Sunteți pe pagina 1din 55

1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a exportului de produse ale industriei electrotehnice romneti.

- faptul ca facem parte din uniunea europeana - stabilitate legislativa - politica de incurajare a investitiilor mai ales pe plan local - personal calificat - mana de lucru ieftina - transfer tehnologic facil(documentatia in libi straine de circulatie trebuie sa poata fi inteleasa ) - standardele in domeniul electrotehnic - traditia tehnica trebuei valorificata - folosirea numelui inginerilor romani- legatura cu inginerii plecati in strainatate - pozitia geografica la margine europei(interfata cu urcaina si rusia ) - infrastructura (imbunatatirea ei) 2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a investiiilor strine n industria electrotehnic romneasc. - faptul ca facem parte din uniunea europeana - stabilitate legislativa sporilat poate atrage investitori straini - politica de incurajare a investitiilor mai ales pe plan local - personal calificat - mana de lucru ieftina - transfer tehnologic facil(documentatia in limbi straine de circulatie trebuie sa poata fi inteleasa ) - existenta standardele in domeniul electrotehnic compatibil cu cel din U - infrastructura (imbunatatirea ei) - existenat spatiului necesar dezvoltarii de noi investitii in domeniul electrothenic si amenajarea lor in vederea acestui scop - faptul ca exista instituii de scolarizare axate pe acest domeniu - traditia si renumele tarii in domeniul electrotehnic !. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere a costurilor cu proiectarea tehnologic a produselor electrotehnice. - executarea proiectarii doar de catre persoane specializate pe domeniul la care se refera proiectul - elaborarea unui set complet de specificatii de performanta a procesului - definirea mai exacta a gamei de dimensiuni asupra carora exista incertitudini - ralizare de simulari astfel incat dimensiunile critice pentru fiecare specificatie sa se paota adapta la intreaga gama de dimensiuni asupra carora exista incertitudini - executarea de probe de performanta pentru a descoperi limitele de performanta - reducerea riscului de repeta efortul de proiectare" de a gresi costul programat al utilajelor din cauza unor greseli de proiectare descoperite prea tarziu - cresterea spatiului de #manevra$ intre dimensiunile limita in asa amsura incat sa se minimizeze compromisurile care recurg din cerinte antagoniste - obtinerea de informatii care sa fie utilizabile nu numai pentru prima varianta a noului produs ci si pentru cele urmatoare prin aceasta reducandu-se valoare fiecarui proiect

dintr-o serie fara a prejudicia performatele variabilele proiectului trebuie sa fie suficient de accesibile pentru a fi masurate trebuie sa existe resurse si timp pentru o cercetare extinsa trebuie utilizate mijloace moderne de performanta

%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 msuri de cretere a competitivitii industriei electrotehnice romneti n Uniunea uropean. - inasprirea concurentei va creste calitatea produselor - adoptarea codului vamal al U - intrarea &hinei si 'usiei in organizarea mondiala a comertului creaza noi piete de desfacere - globalizarea comertului si internationalizarea afacerilor - obligatitivitatea gestionarii deseurilor industriale de reciclare si refolosire a deseurilor si a materialelor - prevenirea generarii de deseuri - demararea marilor proiecte de infrastructura si a sistemelor transfrontaliere de transport fluide energetice pe distante mari - trecerea efectica a sistemului cerecetarii- dezvoltarii din tara noastra la o structura operationala de tip european - sustinerea cercetarii aplicative in domeniul electrotehnic - diversificarea si modernizarea produselor electrotehnice in functie de cererea cererea existenta pe piata europeana (. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de compati!ilizare a documentaiei tehnologice romneti cu cea european. - adoptarea documentatie tehnologice exitente la cea europeana - prelucrarea anumitor elemente din documentatia europeana si aplicarea lor in cadrul documentatie romanesti - prelucrarea si respecatrea standardelor europene de documentatie tehnologica - instruirea personalului care lucreaza cu documentatia tehnologica cu privire la modul de realizare a documentatiei tehnologice europene - realizarea fiselor tehnologice si a planurilor de operatii in aceasi forma ca si in comunitatea europeana - specificarea instructiunilor tehnologice in acelasi fel ca in comunitatea europeana - utilizarea notatiilor si prescurtarilor utilizare in documentatai tehnologica europeana - utilizarea simbolurilor pentru aparate electrice care sunt utilizare si in U - utilizarea pentru realizarea desenelor tehnice de programe care se utilizeaza si in U - respecatarea formatului paginii ). Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 msuri de cretere a productivitii n industria electrotehnic. - modernizare tenologiei de fabricatie prin import si implementare de noi tehnologii - cresterea gradului de automatizare - continuarea procesului de implementare a legislatiei europene din domeniul electrotehnic - imbunatatirea mediului de afeceri

diversificarea si modernizarea serviciilor reducerea fiscalitatii legate de costurile fortei de munca adoptarea uni pachet coerent de politici pentru continuarea procesului de ajustare structurala la nivel de sectoare industriale califiarea mai buna a fortei de munca ploicalificarea muncitorilor(stiu sa faca mi multe operatii) modernizarea *+,-urilor lucrul in grup sudarea in grup la mai multe piese simultan

-. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere a timpului de introducere n "a!ricaie a produselor electrotehnice. . 'eali/area cu atentie a conceptiei constructive pentru eliminarea erorilor cere ar insemna regandirea produsului deci pierdere de timp . Utilizarea in cadrul proiectarii a calculatorului pentru viteza de lucru si reducerea erorilor posibile . &onceptia tehnologica buna tinand cont de resursele tehnologice de care se dispune pentru inlaturarea pierderilor de timp cu improvizatii sau adoptari ale tehnologiei existente . Utilizarea de semifabricate de o calitate superioara care sa nu necesite prelucrari pregatitoare . +imensiunile suprafetelor produsului trebuie sa fie compatibile cu proectiile uzinale existente pentru a nu fi necesra adoptari ale utilajelor sau schimbarea acestora . 0sigurarea pregatirii fabricatiei " necesarul de materiale " utilaje (*+,-uri si utilaje nestandardizate) . 'educerea timpilor de pregatire necesari primirii desenelorsi instructiunilor de lucru . 'educera timpilor de prindere a dispozitivelor si sculelor pe masina unealta . 'educeara timpilor de reglare a masinilor . 'educerea timpilor necesari ungerii utilajelor 1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de alegere optimal a materiilor prime, pentru produsele electrotehnice. . 2ateria prima trebuie sa fie in concordanta cu ce avem de realizat " gasinduse varianta optima calitate pret . 3rebuie sa indeplineasca conditiile functionale pt produsul care urmeaza a fi realizat . 4u trebuie sa fie toxica (sau cat mai putin gasinduse inlocuitori) . *a fie cat mai usor de prelucrat . *a aiba o durat de viata cat mai mare pentru a aigura o durata de viata corespunzatoare produsului . *a fie usor de procurat" sursa de materie prima trebuie sa fie cat mai aproape de locul in care se realizeaza prelucrare pentru reducerea costului cu transportul . *a fie compatibila cu metoda de prelucrare . 3rebuie sa fie acceptata de 4ormele Uniunii uropene . *a fie compatibila din p. +.v. chimic cu celelalte materiale care intra in compozitia produsului . 2ateria prima trebuie sa-i deap prosusului final un aspect cat mai placut" nemaifiind

necesare alte procedeee de prelucrare 5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a consumului de aprovizionare cu materii prime, n industria electrotehnic . . Utilizarea cat mai rationala a materie prime pentru a reduce pierderile . 'educerea dimensiunilor pieselor daca este pouibil fara a perturba functionarea functionalitatea acestora in cadrul produsului finit . 'educera utilizarii (cantitatii) unor materii prime cum af fi matale pretioase si inlocuirea acstora cu materiale mai ieftine cu proprietati apropiate . Utilizare in cadrul procesului de productie a unor utilaje cu consum mai mic de energie electrica si energia electrica putand fi considerata materie prima . *chimbarea tehnologiei de productie daca se canstata ca alte tehnologiicare reralizeaza aceleasi produse dar cu un cost de materie prima mai redus . 6nlocuirea pieselor din materii prime costisitoare" dar la care utilizarea acestor materiale nu are rol functional care sa justifice utilizarea lor " cu materiale mai ieftine " de exemplu inlocuirea carcaselor metalice cu carcase din material plastic . 7roiectarea de noi metode de de produse care sa utilizese cantitati mai mici de materie prima . Utilizarea si reciclarea pe cat posibila a deseurilor de materie prima 18. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere a timpului de lucru, pentru produsele electrotehnice. . &resterea gradului de automatizarea a procesului de producere . 'educerea timpilor auxiliari pierdut cu prinderea s desprinderea semifabricatului " oprirea si pornirea masinii unelte sau oprirea si indepartarea sculei . reducerea timpilor de deservire tehnica" fiind timpul necesar pentru schimbarea sculelor (fia a celor uzate sau din necesitati tehnologice) . reducerea timpilor de deservire organizatorica necesari pentru curatarea masinii si ungerea uitilajului de la inceputul zilei de lucru . reducerea timpilor de pregatire realizat la inceputul schimbului . divizarea operatiilor . cresterea intensitatii muncii prin eliminarea timpilor intermediari . adoptarea de *+, care se aplica mai rapid si necesita timpi de lucru mai mici . calificarea mai buna a fortei de munca pentru realizarea operatiilor in timp mai scurt . lucrul in grup in cadrul lucrarilor mai mari si mai complicate pt realizarea acestora in timp mai scurt 11. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a preciziei dimensionale a pieselor tanate. . 0legerea valorii optime pt jocul 9 dintre panson si placa taietoare pt obtinera de taieturi cat mai precise . 0legerea variantei constructive optime de placa taietoare in concordant cu tipul de tabla care va fi stantata si grosimea tablei . :ucrul cu stante bine ascutite pt obtinerea de de taieturi precise faar bavuri

. . . . .

Utlizarea de satante din materiale dure cu un grad de uzura redus chiparea placii taietoare in zona de taiere cu armaturi din alije dure pentru evitarea uzurii Utilizarea de prese cat se poate de precise in cadrul p;rocesului de stantare *ortarea mai atenta a tolelor pentu identificarea lor in cazu<l in care nu au precizia dimensionala ceruta 6nbunatatirea &3& pentru inasprirea cerintelor de precizie dimensionala

12. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a calitii supra"eelor prelucrate prin strun#ire. . 'espectarea cu strictete a tuturor prescriptilor doc tehnologide . 0scutirea cutitelor cu un grad de uzura scazut (redus)" . *a se realizeze prin mai multe treceri degrosare" semmifinisare" finisare . 0legerea optima a avansului de prelucrare avand in vedere materialul si dimensiunile pieseisi forma geometrica (materialul partii aschiatoare a sculei " marimea adancimii de aschiere" rezistenta cutitelor" eforti admise de mecanismul de prindere =strangere) . 0legerea optima a mecanismului de strunjire> astrung automat sau manual (carusel pt realizarea pieselor de dimensiuni mari si lungi? revolver- pt piese din bara semifabricata sau turnata de dimensiuni relativ mici? specializate- arbori cotiti cu came ) . &orpul cutitului realizat pentru a rezista la efortul de incovoiere . &alculul fortei de aschiere in functie de duritatea materialului prelucrat . 2asurarea parametrilor uzurii la la intervale de timp . *cula sa aiba o stabiltate termica ridicata . +uritatea partii active sa fie mai mare decat duritatea materialului de prelucrat ((-) unitati 'oc@Aell) 1!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a productivitii tehnologiei de !o!inare a trans"ormatoarelor de putere. . 2asini de bobinat automate la care toate operatiile incusiv formarea capetelor se face de catre masina . 2asina cu viteza mare de bobinare % 888- 28 888 rot=min" timp de accelerare sau oprire mic . 6mpregnarea bobinelor in vid sub presiune . 0utomatizarea procesului de impregnare din cauza timpului mic de intarire a materialului . 7rocesul de bobinare este controlat de catre calculator" programul fiind introdus direct de pe 7& . *tabilirea unui flux judicios . +otarea masinii cu tensiometre si senjori "BC unul din avantaje > rularea cu mare viteza . +otarea cu dispozitiv de taiat banda adeziva sau material izolator " care ajuta la taierea mai rapida si mai precisa a bucatiilor de banda izolatoare folosite la bobine . 'educera pimpilor morti

1%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a productivitii tehnologiei de realizare a n"urrilor pre"a!ricate. . 0utomatizarea . *+, performante . Dolosirea unor sabloane reglabile . 3ratamente termice automatizate . +e pe foi ....... (lizi) 1(. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a productivitii tehnologiei de "a!ricare a miezurilor "eritice. . Sistemul JIS (Eust in *eFuence B exact Gn succesiune) este o strategie a stocurilor Gn care componentele (piesele) sosesc la linia de producie exact la timp" aa cum a fost programat pentru a fi asamblate. 3ermenul E6* provine din logisticH. 7roducia E6* are loc atunci cInd un furnizor exterior livreazH piesele exact Gn momentul cInd sunt necesare pentru producie i Gn ordinea (succesiunea) corectH. 7rocesele E6* sunt implementate numai dupH ce compania a atins un grad Gnalt de competenH Gn procesele E63. E6* este implementat Gn special Gn fabricaia de automobile. . Sistemul Kanban este un sistem de programare a produciei care indicH ce se produce" cInd sH se producH i cIt de mult sH se producH. Jn esenH" sistemul @anban este o metodH de KautorizareK a produciei i fluxului de materiale Gn sistemul E63. :inia de asamblare solicitH piesele care Gi sunt necesare prin emiterea unei cartele @anban. 0ceastH cartelH KautorizeazHK deplasarea pieselor" pentru a produce o cantitate de piese de Gnlocuire Gn vecinHtatea seciunii implicate a liniei de asamblare. *istemul @anban utilizeazH deci cartele @anban pentru a semnala necesitatea deplasHrii materialelor Gn sistemul de fabricaie sau a deplasHrii materialelor de la un furnizor exterior la utilajele de producie. *istemul este computerizat. . Sisteme flexibile de fabricaie (SFF). Un sistem flexibil de fabricaie este un complex integrat de maini-unelte cu comandH numericH" comandat prin calculator" care include un sistem automat de transport i manipulare a pieselor i sculelor" precum i echipamente automatizate de mHsurare i testare i care" cu un minimum de intervenii manuale i cu timpi de reglare redui" poate prelucra orice piesH aparinGnd unei familii specifice de piese" Gn limitele unei capacitHi i dupH un program prestabilit. Jntregul sistem este sub controlul unui calculator-+4& care este conectat" de obicei" la un calculator central (calculator-gazdH) al fabricii. *DD sunt destinate unor familii specifice de produse care trebuie fabricate Gn volume de producie mHrite ce justificH investiia. *e obin avantajele unor costuri mai scHzute i ale unui inventar mai mic de piese Gn curs de execuie. *DD pot fi proiectate pentru diferite tipuri de procese de fabricaie > prelucrHri prin achiere" formarea metalelor" asamblare" sudare etc. http>==ro.Ai<ipedia.org=Ai<i=DabricaL&1L5Mie 1). Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de alegere optimal a timpului de "a!ricaie a unui produs electrotehnic.

