Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic si Comercial

BULGARIA

Sghibart Laurentiu Gr !"

Bulgaria (bulgar #$%&'()* + B,lgariia) sau Republica Bulgaria (bulgar -./01%)2' #$%&'()* + Re3ubli4a B,lgariia) este o ar situat n partea sud-estic a Europei, n estul Balcanilor. Se nvecineaz cu Marea eagr la est, cu !recia "i #urcia la sud, cu Serbia "i Macedonia la vest "i cu Ro$%nia la nord, pe &luviul 'unrea. 'in ( ianuarie )**+, Bulgaria este $e$bru al ,niunii Europene. Am3lasarea Bulgaria este situata in partea de sud-est a Europei, in partea de nord-est a peninsulei Balcanice, intre latitudinile nordice -(.(-/si --.(-/ si longitudinile estice )).)(/ si)0.12/. Bulgaria are o supra&ata de ((* 3)0 4ilo$etri patrati care reprezinta ))5 din peninsula Balcanica. 6ungi$ea ei este de 7)* 4$ iar lati$ea de 11* 4$.6ungi$ea totala a liniei de &rontiera este de ))-7 4$. Bulgaria se $argineste la nord cu Ro$ania (linia de &rontiera este deli$itata de raul 'unarea si continua pe pa$ant in directia nord-est), la sud 8 cu !recia si #urcia, la vest 8 cu Serbia si Macedonia si la est 8 cu Marea eagra. Bulgarii, un trib turcic din 9sia central, au &ost asi$ilai de popoarele slavice situate pe actualul teriotriu al Bulgariei n secolul :;;, ur$%nd s se &or$eze pri$ul stat bulgar. <n secolele ce au ur$at, Bulgaria s-a luptat cu ;$periul Bizantin spre a-"i a&ir$a un loc n Balcani, dar la s&%r"itul secolului =;:, ara a &ost cucerit de ;$periul >to$an. Bulgaria "i-a rec%"tigat independena parial n ur$a rzboiului ruso-ro$%no-turc ((0++ - (0+0), n &or$ de principat autono$, ur$%nd s &ie procla$at un regat co$plet independent n (3*0. <ntre (3() "i (3(1 a &ost

i$plicat n Rzboaiele balcanice, o serie de con&licte cu vecinii si, pe durata crora Bulgaria a variat n $ri$e. <n ti$pul ?ri$ului Rzboi Mondial Bulgaria a participat alturi de ?uterile @entrale. <n&r%ngerea a dus la pierderea #raciei de vest. <n cursul celui de-al doilea rzboi $ondial a paricipat alturi de ?uterile 9Aei, dar dup intrarea sovieticilor n guvern ((3--) s-a alturat aliailor. Bulgaria a intrat n s&era de in&luen sovietic dup cel de-al doilea rzboi $ondial "i a devenit o republic popular n (3-2. 'o$inaia co$unist s-a ncBeiat n (33*, c%nd n Bulgaria au avut loc alegeri $ultipartite. Bulgaria a aderat la 9#> n )**- "i a aderat la ,niunea European n )**+, la ( ianuarie. ?re"edintele Bulgariei, care este "e&ul de stat "i co$andantul "e& al ar$atei, este ales pentru un ter$en de cinci ani. Rolurile principale ale ?re"edintelui sunt organizarea datelor pentru alegeri "i plebiscite, reprezentarea Bulgariei pe plan internaional "i se$narea tratatelor internaionale. Este deas$enea "e&ul @onsiliului @onsultativ pentru Securitate aional. ?re"edintele are dreptul s blocBeze legislaia prin tri$iterea legii napoi la ?arla$ent, de"i dac o lege este votat a doua oar cu o $aCoritatea si$pl, nu are drept de veto. Bulgaria are un parla$ent unica$eral, &or$at din 9dunarea aional, sau 5arodno Sabranie. 9dunarea aional are )-* de $ebrii ale"i pentru ter$eni de patru ani. ?artidele politice trebuie s pri$easc $ini$u$ -5 din votul total naional pentru a &i reprezentae n ?arla$ent. 9dunarea aional este responsabil pentru &or$area legilor, aprobarea bugetului de stat, organizarea datelor pentru alegerile prezindeniale, selecia pri$ului $inistru, declaraii de rzboi, tri$iterea trupelor n angaCa$ente internaionale "i rati&icarea tratatelor internaionale

Cum sa a6ungi in Bulgaria @u avionulD @o$pania nationala Bulgaria 9ir, co$paniile private de transport aerian, zboruri cBarter $ai $ulte decat oricand, atat cat si co$paniile aeriene straine care &ace legatura intre Bulgaria si Europa, 9&rica, >rientul MiClociu si 9$erica de ord. @u $asinaD ?uteti intra in tara prin oricare punct va$al. ?er$isele de conducere straine sunt valide pe teritoriul Bulgariei. 9sigurarea este obligatorie 8 poate &i obtinuta atat preventiv cat si la punctele va$ale. 6i$ita de viteza in tara esteD 7* 4$EB in zonele populate, 3* 4$EB in a&ara zonelor populate, ()* 4$EB pe $agistrale. Statiile de ali$entare cu petrol sunt situate la &iecare )*-1* 4$. @u trenulD MaCoritatea traseelor de cale &erata europene trec prin Bulgaria. #renurile internationale &ac legatura intre So&ia si $ulte alte orase-capitale europene, iar traseele interne asigura legatura cu cele $ai $ari localitati din Bulgaria. 7asa3oarte si 8i e u au nevoie de vize cetatenii acelor state cu care Bulgaria are regi$ liber de viza sau turistii organizati cu pacBete turistice, dease$enea si cetatenii statelor ,E . Este necesar doar pasaportul valid pentru cel putin ur$atoarele 2 luni de la data plecarii. 'aca nu sunteti cetatean a ,niunii Europene sau a statelor $e$ber EF#9, aveti nevoie de viza pentru intrare in tara sau de viza tranzit, care sunt eliberate de a$basadele sau consulatele Republicii Bulgaria in strainatate. @etatenii Ro$aniei nu au nevoie de viza de sedere pe teritoriul Bulgariei pe o perioada $aAi$a de 1* de zile. u este nevoie sa prezentati un bilet de intoarecere la sosire in tara. @u toate acestea, trebuie sa va inregistrati la Botelul unde va cazati, sau daca vizitati

