.A MNCA: Dependent: senzaia de grea i vom 3.A ELIMINA:Dependent: varsatura 4.A SE MICA: Dependent: postur neadecvat datorat durerii 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent:somn insuficient 6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA:Independent 7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Independent 8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9.A EVITA PERICOLELE: Independent 10.A COMUNICA: Independent 11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE RECREEA: Independent 13.A FI UTIL: Independent 14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Independent ALERGIC LA: nu este alergic ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONTIEN:normala 2.COMPORTAMENT:normal 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: 4.PARTICULARITI nu are ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAII, LOISIRURI:Profesor PARTICULARITI:Nu are PROBLEME SOCIALE:Nu are

ALII:

ALTUL:

INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFCUTE:de a manca, de a elimina, de a se misca, de a respira POSIBILITI DE NGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:X 3.AGRAVARE: 4.DECES:
51

OBIECTIVE DE NGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE:Pacienta sa fie independanta fata de cele 14 nevoi OBIECTIVE SPECIFICE: Pacientul s prezinte o diminuare a durerii n decurs de 2-3 zile Pacientul s fie echilibrat hidro- electrolitic, s prezinte o stare de bine, fr vrsturi n urmtoarele ore Pacientul s rectige treptat apetitul, s aibe o alimentaie corespunztoare cantitativ i calitativ. Pacientul trebuie s prezinte un somn cantitativ i calitativ n limite fiziologice 7-8 ore pe noapte. Pacientul s prezinte tegumente i mucoase uscate.Evaluare la 2 zile. COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL Pacientul prezinta un comportament normal MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII EKG, Ecografie abdominala, Rx pulmonar EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE Pacientul R.A in varsta de 43 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme greuri, vrsturi acide, eructaii, scdere ponderal, astenie fizic, ameeli, cefalee, insomnii.Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de boli interne pentru investigatii si tratament.La indicatia medicului am administrat tratamentul: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Algocalmin 2 ml n perfuzie Metoclopramid 2 ml n perfuzie, Zantac 2ml i.m., Ranitidin .n urma tratamentului si investigatiilor pacientul este esxternat pentru amelioarea problemelor MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA:X MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE

ALTUL:

52

Ziua de boal 01.03.2013

Problema pacientului Dureri colicative n epigastru neperiodice ce apar la 1-2ore postprandial i noaptea

Obiective Pacientul s prezinte o diminuare a durerii n decurs de 2-3 zile

Intervenii autonone Asigur pacientului confort psihic i fizic n perioada dureroas i postprandial Supraveghez funciile vitale i vegetative i le notez n foaia de obsrvaie.

02.03.2013

Greuri,vrsturi cu coninut alimentar

03.03.2013

Astenie progresiv,paloarea tegumentelor.

Pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic, s prezinte o stare de bine, fr vrsturi n urmtoarele ore Pacientul s rectige treptat apetitul, s aibe o alimentaie corespunztoare cantitativ i calitativ

Aerisesc salonul naintea fiecrei mese.

04.03.2013

Nelinite, cefalee, dureri epigastrice

Pacientul trebuie s prezinte un

i asigur condiiile optime

Intervenii delegate Administrez tratamentul recomandat de medic: ser fiziologic, Agocalmin, Ranitidin, Administrez la indicaia medicului: Metoclopramid, 3cp/zi, vitamin C 3cp/zi, Glubifer 3 cp/zi. Administrez medicaia prescris n raport cu orarul meselor: antiemetice nainte de mese, fermeni digestivi n timpul meselor administrez intramuscular 1

Evaluare n urma tratamentului corect insituit i urmat durerile se diminueaz treptat. Pacientul nu mai prezint vrsturi,numai o uoar grea

Pacientul primete un regim hidrolacto-zaharos

Datorit medicaiei

somn cantitativ i calitativ n limite fiziologice 7-8 ore pe noapte.

de odihn, nlturnd stimulii externi auditivi, vizuali ce ar putea perturba somnul

05.03.2013

Dureri colicative n regiunea epigastric

Pacientul s prezinte tegumente i mucoase uscate

Planific un program de igien adaptat la starea fizic

fiol Fenobarbital, observ efectul medicaiei. Menin interveniile cu rol delegat i propriu Menin interveniile delegate

administrate somnul a fost linitit

n urma interveniilor efectuate, pacientul prezint tegumente i mucoase curate. Obiectiv realizat.