. . . . . . . .

6n functie de posibilitatea de exploatae ale utilajelor si a altor mijloace de productie xperienta de lucru a muncitorilor 6n functie de automatizare si nivelul tehnic al operatorilor &omplexitatea piesei de executat (nr de operatii) 6n functie de productie serie mica" mare" masa 3impi auxiliari (prinderea-desprindrea dispozitiv) 3imp pt pauzele muncitorilor 3ehnologia folosita

1-. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a preciziei dimensionale a gurilor. $completare lizi %la! & . 0utomatizare (masini automate de gaurit) . Dolosirea sculelor performante precum cele cu laser sau plasma cu ajutorul carora se pot executa gauri cu o precizie mare in materialele dure si fragile" neaparand tensiuni remanente in piesa de prelucrat . 7ornirea fixa si reglarea fara trepte de turatii . 'ealizarea mentenantei la timp a masinilor si a burhielor cu uzura redusa . Dolosirea unui jet de lichid pt racire in timpul prelucrarii deoarece apare fenomenul de frecare care degaja caldura (temp mari) . 0legerea optima a masinii de gaurit > masina de gaurit in coordonate " are o p;recizie mare si se utilizeaza in lucrarile de scularie si prototipuri . 7ozitionarea sculei . + :0 :696 (adoptarea tehnologiei corecte? ascutirea periodica a sculelor? folosirea gaurilor in trepte? pozitionarea cu axe a burgiului? verificatoare performante? conditii climatice? materialul prelucrat) 11. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a productivitii tehnologiei de "a!ricare a miezurilor lamelare. . 0utomatizarea procesului"utilizanduse masini automate de stantare . Utilizarea de stante cu actiune mecanica (in pasi) care asigura decuparea tuturor contururilorde stantat in mod succesiv in spatiu si timp . 0limentarea cu table sub forma de benzi in rulouri automat intr-un process continuu . *tabilirea unei frecvente de stantare mare . *tabilirea unui plan de croire optim . *tabilirea unui flux" succesiuni logice . &olaborare internationala" procese mai moderne si mai productive 15. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a accidentelor de munc colective din industria electrotehnic. N instructajul periodic 43*2 N semnalizarea locurilor de munca cu risc de accidentare N simularea unor accidente de munca colective in scopul evitarii lor N purtarea obligatorie a echipamentului de protectie pe fiecare loc de munca N efectuarea unor activitati doar in locuri special amenajate

N depozitarea si manipularea cu atentie a materialelor inflamabile " corosive " nocive N stabilirea si organisarea proceselor tehnologice astfel ca desfasurarea activitatii sa se faca in conditiii de securitate deplina N controlul respectarii discipinei in munca si a proceselor tehnologice stabilite N efectuarea instructajului de 72 la toti angajatii(instructajul introductive general" instructaj la locul de munca" si instructaj periodic) N cunoasterea masurilor de prin ajutor in caz de prim ajutor in caz de accidente de munca N asigurarea cunoasterii normelor pentru protectia muncii N asigurarea echipamentului de protectie si de lucru conform normelor in vigoare N norme nationale de protectie a muncii cu character general si obligatoriu pe tara 28. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a !olilor pro"esionale din industria electrrotehnic. xamenul medical Propaganda n domeniul ''( )rganizarea activitii i a locului de munc .- purtarea oblig. a echip. de protectie - respectarea cu strictete a *+'( $norme de tehnica a securitatii muncii& - creearea de conditii de munca cat mai bune dpdv al iluminatului"ventilatiei "zgomotului" efort fizic" noxelor" temperaturii mediului ambient - respectarea pauzelor obligatorii si a timpului de lucru pentru evitarea suprasolicitarii - control medical periodic si in unele cazuri schimbarea locului de munca - modernizarea locului de munca astfel incat angajatul sa fie scutit de stress " zgomot " sis a fie ferit de actiunea substantelor periculase - reducerea timpului de lucru (ex acuitatea vizuala scade in timp" ) - 'enuntarea la substante periculase - vitarea supra solicitarii-p reducerea efortului> prevenirea afecOiunilor musculoscheletice (02*) cea mai frecventH problemH de sHnHtate legatH de muncH din uropa. 2(L dintre lucrHtorii din U suferH de dureri de spate" iar 2!L au dureri musculare. - depistarea !olilor pro"esionale Gntr-un stadiu incipient Protecia integrat Pi cea colectivH sunt prioritare Gn acOiunile de prevenire a accidentelor Pi GmbolnHvirilor profesionale. 4ivelul actual al progresului tehnic Pi PtiinOific nu permite GnsH renunOarea totalH la protecOia individualH" deoarece existH GncH numeroase locuri de muncH unde nu se pot elimina complet riscurile Pi unde aparatele Pi dispozitivele de protecOie nu au eficienOH absolutH. (surile de prevenire pot "i mprite n dou mari categorii, % msuri organizatorice, care vizeaz n special executantul i sarcina de munc% msuri tehnice, re"eritoare n special la mi#loacele de producie i mediul de munc.

Principalele msuri organizatorice de prevenire a accidentelor de muncH Pi bolilor profesionale sunt> - examenul medical? - examenul psihologic? - instruirea personalului? - propaganda Gn domeniul **2? - organizarea activitHOii Pi a locului de muncH. (surile tehnice de prevenire a accidentelor de muncH Pi bolilor profesionale se Gmpart" la rIndul lor" Gn trei categorii> % protecOia individualH? - protecOia colectivH? - protecOia intrinsecH? - protecOia integratH. . . . . 'educerea pe cat posibila a mediului toxic de la locul de munca 7urtarea de catre muncitori a echipamentuilui adecvat daca lucrea/a in medii toxice (masca respiratorie" ochelari de protrectie) microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut Gn limitele normelor cu ajutorul sistemelor de Gncalzire" ventilatie si conditionare a aerului nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele iluminatului natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru Gn scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si temperaturile Gnalte" suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materiale termoizolatoare? pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor se vor folosi capote fonoizolatoare usor demontabile? pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilaje sub picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti? surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din Gncaperile de productie cu ajutorul sistemului mecanic de ventilatie aspirativa? Gn scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfIrsitul primei jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o Gnviorare de productie cu o durata de (-- minute.

. . . .

http>==AAA.colegiulmedia.ro=sibiuL28moduleL281-5=2odulL28)L28Qeneza L28accidentelorL28deL28munca=2odulL28)L28L28QenezaL28accidentelorL28de L28munca.doc 21. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a calitii produselor electrotehnice. . 0utomatizarea procesului tehnologic evitandu-se astfel erorile umane . construirea de prototipuri . simularea functionalitati

. . . . . . . . -

implementarea unui sistem de calitate" respectarea prescritiilor notate in documentatia tehnologica materii prime de calitate" impuritati putine aparate de control si verificat cu clasa de precizie ridicata calificarea personalului mentenanta masiniilor" astfel evitandu-se defectele ce pot aparea datoriata uzurii prea amri a sculelor- echipamentului utilizarea de tehnologii moderne proiectarea piesei cu limite cat mai restranse &3& pe toate fazele procesului de productie folosirea de materiale corespunzatoare dotarea cu utilaje " *+,- uri " instumente de masura la nivelul cerintelor de calitate cerute folosirea de personal calificat documentatie corecta

22. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 proprieti de material in"luenate de tehnologiile de "a!ricaie. - 'ezistivitatea materialului este influentata de temperatura" aceasta scade o data cu temperatura - rezistenta electrica creste prin procedeul de aliere - 7roprietaiile magnetice sutn influentate si ele de tenhologia de fabricare datorita tensiunilor interne ce apar? ele micsoreaza permabilitatea si cresc campul coercitiv" ecruisarea produce scaderea permeabilitatii si creste campul coercitiv - inductia de saturatie este infuentata si ea de tratamentul termic - +uritatea materialului poate fi modificat aprin tratamenter chimice si termice - +ensitatea materialuluicare poate fi marita in urma unui proces de sinterizare arderea in cuptoare speciale la temperaturi mari - 2arirea capacitatii de deformare prin tratament termic de recoacere - *caderea rigiditatii dielectrice se face o data cu cresterea temperaturii - 'ezistenta mecanica care poate fi imbunatatita o data cu tratamente chimice si termice - 'ezistenat la umiditate tatorita aplicarii de straturi protectoare(lacuri " vopsele) - 'ugozitatea materialului prin rectificare :ab nr 2 rezistivitatea - permeabilitatea magnetica - duritatea - rugozitatea suprafetei - rezistenta la rupere " soc - alungirea - rezistenta la diferite medii de temperatura " umiditate " agresive " presiune 2!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de optimizare a planurilor de croire a tolelor tanate. - realizarea palnurilor de croire folosit calculatoarele pentru o aranjare optica ce va

18

reduce pierderile de material in procesul stantare sa se utilizeaza role de tabla proiectarea tehnologica rationala care sa asigure reducerea deseurilor un nr de cuiburi cat mai redus RtanOarea OesutH fHrH dePeu a tolelor " pentru miezurile magnetice. RtanOarea OesutH a tolelor Gn formH de 3 > 7entru a evita dePeurile mari obOinute la piesele Gn formH de 3 (ca de exemplu tolele pentru miezurile polare ale maPinilor electrice) se adoptH o aPezare #OesutHS" cu punOi sau fHrH punOi 0utomatizarea PtanOHrii

2%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a productivitii tehnologiei de tanare a miezurilor lamelare. - Dolosirea rolelor - *tante in cuib - *tante performante - 0utomatizarea procesului de recoacere - *tantarea in foi multiple - 2asina de stantat automata - Utiliarea de matrite combinate multioperationale - 'educerea timpilor morti - Drecventa de stantare 2(. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de modernizare a industriei electronice. N 3recere de la tehnologie 3T3 la tehnologie *23" care este mai rentabila" dimensiunile 7&M-ului reducandu-se la jumatate N 6nlocuirea aliajului de lipire cu 7b cu aliajul de lipire fara 7b N 6mbunatatirea infrastructurii fabricii N 6mbunatatirea liniilor de productie N &resterea gradului de automatizare si reducerea pe cat posibil a operatiilor executate de operatorul uman N Utilizarea de componente superioare" cu durata de viata mai mare si mentenanta mai usoara N Utilizare de cablaje brute " de grosime cat mai mica" pentru a reduce astfel greutatea circuitelor si in final a produselor finite N Utilizarea de lacuri de protectie superioara calitativ" care sa asigure o protectie mai buna compnentelor 7&M-urilor in conditiile cresterii densitatii de integrare N 6ntroducerea etichetarii laser in locul celei clasice N 6ntroducerea protectiei *+ pentru inlaturarea defectelor latente si deci cresterea calitatii N 6nlocuirea *+,-urilor clasice cu cele moderne cum ar fi testarea cu radiofrecventa 2). Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a dimensiunii !o!inelor electromagneilor. N 'ealizarea miezurilor magnetice din ferite" deoarece astfel se pot obtine miezuri de dimensiuni mai mici

11

N 'educerea adaosurilor date de capetele de bobina N Utilizarea pentru realizarea izolatiei dintre straturile de spire a unor materiale cu rigiditate dielectrica mare" pentru a fi obtinute dimensiuni cat mai mici ale statorului N &alcularea cat mai precisa a curentului sprin spire in faza de proiectare pentru a reduce cat mai mult posibil grosimea spirei N 6zolarea prin impregnare in rasini a spirelor" in locul infasurarii cu benzi electroizolante N :asarea de spatii cat mai mici intre spirele de pe strat" pentru a creste cat mai mult numarul de spire pe strat" fara a afecta functionarea bobinei N Utilizarea de carcase cat mai suple pentru bobine N Utilizarea pentru realizarea miezului de materiale cu proprietati magnetice cat mai bune" pentru a putea fi realizata o miniaturizare mai accentuata 2-. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a productivitii tehnologiei de impregnare a izolaiilor. N &resterea fluiditatii lacului de impregnare" pentru a realiza o impregnarea mai rapida N Utilizarea impregnarii in vid" fiind metoda cea mai productiva N 6ntroducerea unui numar cat mai mare posibil de bobine in automatizare" pentru fiecare sarja N &resterea perioadei de mentinere sub vid" pentru realizarea unei impregnari mai rapide N Utilizarea lacurilor ce tind sa se polimerizeze mai rapid N Utilizarea unui lac cu timp de intarire mai mic pentru a reduce timpul de prelucrarea al impregnarii N 0daugarea in compozitia lacurilor de intaritori pentru grabirea procesului de solidificare N Utilizarea pentru incalzirea bobinei " in vederea uscarii lacului " a efectului Eoule:entz prin racordarea bobinei la o sursa de tensiune" procedeul fiind mai rapid decat incalzirea prin radiatii infrarosii N Utilizarea procedeului de impregnare prin picurare intr-un singur tact (simpla) fiind mai rapida decat impregnarea multipla 21. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de alegere a tipului de izolaie a unei maini electrice. N *tabilitate termica foarte buna N Qrosimea izolatiei cat mai redusa" dar sa aiba caracteristicile de izolatie cerute pentru a micsora astfel spatiul ocupat in cadrul masinii si a reduce astfel dimensiunile constructive ale acesteia N 'igiditatea dielectrica trebuie sa fie ridicata pentru a fi necesare cantitati mici de material electroizolant N 0bsorbtia lacurilor de impregnare trebuie sa fie buna pentru realizarea unei impregnarii cat mai bune N *tabilitatea chimica a materialului materialul utilizat trebuie sa nu mai reactioneze cu infasurarile" adica sa produca oxidari ala acestora N &aracteristicile mecanice ale materialelor electroizolante trebuie sa fie destul de bune " pentru a face fata solicitatilor ce apar in cadrul functionarii masinilor electrice

12

N 7relucrabilitatea materialele electroizolante trebuie sa fie cat mai usor de prelucrat pentru realizarea pieselor izolatoare cerute N Qreutatea materialelor electroizolante trebuie sa fie cat mai redusa" pentru a nu adauga prea mult la greutatea masinii N &riteriul ecologic materialele electroizolante trebuie sa fie acceptate la nivelul U sa nu provoace vapori toxici pentru utilizatori si pentru cei ce participa la productie 25. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a rigiditii dielectrice a izolaiilor !o!inelor trans"ormatoarelor de putere. N Utilizarea pentru realizarea izolatiei individuale a conductoarelor de bobinaj a unor materiale cu rigiditate dielectrica mai mare N 6nlaturarea cat mai atenta a bavurilor aparute pe suprafata conductoarelor de bobinaj" deoarece acestea pot duce la deteriorarea izolatiei N Utilizarea pentru realizarea izolatorilor de trecerea a unor materiale cu rigiditate dielectrica mai mare N Utilizarea pentru realizarea izolatiei spirelir a unor materiale care sa se impregneze cat mai bine cu ulei N Utilizarea pentru realizarea izolatiei dintre straturi a unor materiale cu rigiditate dielectrica crescuta N 0legerea pentru izolatii a unor materiale cu un ritm de imbatranire mai incetinit N 0legerea materialelor care sa nu reactioneze de loc cu uleiul si sa fie dizolvate de acesta in timp pe anumite portiuni N Utilizarea pentru umplerea transformatorului a unor uleiuri de buna calitate su rigiditate sporita N Utilizarea de substante care absorb umiditatea din ulei si impiedica formarea acesteia" cum ar fi silicagelul !8. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 tehnologii utilizate n "a!ricaia tolelor mainilor electrice. N *tantarea cu stante cu actiune simpla" ce asigura decuparea unui contur inchis N *tantarea cu stante bloc" carea sigura decuparea tolei dintr-o singura lovitura a berbecului presei N *tantarea cu stante cu actiune succesiva" care asigura decuparea tuturor contururilor de stantat in mod succesiv in spatiu si timp N +ebitarea cu foarfece cu lame N +ebitarea cu foarfece cu role inclinate N +ebitarea cu vibratoare +ebitarea cu foarfece se aplica in cazul tolelor de transformator de putere" la care dimensiunea prea mare a tolelor nu permit stantarea N +ebitarea cu laser N +ebitarea cu fascicul plasma N +ebitarea cu fascicul de electroni N +ebitarea cu jet de fluid +ebitarile prin tehnologii neconventionale se aplica la tolele cu continut mare de siliciu care sunt prea casante pentru a putea fi debitate prin procedee clasice

1!