prietenii sau stati la un ca$ping - la cel $ai apropiat o&iciu de politie. In9orma:ii generale 'enu$ireD Republica Bulgaria 6ocalizareD n Sud Estul Europei(?eninsula Balcanic), supra&a total ((*.331,2 4$p. ?opulaieD +,3+- $ilioane (la *(.*1.)**(). @li$aD te$perat-continental ($oderat n ord "i cu unele caracteristici $editeraneene n Sud "i n zona litoralului Mrii egre). For$a de guvern$%ntD Republic se$i-prezidenial. Ge&ul StatuluiD !eorgi ?HR:9 >: ?ri$ MinistruD Sergei S#9 ;SIE: Ministrul 9&acerilor EAterneD ;vailo J96F; @apitalaD So&ia MonedD 6eva 6i$ba o&icialD bulgara ReligiiD cre"tin-ortodoc"i K 01,05L $usul$ani K (),-5L alte religii K *,)5L &r declararea religiei K -,)5. CLIMA Bulgaria are o cli$a te$perat continentala de tranzitie, cu aproAi$ativ )-** de ore insorite pe an. @li$a in partea de nord a Bulgariei este $oderat continentala, in ti$p ce in partea de sud este $ediu continentala tinzand spre cea Mediterana. @li$a in regiunile cu altitudinea de (3**-)*** $ deasupra nivelului $arii este $ontana si de-a lungul coastei Marii egre- $arina. @li$a in regiunile de pe litoralul $arii este $ai calda iarna si $ai racoroasa vara decat in

celelalte regiuni din interiorul tarii. #e$peratura $edie anuala este de (*,7.@. ;n ti$pul iernii te$peratura $edie scade sub *.@ si pe ti$p de vara se situeaza intre )).@ si )-.@. 9vand patru anoti$puri distincte, Bulgaria in general are parte de o cli$a &avorabila ceea ce reprezinta una din trasaturile ei principale. :erile sunt calduroase si uscate, cu u$editate relativa $oderata. ;ernile sunt reci. 'i&erentele locale sunt cauzate de altitudine si nese$ni&icativ de in&luentele oceanice in vest, de cele $editeraneene in sud-vest si $arine in est. 6unile cu cea $ai $are u$editate sunt 9prilie- Mai si oie$brie in interiorul tariiL ;unie, >cto$brie si 'ece$brie pe coasta $arina. ;n luna ;ulie, litoralul bene&iciaza de zile insorite si te$peraturi inalte, in $ediu )0.@E01.F iar te$peratura apei variaza intre )1)7.@E+1-++.F. 5atura :a va &ascina cu o creativitate si diversitate &antastica 8 &or$atiuni curioase ale rocilor si pesteri $isterioaseL coaste $arine cu nispuri auriiL gol&ulete linistite si peninsule $ici si ro$anticeL $unti ginganti cu piscuri &ioroase, lacuri ca oglina si paduri cu $irosuri i$batatoare. Bulgaria este renu$ita pentru tranda&irii de ulei care in&loresc in :alea #randa&irilor. Fauna Bulgariei nu este $ai putin interesanta, cu aproAi$ativ (1 *** specii si subspecii de ani$ale, sau aproAi$ativ (-5 din toate speciile Europene. ?escuitul este raspandit in lacuri, rauri, $are, iar vanatoarea- in zonele per$ise de pe dealuri, vai, paduri, $unti. Istorie; :a vor intoarce in ti$p cu cateva secole asa localitati ca ?lis4a, ?reslav si :eli4o #arnovo 8 resedintele pri$ilor tari, regi, Bani ai Bulgariei, sculptura de piatra a lui

Madara >$ul-@alL @o$oara de 9ur a #racilor, biserica BoMana, &rescele cavoului de la Jazanlac, linistea Manastirii Rila si asa orase ca JoprivsBtitsa, Melni4 and NBeravna 8 legendele le$nului, pietrei si a culorii. Traditii; 6e veti auzi in rit$ul, $elodia si ar$onia unica a cantecului popular bulgar, ini$a voastra le va si$ti in at$os&era vesela si sanatoasa a ritualurilor si sarbatorilor. 6e veti gasi in gustul eAcluziv al bucatariei traditionale si in aro$a &ina a vinului. Cultura; @ultura Bulgariei este &oarte bogata. 9ici pute$ enu$eraD descoperirile unice din $uzee , incluzand si cel $ai vecBi aur din lu$e, $inunatele colectii de lucrari $anuale a $esterilor batrani cat si cele a pictorilor $oderni din galeriile de arta, concerte clasice si &estivaluri de $uzica si dans popular, s.a.$.d. Acomodarea; Bulgaria se poate $andri cu o retea larga de spatii de aco$odare, incepand de la Boteluri luAoase de cinci stele pana la cele $ai si$ple de doua stele, Boteluri $ici si dragute si ca$ere private, care raspund la toate cerintele $oderne. ?uteti rezerva prin inter$ediul agentiilor turistice sau a o&iciilor de aco$odare. Mancarea; ;n Bulgaria puteti gasi di&erite categorii de localuri unde puteti servi $ancare variataD restaurante dintre cele $ai luAoase, taverne unde puteti servi bucate traditionale, restaurante specializate in bucatarii straine, &ast &ood-uri, pizzerii, nenu$arate ca&enele si patiserii. Restaurantele sunt descBise de la ora ((.** pana la $iezul noptii, dar de obicei, in ti$pul verii lucreaza non-stop si $ai ales in statiunile balneare. 7o3ulatia si religiaD 0 *** *** de oa$eni ce vorbesc li$ba bulgara. Engleza este vorbita aproape peste tot, in

special in statiunile balneare, Botele si restaurante. !er$ana si rusa sunt la &el, destul de raspandite. 3*5 din populatie sunt ortodoAi, (*5 - $usul$ani, $area $aCoritate din populatia de origine turca. Biserica bulgara este autono$a si este condusa de un ?atriarB. @apitalaD So&ia (pop. ( -** ***) >rase $ariD ?lovdiv, :arna, Bourgas, Rousse, Stara Nagora, Sliven, ?leven, :eli4o #urnovo, !abrovo, 'obricB, Blagoevgrad, ElBovo, :idin, Oa$bol, Justendil. 0* 5 din populatie este urbana. 'i&erenta de ti$pD !M#D P) ore ,nitati $onetareD 6ev Bulgar (B!6), bancnote cu ur$atoarele valoriD ),7,(*, )*, si (** leva, atat cat si $onede da valori $ai $ici. Trans3ort; Q transport publicD autobuse, tra$vaie, troleibuse Q taAi Q $asini arendateD D 9:;S, Iertz, ;ntertel, Europcar, Budget and ;nternational @ar Rental in So&ia, orasele $ari si statiunile balneareL co$panii private $ai $ici in alte localitati. Servicii $edicaleD 9cordarea pri$ului aCutor $edical si consultanta sunt gratuite in sectiile de urgenta. @urs valutarD Banci si o&icii de scBi$b valutar. @ursul scBi$bului valutar este anuntat in &iecare zi. Bucataria si vinurileD bucataria bulgara este o adevarata ispita pentru gur$anzi. Bucataria bulgara are $ulte trasaturi co$une cu $aCoritatea tarilor din Balcani si #urciaD condi$ente iuti, $ulte legu$e, un gust picant.

