Expertiza unei cladiri

- proiect -

Profesor indrumtor: Prof. Dr. Ing. Vasile Rata

SUCEAVA 2012

Masterand: Ing. Daniel Cazac

Cuprins: 1. Consideratii generale 2. Motivarea efectuarii expertizei 3. Descrierea constructiei - conditii de amplasament - conditii functionale - conditii arhitecturale - structura de rezistenta - calitatea materialelor - starea de degradare a constructiei 4. Metode de investigare 5. Stabilirea masurilor de interventie 6. Concluzii si recomandari 7. Fotografii 8. Bibliografie

SUCEAVA 2012

1. Consideratii generale Expertiza urmeaza sa analizeze starea tehnica in care se afla cladirea in vederea schimbarii destinatiei acesteia din spital boli cronice in camin pentru persoane varstnice. Totodata se urmareste evaluarea modului de comportare a constructiei pe durata ei lunga de exploatare, a precizarii cerintelor de calitate si a definirii eventualelor solutii de consolidare. Masurile indicate in expertiza vor fi detaliate sub forma de proiect si vor fi avizate de expert in conformitate cu legislatia in vigoare. Pentru efectuarea expertizei obiectivul a fost examinat in mai multe randuri, luindu-se cunostinta de situatia actuala . Au fost cercetate conditiile de amplasament, alcatuire si functionalitate, particularitati structurale de alcatuire ( sistemului structural, tipul de fundatii, dimensiunile generale si alcatuirea sectiunilor elementelor structurale, proprietatile mecanice ale materialelor constituente), eventualele defecte de calitate a materialelor si/sau deficiente de alcatuire a elementelor, natura si amploarea degradarilor structurale, modul de utilizare a constructiei pe durata de exploatare si modul planificat al acesteia. De asemene, s-a procedat la analiza starii de degradare a subansamblurilor structurale, in functie de cauzele care au generat-o(actiuni statice si dinamice exercitate, calitatea materialelor de constructie, conditii de executie, exploatare si intretinere, consecintele generale si particularitatile de conformare, etc.). Nu au fost gasite nici unfel de date privind proiectarea si executia cladirii. Prezenta expertiza este intocmita in conformitate cu INDICATIV PI00 -3/2008 - COD DE PROIECTARE SEISMICA - PARTEA A III-A. Urmarirea comportarii in exploatare a cladirilor se face pe toata durata existentei lor si cuprinde ansamblul de activitati, privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor de calitate impuse prin lege, finalizandu-se printr-un raport de expertiza. Pentru a satisface aceste cerinte, expertiza urmeaza sa precizeze natura si intensitatea efectelor cauzate de actiunea cumulata a solicitarilor exercitate asupra cladirii pe durata de exploatare. Conform temei stabilite de beneficiar investigatiile efectuate in teren au avut ca scop acumularea datelor necesare precizarii cauzelor care au condus la aparitia degradarilor si au constat din urmatoarele operatii: analiza particularitatilor de alcatuire structurala a cladirii, cu evidentierea eventualelor modificari suferite de elementele componente, ca pozitie si conformare; elucidarea aspectelor referitoare la starea actuala a unor subansambluri structurale ale cadirii constand din:
SUCEAVA 2012