!1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere a productivitii n producia individual a trans"ormatoarelor de putere. N 0utomatizarea pe cat posibil a procesului N 'ealizarea interschimbabilitatii la cat mai multe piese posibile ale transformatorului N :ucrul cu scule de calitate" inlocuirea sculelor depasite tehnic si uzate moral N Utilizarea pentru debitarea tolelor a foarfecelor cu productivitatea cea mai mare N Utilizarea pentru realizarea infasurarilor a unor conductoare cat mai maleabile" deci cat mai bine decurisate pentru realizarea cat mai rapida a bobinelor N 'ealizarea lucrarilor doar cu personal bine calificat" care sa realizeze operatiile cat mairapid N :ucrul in grup de exemplul in cazul sudarii cuvei se poate realiza sudarea acesteia de catre mai multi muncitori pentru reducerea timpului de realizare a lucrarii N Utilizarea pentru strangerea suruburilor de masini de insurubat pentru a se reduce timpul alocat insurubarii N Utilizarea sudarii autogene pentru realizarea cuvei in defavoarea sudarii cu electrozi N Utilizarea de scule si dispozitive verificatoare cat mai performante si rapide !2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere a productivitii n producia de serie mic a produselor electrotehnice. N :ucrul cu muncitori cu un grad inalt de calificare " care sa cunoasca toate amanuntele realizarii produsului N leiminarea pe cat posibil" daca se poate totala a operatiilor de trasare" care sunt scumpe si solicita mult timp si operatori de inalta calificare N liminarea pe cat posibil a verificarii pozitionarii si orientarii presei si reducerea timpilor auxiliari N *uprapunerea timpilor auxiliari si a timpilor de baza si reducerea timpilor bucataprodus N 2icsorarea timpilor de fixare- desfacere prin utilizarea de metode mai rapide si mai simple de fixare N 'educerea timpilor de baza prin aplicarea unor regimuri mai intense de prelucrare" prin posibilitatea de strangere a pieselor cu forte mai mari N 'educerea timpilor de asamblare si montaj prin micsorarea sau eliminarea timpilor pentru ajustari si potriviri suplimentare N xistenta unor sisteme avansate de protectie a muncii N :ucrul in grup la piesele de dimensiuni mari N *chimbarea masinilor unelte depasite fizic si moral cu unele noi care sa execute operatiile mai rapid !!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere a productivitii n producia de serie medie a produselor electrotehnice. N Utilizarea in cadrul procesului de muncitori cu specializari axate pe anumite operatii stricte N 'ealizarea de loturi cat mai mari de produse N &resterea gradului de automatizare" dar aceastaautomatizare trebuie sa fie justificata prin cresterea mare de produse N xtinderea timpului de lucru lucrul in schimburi

1%

N N N N N N

+ivizarea operatiilor pentru executarea mai rapida a acestora &resterea intensitatii muncii *chimbarea tehnologiilor mai lente cu tehnologii mai rapide 0legerea de *+,-uri moderne" mai rapide :ucrul in grup daca este nevoie de piese mai mari - pentru grabirea realizarii lor 0legerea de moduri de realizare a &3&-ului mai rapide si mai performante

!%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere a productivitii n producia de mas a produselor electrotehnice. N 0utomatizarea totala a produsului de fabricatie" astfel se va obtine o productie ma mare intr-un timp mai scurt N *porirea cantitatii productiei cat mai mult N &resterea ritmului productiei cat mai mult N :ucrul cu utilaje cat mai specializate pentru reducerea gradului de calificare a muncitorului N 3recerea la productie in flux deoarece in cazul acestui tip de productie operatiile sunt amplasate in ordinea realizarii lor" astfel productia se desfasoara mai rapid N 6nlocuirea liniilor de productie mai vechi" cu linii de productie moderne" cu automatizare complexa ce executa totalitatea operatiilor" astfel reducand sarcinile operatorului uman care lucreaza mai incet N xtinderea timpului de lucru N xtinderea pe cat posibil a timpilor intermediari N 6mbunatatirea *+,-urilor sau inlocuirea acestora cu unele moderne care lucreaza mai rapid N 6mbunatatirea &3&-ului prin introducerea echipamentelor de testare automata !(. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de eliminare a erorilor de !azare n producia electrotehnic. N 0sezarea direct pe masa masinii unelte sau dispozitivul universal" cu verificarea pozitiei semifabricatului fata de masa masinii unelte in cazul productiei individuale si cu serie mica N 0sezarea pe masa masinii unelta dupa trasare" operatie efectuata inainte de trasare" apoi trasarea axelor de simetrie si liniilor ce indica limitele de prelucrare N 0sezarea semifabricatului in dispozitive ce au rolul de a orienta semifabricatul in pozitie cat mai corecta si sa ii asigure fixarea N &orelatia foarte buna intre baza constructiva si cea tehnologica" deoarece proiectatul coteaza piesele pornind de la bazele constructive N vitarea abaterilor formei geometrice a pieselor prelucrate N &resterea preciziei dimensiunilor care leaga baza de masurare de cea de asezare N Ubservarea cat mai atenta a tolerantelor dimensiunilor si a campului de imprastiere a acestora si luarea in calcul a acestor abateri N 'eudcerea eferoturilor de fixare pentru a provoca deformatii cat mai mici piesei" dar sa asigure o fixare corespunzatoare N Urientarea cat mai precisa a piesei N 'educerea erorilor de reglaj N 6ncercarea pe cat posibil ca baza tehnologica sa corespunda cu cea de masura

1(

!). Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere a cheltuielilor cu controlul de calitate a produselor electrotehnice. N 0utomatizarea proceselor prin> &amera video de compararea a produselor &amera x de detectie a defectelor ascunse *enzori de masurare a cotelor importante N Utilizarea de echipamente de control moderne cum ar fi testerul 6&3 in cazul tehnologiei electronice *23 N 3estarea pe cat este posibil cu ajutorul sabloanelor" fiind metoda cea mai simpla si cea mai ieftina N +aca se observa ca rebuturile sunt rare" introducem controlul doar la un numar limitat de piese din lot" si nu la intregul lot N leminarea rebuturilor din faze cat mai premergatoare finalizarii N 0justarea mai buna a sculelor pentru a rezulta putine erori si deci mai putine rebuturi N 6mbunatatirea *+v-urilor !-. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere a cheltuielilor cu controlul de calitate a produselor electronice. N 0utomatizarea pe cat posibil activitatii de &3& N Utilizarea testerului 6&3" find un mod performant de testare a circuitelor electronice N Utilizarea de echipamente de control moderne cu senzori" camere video" etc. N 'ealizarea &3&-ului de catre muncitori mai putini dar cu o calificare mai buna N 6ntroducerea protectiei *+ pentru reducerea rebuturilor latente si astfel simplificarea operatiei de control" mai ales in tehnologia *23 N Utilizarea de procese de lipire moderne ca lipirea 'efloA care este realizata automatizat " astfel sunt excluse erorile operatorului uman N 3recerea daca este posibil de la tehnologia 3T3 la tehnologia *2+" care are un grad sporit de automatizare" astfel sunt inlaturate erorile care ar fi introduse de operatorul uman N liminarea rebuturilor in faza premergatoare N &ontrolul doar la anumite piese din lot si nu la tot lotul" daca gradul de calitate cerut permite acest lucru N 6mbunatatirea *+,-urilor !1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de scdere a re!uturilor n producia produselor electrotehnice. N &resterea gradului de calificare a muncitorilor N 2odernizarea liniilor de productie prin achizitionarea de scule si echipamente mai precise N 6ntroducerea controlului de calitate la cat mai multe etape de productie N Utilizarea de materii prime de mai buna calitate" cu prelucrabilitate mai buna N 7roiectarea mai atenta a produselor N 2odernizarea *+,-urilor N Utilizarea de scule cu comanda numerica " la care prelucrarea este mai precisa" deci

1)

vor rezulta mai putine rebuturi N :ucrul cu scule bine ascutite" care vor da rebuturi mai putine N &resterea gradului de automatizare astfel vor fi efectuate mai multe operatii de catre masini" care introduc mai putine erori decat operatorul uman N 6nasprirea controlului calitativ (&3&) !5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere a productivitii n producia de serie mare a produselor electrotehnice. N control visual N contol cu camere de 6uat vederi N control cu subler N control cu palpator N control distructiv N control automat N control static N control ergonomic N control de etape N control de anduranta %8. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere a productivitii n producia de mas cu "lux a produselor electrotehnice. N automatizare N organizare in linie N eliminarea locurilor inguste N cresterea calificarii personalului N eliminarea timpilor ascunsi N cresterea precizie masinilor N optimizarea stocurlor N modul tehnologic de fabricatie N cresterea automatizarii N cresterea gradelor de subansamble. %1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de cretere a productivitii n producia de mas "r "lux a produselor electrotehnice. N *pecializarea muncitorilor N 0utomatizarea totala N 2icsorarea timpului de productie N Dolosirea materiilor prime de calitate foarte buna pentru a se reduce numarul de rebuturi N Utilizarea *+,-urilor speciale N 2ultiplicarea locurilor de munca N 2etoda extensibila lucrul in ! schimburi

1-

N 6nversarea operatiilor N +ivizarea locului de munca %2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a cheltuielilor de transport a produselor electrotehnice. 1.&alculul exact al necesarului de material? 2.0legerea unui furnizor cat mai apropiat de materii prime? !.0legerea unui furnizor bun de materii prime de calitate pentru a reduce rebuturile? %.&autarea de furnizor de materii prime din aceeasi zona? (.&autarea de piete de desfacere a produselor finite in zona cu furnizori de materii prime? ).0sigurarea de depozite corespunzatoare a materiilor prime? -.2anuirea cu grija a materialelor pentru a nu le deteriora? 1.lnstruirea corespunzatoare a personalului angrenat in acest process? 5.&alculul exact al rutei de transport si a pauzelor. 18.8cuparea corecta si la maxim a mijloacelor de transport. %!. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 criterii de determinare optimal a normei de munc. N 4orma tehnica de timp este cea care stabileste in functie de posibilitatile de exploatare ale utilajelor dar si de experiata de lucru a muncitorilor N 4orma tehnica de prelucrare este determinata pe minut 1.7roiectare tehnica si tehnologica? 2.0legerea lotului optim? !.Qradul de pregatire al personalului? %.+otarea tehnica? (.Tistograma(tactup-impure ceva realizabil? ).'educerea timpilor morti(pregatirea sculelor"defectarea liniei) -.*upervizarea muncitorilor 1.'espectarea legislatiei in domeniul securitatii muncii. 5.'educerea timpilor ascunsi? 1 U.7articiparea is cat mai multe traininguri %%. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a tensiunilor interne a pieselor prelucrate prin de"ormare plastic. 1.3ratarea termica(radiatie"convectie"conductie)"calire"criogenica"prin vibratii? 2.4umarul de treceri? !.7roiectarea optima a capului de ambutisare? %.0legerea unui material cu maleabilitate maxima? (.7roiectarea optima a capului de ambutisare? ).0mbutisarea la cald? -.+ecaliri intre etapele de ambutisare? 1.Uptimizarea tehnica? 5.0legerea optima a grosimii materialului?