@ele $ai populare gustari nationale suntD salata ciobaneasca, tarator, cBebab, dol$a. Si nu in ulti$ul rand, in tara in care se cultiva circa (1** soiuri de vita de vie, la $asa $ereu este prezent un vin eAcelent. ?returile in restaurante nu sunt inalteD un paBar cu bere bulgara costa *,0* ,S', un paBar cu vin 8 putin peste ( ,S', o portie de salata ciobaneasca 8 (,7 ,S', cea $ai scu$pa gustare calda costa in Cur de 7,7 ,S'. #ele&oanele de urgentaD - ?olitia - (22 - 9$bulanta - (7* - Serviciul de depanare - (-2 <conomie Econo$ia Bulgariei s-a contractat dra$atic dup (303 prin pierderea pieei sovietice, de care econo$ia bulgar era str%ns legat. ivelul de trai a sczut cu -*5, dar se a"teapt s ating nivele pre-(33* p%n la &inalul lui )**1. <n plus, sanciunile > , $potriva ;ugoslaviei "i ;ra4ului au continuat s duc n declin econo$ia bulgar. ?ri$ele se$ne de revenire au aprut n (33-, c%nd ?;B-ul a crescut "i in&laia a sczut. <n (332, totu"i, econo$ia s-a prbu"it datorit re&or$elor econo$ice srace "i un siste$ bancar instabil. 'in (33+ ara s-a a&lat pe traiectoria revenirii, prin cre"terea ?;Bului la o rat de --75, cre"terea F';, stabilitatea $acroecono$ic "i aderarea la ,E stabilit pentru )**+. !uvernul curent, ales n )**(, a pledat pentru $eninerea obiectivelor econo$ice adoptate de predecesorul su n (33+. <n ciuda &aptului c prognozele econo$ice pentru )**) "i )**1 au prezis cre"tere continu n econo$ia bulgar, guvernul nc are de a &ace cu o rat a "o$aCului $are "i standarde

sczute de via. Bulgaria, ca "i Ro$%nia a aderat la ,niunea European la ( ianuarie )**+. Demogra9ie @on&or$ recens$%ntului din )**(, populaia Bulgariei este n principal de etnie bulgar (01.35), dar conine "i dou $inoriti $ari, de turci (3.-5) "i de rro$i (-.+5). Restul de )5 consist din $ai $ulte $inoriti $ici, incluz%nd ar$eni, ttari, greci, ru"i, ro$%niPvlaBiParo$ani (((30, ucraineni, gguzi "i evrei. 0-,05 din populaia bulgar vorbe"te li$ba bulgar, o $e$br a grupului slavic, care este singura li$b o&icial, dar sunt vorbite "i alte li$bi, con&or$ etniilor eAistente. MaCoritatea bulgarilor (01.35) sunt cel puin no$inal $e$bri ai Bisericii >rtodoAe Bulgare, biserica naional est-ortodoA. 9lte religii includ ;sla$ul (().(5), Ro$ano-@atolicis$ul ((.+5), ;udais$ul (*.05), ns eAist "i $e$bri ai bisericii protestante, !regorio9r$ene ".a. printre restul de (.25 din ceteni. Regiunile Bulgariei Bulgaria este $prit n )( de regiuni. <$prirea ad$inistrativ curent a arii a &ost &cut n (33- c%nd cele "apte provincii au &ost trans&or$ate n )0 de regiuni. Regiuni

!eogra&iaD Bulgaria este situata in partea de sud-est a Europei, in peninsula Balcanica. >cupa o supra&ata de aproAi$ativ ((( *** 4$ p. STATIU5IL< D< 8ARA =>olotie 7es4i= 8 statiunea, care se potriveste ideal pentru oa$eni de orice varsta. ?e langa &ru$usetea naturala, ea dispune de o at$os&era caracteristica, creata de $ultiplele localuriD ca&enele, $agazine, centre sportive si $ult divertis$ent. ;$binarea acestora, sportul, eAcursiile, pli$barile, viata activa de noapte o&era turistului oportunitatea de a se odiBni de $inune. RS&. @onstantin si ElenaR 8 cel $ai vecBi co$pleA de odiBna de pe $alul $arii egre din Bulgaria. ;zvoarele $inerale atrag anul intreg a$atorii. 9ici este unul din locurile, unde poti ad$ira &ru$usetea redata de peisaCul $ariti$, de $icile gol&uri de nisip, de stancile i$prastiate Baotic si de $aretul gol& in &or$a de se$icerc. =Albena= 8 cel $ai tanar si de nord co$pleA de odiBna, este renu$it prin arsenalul arBitectural de -* de Boteluri. R9lbenaR 8 una din cea $ai atractiva statiune de odiBna a BulgarieiD o $are linistita si calda, adanci$ea careia la o distanta de (**-)** $ de la $al nu depaseste (,2 $. ;n vecinatatea co$pleAului este situata rezervatia naturala RBalataR cu o co$binatie speci&ica de anturaC $ariti$ si padure de liane.

=Solnecinii Bereg= 8 este situat intr-un gol& pitoresc de &or$a unui se$icerc. ?laCa are o lungi$e de 0 4$, cu un nisip &in galben-auriu. 'unele naturale, $area linistita 8 &ara &luAuri si re&luAuri, zona artagatoare de parcuri, aerul curat i$binat cu briza $arii 8 asa ne apare acest $inunat tar$. @o$pleAul de club =Rusal4aR 8 o alternativa $inunata a statiunilor ani$ate de pe litoral, un loc $inunat de odiBna cu &a$ilia si de practicare a sportului activ. 9ceasta statiune balneara $oderna a &ost construita de co$pania &ranceza R@lub MedR, iar nivelul deservirii :a va i$presiona placut. =5esebr= 8 perla tar$ului de Sud a Marii egre, este unul din cele $ai vecBi orase din Europa. 9rBitectura $inunata din epoca $edievala si a Renasterii, ur$ele antice a diverselor civilizatii creaza o posibilitate $inunata de odiBna si divertis$ent. Statiunea este concentrata in Botelurile de &a$ilie si in aparta$entele particulare, dotate con&ortabil si $ulti&unctional. =So o3ol? 8 cel $ai vecBi oras de pe tar$ul Bulgariei. @asele din zona, declarate $onu$ente arBitecturale sub egida , ES@>, capelele si bisericile autentice, strazile pavate, $uzeul arBeologic si portul, $area blanda si plaCele trans&or$a orasul intr-o &orta de atractie a turistilor din lu$ea intreaga. STATIU5IL< D< IAR5A