- efectuarea de cercetari privind tipul de fundatie si comportarea acestora in timp; - decopertarea unor portiuni de pereti si elemente de planseu, in scopul precizarii conditiilor de alcatuire ale acestora; - identificarea spectrului de fisuri ce se contureaza prin tencuiala si a altor deteriorari devenite vizibile; - efectuarea de calcule, in vederea evaluarii capacitatii portante a structurii de rezistenta in situatia actuala, operatie care necesita determinarea gradului de asigurare la actiuni seismice (R), la nivelul de incastrare al peretilor. Pentru ca solutiile de reabilitare preconizate in expertiza sa fie transpuse eficient in practica, se impune elaborarea unei documentatii de executie de catre o institutie specializata in astfel de lucrari, documentatie ce va fi avizata de expert, unde vor fi precizate in detaliu, tehnologiile si materialele ce urmeaza a fi folosite. Se mentioneaza in mod expres ca, modificarile efectuate ulterior avizarii documentatiei, de catre proiectant, constructor sau beneficiar, vor trebui, potrivit legislatiei in vigoare, sa fie aprobate de catre expert. Orice interventie unilaterala a unuia sau a mai multor factori ce intervin pe durata procesului de reabilitare a cladirii, fara consultarea prealabila a expertului, se situeaza in afara legii. 2. Motivarea efectuarii expertizei Expertiza s-a efectuat din urmatoarele motive: Analizarea starii tehnice in care se afla cladirea la ora actuala. Schimbarea destinatiei cladirii din Restaurant cronice in Camin pentru persoane varstnice Efectuarea unor lucrari de reabilitare structurala: consolidari la pereti, plansee ( bolti), elemente sarpanta. Reabilitarea din punct de vedere functional ceia ce impune reconsiderarea spatiilor de la demisol si parter pentru aducerea la noile cerinte. Efectuarea unor lucrari de amenajare a terenului din jurul cladirii pentru indepartarea apelor din precipitatii. Cadrul juridic necesar realizarii unor lucrari de interventii la constructiile existente, din care citam urmatoarele acte normative : LEGEA NR. 10/ 1995 - privind calitatea in constructii si prin Hotarirea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. INDICATIV P100 - 1 / 2006 Cod de proiectare seismica -Patrtea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri. INDICATIV P100 - 3 / 2008 Cod de proiectare seismica -Partea III Prevederi privind Evaluarea Seismica a Cladirilor Existente. NORMATIV P 130/1997 - privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor. ORDONANTA GUVERNULUI nr. 20/94 - privind reducerea riscului seismic al constr. Existente republicata in 2001. NORME METODOLOGICE de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 20/94 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente din 2002. ORDONANTA GUVERNULUI nr. 67/ 28 08. 1997 privind modificarea si completarea O.G. 20/94 privind punerea in siguranta a fondului construit existent. HOTARIREA GUVERNULUI nr. 925 / 95 - privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a
SUCEAVA 2012

proiectelor , a executiei lucrarilor si a constructiilor. LEGEA 50/1991 - privind autorizarea executarii constructiilorrepublicata prin H.G. 525/96 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism , cu modificarile si completarile ulterioare . Prescriptii tehnice utilizate la expertizarea constructiilor . CR 0 - 2005 Cod de proiectare . Bazele proiectarii structurilor in constructii. . STAS 10101/ OA - 77 : Actiuni in constructii . Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale. . STAS 10101/1 - 2001 : Actiuni in constructii. greutati tehnice si actiuni permanente. . STAS 10101 / 2A1 - 2001 : Actiuni datorate procesului de exploatare pentru constructii civile si industriale. . CR. 1-1.3 - 2005: Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor. . CR 6 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie .

SUCEAVA 2012

. N.P.I 12 - 2004 : Normativ privind proiectarea struct, de fundare directa. . NP 005/2003 : Cod pentru proiectarea structurilor din lemn.. 3. Descrierea constructiilor 3.1.- Conditii de amplasament: Pentru amplasament nu este un studiu geotehnic, motiv pentru care in aceasta faza au fost consultate studii pentru alte obiective din zona din care prezentam urmatoarele: Adancimea minima de fundare este Hf min. = - 1,20 m de la c.t. n. Terenul bun de fundare este argila plastic consistenta. Presiunea conventionala pe aceasta : pCOnv.= 200 kPa. Configuratia topografica: suprafata este inclinata dupa doua planuri. Amplasamentul studiat are stabilitatea generala si locala asigurata in contextul actual si nu este supus inundatiilor sau viiturilor de apa din precipitatii. Zona climatica este a III a . Zonarea vol. caracteristice a vintului - v = 41 m/s conf. NP 082 04 Zonarea val. caracteristicilor zapezii S,ok 2,5 KN/mp conform CR1.1.3-2005 3.2. Conditii functionale: Cladirea existenta a fost construita in urma cu aproximativ 100 de ani pentru functiunea de Spital de boli cronice. La demisol sunt spatii de depozitare(magazii materiale si alimente), holuri, bucatarie, spalatorie. baie comuna, grupuri sanitare, scara de circulatie pe verticala. Se pastreaza functionalul cu mici modificari. La parter: holuri, saloane, laborator, sala tratamente, grupuri sanitare si scara de accesla pod. Se propun lucrari de compartimentare cu pereti usori din ipsoscarton pentru a se obtine camere de cazare mai mici si cu dotari impuse de normele europene. La etaj sunt aproximativ aceleasi functiuni ca la parter. Podul este folosit la ora actuala pentru depozitarea unor obiecte usoare si uscarea rufelor. In ceea ce priveste utilitatile cladirea beneficiaza de toate cele existente in zona. 3.3. Conditii arhitecturale: Are o arhitectura specifica cladirilor de acest gen, realizate in perioada respectiva. Prin interventiile propuse se aduc imbunatatiri din punct de vedere arhitectural. 3.4. Structura de rezistenta: Constructia analizata are regim de inaltime demisol si parter. Pe o portiune mica regimul de inaltime este numai parter. Structura de rezistenta a fost realizata dupa cum urmeaza:

Infrastructura:
FUNDATII continui din zidarie de piatra ELEVATII - peretii exteriori ai demisolului din zidarie de blocuri de piatra prelucrate pe trei laturi pina la nivelul parapetilor de la ferestre si mai sus din zidarie de caramida plina format vechi cu grosimea de 80 cm. peretii interiori din zidarie de caramida plina cu grosimi de: 50, 65 si 80 cm. PLANSEE bolti cu diverse deschideri peste camere din zidarie de caramida(foto. 1, foto. 2 ).
SUCEAVA 2012

boltisoare din zidarie de caramida si profile metalice peste holuri si incaperi inguste. Suprastructura: PERETI portanti din zidarie de caramida plina,format vechi 7x14x28 cm de 65 cm grosime la exterior si 65, si 70 cm la interior. PLANSEE bolti cu diverse deschideri peste camere din zidarie de caramida. boltisoare din zidarie de caramida si profile metalice peste holuri si incaperi inguste. ACOPERISUL de tip sarpanta din lemn de rasinoase cioplit pe patru fete, avind schema statica apropiata de cea a unei grinzi spatiale cu zabrele. Alcatuirea constructiva este cea traditiona in sensul ca la extradosul planseului de la ultimul nivel sunt dispuse grinzi din lemn cioplit Acestea preiau incarcarea din popi care este transmisa de la invelitoare prin intermediul arbaletrierilor, conform normelor austrice care existau la acea vreme ( foto. 13 ,14 ). INVELLTOARE din tabla zincata. 3.5. Calitatea materialelor: Din analiza vizuala asupra elementelor de rezistenta a cladirii existente a rezultat ca materialele folosite la realizarea structurii au fost corespunzatoare perioadelor in care au fost puse in opera, dar in timp datorita fenomenului de imbatranire si-au perdut din caracteristicile fizico mecanice initiale, la care se adauga actiunea factorilor climatici care au condus la aparitia unor degradari. O caracteristica a comportarii materialelor la actiuni repetate, mai putin cunoscuta chiar de catre unii specialisti este reprezentata de caracterul sinergic al suprapunerii efectelor, care consta in faptul ca degradarile in timp nu se cumuleaza simplu cu fiecare seism, ci se potenteaza reciproc, agravand starea constructiei, nu proportional cu fiecare seism, ci dupa legi imposibil deocamdata de specificat. Actiunile mecanice de durata pe care le suporta constructiile pe durata exploatarii, influenta indelungata exercitata de o serie de factori climatici, (variatii de temperatura si umiditate, inghet-dezghet repetat, etc.), precum si actiunea agentilor agresivi (naturali sau generati de procesele industriale), pot contribui semnificativ la deteriorarea parametrilor de stare ai structurilor de rezistenta. Consecintele ce decurg din aceasta situatie sunt evaluate prin intermediul unor indicatori de calitate printre care, o importanta deosebita o prezinta durabilitatea constructiilor. Notiunea de durabilitate este definita prin intervalul de timp in care constructiile iti pastreaza un aspect exterior satisfacator, indeplinindu-se totodata functiunile ce le-au fost destinate, in conditii normale de mediu si fara a necesita cheltuieli de intretinere exagerate. Solicitarile statice de lunga durata determina aparitia fenomenului de oboseala statica, care consta in dezvoltarea unor microdistrugeri interne ce afecteaza continuitatea structurii materialelor, producand o stare avansata de afanare a caramizilor si mortarului. Concomitent cu extinderea si unirea acestor discontinuitati, devine vizibila, pe masura ce intensitatea actiunilor creste, compromiterea conlucrarii dintre blocurile de zidarie si mortarul din rosturi. In conditiile unei stari avansate de umiditate a solului, datorita porozitatii materialelor folosite (piatra si caramida), are loc initial absorbtia si, ulterior, migrarea lenta, dar constanta, a excesului de umiditate din terenul inconjurator. Drept urmare, se produc dilatari ale masei materialului, un proces in urma caruia se reduc apreciabil caracteristicile materialelor, prin crearea unor stari de tensiune exagerate. In plus, apa infiltrata pe diverse cai in structura materialului, ingheata in sezonul rece progresiv, de la exterior spre
SUCEAVA 2012