11

6 8.0legerea corecta a rostului? 11.0legerea corecta a vitezei de ambutisare. %(. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a cheltuielilor de asam!lare a echipamentelor electrice. 1. lemente interschimbabile ieftine(materiale ieftine)? 2.:inii de asamblare optime d.p.d.v al gradului de automatizare" versatilitate" productivitate? !.'educerea numarului de personal(locuri multiple)? %.Dolosirea *+, urilor optime? (.0utomatizarea &3& ului? ).*istemul de lucru desfasurat in banda? -.0samblare simplificata? 1.Dolosirea interschimbabilitatii totale? 5.Dolosirea interschimbabilitatii partiale? 18.'eproiectarea periodica a tehnologie de asamblare. %). Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . tehnologii de o!inere a cuprului electrotehnic. Maza de materii prime necesare ob4inerii cuprului o constituie produsele miniere(-8L) si deseurile industriale (!8L). 7relucrarea acestora se realizeaza prin procedee piro-" hidro- si electrometalurgice" respectiv prin procedee combinate> piroelectrometalurgice" hidro-el ectrometalurgice" piro-hidro-electrometalurgice. 7rocedee piro-electrometalurgice> dupa sfaramare si uscare a minereurilor sulfuroase (8.!-(L&u)are loc uscarea minereului. +upa uscare se face topirea minereului care poate fi facuta prin ( procese> 1. 2. !. %. (. 3opire pt.mata in cuptor cu vatra 3opire pt.mata in cuptor electric 3opire in suspensie 3opire pt.mata in cuptor cuva 3opire continua

+upa aceste procese are loc convertizarea matelor" rafinarea termica a cuprului de convertor" rafinarea electrolitica a cuprului Procedeele hidrometalurgice de extrael3ie a cuprului includ umidtoarele faze tehnologice> 1. pregdtirea minereurilor (sfaramarea primard" find" etc.)? 2. solubilitatea minereurilor? !. purificarea solu4iilor? %. extractia cuprului din solu4ie. Procedeele electrometalurgice sunt utilizate la topirea pentru mata a concentratelor de &u "in cuptoare electrice cu arc (procedeul electrotermic)" la rafinarea electroliticd si la extrac4ia cuprului din solu4ii prin electrolizd (procedeul electrochimic). %-. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 tehnologii de tiere a 15

materialelor electrotehnice. N 2ecanica N Drezare N 7rin deformare elestica sau plastica N 3aierea prin forfecarecu foarfece-ghilotina N 3aierea cu foarfece cu cutite disc multiple" pt. taierea tablelor subtiri N 3aierea prin perforare N 3aierea prin stantare simultana N 3aierea prin stantare succesiva N 3aierea cu jet de apa N 3aietea cu laser N 3aierea cu oxigen N 3aierea cu plasma %1. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 tehnologii de de"ormare plastic la rece a materialelor electrotehnice. 1. 7rin presare automata prin lovitura cu matte deschise sau inchise 2. 7rin presare automata prin 2 lovituri cu matrite inchise sau deschise !. &u prese automate cu transfer cu 2" !" % matrite si un post de debitare 1. Cu prese automate multipost cu ! si % matrite si un post de debitare %. 6ndoirea (. :aminare la rece ). 0mbutisarea -. Dasonarea 1. 3ragere si trefilare uscata 5. Dorjare si extrudare la rece %5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a costurilor tehnologiei de tanare. 1. Dolosirea unor cutite din material dure 2. 0legerea corecta a fortei de stantare !. 0utomatizare marita %. +otari auxiliare( desfasurare role " operatii pregatitoare) (. 'ealizarea stantelor din segmente ). 'efolosirea cutitelor -. 1. 5. 18. 11. &resterea mentanabilitatii &resterea gradului de calificare Uptimizarea croiului pt. reducerea ramasitelor Dolosirea rolelor cat mai lungi Dolosirea stantarii suprapuse -

(8. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 materiale electrotehnice "olosite la impregnare i rolul lor.$ laborator pg (2 si 1() 1. /asinile poliesterice sunt" de obicei" formate din doua componente" 0 si 28

M care au fost amestecate de fabricant cu un accelerator" in final rezultand o proportie de amestec 1>1 2. /asinile epoxidice au o propor4ie de amestec de circa 188>!8. *e va evita un surplus de intaritor" care ramanand in exces" ar produce dizolvarea izolatiei sarmei bobinajului. 2ulte defecte aparute in exploatare au ca motiv dizolvarea izolatiei prin surplusul de int0ritor (producandu-se scurtcircuit intre faze). !. rasinile naturale pe baza de selac dizolvate in alcool si care se intaresc prin evaporare" %. adezivi epoxidici, care se intaresc prin amestecarea cu un intaritor la rece. &u adezivi epoxidici se pot asambla si piese metalice intre ele" ca de exemplu tolele circuitelor magnetice ale unor elegtromagneti 1. lacuri oleo!ituminoase $0&, negre" de tip &%1 (cu rezistenta ridicata la umiditate si acizi diluati" recomandat pentru infasurari cu izolatii textile)? &%2 (cu uscare mai rapida decat &%1" recomandat si la reparatia masinilor electrice din exploatare)? &%! (utilizat in special ca lac pentru ultima impregnare peste lacul &%2) (. lacuri oleogliptalice de tip &(1 (nerezistent la ulei" cu uscare rapida in cuptor 2 ore la 118 V&)? &( 1 2 (rezistent la ulei si acizi" cu uscare in cuptor 18 ore la 128 V&)? ). lacuri oleogliptalice modificate" de culoare galben-bran" de exemplu tipul 02! (clasa de izolatie M" cu uscare in aer" cu putere mare de incleiere si cimentare" elasticitate si duritate ridicate" recomandat pentru impregnarea capetelor de bobina)? -. lacuri poliuretanice, de exemplu tipul &-1 (galben" clasa de izolatie D" cu uscare in cuptor 1-18 ore la 128 V& si apoi in trepte 1-18 ore pan g la 1)8 V&" recomandat pentru impregnarea masinilor si aparatelor electrice folosite la inalta frecventa)? 1. lacuri poliestere"talice, de exemplu tipul &11 (galben" clasa de izolatie D" cu uscare in cuptor 18-1( ore la 1!8-1%8 V&" cu intrebuintari variate)? 5. lacuri poliesterimidice, de exemplu tipul &12 (galben" clasa de izola4ie D" cu uscare in cuptor 18-1( ore la 1!8-1%8 V&" recomandat pentru impregnarea masinilor electrice mari" expuse la temperaturi ridicate) 18. materiale de umplutura se pot utiliza produse organice (fibre textile sau bucati de tesaturi) si anorganice (pulbere sau foite de mica" pulbere sau fire din tes0turi din sticla" azbest etc.).

(1. Prezentai pe larg, n ordinea calitii lor, cel puin . tehnologii de impregnare a echipamentelor electrotehnice. N 7rin imersie N 7ulverizare N 7ensulare N 7rin picurare N 6mpregnare prin imersie la presiune normala ? N 6mpregnare prin imersie Gn maPini care lucreazH Gn flux continuu ?

21

N 6mpregnare in autoclave prevHzute cu vid Pi presiune. (2. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, metodei interschim!a!ilitii totale a tehnologiei de asam!lare. ( argumente pentru > 1. 0nsamblare simpla datorita lipsei operatiilor de sortare 2. &osturi de aprovizionare mai mici !. 2arirea productivitatii muncii %. 6mbunatatirea calitatii montajului (. &osturi de service mici ). 7regatire redusa a personalului -. 7osibilitate de a asigura service de lunga durata 1. Uptimizare constructive 0 ( argumente contra > 1. 6mposibilitatea de a optimiza tehnologic 2. 'estrictii tehnologice !. 4ecesita etape suplimentare" prelucrari %. 4u se obtin ansambluri de precizie ridicata (. 6ncompatibil cu elementele de interschimbabilitate partiala ). +ependent de sursele de aprovizionare (!. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, metodei interschim!a!ilitii pariale a tehnologiei de asam!lare. ( argumente pentru > 1. ste o metoda mai economica 2. 'iscul de depasire apeste limitele admise a valorii tolerantelor elementului de inchidere !. 4u necesita etepe suplimentare "prelucrari" sortari sau ajustari in prealabil %. *e poate aplica in productia de serie (. 7retul de cost al pieselor este mai redus ). Uptimizare constructive ( argumente contra> 1. &osturi de aprovizionare mai mari 2. 7regatire mai mare personalului !. 6ncompatibil cu elementele de interschimbabilitate totala %. &osturi service mai mari (. 0sigura precizie de inchidere numai pentru o parte a elementului lantului de dimensiuni (%. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, metodei selecionrii n tehnologia de asam!lare.

22

( argumente pentru > &resterea gradului de complexitate a prouselor 'educerea rebuturilor *caderea costurilor prin cresterea abaterilor 'efolosirea unor subansamble Dolosirea unor utilaje cu precizie redusa contra> &osturi de ansamblare mai mari &resterea calificarii personalului *caderea calitatii 6mposibilitate de reproiectare tehnologica *caderea productivitatii &resterea costurilor cu calitatea ((. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, metodei a#ustrii n tehnologia de asam!lare. ( argumente pentru 1. *caderea numarului de rebuturi 2. Dolosirea unor material mai ieftine !. 7osibilitatea de incheiere a unor lanturi de cote %. *caderea costurilor (. 'efolosirea unor semifabricate ( argumente contra N *caderea preciziei N &resterea volumului fortei de munca N *caderea calitatii produsului in general N :inie mai putin versatile N *caderea duratei de viata N Dorta de munca mai multa (). Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, metodei reglrii n tehnologia de asam!lare. P/), . . . . . solutie unica in aceasta aplicatie posibilitatea de inchidere a lantului de cote reducerea numarului de rebuturi reducerea costurilor scaderea gradului de automatizare

&U43'0> . scaderea calitatii

2!

. cresterea volunnilui de personal de munca . scaderea gradului de versabilitate liniei de fabricatie . scade durata de viata a produsului . creste rata de defect (-. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de optimizare a tehnologiei de asam!lare. N automatizarea N marirea nivelului subansamblului N modificarea tehnologiei de ansamblare N instruirea personalului N folosirea *+, adecvate N folosirea interschimbabilitatii totale N reproiectarea echipamentelor N folosirea fluxului de asamblare N optimizarea fluxului de asamblare N optimizarea &3&-ului N folosirea carcaselor injectate (1. Prezentai pe larg, prezentnd principalele lor caracteristici tehnice, cel puin 10 metode de inscripionare a echipamnetelor electrice. N stampila N laser N seligrafie N etichetare N vopsire N placare tip bare N 2+ 6mprimare (5. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 "actori ce in"lueneaz calitatea controlului tehnic de calitate a produselor electrotehnice. W :egislatia W +otarea tehnica W &alificarea personalului W *ofturile folosite W 0ctualizarea softurilor si a instalatiilor W Dactori ambientali W &ampatibilitatea electromagnetica W +ocumentatia in &3& W Dolosirea algoritmilor W 'ecalificarea periodica a personalului

2%

W Urganizarea &3&-ului W Dorme de auditare )8. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de realizare a 1+1% ului produselor electrotehnice. N &ontrol visual N &ontrol cu camera de luat vedere N &ontrol cu sublerul" micrometru N &ontrol palpator N &ontrol cu truse electrice N &ontrol distructiv N &ontrol automat N &ontrol statistic N &ontrol ergonomic N &ontrol etapa N &ontrol subansamblu N &ontrol anduranta )1. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, controlului statistic al calitii produselor electrotehnice. 7'U> . . . . . Dolosirea algoritmilor de optimizare 7reluarea automata a datelor &ompatibilitatea cuautomatizarea procesului de productie Uptimizarea costurilor &3&-ului Dolosirea traseabilitatii pentru inputuri in modelul statistic

&U43'0> .0plicabilitatea numai la serii mari si de masa .4ecesita sistem automat de corectie a datelor .7ersonal cu inalta calificare .4ecesita perioade lungi de timp . 7oate fi viciat de erorile intamplatoare

)2. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 "actori ce in"lueneaz managementul calitii produselor electrotehnice. 2anagementul calitHOii reprezintH un ansamblu de activitHOi avInd ca scop realizarea unor obiective" prin utilizarea optimH a resurselor. 0cest ansamblu cuprinde activitHOi de N 7rograme de proiectare N 3ipul de lithe de fabricatie N 3ipul de productie N 4ivelul de pregatire al personalului 2(

N N N N N N

:egislatia nationala si europeana 4atura beneficiarului Urganizarea &3&-ului +otarea cu echipamente de &3& 2anagementul productiei 3ipul de tehnologie

Dactorii calitHOii care> - acOioneazH Gn producOie (principali sau determinanOi)? - cercetarea Pi proiectarea - materia primH Pi materialele - procesul tehnologic> utilaje" faze si organizare - calificarea personalului - motivarea personalului - managementul calitHOii - standardele" normele - influenOeazH calitatea Gn comerO" turism> - ambalarea - transportul - pHstrarea )!. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, automatizrilor "lexi!ile ale liniilor tehnologice. 7'U> W 0daptabilitate maxima W 'efolosirea partilor de linie W +iversificarea productiei W 'esurse de crestere a productivitatii W 3impul de folosire a liniei mai mare &U43'0> W 6nvestitie initiala mare W 7roductivitate mai mica W 7ersona6 mai calificat W &alitate mai redusa W &resterea costului cu &3& W &onditii de lucru mai rigide )%. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, automatizrilor rigide ale liniilor tehnologice. P/) N 6eftine

2)

N N N N

7roductivitate maxima 7ersonal necalificat Diabi6itate mare &ompatibilitate cu productia de flux continua

N 7recizie mare &U43'0> N N N N N 0daptibilitate redusa &osturi de investitie mari pe termen lung 4ecesita mai multe etape neautomate 7ot produce goluri de productie 4u permit optimizarea

)(. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, automatizrilor secveniale ale liniilor tehnologice. 7'U> . . . . . 0u un grad de adaptabilitate mai ridicat 'ebuturi mai putine +efecte mai putine 7ermit automatizarea totala si flux continuu 7ermit proiectarea asistata a fluxului tehnologic

&U43'0> . &osturi mai ridicate . 4ecesitatea personalului cu pregatire mai ridicata . 4ecesita soft mai complex . Diabilitate mai redusa 7robleme de compatibilitate elctromagnetica )). Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, automatizrilor temporale ale liniilor tehnologice. 2a!orator pag.113 0rgumente pentru> X posibilitatea suprapunerii fazelor X timpul total de prelucrare al unei piese sH fie mai mic X productivitatea masinii-unelte sH fie mare X permite realizarea procesului tehnologic cu un efort uman redus 0rgumente contra> X acestea nu permit controlul executHrii comenzilor X Gn cazul cInd o fazH oarecare nu s-a efectuat" fazele urmHtoare se desfHsoarH normal" asa cum au fost programate" dar se produce rebutarea produsului si chiar defectarea

2-

masinii-unelte )-. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de realizare a contactelor de lucru a echipamentelor electrice. 1urs pag.1.. X contacte Gn formH de nit X contacte sub formH de surub X contacte tip fisH de legHturH si prizH X contacte stantate din benzi si table X contacte lamelare elastice X contacte si piese de contact neelastice X contacte cu aplicatii din argint X contacte sinterizate X contacte 0g-&dU din amestecuri de pulberi coprecipitate chimic X contacte turnate )1. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin . metode de realizare a contactelor de rupere a echipamentelor electrice. 1urs pag.1.4 &onfectionate din cupru sau compozitii metalo-ceramice" ca> X cupru-Aolfram (!8L cupru)" X argint-Aolfram (2(-!(L argint)" X argint-molibden (%8-(8L argint). )5. Prezentai pe larg, cel puin 10 metode de realizare a asam!lrilor nedemon%ta!ile n tehnologia echipamentelor electrice. 1urs pag.153 X nituire" X presare la cald X asamblarea prin sudare X asamblarea prin lipire X sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze X udarea electrica prin rezistenta" prin puncte X lipirea cu adeziv X sudarea manuala cu electrozi metalici inveliti -8. Prezentai pe larg, cel puin 10 metode de realizare a asam!lrilor demon%ta!ile n tehnologia echipamentelor electrice. 1urs pag.153 X filet (suruburi si prezoane)" X pene" X caneluri sau dinOi X profile poligonale X cuie sau Ptifuri X asamblari prin frecare (pe con" cu strIngere) X asamblari elastice -1. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de protecie anticoroziv a contactelor echipamentelor electrice. 1urs pag.131 X &romarea

21

X X X X X X X X X X X X X

Qalvanizarea 0luminizare Morizarea &romizarea Mrunarea Deroxarea Uxinitrurarea 2etalizarea 2etalizarea prin imersie 6mpregnarea 2etalizarea prin pulverizare Gn vid 9incarea 4ichelarea