Statiunea balneara =7am3orovo= 8 o statiune ro$antica, situata in Rini$aR $untilor Rodopi in preaC$a padurilor

de pini alpini si a ca$piilor insorite. ;arna este indelungata si balnda (se si$te in&luenta Marii Egee), zapada se $entine din dece$brie pana in $ai. ?a$porovo este renu$it datorita naturii sale originale si $inunatelor peisaCe pitoresti. Statiunea a cucerit turistii cu $inunatele trasee pentru scBi 8 de la cele $ai si$ple pana la cele $ai co$plicate partii, pe care scBiorii isi pot de$onstra $aiestria. 9cesti &ai$osi $unti au &ost &redonati de poetul antic >r&eu, care a locuit in aceasta zona. ;nalti$ea statiunii este de (27* $ peste nivelului $arii. Statiunea balneara =Borovet= 8 una dintre cele $ai $ari statiuni $ontane din Bulgaria. Este situata in partea de nord a $untelui Rilana, la o altitudine de (1** $, la poalele $aretului pisc din Balcani 8 Musala ()3)7 $) si dispune de cel $ai $are arsenal de partii si trasee pentru scBiat. 9ici s-a petrecut de doua ori ca$pionatul $ondial al cupei alpine, &apt ce vorbeste despre nivelul calitatii partiilor si traseelor o&erite. ?redo$ina o cli$a idealaD in ianuarie te$peratura nu scade sub 8 7.@. Borovet este atractiv atat prin conditiile $inunate pentru scBiat cat si prin &ai$oasa viata de noapte. @Biar in decursul celui $ai indelungat concediu n-o sa-ti aCunga ti$p sa vizitezi $ultiplele restaurante si baruri. #e$peratura $edie anuala este de P7,7.@. Stratul de zapada se $entine in decurs de (** zileEan. @o$pleAul este dotat cu tele&erice si trasee $ontane pentru scBiat. 6a dispozitia turistilor sunt 0 Boteluri si ) zone cu vile, (in total 17** locuri), restaurante, baruri, discoteci. Statiunea balneara =Bans4o= 8 cea $ai tanara statiune $ontana, situata la poalele lantului $ontan ?irin. ;n co$paratie cu alte statiuni, aici pe langa aglo$erarea de Boteluri, centrele de divertis$ent si agre$ent, restaurante si baruri $ai este si un adevarat orasel cu traditia si istoria sa. Este un orasel con&ortabil si linistit. 9ici predo$ina o

iarna indelungata si linistita care contribuie la incadrarea per&ecta a statiunii in practicarea sporturilor de iarna. Statiunea se a&la la altitudinea de 317 $. 6ungi$ea celui $ai $are traseu pentru scBi atinge )2** $. 9?E6E M; ER96E S; B96 E>6>!;9 Bulgaria se a&la pe unul dintre pri$ele locuri din Europa si bazinul Mediteranian dupa nu$arul de izvoare subterane, $aCoritatea dintre care dupa co$pozitia cBi$ica si calitatile $edicale sunt unicale. 9ici se intalnesc toate tipurile de ape $inerale. a$olul terapeutic se eAtrage de pe &undul li$anurilor si lagunelor de pe litoralul Bulgariei, care o&era o ga$a larga de servicii terapeutice. 9cest arsenal de &actori terapeutici de care dispune Bulgaria, &avorizeaza lecuirea e&ectiva a di&eritor $aladii cu ape $ineral si na$ol terapeutic. 9ici se trateaza in&la$atiile si co$plicatiile siste$ului loco$otor, trau$ele psiBice si neurologice, dereglarile cardio-vasculare, pul$onare, di&erite boli cronice, insu&icientele ortopedice, trau$e s.a. <@CURSIi ;n Bulgaria sunt peste 1* $ii de $onu$ente istorice din di&erite epoci, 12 rezervatii cultural-istorice, (2* de $anastiri, 11* $uzee si galerii. @ele $ai des vizitate $anastiri suntD Manastirea Rila, BacicovscBi, RoCenscBi, #roianscBi, Ne$enscBi, ?reobraCenscBi si $anastirea rupestra 9ladCa. :a reco$anda$ de ase$enea sa vizitati parcul-$uzeu national Sipca de pe ti$purile razboiului ruso-turc din (0++-+0, $untele @restov 8 lacasul s&ant in $untii Rodopi, orasele vecBi esebr, Sozopol, Jazanlinscaia 'olina Roz

For$alitati de intrare Regi$ul de intrareD @etatenii Republicii Moldova au nevoie de vize de intrare. #aAa consulara constituie )* ,S'. @opiii pana la () ani bene&iciaza de vize gratis. @opiii pana la (0 ani, care calatoresc &ara parinti, au nevoie de per$isul parintilor pentru calatorie, intarit notarial. ;n cazul calatoriei copilului pana la (2 ani doar cu unul dintre parinti este necesar acordul celui de al doilea parinte, intarit notarial. 6a intrarea in tara, toti pri$esc carnetul de inregistrare, care trebuie co$pletat si pastrat pana la s&arsitul calatoriei, iar la iesirea din tara, de reintors la controlul va$al. :izele pentru o calatorie scurta se per&ecteaza in decursul a + zile lucratoare, iar cele urgente pentru o calatorie scurta 8 in decursul a 1 zile lucratoare (P -7 ,S'). 9ctele necesare pentru pri$irea vizei pentru o calatorie scurta rezultata dintr-un obiectiv turisticD pasaport, o &otogra&ie color 1,7A-,7 c$. #er$enul de valabilitate al pasaportului sau a altor acte ecBivalente, trebuie sa &ie cu $ini$u$ 1 luni $ai $are ca ter$enul de valabilitate al vizei, indicat in ancBeta. ;nspectia va$alaD u eAista un control deosebit, nu este nevoie de o declaratie speciala nici de intrare, nici de iesire.

Strainilor le este per$isa introducerea in tara &ara taAa a )** tigari sau 7* tigarete, a unui litru de bauturi alcoolice tari sau a doi litri de vin, a cadourilor in cantitati rezonabile si o cantitate neli$itata de valuta straina. Se supun declaratiei va$ale biCuteriile, ca$erele video, calculatoarele si alte obiecte de valoare. 6a iesirea din tara, valuta straina in su$a de $aAi$u$ (.*** ,S' se poate trece &ara vreun docu$ent oarecare, dar su$a de la (.*** la (*.*** ,S' neaparat se trece in declaratia va$ala. 'aca su$a valutei depaseste (*.*** ,S', obligatoriu se prezinta actele de provenenta a su$ei. Biserica Ortodox Bulgar 6a nceputul dezvoltrii sale, Biserica bulgar a oscilat ntre Bizan "i Ro$a, dar, n cele din ur$, din secolul = a r$as de&initiv legat de destinele >rtodoAiei. ?oporul bulgar, a nt%$pinat $ari di&icultii de-a lungul secolelor, aceste di&icultii au &ost de cele $ai $ulte ori datorate nvecinrii cu turcii, care erau pornii pe distrugere "i pe ocuparea unor noi teritorii. #urcii au distrus independena politic "i bisericeasc a Bulgariei, destr$%nd orice "ans de supravieuire a credinei bulgare ortodoAe, iar $aCoritatea episcopiilor, &iind ocupate de greci. Situaia bulgarilor era devastatoare nu aveau ni$ic D nici stat, nici biseric liber, nici "coli ori cri sau alte a"ez$inte culturale. 'ac ne g%ndi$ c "i conductorii bulgari ( preoi, $eseria"i "i negustori ) "i-au desprins $ai nt%i n li$ba greac pri$ele rudi$ente de "coal "i nvtur, vo$ nelege u"or de ce contradiciile de ordin cultural "i bisericesc erau inevitabile "i de ce a &ost i$posibil ca n &aa celorlalte nea$uri con"tiina de sine a poporului, a bisericii "i li$bii bulgare s nu se trezeasc.