interior, si datorita cresterii volumului sau (in medie cu 10... 15%), contribuie la dezagregarea treptata a materialului. Prin umezire se inrautateste calitatea zidariei, atat din punct de vedere al durabilitatii, cat si al conductivitatii termice. Zidurile umede conduc mai usor caldura catre exterior si creeaza conditii insalubre. Particularitatile comportarii in timp a zidariei de caramida, in diverse conditii de solicitare, nu sunt deocamdata evidentiate in normele de proiectare, iar efectele inregistrate nu sunt cuantificate in lucrari de specialitate. O modalitate eficienta de a lua in considerare modificarea caracteristicilor fizico-mecanice a materialelor de constructie sub influenta diversilor factori perturbatori, in cazul obiectivelor de genul celei analizate, o reprezinta experienta profesionala a expertului. In baza situatiilor intalnite pana acum la zeci de lucrari, ne exprimam convingerea ca rezistenta reziduala a caramizilor in cazul de fata, permite incadrarea acestora, din punct de vedere al caracteristicilor mecanice, in clasa C50. Referitor la mortarul din rosturi folosit la realizarea zidariei, acesta este un material nisipo-argilos la care s-a folosit, dupa toate probabilitatile si var hidraulic. In baza experientei acumulate, se apreciaza ca mortarul prezinta rezistentele mecanice, care ar putea echivala cu marca M4. 3.6. Starea de degradare a constructiei: Degradari structurale. Fundatii : - Fisuri verticale nesemnificative pentru rezistenta cladirii. Elevatii: - fisuri nesemnificative - portiuni cu tencuiala desprinsa (foto.2 , foto.4 ) - scara de acces din fatada principala intr-un stadiu avansat de degradare (foto.5 Bolti: - Fisuri si zone afectate de igrasie si mucegai la demisol ( foto. 10 foto.l 1). - Fisuri in boltile de peste parter. Pereti: - Fisura accentuate intr-o zona de colt pe fatada posterioara ( foto 8 ,). - Zone din peretii exteriori, mai ales pe latura nordica afectate de umezire, la exterior dar si la interior(foto.4, foto.5,, foto.7 ). Apa, in contact cu zidaria a patruns prin porii materialelor de constructii si s-a ridicat prin capilaritate, umezindu-se si producand efecte nedorite, igrasie, variatii de volum, mucegai, schimbari ale caracteristicilor mecanice ale materialelor. Degradarile sunt mai pronuntate la zonele de separatie a peretilor de elevatii ca urmare a lipsei hidroizolatiilor dintre acestea. - Portiuni de pereti din zona corniselor unde zidaria este degradata de apa din precipitatii (jgheaburi si borlane sparte). Foto. 6 , foto 7 , foto.8. Sarpanta - Elemente de lemn din componenta acesteia; popi, pane,capriori,afectate de putrezire ca urmare a infiltratiilor de apa produse prin invelitoare.(foto.l3, 14 ). Degradari nestructurale - Fisuri si microfisuri in tencuiala la interior si exterior. In ceea ce priveste reparatiile acestea nu au fost facute periodic si la timp. - Trotuare degradate si fara rigole fapt care permit patrunderea apei la fundatii. - Pardoseli cu un grad ridicat de uzura.. - Amenajarea necorespunzatoare a terenului din imediata vecinatate a constructiei. - Deteriorari la invelitoare, jgheaburi si burlane lipsa . - Deteriorari la usi si ferestre. Cauzele degradarii.
SUCEAVA 2012