-2. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de protecie anticoroziv a carcaselor echipamentelor electrice. X :a fel ca la -1. -!. Prezentai pe larg, cel puin 10 avanta#e ale impregnrii sistemelor de izolaii electrice. 1urs pag.66, 176 X mHrirea conductibilitHtii si stabilitHtii termice X mHrirea stabilitHtii la umezealH X mHrirea rigiditHtii dielectrice a ansamblului X mHrirea rezistentei mecanice X protectie contra temperaturilor X GmbunHtHteste rezistenta termicH X racire mai buna X cresterea transferului de cHldurH a suprafetelor acoperite -%. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin . tehnologii de realizare a legturilor "lexi!ile a echipamentelor electrice. $pag 148& - 7rin legarea sub forma de tip fisa priza - 7rin contacte sub forma de buloane - 7rin conatacte sub forma de piulita - 7rin contacte sub forma de papuci - 7rin lipitura tare (cu aliaje de argint) - 7rin presare - 7rin legare prin tija tulipa -(. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . metode de cretere a sta!ilitii termice a !o!inelor electrice. - folosirea unei clase de izolatie cat mai superioara - folosirea unui sitem de racire cat mai bun - impregnarea cu diferite lacuri sau ..... - utilizarea bobinelor in locuri unde temperatura este mai scazuta - folosirea de materiale superiare cu proprietati mai bune

25

-). Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . metode de miniaturizare a !o!inelor electrice. - ralizarea bobinelor fara carcasa - utilizarea unui miez feromangnetic cat mai mic - folosirea unui conductor cat mai mic" dar cu o cunductibilitate electrica cat mai buna - realizarea bobinelor pe 7&M - miniaturizarea elementelor componente --. Prezentai pe larg, cel puin 10 tehnologii de realizare a carcaselor mainilor i echipamentelor electrice. - prin stantare - prin presare - prin lipire - prin sudare - prin turnare - prin insertie(la cele din material plastic) - prin asamblare cu prindere prin surub piulita - prin asamblare cu nituire - prin indepartare de material - prin deformare la cald -1. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, realizrii miezurilor magnetice masive. P/), - permit miniaturizarea - sunt eficiente energetic si usoare la frecventa inalta - montare si asamblare usoara - miezul ajunge la saturatie mai greu 1)*+/0, - procesul tehnologic este ingreunat - tratamentul termic se realizeaza in cuptoare cu atmosfera neutra - pierderile prin histerezis si curenti turbionari sunt .... - functioneaza la flux magnetic mai mic - nu se pot infasura conductoare de dimensiuni mai mari - sunt mai scumpe -5. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, realizrii miezurilor magnetice lamelare.$2U1/0/ 209)/0+)/ */. 8& P/), N 7ierderi totale mici la frecvente normale Utilizand tabla silicioasa" care are in componenta siliciul care mareste proprietatile magnetice si scade pierderile prin histerezis. 7entru ca materialele folosite pentru realizarea miezurilor feromagnetice lamelare sunt > materiale active care au proprietati bune de magnetizare si pierderi specifice mici" materiale electroizolante care au ca scop micsorarea pierderilor prin

!8

curenti turbionali. N 6nductia (M) mare N 3emperatura &urie mare N Qabarit mare nelimitat. 2iezurile magnetice lamelare pot varia atat in lungime cat si in latime prin constructia tolelor si numarul pachetelor de tole. N 7recizie dimensionala nelimitata pot fi prelucrate oricat de fin 1)*+/0 N &osturi mai mari datorita nenumaratelor procese de fabricare N 2iniaturizare limitata trebuie rigidizata mecanic nituire" valtuire" slefuire N 7ierderi marite la frecvente marite N 9gomot si pierderi suplimentare datorita vibratiilor N 4ecesita protectie anticoroziva datorita compozitiei de otel este necesara protectia anitcoroziva impotriva ruginei" etc. 18. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, realizrii miezurilor magnetice sinterizate. $2U1/0/ 0 : 209)/0+)/ */. 5& P/) N 2iniaturizarea cand nu mai putem face miezuri lamelare se pot folosii miezurile magnetice sinterizate care permit miniaturizarea miezurilor fara pierderea proprietatilor magnetice N 6eftine datorita procesului tehnologic mai simplist respectiv > producerea pulberilor" dozarea amestecului" presinterizarea amestecului" formarea miezului prin presare" sinterizare" rectificare si ansamblare. N Dorme complicate pot lua forme foarte variate datorita compozitiei feritelor miez de ferita moale UY6" miez de ferita toroidal" miez de ferita tip Soala$ N 7ierderi mici" frecvente mari N 4u necesita prelucrari ulterioare numai rectificare si vopsire ele nu mai trebuie rigidizate mecanic ca miezurile magnetice lamelare 1)*+/0 N M saturatie redusa de la 8.- pana la maxim 1.1 N 7ierderi de histereziz mai mari la frecvente normale N 3emperatura 4iels (care pentru ferite este aceeasi cu temperatura &urie) este redusa 18 grade pan al 1(8 grade rareori ajungand la 288 grade N 3ehnologie de sinterizare energofaga adica se degaja multi vapori si mult fum la un consum ridicat de energie 11. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin . metode de rigidizare mecanic a miezurilor lamelare. Pag 81 la!orator - 7rin nituire(niturile tubulare se introduc in orificiile stantate apoi se consolideaza pachetele) - 7rin lipire cu rasini epoxidice - 7rin strangere cu tije - 7rin prezoane sau buloane de strangere - &u organe de asamblare filetate constand din suruburi sau buloane filetate - Mandajarea cu benzi adezi .... rezistente mecanic din tesatura de sticla

!1

12. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, tanrii tolelor din role de ta!l. 0vanta#e - pierderi mai mici de material - existenta unei continuitati pe linia tehnologica - automatizare mai usoara - nu exista deformari de planeitate tablei - este perfecta pentru productie de serie mare :ezavanta#e - exista solicitari de intindere a tablei - manipularea mai grea - indisponibile in cantitati mici - risc mai mic de zgarieturi la manipulare si transport(risc mai mic de rugina) 1!. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra, tanrii tolelor din "oi de ta!l.$pagina 163& 0rgumente pentru - xecutarea de operaOii complexe Pi obOinerea unor piese de formH complicatH "prin tHierea Pi deformarea la rece a materialului"cu simple lovituri de presH? -*tabilizarea dimensiunilor"cu o precizie ridicatH"fHrH necesitatea unor prelucrHri mecanice ulterioare? -Utilizare raOionalH a materialului -0plicarea metodelor de organizare specifice producOiei de serie mare. -4u existH solicitare de Gntindere a tablei 0rgumente contra -RtanOele se uzeazH repede -'ezultH o cantitate mare de dePeuri Gn urma PtanOHrii -+acH tabla are conOinut mare de *iliciu se poate fisura Gn urma PtanOHrii -3olele prelucrate prin PtanOare trebuie sortate(nu pot fi montate Gn orice ordine) -Jn urma PtanOHrii pot rezulta bavuri care trebuie rectificate - xistH pierderi mari de material -0par deformHri de planitate a foii 1%. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin . metode de optimizare a planului de croire n tehnologia de tanare.$pag 81 la!orator& -0utomatizarea PtanOelor -0legerea benzii astfel GncIt aceasta sH aibH lHOimea optimH pentru a rezulta dePeuri minime -*tabilirea pasului de avans optim respectiv distanOa Gntre douH PtanOHri consecutive -'epartizarea pe cuiburi a contururilor de decupat cIt mai bunH -*tabilirea dimensiunilor cu o precizie ridicatH fHrH necesitatea unor lucrHri mecanice ulterioare.

!2

-Utilizarea unor PtanOe rapide -Utilizarea unor piese tHietoare cIt mai bine ascuOite 1(. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de reducere a consumului de material n tehnologia de tanare. -&rePterea gradului de automatizarea a procesului de PtanOare -Utilizarea de PtanOe ascuOite pentru evitarea rebuturilor -Utilizarea rolelor cIt mai lungi -0legerea planului optim de croire (aranjarea pieselor) pentru a rezulta cIt mai puOine table neutilizate -:ungimea cIt mai mare a benzii -&alcularea precisH a lHOimii benzii -0legerea frecvenOei optime de PtanOare -,aloarea optimH a jocului z dintre poanson Pi placa tHietoare -+epozitarea tolelor Gn ordinea PtanOHrii -0legerea unei prese cu productivitate mai mare -Utilizarea raOionalH a puterii presei Pi a forOei de PtanOare a presei 1). Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . tehnologii de realizare a !o!inelor toroidale.$pag 178& -Mobinarea automatH a maPinii speciale -Mobinarea manualH cu implicaOii asupra productivitHOii muncii -Mobinarea cu ajutorul agHOHtoarelor de fir ce permit trecerea firului conductor de la interiorul la exteriorul torului prin rotirea suveicii Gn sens invers. -6zolarea exterioarH a bobinei se poate realiza la aceeaPi maPinH de bobinat 1-. Prezentai pe lard, n ordinea importanei lor, cel puin . tehnologii de realizare a magneilor permaneni. -7e bazH de pHmInturi rare -*interizaOi"aglomeraOi"turnaOi -7rin alierea sarnarium Pi &o -7rin alierea 2n-0l -7rin alierea 2n-0l-& -7rin injecOie 11. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . tehnologii de realizare a lamelelor !imetalice. -7rin lipirea a douH metale -7rin topirea unui material peste alt material -7rin nituire -7rin sudare Gmbinare douH piese metalice realizInd Gntre ele" prin GncHlzire sau prin presare" Gn anumite condiii de temperaturH i de presiune" o legHturH metalicH sau chimicH

!!

-7rin sinterizare procedeu de lipire a unui material granular fHrH ajutorul unui liant" numai prin GncHlzire Pi" eventual" prin presare 15. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . tehnologii de realizare a rezistorilor industriali de putere.$pag.301& -3ehnologia de realizare prin bobinare"se realizaeazH prin GnfHPurarea spirei -3ehnologia de realizare prin turnare"se realizeazH elementele de rezistor din fontH turnatH" sunt recomandate Gn special la funcOionarea Gn regim de Pocuri de curent -3ehnologia de confecOionare al elementelor din fontH Gn turnare Pi prelucrarea locurilor de prindere -Rlefuirea suprafeOelor de contact"ce se poate face pe maPini de Plefuit plane"obiPnuite -RtanOare constInd Gn tHierea tablei Gn benzi Pi apoi realizarea conturului Pi apoi realizarea conturului prin PtanOare -+ebavurare realizatH obiPnuit prin polizare -7rin depunere chimicH 58. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . tehnologii de realizare a elementelor termoregla!ile.$pagina 30;& -7rin presare"aliajele celor douH componente se topesc separat Gn cuptoarele electrice de GnaltH frecvenOH"obOinIndu-se bare sau prisme"urmeazH operaOia de galvanizare cu un strat subOire de De"operaOii necesare pentru o mai bunH coeziune a straturilor Gn operaOile tehnologice urmHtoare -+upH nituirea componentelor"urmeazH GncHlzirea acestora Gntr-o atmosferH de gaze inerte Pi apoi laminare la rece -*udare se realizeazH pe componenta pasivH.7HrOile componente se degreseazH bine"pentru ca la sudurH prin puncte sH se obOinH un contact bun cu electrozii de contact -7rin lipire -7rin sinterizare 51. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . tehnologii de realizare a varistoarelor de putere. -7rin aliere cu oxid de zinc -7rin realizarea sub formH de pastile plate -7rin bobinare -7in sinterizare -7rin aplicarea de folie 52. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra utilizrii mainilor unelte universale. 0rgumente pro> -au destinatie larga" pe care se pot executa cateva procedee pe langa cel tipic" pentru o gama larga de piese" in productii individuale sau de serie mica -ocupa un spatiu mic pe linia tehnologica

!%

-nu este necesar transportul semifabricatelor intre operatii masina poate face mai multe operatii diferite consecutive -se eleimina pozitionarile repetate ale piesei pe masina de lucru -in productia de serie mica sunt foarte economice 0rgumente contra> -nu pot realiza operatii complicate -costurile de investitie sunt mari -precizia de prelucrare a semifabricatelor este mai mica -productivitate scazuta pentru serie mare si de masa -costuri de intretinere ridicate 5!. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra utilizrii mainilor unelte speciale. 0vantaje -pot efectua operatii complexe -sunt destinate unei game restranse de prelucrari in special organe de masini roti dintate suruburi etc (ex masini de filetat" masini de frezat roti dintate) pag 21! -costuri mici de intretinere in raport cu cele universale -productivitatea este mare -precizia de prelucrare este mare +ezavantaje -nu pot realiza o gama larga de operatii (masini specializate de unde vine si numele) sunt destinate unei game restranse de prelucrari -semifabricatul se transporta de la o operatie la alta -semifabricatul se pozitionaza in mod repetat pe masina unealta -necesita mai multe masini pentru un proces" ocupa un spatiu mare" creste tippul de realizare al piesei -in productia de serie mica nu sunt economice 5%. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra utilizrii mainilor unelte agregat. 0vantaje> -sunt destinate pentru o gama larga de operatii pag 21!-21% -utilizeaza mai multe scule care prelucreaza simultan" fiind construite din parti normalizate sau unificate.. prevazute cu mai multe posturi de lucru" fiecare post de lucru este echipat cu un cap de forta prevazut cu una sau mai mult scule ce actioneaza simultan sau succesiv -pot fi integrate intro linie automata de fabricatie -piesele prelucrate de dimensiuni medii sau mari sunt fixe in timpul prelucrarii -transferul de la un post la altul este automat -masinile unelete agregat moderne functioneaza in regim automat exexutand caomenzile dupa un anumit program +ezavantaje> -executie complicata -alimentarea masinii cu semifabricate si evacuarea produsului finit se face manual -costuri de investitie mari -costuri de mentenanta ridicate