<n sud-estul european, $iClocul secolului al =;=-lea reprezint pentru populaia ortodoA bulgar perioada de rena"tere naional. @lerul bulgar lupt pentru nlturarea ierarBiei &anariote "i pentru introducerea li$bii bulgare n "coli "i biserici. 6upta pentru independena Bulgariei, publicarea de cri iar $ai t%rziu de reviste "i ziare, n&iinarea de "coli "i o&icializarea li$bii "i culturii au constituit pri$ii pa"i spre revitalizarea naiunii. 'e ase$enea, au &ost luate $suri pentru eliberarea politic. @lugrul ?aisie a venit n (+2), din Iilandrul ($%nstire) 9tBosului cu $inunata lui carte despre S;storia Bulgariei E;storia slavo-bulgarT, pe care a rsp%ndit-o n toat ara, ea av%nd un i$pact i$ens asupra $entalitii bulgarilor. 'e"i era o persoan bolnvicioas, el n-a ncetat s caute ti$p de doi ani, n $%nstirile S&%ntului Munte "i n strintate, in&or$aii re&eritoare la istoria poporului "i a bisericii sale. ;storia clugrului bulgar ?aisie de la Iilandar a declan"at nceputul unui proces cultural "i politic, reu"ind s lu$ineze generaii ntregi n calea spre progres, care a durat p%n la s&%r"itul secolului al =;=-lea, concretizat prin unirea bulgarilor "i obinerea independenei, la nceputul secolului al ==-lea. Turismul Este un sector econo$ic i$portant al Bulgariei, contribuind cu aproAi$ativ 75 la ?rodusul ;ntern Brut. @a atractii turistice, eAista $ai $ulte locuri istorice precu$ "i staiuni de iarnD Borove, Bans4o "i ?a$porovo. 9lte staiuniD essebar, Sozopol "i :arna sunt situate pe coasta Mrii egre "i sunt populare vara. Balcic Este un orasel situat pe tar$ul Marii egre, in Bulgaria, la circa 2* de 4$ de :a$a :ecBe. ;ntre anii (3(1 8 (3-* a apartinut Ro$aniei, in ur$a celui de al doilea razboi balcanic (iunie - august (3(1). ;n (3-*, @adrilaterul, inclusiv Balcicul, a &ost redobandit de Bulgaria. @astelul U@uibul linistitV, resedinta pre&erata a Reginei Maria a Ro$aniei, se a&la in Balcic, este inconCurat de o

gradina botanica, la &el de celebra, unicat in Europa centrala si de est, in special datorita colectiei de cactusi. ?entru $ult ti$p orasul a &ost supranu$it >rasul 9lb, deoarece in Cur se gasesc dealuri albicioase. 'e alt&el, intregului tar$ i s-a spus, din aceleasi $otive, @oasta de 9rgint. ;n prezent, brosurile din Bulgaria care prezinta orasul il nu$esc Uperla litoralului bulgarescV. 'oua atractii turistice i$portante, a&late in relativa apropiere, sunt @apul Jalia4ra, situat la circa 17 de 4ilo$etri distanta, si oraselul essebar, ceva $ai departe 8 circa ()* de 4ilo$etri. 6a o distanta $ai $ica se a&la si salba de statiuni turistice, printre care 9lbena si isipurile de 9ur. 5essebar Este un ora" si staiune turistic n regiunea Bourgas din Bulgaria, situat la circa ()* 4$ sud de Balcic. Este a$plasat pe o peninsul lung de 07* $ "i lat de 17* $, n care se aCunge printr-un ist$. <n ti$pul eAistenei sale ndelungate, "i-a pierdut (E1 din teritoriu, &iind acoperit de $are. Sub ap, la 0* de $etri distan de r$, nc se pot vedea r$"iele zidurilor &ortreei. <n prezent se a&l conservat doar zidul de vest cu poarta, care apr ora"ul de continent. essebar este unul dintre cele $ai vecBi ora"e din Europa, construit pe vecBile ruine ale a"ezrii trace UMesa$briaV , Uora"ul lui MelsaV. >ra"ul "i-a pstrat i$portana ca port de-a lungul do$inaiei turce. 9u &ost construite nave "i s-a &cut co$er cu gr%ne "i le$n. 'up eliberare, essebar s-a trans&or$at ntr-un $ic ora" de pescari. <n ti$pul eAistenei sale, ora"ul a gzduit "i un episcop, &iind "i centru episcopal. <n (372 ora"ul a &ost procla$at rezervaie arBitectural "i arBeologic. Ruinele antice ale zidurilor &orti&icate, cu pori, care dateaz din secolele ;;;-;:, bisericile din secolele :-:;, cele pstrate din secolele =-=;, din perioada $edieval "i cele 2* de case din perioada rena"terii dau ora"ului "i n prezent o at$os&er cu totul special. 6egendele spun c n ti$pul eAistenei sale, n essebar au eAistat peste -* de biserici. <n prezent

eAist ns date certe doar pentru )2 dintre ele. Mo"tenirea cultural a vecBiului ora" poate &i observat de turi"ti n cele patru $uzee eAistenteD Muzeul de arBeologie, Muzeul etnogra&ic, Biserica S&. Gte&an care conine &resce din perioada secolelor =;=-=:;; "i Biserica S&. Spas care conine &resce din secolul =:;;. 'in (301, ora"ul vecBi din essebar este nscris n patri$oniul $ondial , ES@>. 8arna Este un ora" n estul Bulgariei, situat pe coasta de vest a Mrii egre. Este un i$portant port $ariti$ "i staiune balnear. :arna $ai este nu$ita si Wcapitala $ariti$ a BulgarieiV, deoarece este cel $ai $are ora" de coast bulgar. :arna a &ost de ase$enea pentru $ult ti$p baza Marinei Bulgare. <n prezent, aici se a&l un Muzeu aval, cu o nav-$uzeu. So9ia. >data aCunsi in So&ia, puteti cunoaste orasul incepand cu o pli$bare pe Bulevardul :itosBa, o zona cocBeta, dedicata $ai ales cu$paraturilor, dupa care va veti opri cu siguranta pentru a savura o ca&ea , poate la bistroul Iavana. ?uteti continua cu o vizita in gradinile ce inconCoara ?alatul de @ultura, un loc pre&erat de recreere pentru $aCoritatea locuitorilor. 'e ase$enea, ?iata ?arla$entului este un loc i$presionant ca si biserica 9leAander evs4i. 9tractiile turistice sunt date de peisaCul $ontan si litoralul Marii egre, cunoscut pentru nisipurile &ine, speci&ice acestei tari. :arna este statiunea vedeta a litoralului Bulgariei. Statiuni turistice Albena 9lbena este una dintre cele $ai &ru$oase staiuni de pe coasta Mrii egre. 9lbena este locul unde $area se nt%lne"te cu nisipul. Staiunea este o delectare pentru toate v%rstele, cu &%"ii de nisip "i o $are cristalin.