54

Capitolul VI Prezentarea tehnicilor

6.1 Recoltarea vrsturilor Definiie: Vrstura coninut gastric care se elimin spontan, de obicei n afeciuni digestive, dar ntlnit i c un simptom n alte afeciuni sau n sarcin. Scop: explorator Se fac examinri macroscopice, bacteriologice i chimice pentru stabilirea diagnosticului. Materiale necesare: - dou tvie renale curate i uscate; - pahar cu soluie aromat; - muama,travers, prosop. Pregtirea psihic a pacientului: - va fii ncurajat i susinut n timpul vrsturii Pregtirea fizica: - se aseaza eznd sau n decubit dorsal cu capul ntors lateral - se aseaza sub cap un prosop sau n jurul gtului Se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu o muama sau traversa Execuie: - se ndeprteaz proteza dentar(dac este cazul) - i se ofer tvia renal sau este susinut de asistenta medical - sprijin fruntea bolnavului - i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura

ngrijirea ulterioar a pacientului : - se terge gura pacientului - se ndeprteaz materialele folosite - se aseaza pacientul n poziie comod i se acoper - se aerisete salonul - se supravegheaz pacientul n continuare Pregtirea produsului pentru examenul de laborator: - se completeaz buletinul de recolare - se trimite produsul la laborator Notarea n F.O. - se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea - unele semne nsoitoare sau premergtoare ( cefalee, vertij, transpiraii etc)

56

6.2 Explorarea secreie gastrice

n prezent secreia gastric a acidului clorhidric se exploreaz prin teste de stimulare de o valoare superioar ca: teste cu analogi ai histaminei ( histalog), cu pentagastrina sau cu insulin. n practic se utilizeaz cel mai frecvent testul cu histamin.

Tubajul gastric cu histalog

Material necesar: - acelai material c i la tubajul gastric - hisamina, romergan sau feniramin - sering de 20 ml - acesterile pt injectarea excitantului i antihistaminicului de sintez - 8-10 eprubete Pregtirea psihic a pacientului : -se anun pacientul c i se suspend terapia medicamentoas cu 24- 48 de ore nainte de investigaie - bolnavul nu trebuie s mnnce i s nu bea lichide, s nu fumeze cu 12 ore nainte i nici n dimineaa tehnicii - se linitete bolnavul - se pregtete n vederea cooperrii lui n cursul tubajului Pregtirea fizic a pacientului : - este aceeasi ca i la sondajul gastric Executarea tehnicii: - este la fel ca i la sondajul gastric

57

- asistenta are grij ca sonda s ajung n partea cea mai delicva a stomacului ( este bine s fie controlat radiologic ) - dup introducerea sondei , bolnavul este aezat n decubit lateral stng - la captul sondei se ataeaz o sering de 20 ml - se extrage tot sucul gastric existent n momentul respectiv n stomac. Acesta se colecteaz separat i se noteaz volumul - se continu apoi extragerea secreiei gastrice timp de o or - la terminarea extragerii bazale se injecteaz subcutan 0,5 mg histamin , dup care se continu aspiraia sucului gastric - timp de nc o or se colecteaz secreie gastric n 4 probe separate , la 15 minute interval, obinnd nc patru eantioane de suc gastric - extragerea sondei se face dup tehnica cunoscut - toate probele obinute se trimit la laborator etichetate.