!(

-se opereaza cu personal calificat 5(. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra utilizrii mainilor unelte cu comand numeric. 0vantaje a) Dlexibilitatea U masina &4& poate fi folosita pentru producerea unei piese conform programului Gncarcat Gn memorie. 7entru producerea unei cu totul alte piese este nevoie doar de o operatie simpla de reGncarcare Gn memorie a noului program. b) 2asinile &4& pot face ceea ce o masina-unelta nu poate U masina &4& poate face conturarea Gn spatiu !+(Gn trei dimensiuni)" lucru imposibil cu o masina-unelta clasica. 0cest lucru permite inginerilor sa proiecteze piese cu geometrii care erau prohibitive Gnainte" datorita costurilor foarte mari de fabricatie. c) 'epetabilitatea U masina &4& va face 18" 188" 1.888" sau mai multe piese exact la fel" fara abateri (cu exceptia uzurii masinii si a sculei). Un strungar nu poate executa doua piese exact la fel. 7robabil 18L din piese vor trebui sa fie reajustate sau vor fi rebutate. 'epetabilitatea atinsa de masinile cu comenzi numerice nu se poate compara cu cea a unui operator uman. d) 'educe si elimina costurile aferente unei productii de stoc Dabricantul unui automobil trebuie sa asigure clientilor sai piese de rezerva pentru o perioada de mai multi ani de zile" chiar daca marca respectiva de automobil nu se mai fabrica. Jn trecut se realizau mai multe piese si se depozitau Gn stocuri de rezerva. 0cest lucru este neeconomic deoarece ocupa spatiu" blocheaza bani si materiale. Jn prezent" cu masina &4&" se poate realiza o piesa de rezerva imediat ce s-a primit comanda de la client. *e Gncarca Gn masina programul" se realizeaza una sau mai multe piese si se livreaza Gn aceeasi zi. e) 'educerea costurilor pentru scule speciale si a timpilor de pregatire a masinii Uneltele si dispozitivele cu care se fixeaza piesele pe masinile-unelte clasice sunt destul de complexe si fabricarea lor (pentru o piesa noua) poate necesita un timp de lucru Gnsemnat. +e asemenea" sunt dificil de modificat. 0ceasta Gnseamna multi bani si mult timp pentru a Gncepe productia. 2asinile &4& nu necesita foarte putin(sau deloc) timp pentru fixarea pieselor. +e obicei se folosesc dispozitive simple de prindere" de tip cleste ssau menghina. +in punct de vedere al sculei" nu este nevoie de fabricarea unor scule speciale" deoarece masina poate folosi eficient cIteva tipuri de unelte pentru mai multe operatii. &apacitatea de miscare a masinilor &4& permite acestora sa parcurga cu precizie traiectorii de tip contur" nemaifiind nevoie de unelte speciale pentru pozitionare si ghidarea sculei taietoare. U schimbare de ultima ora a proiectarii piesei nu necesita decIt modificarea cItorva linii de program. 0cesta Gnseamna" pentru ingineri" posibilitatea de a Gmbunatati permenent calitatea produselor prin ajustari necostisitoare Gn proiectarea pieselor. f) 'educerea timpului de calificare pentru operator Uperatorii de pe masinile &4& nu controleaza operatiile. +ezavantaje a& <nvestitii mari 7retul unei masini &4& de dimensiunii mici este de !8-(8 de mii de dolari si ajunge la (88.888 U*+ pentru o masina &4& complexa" de dimensiuni mari. 0cest lucru Gnseamna ca masina cumparata trebuie sa lucreze cIt mai mult timp" uneori Gn doua sau trei schimburi" pentru a merita banii investiti. 2ulte firme mici nu Gsi permit un asemenea cost" Gndeosebi Gn timpuri cInd dobInzile bancare sunt mari.

!)

!& (asinile 1*1 tre!uie programate 7rogamatorii sunt personal cu calificare Gnalta" iar cei foarte buni sunt greu de gasit. i vor pretinde Gntotdeauna salarii mari. 7roblema costurilor cu programarea masinii poate fi partial rezolvata prin utilizarea de softAare &02 (&omputer 0ssisted 2anufacturing)" dar si aceste softAare-uri sunt destul de scumpe. c& 1osturi maru de ntretinere 2asinile &4& pot fi foarte complexe. le trebuie mentinute Gn foarte buna stare fizica pentru a putea beneficia de avantajele controlului numeric. +esi controller-ul este un dispozitiv electronic si are fiabilitate mare" ocazional se poate defecta. Jn acest caz reparatia trebuie sa fie realizata cIt mai repede deoarece" s-a vazut de ce" masina &4& trebuie sa lucreze cIt mai mult. 7entru reparatia masinilor &4& este nevoie de specialisti atIt an domeniul mecanic" cIt si Gn domeniul electronic. 0cesti specialisti vor pretinde" de asemenea" salarii mari. d& 1osturi mari de productie pentru serii mici +aca se executa doar una sau doua piese" atunci timpul si costurile cu realizarea programului pot fi mai mari decIt cele obtinute prin utilizarea unei masini-unelte clasica. 7e masura ce complexitatea geometriilor si numarul de piese creste" masina &4& devine mai economica. 5). Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra utilizrii centrelor de prelucrare. 0vantaje> -executa multiple posibilitati de prelucrare strunjire" gaurire" frezare si sispune de magazie de scule care inmagazineaza un numar oarecare de scule pag 21( -coordonarea unui numar mare de scule -prezinta sisteme de operare multitas<ing pentru a pastra controlul cand masina lucreaza -se poate vizualiza piesa in 2+ si !+ -programarea executarii razelor cu corectare automata -folosirea tehnicilor de proiectare &0+ cu functii de totatie +ezavantaje> -echipament de complexitate mare care presupune costuri ridicate de investitie -intretinerea periodica costisitoare -personalul care il deserveste trebuie sa fie bine instruit -este rentabil sa fie folosite numai in productia de serie mare -spatiu mare ocupat in linia de productie 5-. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra realizrii automatizrilor cu P21. 0vantaje> - cost favorabil pentru controlarea sistemelor complexe? - flexibil" putand fi reaplicat la controlul rapid si usor al altor sisteme? fiabilitate mare - abilitatile computationale permit control sofisticat? - instrumentele de identificare a problemelor faciliteaza programarea si reduce timpul de nefunctionare?raspuns rapid - componentele de incredere face ca sistemul sa functioneze mai multi ani fara probleme? - posibilitatea vizualizarii functionarii? - viteza de functionare?

!-

metode diferite de programare. &apacitate de comunicare la distanta 6ntretinere usoara Jn comparaOie cu un panou de automatizare clasic" numHrul necesar de conductoare este redus cu 18L? &onsumul este foarte mult redus deoarece 7:&-ul consumH mult mai puOin decIt releele din panoul de automatizare convenOional? DuncOia de detectare a erorilor din automatul programabil este foarte rapidH Pi foarte uPor de utilizat? *chimbarea secvenOelor de operare din cadrul aplicaOiei este diferitH de la proces la proces Pi poate fi fHcutH foarte uPor Gnlocuind sau modificInd programul scris Gn automatul programabil cu ajutorul unui 7& (aceasta acOiune nu necesitH schimbarea conductoarelor sau recablarea panoului de automatizare aPa cum se GntImpla la panourile de automatizare clasice ci se rezumH doar la interconectarea dispozitivelor necesare la intrarile Pi=sau iePirile 7:&-ului)? 7anourile de automatizare cu 7:& necesitH cIteva piese de schimb? ste mult mai ieftin Gn comparaOie cu un sistem de automatizare clasic" deoarece fiind dotat cu un numHr larg de intrHri-iePiri" se poate conecta un numHr mare de periferice atunci cInd se dorePte realizarea unor funcOii complexe? 'epunerea Gn funcOie a unui 7:& se face mult mai repede Pi uPor decIt orice releu electromecanic sau de timp. +ezavantaje a utiliza o multime mare de date" date complexe sau functii matematice complicate? - a citi si scrie baze de date? - a genera rapoarte? a afisa datele si informatiile operatorului. 0u configuratie standard fara posibilitati de modificare Diecare firma isi protejeaza produsul au limbaj prorpiu de programare fiecare firma in parte 0lt dezavantaj il constituie si noutatea tehnologiei

51. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra realizrii automatizrilor cu microprocesor. 0vantaje> 1.7reluarea comenzilor de operator cum ar fi reglaje de zero Pi de cap de scarH" selectarea gamelor asigurInd un plus de precizie Pi siguranOH Gn exploatare. 2. 0utocalibrarea Pi compensarea automatH a influenOei factorilor de climH. +e asemenea se calculeazH abaterile Pi se corecteazH rezultatul final al mHsurHrii. !. JmbunHtHOirea preciziei prin eliminarea erorilor sistematice (prin autocalibrare" autocorecOie). %. 2icPorarea numHrului de componente ale sistemului prin eliminarea componentelor destinate implementHrii logicii cablate. (. &rePterea versatilitHOii aparatului prin obOinerea unor posibilitHOi suplimentare de mHsurH pe !1

baza programelor interne. ). &rePterea vitezei de lucru prin automatizarea operaOiilor de mHsurare. -. 7osibilitatea determinHrii prin calcul a altor parametrii de semnal (valoare de vIrf" valoare medie" valoare efectivH" calculul distorsiunilor" a spectrului de amplitudini" determinarea fazei" defazajului). 1. 7osibilitatea autotestHrii prin programe speciale executate de microprocesorul Gncorporat" la comanda operatorului sau Gn cazul apariOiei unei anomalii in funcOionare. Jn acest caz se poate declanPa o procedurH de testare Pi semnalizare a eventualelor defecte. +ezavantaje - imposibilitatea operatorului uman de a manipula simultan mai multe comenzi? - - viteza scZzutZ de reac[ie a operatorului uman fata de microprocessor -schema de reglaj \(codul) este implmentanta in program si este mai putin vizibila pentru utilizator=operator -cost ridicat in cazul schemelor mai simple -pot aparea erori in sistem - lipsa de rezistentZ fizicZ si psihicZ" emotivitatea" etc. -nu poate lucra in mediul extern -are nevoie de memorie secundara 55. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra realizrii automatizrilor cu microcotroller. 0vantaje> (vezi si 7:& asemanator) 7:& poate fi asociat cu un microcontroler in anumite sitatii -accepta date de la o sursa externa prin intermediul unui periferic -permite programarea dupa ce a fost montat in circuit -permite realizarea de simulari si teste -pretul de achizitionare a unui astfel de dispozitiv este relativ mic in comparatie cu complexitatea dispozitivului -miniaturizarea echipamentelor (microcontrolerul inlocuieste alte sisteme de comanda) -control la distanta -viteza mare de raspuns +ezavantaje -N probleme de mediu: in unele medii exista temperaturi ridicate sau alte conditii care pot duce la deteriorarea microcontrolerului astfel ca acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat? N funcionare fixa: daca nu apar schimbari in cadrul procesului de multe ori folosirea microcontrolerului poate fi mai costisitoare. -:imbaj de nivel inalt. Un dezavantaj al limbajului de asamblare este faptul ca fiecare dispozitiv are setul lui de mnemonici deci utilizatorul trebuie sa invete un nou set de mnemonici pentru fiecare familie cu care lucreaza. 7entru a evita aceasta problema limbajele de nivel inalt ca> &" 70*&0:" si M0*6& urmeaza o sintaxa standard deci programele scrise pentru un dispozitiv pot fi trecute pe un altul. 6deea este ca facand schimbari minore se poate utiliza un limbaj ca M0*6& pentru a scrie programe pentru diferite dispozitive. :imbajele de

!5

nivel inalt simplifica programarea permitand scrierea intr-un rand sau in cateva randuri a ceea ce ar necesita multe linii de program in limbaj de asamblare. -costuri ridicate 188. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 "actori care in"lueneaz alegerea lotului optim de "a!ricaie. - volum productiei planificate - factor de natura economica > costurile fixe la nivelul unui lot in fuctie de marimea lotului" costul semifabricatului" costul cu plata personaluilui" cheltuieli cu intretinere si functionare pe perioadata productiei" - modul de transmitere al reperelor in flixul de productie - timpul necesa efectuarii 2otul de "a!ricaie reprezintH cantitatea de produse identice (semifabricate" piese" subansamble" ansamble etc.) lansate simultan Gn fabricaOie" care se prelucreazH pe aceleaPi locuri de muncH Pi care consumH un singur timp de pregHtire Gncheiere. - timpul de pregtire ncheiere (0ceastH categorie de timp genereazH o serie de cheltuieli de pregHtire Gncheiere a fabricaOiei" a cHror cuantificare este strict necesarH pentru determinarea lotului de "a!ricaie& - Gn funcOie de mHrimea lotului de fabricaOie se stabilesc toOi ceilalOi parametri ai managementului activitHOii de producOie" cum sunt> durata ciclului de "a!ricaie, mrimea medie a stocurilor de producie neterminat din cadrul seciilor i intersecii, 0supra mHrimii loturilor de fabricaOie acOioneazH factori cu tendinOe contradictorii" structuraOi astfel> factori externi Gntreprinderii Pi factori interni Gntreprinderii . =n grupa "actorilor externi ntreprinderii se includ aceia care se referH la> . realizarea unui volum de producOie Gntr-o perioadH determinatH" potrivit cerinOelor pieOei? . situaOia aprovizionHrii tehnico materiale. >actorii care acioneaz n cadrul celei de%a doua grupe se pot clasifica astfel> . factori de natur tehnic (procese tehnologice folosite" complexitatea constructivH a proceselor etc.)? . factori de natur organizatoric (gradul de organizare a fluxului de fabricaOie" capacitatea utilizatH a utilajelor etc.)? . factori de natur financiar (nivelul mijloacelor circulante imobilizate " pierderile cauzate de imobilizHri etc.). Jn general" factorii de naturH tehnicH au tendinOa de a crePte mHrimea lotului de fabricaOie" pe cInd cei de naturH financiarH au tendinOa de a reduce mHrimea lotului de fabricaOie. %criteriul tehnologic" folosit pentru producOia de serie mare Pi de masH" dupH care mHrimea lotului este egalH cu numHrul de produse prelucrate Gntre douH reascuOiri succesive ale sculelor? %criteriul "inanciar" aplicabil oricHrui tip de producOie" Gntreprinderea stabilind prin planul