9lbena o&er &iecruia c%te ceva. 9lbena, cu plaCa ei de 2 4$, este situat la 1* de 4$ de capitala $ariti$ a Bulgariei, ora"ul :arna. Staiunea o&er peste (-.3** locuri de cazare n -1 Boteluri () si stele), a"ezate pe $alul $rii sau pe dealurile apropiate cu vederi i$presionante spre $are "i rezervaia naional RBaltataR. Iotelurile sunt dotate cu tot con&ortulD televiziune prin cablu, linii tele&onice, restaurante, baruri, internet, servicii $edicale, rent-acar, sli pentru congrese, piscine, servicii sportive. 5isi3urile de Aur Este cea $ai $are statiune turistica din nordul Marii egre (peste (0** Ba). ;n perioada do$inatiei ;$periului >to$an erau nu$ite W>uzoun4ou$V 8 isipurile 6ungi. Este situata la (0 4$ nord-est de :arna si la -00 4$ est de So&ia. Nona este recunoscuta datorita nisipurilor, care sunt cele $ai curate de pe litoralul Marii egre. Este una dintre statiunile speci&ice litoralului bulgaresc, unde ploua putin, iar caderile abundente de zapada sunt eAtre$ de rare. @o$binatia dintre nisipul &in si auriu, apa li$pede precu$ cristalul si vegetatia abundenta constituie punctul de atractie pentru turistii din toata Europa. ?laCa este lunga de 1,7 4$ si lata pe alocuri pana la (** $. #e$peratura $edie pe ti$p de vara este de )+ - 1*@ iar te$peratura $edie a apei este de )7 8 )0@. Iotelurile sunt in proportie de 375 nou construite sau renovate in ulti$ii 1 ani, de o calitate deosebita, o&erind servicii eAcelente turistilor de toate nationalitatile. Este o statiune pre&erata de catre diverse categorii de turisti, deoarece au nu$eroase posibilitati de distractie. 'in eAcursiile organizate pe litorarul Bulgariei, &oarte apreciate sunt @roaziera ?iratilor sau vizita la essebar 8 un orasel antic &oarte bine conservat, de o &ru$usete rapitoare. ;nvestitiile $asive din ulti$ii ani au scBi$bat aceasta statiune in intregi$e, isipurile de 9ur devenind capitala turis$ului de pe litoralul Bulgariei. Iotelurile noi, de -X si 7X, o&era cele $ai bune conditii pentru petrecerea unui

seCur de vis, a unei vacante de neuitat. Mostenirea culturala si istorica EAista (** de obiective turistice nationale in Bulgaria, dintre care cele $ai i$portante trei se a&la in districtul :idin. 8idin 'istrictul :idin este localizat in partea de nord-vest a Bulgariei. Se invecineaza cu Ro$ania la 'unare si cu Serbia, Muntenegru si Montana. >rasul :idin se a&la pe $alul 'unarii, &iind port si o intersectie i$portanta de cale &erata si dru$uri (pe aici trece cel $ai scurt dru$ din Europa de :est catre Bulgaria). ;n :idin se poate aCunge cu trenul, pe apa si cu &errM-boat-ul (din orasul ro$anesc @ala&at). 'istrictul :idin este &or$at din (( $unicipalitatiD BelogradcBi4, BoMnitsa, Bregovo, :idin, !ra$ada, 'i$ovo, Jula, Ma4resB, ovo Selo, Ruzintsi si @Buprene. Belogradchi4 Este situat la 7) 4$ sud-vest de :idin si la 7)* $ deasupra nivelului $arii. Fai$oasele roci de la BelogradcBi4 inconCoara orasul si ii con&era un anu$it &ar$ec. Este o asezare antica, cladita peste ruinele unui castel ro$an si eAista inca din Evul Mediu. 6a sud de oras se a&la &ortareata BelogradcBi4. 9ici, in partea cea $ai inalta (citadela) au &ost descoperite constructii ro$ane si constructii din Evul Mediu. Fortareata dateaza din perioada (0*7-(01+. Este alcatuita din trei parti (doua dintre ele nou construite). Supra&ata totala este de (*.)(( $p. 6a )** 4$ vest de R!ornoto JaleR (&ortareata de sus) se a&la asa nu$ita R6atin JaleR. Rocile BelogradcBi4 acopera o supra&ata de 1* 4$ lungi$e si 1 4$ lati$e. 9cestea constituie cele $ai &ai$oase obiective turistice naturale din Bulgaria. MaCoritatea sea$ana cu oa$eni sau ani$ale, castele, ciuperci, obeliscuri sau barci. 9u o inalti$e de )** $. ;$preuna cu &ortareata se a&la printre cele o suta de >biective #uristice ationale. @ea $ai vecBe cladire din oras este $oscBeea RIadza IMuseinR ((+7(). 'e

ase$enea $ai suntD R?anovata JasBtaR (casa lui ?ano -(0(*) - in care se a&la un $uzeu istoric, biserica RSveti !eorgiR ((020). ;n apropierea BelogradcBi4-ului se gasesc 1* de pesteri. 7estera Rabisha =Magura= este situata la nord-vest de BelogradcBi4 si sud-vest de RabisBa. Este una dintre cele $ai $ari pesteri din tara. 9re o lungi$e de (.+7* $ si i$preuna cu ra$i&icatiile sale - peste ).7** $. ;ntrarea in pestera se a&la la 1+* $ deasupra nivelului $arii si are iesire la lacul RabisBa. ?estera este bogata in stalactite, stalag$ite, are $ulte Boluri, unele dintre ele &iind i$ense. 9u &ost descoperite ur$e de locuinte, diverse unelte de $unca si orna$ente. ;n pestera au &ost gasite picturi in guano. !aleria cu picturi are 1** $ lungi$e pe aAa. Se a&la intre cele o suta de obiective turistice si i$preuna cu o supra&ata &orestiera de +( Ba constituie un obiectiv turistic. ;ntr-una dintre ra$i&icatiile pesterei se produce vin si sa$panie. 8idin Castelul =Baba 8ida= 9 &ost resedinta lui SBisB$an (&ondatorul ulti$ei dinastii de regi bulgari) si a &iilor sai, printre care tarul ;van Sratsi$ir. @astelul are doua ziduri inconCuratoare, o curte interioara si doua eAterioare. 9re o supra&ata de ),7 acri. @onstructia de baza este in spiritul epocii celui de-al doilea regat bulgar (secolele =;; - =;:). ?e zidurile lui se gasesc unsprezece turnuri. @astelul este inconCurat de un sant de aparare. RBaba :idaR reprezinta un $onu$ent de cultura de i$portanta nationala si este unul dintre cele o suta de obiective turistice bulgare. ,n $ic $uzeu de colectie este a$enaCat in interior, i$preuna cu alte atractii turistice. Este &olosit uneori ca decor de &il$e, scena de teatru, concerte, etc. ;n oras se poate intra prin cele noua porti (R4apiiR). ,nele dintre acestea s-au conservat &oarte bine pana in zilele noastre, la nord-sudD RFlorentinR, REnicBarR, R?azarR, RSta$bolR - pe uscat si R#opR, RSaraiR si R#elegra&R - pe $alul raului. RJaleR, i$preuna cu portile