58

6.3 Gastroscopie

Gastroscopia vizualizarea direct a mucoasei gastrice cu ajutorul unui instrument numit gastrofibroscop. Azi se utilizeaz eso-gastro-duodeno-scopul. Totodat exist posibilitatea adaptrii acestuia la camera video, cu urmrirea imaginii obinute pe un ecran tv. Scop: - diagnostic - terapeutic Materiale necesare : - mti sterile - oruri de cauciuc - comprese i mnui sterile - tvi renal - pipe Guedel - soluii anestezice - recipiente cu substane dezinfectante - ochelari de protecie - medicamente : atropin, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalin - sering de 2 ml - glicerin steril sau silicon pt lubrefierea gastroscopului - periue citologice - pens pt prelevat biopsie i pens anatomic - recipient cu formol pt esutul prelevat - recipient i soluie pt testul ureazei,n vederea determinari prezentei Helicobacterului pylori .

59

Pregtirea psihic a pacientului : - calmarea pacientului prin ncurajare, prin comunicare - asigara un clim calm de cldura uman - i explica efectele dezagreabile ale tehnicii rugandu-l , c printr-un efort de voin s le depeasc, pt a putea cooper n timpul examinrii Pregtirea fizica a pacientului : - se anun pacientul s nu mnnce i s nu fumeze n diminea zilei de examinare i n seara precedent investigaiei - n seara zilei precedente se efctueaza o spltur gastric la pacientul la care evacuarea stomacului este deficitar - se administreaz medicaia recomandat de medic pt sedarea pacientului sau pt prevenirea unor incidente Participarea asisentei medicale la tehnic - sedarea pacientului se face prin administrarea a cte o tablet de diazepam n seara precedent i dac e nevoie i n diminea examinrii - nainte de nceperea investigaiei asistenta medical face anestezia local cu spray sau se face badijoanrea local cu soluii de Novocain 1% - se aseaza pacientul pe mas de examinare n decubit lateral stng , pe o perni tare -o asistenta vorbete cu pacientul , l linitete, i menine capul n extensie forat, comunic cu acesta, i susine tvia renal, l terge la gura cu comprese sterile - o alt asistenta ajuta medicul la introducerea apratului ungnd gastroscopul, prezentandu-i instrumentele. ngrijirea ulterioar a pacientului -este supravegheat nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat - este transportat n salon
60

- este supravegheat nc dou ore urmarindu-se s nu mnnce s nu bea - pacientul cruia i s-a recoltat biopsie, i se recomand s nu consume alimente fierbini - dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac, acuz dureri , la indicaia medicului se ntroduce sonda gastric i se elimin aerul i mucozitile - se efctueaza pacientului inhalaii cu mentol , pt evitarea senzaiilor neplcute n gt Pregtirea produsului pt laborator - se pregtesc fragmentele de esut i mucoas stomacal - produsele prelevate , n vederea examinrilor histologice, se eticheteaz i se trimit urgent la laborator - la serviciul endoscopie asistenta medical analizeaz fragmentele de esut n vederea determinrii prezenei Helicobacterului pylori Reorganizarea locului de munca - se aspir soluie Glutaralheida 2% sau CIDEX pn cnd este curat gastroscopul - se spal bine interiorul i exteriorul apratului cu ap i spun apoi se cltete bine - interiorul fibrogastroscopului se spl cu o perie care trebuie introdus n toate canalele , astfel nct acestea s fie irigate cu produs dezinfectant - se periaza extremitile endoscopului - se terge aparatul cu soluie Glutaralheida sau CIDEX apoi se terge cu alcool sanitar 90 de grade - se usuc bine -fibrogastroscopul i pensele bioptice se ung cu silicon pt a fii protejate - se stocheaz tot materialul curat ntr-un dulap dezinfectat zilnic.
61

Bibliografie

1. Borundel Corneliu - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti 1995

2 Titirc Lucreia - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti 2003

3 Titirc Lucreia - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998

4 Titirca Lucreia -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008

62