%8

sHu financiar cota de mijloace care poate fi imobilizatH" dupH care se va determina periodicitatea loturilor care va menOine imobilizarea sub o cotH stabilitH? %criteriul "ondului de timp" aplicabil acelor produse care se fabricH pe utilaje Pi maPini cu un numHr strict de ore de funcOionare. Jntreprinderea studiazH timpii de pregHtire Gncheiere a fabricaOiei Pi apoi determinH o perioadH de repetare Gn fabricaOie suficient de mare" Gn scopul asigurHrii fondului de timp necesar Gmplinirii programelor de producOie. 7e baza periodicitHOii se determinH mHrimea lotului? %criteriul perioadei conta!ile" dupH care mHrimea lotului este egalH cu cantitatea de produse ce se poate fabrica Gntr-o perioadH contabilH (lunH" trimestru" semestru)? %criteriul periodicitii" recomandat Gn cazul acelei producOii care se livreazH Pi se consumH cu o ritmicitate prestabilitH" presupune ca dimensiunea lotului sH fie egalH cu cantitatea de produse ce se executH Gn intervalul de timp dat de perioada de repetare Gn fabricaOie? %criteriul trans"erului" Gn conformitate cu care loturile de fabricaOie se numesc loturi ciclice" putInd fi prelucrate Gn mod succesiv la un numHr de operaOii &alcului lotului de fabricatie optim necesita determinarea functiei matematice care exprima costurile de productie raportate la unitatea de produs 2otul de "a!ricaie reprezintH cantitatea de produse identice (semifabricate" piese" subansamble" ansamble etc.) lansate simultan Gn fabricaOie" care se prelucreazH pe aceleaPi locuri de muncH Pi care consumH un singur timp de pregHtire Gncheiere. Un loc esenOial Gn desemnarea categoriei de lot de fabricaOie Gl ocupH timpul de pregtire ncheiere" al cHrui conOinut constH Gn> timpul pentru emiterea documentaOiei de lansare? timpul pentru aprovizionarea executanOilor cu cele necesare producOiei ( piese" semifabricate" *.+.,. uri )? timpul pentru instruirea muncitorilor sau pentru studierea de cHtre acePtia a documentaOiei tehnice? timpul necesar pentru reglarea utilajelor Pi montarea pe acestea a unor noi dispozitive? timpul pentru executarea uneia sau mai multor piese de probH? timpul pentru predarea lucrHrilor executate Pi pentru aducerea locului de muncH la starea iniOialH a fabricaOiei. 0ceastH categorie de timp genereazH o serie de cheltuieli de pregHtire Gncheiere a fabricaOiei" a cHror cuantificare este strict necesarH pentru determinarea lotului de fabricaOie. Jn cadrul acestora se includ> cheltuielile cu salariile reglorilor" care deOin ponderea cea mai mare Gn totalul cheltuielilor de pregHtire Gncheiere a fabricaOiei" cheltuielile aferente lansatorilor" considerate convenOional - constante Gn raport cu mHrimea lotului" Pi cheltuielile generate de emiterea Pi multiplicarea documentaOiei de lansare" determinate prin observHri instantanee. 0supra mHrimii loturilor de fabricaOie acOioneazH factori cu tendinOe contradictorii" structuraOi astfel> factori externi Gntreprinderii Pi factori interni Gntreprinderii . =n grupa "actorilor externi ntreprinderii se includ aceia care se referH la> realizarea unui volum de producOie Gntr-o perioadH determinatH" potrivit cerinOelor pieOei? situaOia aprovizionHrii tehnico materiale. >actorii care acioneaz n cadrul celei de%a doua grupe se pot clasifica astfel> factori de natur tehnic (procese tehnologice folosite" complexitatea constructivH a

%1

proceselor etc.)? factori de natur organi!atoric (gradul de organizare a fluxului de fabricaOie" capacitatea utilizatH a utilajelor etc.)? factori de natur financiar (nivelul mijloacelor circulante imobilizate " pierderile cauzate de imobilizHri etc.). Jn general" factorii de naturH tehnicH au tendinOa de a crePte mHrimea lotului de fabricaOie" pe cInd cei de naturH financiarH au tendinOa de a reduce mHrimea lotului de fabricaOie. +acH se face abstracOie de natura factorilor care acOioneazH asupra mHrimii loturilor" acePtia se mai pot grupa astfel> factori care cer mrirea loturilor de fabrica"ie" cum sunt> reducerea cheltuielilor de pregHtire Gncheiere a fabricaOiei pe unitatea de produs" folosirea raOionalH a capacitHOilor de producOie" crePterea productivitHOii muncii Pi GmbunHtHOirea calitHOii produselor? factori care cer reducerea mrimii lotului de fabrica"ie" referitori la> reducerea ciclului de fabricaOie" reducerea imobilizHrilor" livrarea produselor cHtre beneficiari la intervale mici Pi Gn cantitHOi reduse? factori care dimensionea! strict mrimea lotului de fabrica"ie" care includ> durata de folosinOH a *.+.,.- urilor Gntre douH reascuOiri succesive" capacitatea mijloacelor de transport" precum Pi capacitatea de producOie de care dispune secOia" atelierul sau locul de muncH. 181. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 "actori care determin gradul de automatizare a unei linii de "a!ricaie ?la! pag. 111@ - cresterea calitatii - in fucntie de tipul de productie (serie mica" mare de masa sau unicate.) - reducerea fortei de munca - liminarea locurilor de munca periculaose - timpul necesar efectuarii produsului - cresterea productivitatii - produsul fabricat - in functie de raportul cost- castig (adica da merita autumatizat sau nu) % eliminarea rebuturilor -de ex se poate face un control automat &3&" daca e necesar in fucntie d eprodus cu o camera #foto$ foarte performanata cu raze x poti vedea ce nu vezi cu ochiu liber se poaet face automat cu masini speciale - amortizare investitie 182. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . "actori care determin alegerea tipului de main unealt. (pag 21! &urs) - amortizarea investitie - operatia tehnologica care o efectueaza (tipul de prelucrare) - in fucntie de produsul de prelucrat daca se incadreaza in aria de lucru a masinii - 6n fucntie de complexitatea prelucrarii care este necesar - precizia de prelucrare - dupa forma si tipul magaziilor de scule - in functie de calitatea care se doreste sa fie obtinuta (ceva mai performanat ) 18!. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra tehnologiei +A+.

%2

7'U - permite lipirea pieselor cu gabarit mai mare - mai ieftina dpv al montarii pe placi (la tehnologia smt se automatizeaza majoritatea proceselor masiniile fifin foarte scumpe desemanea trebuie personal calificat ingineri)" pot fi facute de operatori - posibiliattea de depanare mai simpla" reparatiile - procesul de lipire mai simplu - in timpul procesului de lipire solocitarea terminca nu este una foarte mare a piesei " acestea lipindu]se la terminale &U43'0 - gabarit marit - solicitarea terminalelor - consum mai mare de energie - timp destul de mare pentru relizarea placilor in tht - nu asigura robustete mecanica a asamblari deoarece se fac multe gauri in pcb - pret destul de marit al pieselor in detrimentul tehnologie smt 18%. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra tehnologiei '(+. $1 388& 7'U - miniaturizarea circuitelor - permite relizarea in productie de serie (se poaet atumoatiza foaret usor) - se pot realiza circuite top si bottom - componentele *2+ se monteaza pe suprafata circuitlui imprimat" fara a patrunde prin gaurile metalizate si in acest caz zona lipituriii asigura pe langa contactul electric si rubustete mecanica a asamblarii" avand rol decisiv in fiabilitataea produsului - componente mai ieftine - terminatiile componentelor *2+ mai putin solicitate in timpul lipirii - consum de energie mai redus - asigura o densitate mare de echipare a circuitelor. 'educerea dimensiunilor este benefica nu numai pt miniaturizarea ci si pentru reducerea elementelor parazite ale componentelor &U43'0 - in timpul lipiri componentele sunt solicitate termic - costul mare de realizare a procesului tehnologic - avand in vedere ca sunt piese miniaturizate" amplasarea pe 7&M este greu de realizat nu avand prea mari tolerantele de pozitionare - dificil de lipit manual - reparatii greu de realizat - circuite imprimanate mai greu de relizat ca la tht 18(. Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra tehnologiei hi!ride. 7'U

%!

- rezista la temperaturi foarte mari 128 8& - posibilitate de funtionabilitate in locuri greu acesibile - miniaturizare mai mare ca la *23 - unele piese se contruiesc direct pe placa &U43'0 - greu de depanat - scump" piese scump greu de gasit - necesita cunostinte si dexteritate - se lucreaza intr-un mediu controlat 18). Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra tehnologiei de lipire re"loB. 7'U - tehnologie automatizata - nu se foloseste flux suplimentar la lipituri" decat cel care il contine pasta de lipit - se pot cositorii si componente *2+ si 3T3 - controlarea graficului de temperatura se face usor - socul termic pe componenta mai mic - rapiditatea - integrare simpla in sisteme automate - eliminare scrapuri &U43'0 - limitare la produsele 3T3 - se doreste ca amplasarea sa se faca numai pe refloA - diferenta de temperatura mare pt diferente mari de gabarit la piese - scumpa deoarece e automata 18-. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de miniaturizare a circuitelor electronice. - utilizarea tehnologie smt - utilizare tehnologie hibride - Utilizare circuitelor integrate - realizarea pieselor direct pe 7&M - folosirea de cablaje imprimate 181. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a costului circuitelor electronice. - reducerea scrapurilor - folosirea de tehnologie care este actuala si la un pret accesibil - utilizarea pieselor mai ieftine - automatizarea procesului - utilizarea de masini care ca aiba precizie ridicata - evitarea supraproductiei

%%

- un management bun" adica de a avea intotdeuna un stoc pt a putea face comanda 185. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . metode de cretere a sta!ilitii termice a circuitelor electronice. % folosirea de unui lac de inalta calitate - folosirea unui sistem de racire adecvat - folosirea unui clase de izolatie superiora - evitarea supraincarcarii circuitelor - incercarea de amplasare am comonentelor in asa fel incat sa fie cat mai ferite de surse de caldura - folosirea tehnologie hibride" placi de ceramica care rezista la temperaturi mai ridicate 118. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . metode de cretere a ro!usteii mecanice a circuitelor electronice. 111. 112. utilizarea unui cablu imprimat de grosimea mai mare pentru a oferi o rezistenta mai mare la fisurari sau rupturi utilizarea unui aliaj de lipire de calitate mai buna care sa realizeze o umezire mai buna a terminatiilor dispozitivelor lipite" astfel realizandu-se o lipire mai buna si deci o rezistenta mecanica mai buna utilizarea unei cantitati mai mari de lac de protectie" care sa reduca cat mai mult posibil socurile mecanice utilizarea unui flux de lipire" mai bun pentru realizarea unei lipituri superioare" cu o rezistenta mecanica superioara carcasarea corespunzatoare a circuitului" carcasa fiind realizata dintr-un material rezistent la socuri si care sa atenueze socurile utilizarea tehnologiei *2+ in deplasarea tehnologiei 3T3" pentru a evita gaurile in cabaj" care ar scadea rezsitenta mecanica a cablajului utilizarea unor componente de o calitate mai buna si cu o rezistenta mai buna la socuri Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . metode de cretere a sta!ilitii chimice a circuitelor electronice. utilizarea lacului de protectie in cantitati mai mari" pentru obtinerea unei acoperiri mai bune si deci a unei protectii mai bune anticorozive utilizarea unui lac de protectie de calitate mai buna pentru asigurarea unei protetctii superioare utilizarea unui cablaj" de calitate superioara" la care aliajul de acoperire este mai stabil chimic utilizarea unor aliaje de lipire cu o stabilitate chimica mai buna" fara sulf realizarea unei decapari mai bune inaintea lipiri incapsularea circuitului electronic in rasini care impiedica patrunderea aerului si a substantelor corozive carcasarea corespunzatoare a circuitului Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra lcuirii circuitelor

%(

electronice. a) 7entru> b) &ontra 11!. ingreuneaza depanarea circuitului electronic" acoperind lipiturile" impiedica desfacerea acestora poate acoperi contactele lasate pe placa pot acoperi inscriptionarile de pe componente" impiedicand astfel identificarea la depanare pot acoperi inscriptionarile de pe placa" acestea devenind prost vizibile poate bloca elemnte mobile" impiedicandu-le miscarea poate infunda orificii lasate in placa" pentru conductoare de interconectare cu alte 7&M-uri protejarea 7&M-ului impotriva umezeli si a condensului izolarea echipamentului electric" a legaturilor si circuitelor integrate si a celorlalte componente cresterea stabilitati mecanice si impiedicarea vibratilor si socurilor imbunatatirea disiparii termice" deci evitarea supraincalziri protejeaza dispozitivele impotriva atingerii directe de catre operatorul uman rol estetic imbunatateste aspectul si circuitul electronic

Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra turnrii n rin a circuitelor electronice.

a)7entru asigura protectia impotriva umezelii" aburi" prafului asigura protectia anticoroziva asigura protectia impotriva socurilor mecanice si vibratilor inlocuiesc complet carcasarea ajuta la disiparea termica o imbunatatesc asigura protectie electrostatica si electrodinamica

b)&ontra fac imposibila depanarea circuitului protejat prin turnare in rasina cresc spatiul ocupat de circuit prin adaugarea la volumul circutitului a volumului rasini maresc greutatea circuitului" la greutatea circuitului se adauga si cea a rasinii rasina poate ingloba in masa ei bule de aer care inrautatesc dispiarea termica ingreuneaza montarea circuitului in cadrul produsului finit" demontarea circuitului astfel protejat devine mai dificila

%)

11%.

Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra lipirii cu past "r plum! a circuitelor electronice.

a)7entru nu produc in timpul lipirii vapori atat de toxici ca plumbul reduc greutatea 7&Mului" prin eliminarea plumbului si utilizarea de metale de usoare reduc toxicitatea deseurilor in industria electrotehnica pot creste in anumite coturi temperatura de lucru a lipiturii" avand temperatura de topire mai ridicata decat aliajele cu plumb" de exemplu daca sunt lipite infasurarile rotorice ale un motor electric cu astfel de aliaj(fara 7b) se poate creste temperatura sa de lucru a masinii prin interzicerea comercializarii echipamenteleor electrice care au lipituri cu plumb pe teritoriul U se protejeaza producatori autohtooni care realizeaza lipiturile cu aliaj fara 7b

b)&ontra 11(. temperatura de topire este mai mare in timpul lipirii" prin temperaturi mai mari pot fi afectate componentele avant t de topire mai mare" tehnologia de lipire necesita consum energetic mai mare lipiturile sunt mai proaste sunt mai corozive decat lipiturile cu plumb prin cresterea temperaturi de topire" necesita modificarea tehnologiei de lipire Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de cretere a calitii lipirii re"loB a circuitelor electronice utilizarea de cuptoare cu convectie orizontala utilizarea de fluxuri de lipire de calitate mai buna pentru realizarea unei decapari mai bune a suprafetei pe care se face lipirea utilizarea unei paste de lipire de buna calitate" in care fluxul de lipire sa curete cat mai bine suprafata de lipire utilizarea unei paste de lipire de buna calitate" in care fluxul de lipire sa curete cat mai bine suprafata de lipire utilizarea unor cablaje de calitate superioara" la care suprafata de aliaj de &u sa nu contina puncte oxidate sau zone acoperite de grasimi care inrautatesc lipiturile pozitionare mai bina a 7&Murilor in timpul procesului de lipire utilizare de cablaje brute care sa nu aiba suprafata de lipire perfect neteda" suprafata de cupru trebuie sa aiba un aspect satinat (cu asperitati mici)" in acest fel va fi crescuta copilaritatea intinderea aliajului va fi mai buna si vor rezulta lipituri mai bune lipirea se va realiza cu 7&Mul in pozitie orizontala astfel greutatea aliajului va favoriza intinderea acestuia si realizarea de lipituri mai bune Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de cretere a duratei de via a circuitelor electronice.

11).