sale, reprezinta $onu$ente culturale de i$portanta nationala. @ladirea ad$inistrativa RJona4R dateaza de la $iClocul secolului al =:;; - lea. 9ici a &ost resedinta $unicipalitatii :idin dupa (0+0. ;n prezent, aici se gaseste o eApozitie a Muzeului de ;storie din :idin. 'in perioada (+31-(0*+ au &ost pastrate MoscBeea si Biblioteca ?azvantooglu (a$andoua sunt $onu$ente de cultura). ,n alt $onu$ent de cultura de i$portanta locala este cladirea pentru cazar$e =Arastata 4a arma=B un edi&iciu in &or$a de cruce. ;n aceasta se a&la o eApozitie etnogra&ica regionala. ;n :idin eAista nu$eroase $onu$ente de cultura construite dupa eliberarea de sub ocupatia ;$periului >to$an (perioada )7 $artie - 2 aprilie (0+0)D Sinagoga ((03-)L Biserica RS&antul :eli4o$acBeni4 'i$itriR ((3)1)L Resedinta 9rBiepiscopului :idinului ((3)-) - de i$portanta nationalaL @ladirea #eatrului Municipal ((03( - pri$ul edi&iciu construit dupa eliberare)L !aleria de 9rta R i4ola ?etrovR (de i$portanta locala). Aula este orasul situat la 1) 4$ nord-vest de :idin. 9ici eAista ruine ale asezarilor tracice pre-ro$ane. ;n centrul orasului se a&la ra$asite ale zidurilor si turnurilor castelului ro$an Jastra Martis (secolele ;;; - ;:). #ot aici se a&la si Biserica RS&antul ?etru si ?avelR ((070). Ma4resBD satul Ra4ovitsa, este situat la -- 4$ de :idin si este in acest $unicipiu. Sub $untele R@BernoglavR, la 7 4$ nord-vest de Ra4ovitsa se a&la $anastirea RRa4ovisB4iR. 9 &ost in&iintata in secolele =-=;, iar in secolul =;: a devenit centru de activitate literara al Regatului :idin. :ecBea $anastire RS&antul #roitsaR este sub &or$a de cruce, decazuta sub ocupatia ;$periului >to$an, a &ost restaurata de pictorul din Sveta !ora, ?i$en So&iis4i

(secolul al =:;;-lea)L $anastirea a &ost invadata si arsa de $ai $ulte ori in secolele =:;;;- =;=, supravietuind doar vecBea biserica $onaBala. 6a inceputul secolului al =;=-lea a &ost construita o $ica intrare in biserica si in anul (0)7 biserica a &ost consolidata si pictata. ?otrivit notitelor donatorilor bisericii, Jrasto NaBariev si #eodosii JonstantinovicB i$preuna cu studentii lor au pictat biserica. Manastirea este unul dintre centrele educationale i$portante din regiune. 9 &ost i$plicata in pregatirea rascoalei din nord - vestul Bulgariei in anul (07*. ;n $e$oria revolutionarilor $artiri a &ost construita biserica RS&antul #roitsaR si a &ost declarat $onu$ent de cultura. Chu3rene Satul :arbovo se a&la in acest $unicipiu. ;n acest sat se gaseste o singura bazilica nu$ita RS&antul ;van JrastitelR a carei arBitectura nu s-a conservat. ?ictura $urala este din secolele =:-=:;. 9ceasta este considerata $onu$ent de arta nationala. Rezervatia de crestere a ani$alelor salbatice =Mid hurR este localizata in nord-vestul Bulgariei pe o supra&ata de (3.7** Ba, acoperind o parte din Stara ?lanina si @a$pia 'unarii. 9ceasta regiune are o altitudine variata (de la -7 la )(20 $), &or$and o vegetatie &orestiera di&erita. Speciile de copaci do$inante suntD &agul, steCarul, iar o supra&ata considerabila este acoperita de coni&ereD pin, brazi albi, $olizi. Fauna includeD caprioare, cerbi, porci $istreti, ciute, pisici salbatice si vulpi. ;n&or$atiile statistice arata o continua crestere a ani$alelor salbatice si o i$bunatatire a vanatului. Rezervatia de crestere a ani$alelor salbatice dispune de ur$atoarele cabane de vanatoareD =Sta4evtsi= - dispune de un aparta$ent si cinci ca$ere cu doua paturi si baie, o sala de $ese, o ca$era de oaspeti si instalatie de incalzire centrala. ROazovoR - dispune de doua ca$ere cu un singur pat si doua ca$ere cu doua paturi.

=RaCanovtsi= - are o ca$era cu un pat si baie. ?ensiunea o&era servicii turistice aditionaleD pBotoBunting, ecoturis$, turis$ speologic, degustarea vinurilor de calitate RMaguraR. Statiunea din @Buprene este situata la (0* 4$ de capitata So&ia, aici aCungandu-se prin $iCloace de transport rapide si convenabile. 'istante dintre orasele i$portanteD So&ia 8 :arnaD 1++.(2 4$ So&ia 8 BourgasD 1-(.+7- 4$ So&ia 8 ?lovdivD (1(.+(- 4$ So&ia 8 RousseD )7(.110 4$ 9$basade 9$basada Ro$aniei in Bulgaria 9dresaD Rue Sitnia4ovo, So&ia #ele&onD ** 173 3+1 1- () FaAD ** 173 3+( 12 (3 9$basada Bulgariei in Ro$ania 9dresaD Bucuresti, Str. Rabat nr. 7 #ele&onD *)(E)1*.)(.7* FaAD *)(E)1*.+2.7STATISTICI AL< BULGARI<I
?rincipalii indicatori de$ogra&ici in )**2
indicatori 'ensitatea populatiei pe JM patrat @resterea naturala 5 Rata seAualitatii (Yo$en per (*** $en) Structura rezidentilor 5 Rata dependentei varstei - 5 )**#otal 23.3 -7.) ( *2* (**.* --.3 ,rban . -).2 ( *+7 +*.* 1+.3 Rural . -((.( ( *)2 1*.* 2-.1 #otal 23.7 -7.( *2) (**.* --.7 )**7 ,rban . -).( *++ +*.) 1+.7 Rural . -().+ ( *)0 )3.0 2-.* #otal 23.1 -7.( ( *2(**.* --.1 )**2 ,rban . -).( ( *+0 +*.2 1+.7 Rural . -().( *1* )3.21.0

Rata nasterii - Z Rata totala a &ertilitatii Rata $ortalitatii - Z barbati &e$ei Mortalitatea nounascutilor - Z 6i&e eApectancM at birtB (Mears) barbati &e$ei Rata $ariaCului - Z Rata divortului - Z Mean age (Mears)D >& population >& $otBer atD ?ri$a nastere nastere 9l pri$u $ariaC barbati &e$ei

3.* (.)3 (-.) (7.+ ().+ ((.2 X+).23.( +2.) -.* (.3 -(.* )-.7 )7.0 )0.0 )7.7

3.1 (.(3 ((.3 (1.1 (*.2 (*.) +).0 23.7 +2.7 -.2 ).) 13.1 )7.) )2.)3.( )7.3

0.1 (.2( (3.)(.( (+.+ (7.1 +(.2+.3 +7.0 ).2 (.) -7.* )).)-.1 )+.7 )-.(

3.) (.1( (-.2 (2.) (1.) (*.XX+).2 23.* +2.1 -.1 (.3 -(.) )-.0 )2.) )3.( )7.0

3.2 (.)().* (1.7 (*.+ 0.3 +).3 23.1 +2.2 -.3 ).) 13.7 )7.2 )2.0 )3.)2.)