%-

11-.

acoperirea cu lacuri de protectie ce asigura protectie impotriva coroziunii si o buna stabilitate intre componentele electronice" reducand eventualele socuri mecanice ce pot aparea la nivel de 7&M deci are si o buna stabilitate mecanica BC durata mai mare de viata aplicarea protectiei electrostatice" mai ales la tehnologia *2+" deoarce odata cu scaderea marimii componentelor" creste vulnerabilitatea acestor la descarcarile electrostatice 7rin protectia *+ se vita defectele latente" astfel crescand durata de viata a circuitelor turnarea in rasina impiedica actiunea acentilor corozivi si ajuta la disiparea termica " fiind un mediu bun conducator termic utilizarea de componente de calitate mai buna" cu durata de viata garantata mai mare utilizarea unui aliaj de lipire mai greu oxidabil deci mai putin coroziv utilizarea unor componente mai rezistente la socuri astfel vor avea o durata de viata mai buna utilizarea unui cablaj de grosime mai mare" care se va fisura mami greu la socuri mecanice carcasarea circuitului" carcasa trebuie realizata din materiale cu rezistenta mecanica buna" care sa atenueze socurile protectia impotriva campurilor electromagnetice prin carcase speciale realizate in acest scop imbunatirea controlului calitativ pentru depistarea defectelor" chiar si a celor minore" dar care ar putea afecta durata de viata a circuitului protectia prin sigurante fuzibile a circuitului Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra tehnologiilor electrochimice.

a)7entru c) in cazul lustruirii electrochimice nu se creaza stratul Scaruisat$ de la suprafata metalului lustruit" astfel prelucrarea ulterioara va fi mai usoara in cazul lustruirilor se observa o netezire a microasperitatilor net superioara celor obtinute prin lustruirea mecanica se poate realiza depunerea metodelor pe suprafata unor piese de forme complicate" pe care nu sar putea realiza depunerea prin placarea se realizeaza decapari mai bune decat prin procedee mecanice" fara consum atat de mare de energie mecanica se poate realiza rectificare mai buna a anumitor suprafete &ontra> necesita un consum destul de mare de energie electrica anumite procese electrochimice creeaza vapori toxici si reziduri poluante

%1

111. a)7entru -

in cazul depunerilor electrochimice pot rezuta in grosimea metalului depus bule de gaz nu se pot prelucra piese exagerat de mari" dimensiunile acestor fiind limitate de dimensiunea Sfoii$ de tratare pretul electrolitilor utilizati in anumite procese sunt destul de mari electrolitul poate ataca peretii baii de prelucrare

Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra prelucrrii prin electroeroziune.

productivitate mai buna calitate suprafetelor prelucrate este mai buna nu exista consum de scule abrazive sau panze de fierastrau ca in cazul prelucrarilor mecanice nu produc praf si pulbere metalica in urma prelucrari ca metodele mecanice prin aceasta metoda pot fi prelucrare metale mai dure decat cele preluctrate prin metodele mecanice este posibila o prelucrare mai rapida decat prin metodele mecanice si nu necesita consum de energie mecanica

b)&ontra > 115. au consum energetic mare produc vapori toxici care in unele cazuri afecteaza sanatatea operatorului uman daca nu se respecta masurile de protectie a muncii pot rezulta accidentari cum ar fi arsurile sau electrocutariile prelucrarile prin electrocoroziune sunt mai greu de controlat decat cele mecanice pot provoca armonici parazite in cadrul retelei de alimentare (distorsiuni). 7rezentaOi pe larg" ( argumente pentru Pi ( argumente contra prelucrHrii prin ultrasunete.

a)7entru> prelucrarea prin ultra sunete se poate aplica unor piese foarte dure care ar fi imposibil de prelucrat prin metode clasice se pot esecuta gauri cu orice profil precizia de prelucrare este foarte mare se pot prelucra si materiale fragile nu apar tensiuni remanente in piesa prelucrata in cazul gauririi se poate reagla precis adancimea gaurii realizate se aplica atat materialelor bune conductoare de electricitate cat si celor proaste

b)&ontra>

%5

128.

echipamentul necesar realizarii unor astfel de prelucrari este destul de costisitor necesita elemente abrazive destul de scumpe cum sunt carbura de Sbar$" carbura ce siliciu neagra au consumuri de energie electrica destul de mari pentru aplicarea acestui tip de tehnologie este nevoie de personal special instruit si familiarizat cu acest tip de echipament ultrasunetele pot crea stres fonic pentru operator Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra prelucrrii cu "ascicol de electroni.

a)7entru> se poate prelucra orice material metalic sau mineral indiferent de duritate se pot executa microprelucrarii care nu sunt posibile prin procedee clasice nu apar forte de aschiere putandu-se prelucra piese de grosimi foarte mici prelucrarea realizandu-se in vid nu exista posibilitatea conaminarii cu impuritatii a locului protejat procesul tehnologic este rapid si nu rezulta factori de poluare posibilitatea de obtinere a unei t f. mare si localizata foarte precis

b)&ontra> 121. echipamentul necesar are un cost foarte mare realizarea fizica a echipamentului este pretentioasa exploatarea impune tehnici speciale de protectie necesita calificarea superioara a operatorului uman care utilizeaza astfel de echipament in timpul prelucrarii prin aceasta metoda pot rezulta vapori toxici pentru operatorul uman Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de realizare a proteciei ':. benzile de mana sunt printre cele mai importante moduri de a controla incarcarea electrostatica a personalului" banda de mana mentine o persoana la acelasi potential cu pamantul podelele protectoare ajuta la descarcarea electrostatica a opertaorului incaltamintea *+ impreuna cu podeaua protectoare asigura descarcarea *+ benzile de picior asigura descarcarea electrostatica asemenea papucilor *+ imbracaminte care nu se incarca electrostatic suprafata de munca masa de lucru trebuie sa fie construita din materiale disipative electrostatic zona de munca protejata care asigura posibilitatea de conectare a tuturor suprafeteleor de munca" ustensilelor echipamentelor si dispozitivelor de pamantare la un punct comun

(8

122.

impachetarea corespunzatoare a echipamentelor sensibile *+ fata de masa protectoare covorul din material protector inpamantarea principala metoda de controlare a incarcarii electrostatice in cazul sculelor si echipamentului de lucru Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . principii ce stau la !aza proteciei ':. cel mai important princpiu este de a proiecta produse si linii de asamblare imune la efectele *+. 0cest principiu implica utilizarea de dispozitive cu o senzitivitate statica mai mica" asigurand o protectie mai buna pentru dispozitive" placi" lini de asamblare si echipament definirea nivelului de control necesar mediului de lucru.7rogramul de control 04*6= *+ (28.28 este definit pentru obiective care sunt sensibile la 188, TM2 identificarea si delimitareaariilor de protectie electrostatica ( 70" arii in care se vor manui obiecte senzitive si dispozitive si ariile in care va trebui sa se conecteze electric toate materialele conductive si disipatoare inclusiv personalul uman) eliminarea sau reducerea" generarea si acumularea de incarcare electrostatica (nici un fel de incarcare BC nici un fel de descarcare) procelele tehnologice si materialele trebuie mentinute la acelasi potential electrostatic disiparea si neutralizarea incarcarii electrostatice (inpamantarea si utilizarea de materiale conductive si disipative) prevenirea descarcarii a se produce la intalnirea dintre componenti si liniile de asamblare

12!. 12%. -

Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin . argumente n "avoarea proteciei ':. elimina defectele latente (ascunse) ale dispozitivelor sensibile *+ reduce numarul de rebuturi datorate defectari prin influenta *+ elimina inductia de camp ( orice obiect are este incarcat electrostatic este asociat unui camp electrostatic) care cauzeaza direct sau indirect daune dispozitivelor creste durata de viata a circuitelor electronice prin aceasta metoda se poate proteja chiar si opertaorul uman impotriva campurilor electrostatice puternice Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de eliminare a locurilor nguste dintr%un proces de "a!ricaie. multiplicarea locurilor de munca automatizare totala extinderea Sc..$ timpului de lucru divizarea operatiilor cresterea intensitatii muncii ( eliminarea timpilor intremediari) schimbarea tehnologiilor (inlocuirea suruburilor cu nituri)

(1

12(.

modificarea *+,urilor (inlocuire arcuri cu cleme) lucru in grup (sudare in grup - la mai multe piese simultan) distribuirea pauzelor neconcomitent calificare mai buna a fortei de munca policalificarea muncitorilor (calificare pentru mai multe locuri de munca) lasarea de marje de timp Prezentai pe larg, . argumente pentru i . argumente contra armrii chimice a izolaiilor electrice.

a)7entru> se realizeaza cotele de gabarit cu toleranta mult mai stransa decat la armarea mecanica" datorita faptului ca tehnolgoia asigura totodata o fixare rigida si o centrare a pozitiei reciproce izolator-arama se asigura armarea individuala sau simultana a mai multor izolatoare se pot realiza armari reversibile" adica armari care pot fi indepartate fara distrugerea izolatorului ca in cazul armarii chimice cu sulf sau armari ireversibile care nu se mai pot indeparta fara distrugerea izolatorului ca in cazul armari chimice cu rasini sintetice riscul de aparaitie a rebuturilor este mai redus decat in cazul armari mecanice a izolatorilor se evita fisurarea izolatorilor ceramice (prin armare mecanica se risca fisurarea izolatorilor de portelan)

b)&ontra> 12). timpul necesar realizarii armarii chimice este mai mare decat in cazul armarii mecanice BC productivitate scazuta tehnologiile de realizare a armariilor chimce sunt mai pretentioase unele armari chimice sunt ireversibile procesul de armare chimica ete mai costisitor decat cel de armare mecanica in cazul unelor armari chimice rezulta vapori toxici periculosi pentru operatorii umani > ex> la armarea cu sulf si ma armarea cu chit de plumb Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de tropicalizare a echipamentelor elecrice. cea mai buna metoda de tropicalizare a echipamentelor electrice este inglobarea echipamentului in rasina. 0stfel se realizeaza protectia impotriva patrunderii umiditatii si disiparea termica mai buna utilizarea in cadrul echipamentului a izolatorilor sintetici care nu sunt atacate de microrganisme acoperirea circuitelor electronice cu un strat mai gros de lac pentru a asigura o protectie mai buna la actiunea umezeli utilizarea de carcase etanse pentru evitarea patrunderii umezeli

(2

12-.

realizarea de acoperiri de protectie la piesele metalice pentru evitarea oxidarii cu straturi de metal mai stabil chimic modificarea structurii metalului prin tratament chimic superficial" astfel incat pe suprafata sa sa se obtina componenti mai rezistenti dpdv chimic acoperirea pieselor metalice cu pelicule de material plastic utilizarea in cadrul circuitelor electronice de componente rezistente la variatile de temperatura evitarea carcaselor transparente" pentru impiedicarea patrunderi radiatiilor solare ce ar putea afecta functionarea aparatului ungerea cu vaseline de protectie anticoroziva a elementelor metalice mobile utilizarea substantelor care absorb umezeala ca silicogelul Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 "actori care in"lueneaz alegerea metodei de protecie anticoraziv a echipamentelor electrice. tipul climatului in care va functiona aparatul conditiile de exploatare ale produsului temperatura de functionare a echipamentului presiunea de functionare a echipamentului daca este cazul tipul de microclimat in care va functiona echipamentul dat de conditiile stric locale umiditatea umiditatea in conditii normale (18L) apare ca o pelicula de 8.81 8.881 Smium$ grosime la suprafata corpului. 0ctioneaza prin coroziune asupra metalelor" asupra materialelor electroizolante" actioneaza micsorand rezistenta de izolatie de suprafata si de volum" scade tensiunea de strapungere temperatura are influenta asupra proprietatilor materialelor praful si nisipul impreuna cu umiditatea scad rezistenta de izolatie apa sarata sau marina cu actiune puternica de corodare a metalelor din cauza clorului si acizilor diluati dezvoltati in ea prezenta acizilor care provoaca oxidari rapide ale metalelor si formare de saruri ce se interpun la contacte prezenta sulfului ce creeaza sulfarea metalelor factorii biologici microorganismele corodeaza metalele prin pricese metabolice Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin . metode moderne de vopsire a echipamentelor electrice. vopsirea cu pistolul vopseaua este pulverizata cu aer comprimat prin ejectie > utilizand pistolul de pulverizat clasic vopsirea electrostatica principiul consta in divizarea particulelor de vopsea sub actiunea unui camp electrostatic si deplasarea materialului de vopsit incarcat electrostatic (-) de la capul Satomizor$ catre suprafata de acoperit (Y) sau actiunea linilor de camp vopsirea Selectroforetica$ prin descarcarea pe suportul metalic incarcat (Y) sau

121.

(!

125. 1!8. -

(-) a peliculelor de vopsea diluabilein apa incarcate cu sarcini opuse ca semn vopsirea prin imersiune ansablurior sau pieselor complexe se vopsesc prin cufundare intr-o cusca in care se gaseste materialul de acoperire cu fluiditate superioara celui utilizat la pulverizare > viteza optima de imersiune fiind !..(cm=s" durata de mentinere in cusca 2..% min vopsirea prin curgere

Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a calitii tehnologiei de vopsire. grunduirea realizata inaintea vopsirii" grundul constituind legatura dintre supreafeta de vopsit si vopsea utilizare procedeului de uscare prin convectie" prin acest procedeu piesele sau subansamblurile sunt incalzire in contactul cu aerul insuflat de ventilatoare in mod automatizat. &aldura patrunde prin stratul de vopsea din exterior si il usuca uscarea prin radiatie se realizeaza prin transferul de caldura de pe o suprafata radianta pe o suprafata vopsita" prezentand avantajul unui timp operativ mai redus cu 2(L in raport cu uscarea prin convectie curatarea cu perii de sarma a suprafetei de vopsit" manual sau mecanic curatirea cu pietre abrazive la piesele turnate si stantate curatirea cu ajutorul tobelor pentru indepartarea impuritatilor si oxizilor curatirea prin vibrare frecarea relativa a pieselor intre ele si cu mediul abraziv se realizeaza scuturarea recipientului cu un vibrator mecanic (cu excentric) curatirea pieselor prin sablare alicare consta in suflarea cu ajutorul aerului comprimat a unui jet de mare duritate (nisipi alice) care lovind piesele indeparteaza oxizii si impuritatile mecanice degresarea alcalina se aplica pieselor din otel si a celor din cupru" folosind solutiile de soda caustica" care dizolva substantele grase degresarea cu solventi organici > cu solventi inflamabili (benzina" petrol" toluen) sau solventi neinflamabili (tricloretilena si percloretilena) Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin . metode moderne de armare a izolatoarelor. armare mecanica se realizeaza prin interpunerea intre izolatorul ceramic si armatura a unor piese ce asigura fixarea rigida a izolatorului cu ajutorul fortei crescute prin forta de apasare la montaj armarea mecanica se clasifica astfel > armare mecanica cu piese si din mase plastice" armare mecanica cu piese metelice circuitoare" armare mecanica cu organe de asamblare feliate armare chimica cu sulf ca masa de armare se foloseste sulful obtinut prin topire sau distilare" ca masa de adaos se foloseste nisipul de cuart cu granulatie calibrata ce asigurea cresterea rezistentei mecanice (fara adaos sulful este sfaramicios" casant) armarea chimica cu rasini sintetice masa de armare este formata dintr-o rasina cu intarire la rece si masa de ados portelan macinat

(%

armare cu chit de plumb- pentru rezistente mecanice sporite. 2asa de armare este plumbul aliat cu Santimoniu$. 3opirea se realizeaza in recipiente sub hote absorbante.

((