0.( (.72 )*.0 )).(3.) (-.2 +(.2 20.( +7.+ 1.* (.) -7.) )).7 )-.)0.* )-.7

3.2 (.10 (-.+ (2.) (1.1 3.+ XXX+).2 23.( +2.1 -.1 (.3 -(.)7.) )2.)3.1 )7.3

(*.( (.1( ().) (1.2 ((.* 0.2 +1.* 23.+2.7 -.0 ).) 13.+ )7.3 )+.* )3.2 )2.1

0.1 (.2* )*.+ )).1 (3.) (1.( +(.7 2+.3 +7.2 ).3 (.) -7.1 )).+ )-.7 )0.( )-.7

Hoteluri si asezari similare

Nopti petrecute in hoteluri si alte asezari 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Nights spent by residents : : 587164 4682 0 054 7 5 : : 587074 467128 140 2 8 : : : : 601624 60882 474129 494718 8 498 25 8 2921 1997 99 0 1998 1999 100 4 105 0 : : : : : : 660744 7 4511 7 6494 5 658 559698 580748 652 4045 4057 2662 0 6 2856 2000 2001 2002 10685 1086 11075

EU (27 countries) EU (25 countries) EU (15 countries) Euro !re! "e#giu$ "u#g!ri!

720144 568697 4091 2992 200 10899

EU (27 countries)

1995 1996 9487 9879

EU (25 countries) EU (15 countries) Euro !re! "e#giu$ "u#g!ri! 1995

9164 9567 8616 8941 67 6 7081 115 117 118 107 1996 1997 1998

9626 896 7091 118 100 1999

9718 10227 9015 9521 7090 7501 116 119 112 101 2000

10 64 10547 10744 964 9817 9985 7666 8429 8550 119 122 12 121 117 1 2001 2002 200

1055 9770 8 14 122 144 2004

Nopti petrecute in alte asezari


Nights spent by residents : : 404484 : : : : : : : : : : : : : : : :

EU (27 countries) EU (25 countries) EU (15 countries) Euro !re! "e#giu$ "u#g!ri!

: 495690

98678 9 720 9 074 41 857

407991 411095 42 6 6 427 41 449612 1 80 2 272 9644 926 48 9 28042 9099 2 9 5088 70422 9028 8860 21 4 4

289188 280729 277152 284 14 2927 1 11079 11148 10 94 9687 9460 814 646 487 516 455 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Sosiri in alte asezari


2001 2002 200 2004 2005 2006 %rri&!#s o' residents : : : 7280 8055 78460 :8 01 : : : : : : :

EU (15 countries) Euro !re! "e#giu$ "u#g!ri!

: : : 5246 5520 580 6 2 09 2 1 2298 2160 2185 2218 25 291 205 222 189 157

: 61695 2262 2241 152 127

: : 226 2240 2208 144 149 17

Nr de paturi in alte locatii

1995 : : : :

EU (27 countries)

EU (25 countries)

EU (15 countries)

Euro !re!

199 199 199 1999 2000 2001 2002 200 2004 6 7 8 1 7 : : : : : :128191 526 9 1 65 : : : : : :127 41 4 9 2 1267 : : : : 11 61114921168912 95 8 1105 : : : : 1010410 5210285109 0 514 15 508 16 505 10 501 15 21 19

20052006 1 721 1 6 5 12692 10671 295 20 : : : : :

"e#giu$ "u#g!ri!

524 529 528 52 518 22 19 22 21 17

Sosiri in hotel si alte locatii


1995 199 199 6 7 1998 1999 2000 2001 2002 200 20042005 %rri&!#s o' residents 27757 0941 0 9 22465 2 424 9 4 0912 8 2 9 7 9 200 6

EU (15 countrie s) Euro !re!

: 18751 6 1480

: :

: 2528 9 : 205512

: :

: :

: :

: :

: : :

"e#giu$

"u#g!ri!

154 164 7 15 127 178 2 2

1740 1862 2048 209

210 2119 22082 64

1409 1267 1 25 1207 1 55 14 1 150 1721

Indicatori: 1.sejuru mediu= (nr innoptari sau nr zile turist !turisti sositi sau cazati="###!1$%1=1.$& zile!turist %.gradul de ocupare='(nr innoptari sau nr zile turist !nr locuri cazare ( nr zile de )unctionare*(1##=("###!+%,%,+ (1##=#.&$1$%&.1=locuri de cazare ".densitatea turistica=turisti sositi!populatie=1$%1!$,$&###=%.1. turist!locuitor &.densitatea turistica pe supra)ata=turisti sositi!supra)ata=1$%1!11#,,".+=#.#1turist!/m% locuri de cazare =%1 1+0"#

Bi1liogra)ie
1.222.google.com %. BttpDEEen.zonebulgaria.co$E
1.BttpDEEYYY.guide-bulgaria.co$E

-.BttpDEEro.Yi4ipedia.orgEYi4iEBulgaria 7.BttpDEEYYY.Bartionline.roEtariEbulgaria.Bt$l 2.BttpDEEBarta.in&oturis$.roEEuropaEBulgariaEBulgaria.pBp[countrMKBulgaria +.BttpDEEYYY.balcic.net 0.BttpDEEYYY.ccidC.roEprogra$eEturis$Edistrictul\vidin.pBp]1 3.BttpDEEYYY.vacanteinbulgaria.roEdespre\nisipuriledeaur.Bt$l

EU (27 countries) EU (25 countries) EU (15 countries) Euro !re! "e#giu$ "u#g!ri! 3lte asezari colecti4e EU (27 countries) EU (25 countries) EU (15 countries) Euro !re! "e#giu$ "u#g!ri! 1995 : : 20 9 0 19190 1667 280

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 200 2004 2005 2006 198742 200074 19858 19895 211162 205987 206069 205791 2044 1 205 8 195 7 : 195922 197189 195660 195905 207984 202806 202709 202271 20059 201021 190499 : 189980 189 18 186851 186484 198492 192867 19227 191412 189405 1895 7 178787 : 1 612 1 2852 1 0 74 128648 1 6662 1 6425 145075 144541 14 04 142599 14 524 : 20 8 2062 2000 1998 2015 1998 20 4 2010 1957 1922 1899 : 526 52 477 51 518 648 679 755 849 1016 12 0 1996 : : : : 1714 24 1997 : : : : 1689 240 1998 : : : : 1655 21 1999 2000 2001 2002 200 2004 2005 : : : 186652 192880 20 1 208012 : : : 185920 192090 202442 207069 : 161760 175645 17 266 179 26 190915 195791 : 129611 141916 1 487 1 9047 14 108 159217 1646 16 5 1656 16 8 1601 1616 1550 192 188 160 159 210 290 25 2006 : : : : :