Precizam faptul ca degradarile aparute nu se datoreaza actiunilor seismice la care a fost supusa constructia pina acum, ci actiunii in timp a factorilor climatici, a modului defectuos in care a fost exploatata cladirea si a neexecutarii la timp a unor lucrari de intretinere si reparatii. Cauza principala sunt infiltratiile de apa la fundatii (lipsa trotuarelor si rigolelor ), care au produs cedari de reazime, determinind aparitia fisurilor verticale specifice acestui fenomen. Terenul natural la ora actuala este la cota parapetilor ferestrelor de la demisol. Elementele sarpantei s-au degradat ca urmare a infiltratiilor de apa prin invelitoare. 4. Metode de investigare Evaluarea seismica a structurilor si componentelor nestructurale (CNS ) din cladiri consta dintr-un ansamblu de operatii care trebuie sa stabileasca vulnerabilitatea acestora in raport cu cutremurele caracteristice amplasamentului. In mod concret evaluarea stabileste masura in care o cladire indeplineste cerintele legate de siguranta vietii si de limitare a degradarilor produse de cutremure, dar si de actiunea asociata a altor factori cum ar fi: actiunea agentilor de mediu, realizarea la timp a reparatiilor, interventiilor oamenilor prin schimbari de destiunatie, etc. In conformitate cu Codul de proiectare seismica - partea III a , indicativ P 100- 3 / 2008, pentru situatia de fata a fost adoptata ca metoda de investigare Evaluarea calitativa. In urma aplicarii acestei metode au rezultat cele prezentate in cap.3. Identificarea nivelului de cunoastere: Conform tabelului 4.1 din Normativul PI00- 3 /2008 , pentru situatia de fata nivelul de cunoastere determinat este : KL1 - CUNOASTERE LIMITATA. La stabilirea nivelului de cunoastere au fost luate in considerare urmatoarele: - geometria structurii: configuratia de ansamblu a structurii si dimensiunile elementelor structurale sunt cunoscute (au fost intocmite relevee) - alcatuirea elementelor structurale si nestructurale - materialele folosite Intrucat la data efectuarii expertizei cladirea este in functiune, cercetarea initiala se va continua dupa efectuarea decopertarilor. 5 . Stabilirea masurilor de interventie: Masurile de interventie vizand reabilitarea tehnica in scopul asigurarii unui nivel de protectie (adecvat din punct de vedere al riscului social si economic) se stabilesc tinand seama de indicatorii din Normativ P 100-92, luand in considerare urmatoarele elemente esentiale: - gradul de asigurare la actiuni seismice (R), care constituie criteriul cantitativ avut in vedere la stabilirea deciziei de interventie; - clasa de importanta a constructiei, in cazul de fata clasa a Il-a; - natura si gravitatea degradarilor produse de actiunile exercitate asupra constructiei in exploatare; Se poate observa faptul ca gradul de asigurare nu este suficient de mare si nu respecta cerintele minimale impuse de prescriptiile tehnice in vigoare pentru cladiri existente. Mai mult, marimea efectiva a coeficientului R, este de fapt mai redusa decat cea calculate, datorita efectului degradarii in timp a caracteristicilor mecanice ale materialelor ce compun structura de rezistenta i mai ales, din cauza miscarilor seismice repetate si a tasarilor diferentiate ale terenului, care au epuizat o cantitate importanta din rezervele de rezistenta ale constructiei rezultate in urma adoptarii unor masuri constructive. Pentru a lua in considerare aceste aspecte, normele din alte tari prevad, fie reducerea drastica a rezistentelor de calcul ale materialelor (admitand valori reziduale ale acestora deosebit de reduse), fie utilizand solicitari seismice la nivele mai apropiate de realitate (mai mari cu 50...70%). In conditiile tarii noastre, neexistand recomandari exprese in aceasta privinta, revine expertului misiunea ca, in baza experientei profesionale si a intuitiei tehnice dobandite la lucrari similare, sa
SUCEAVA 2012

stabileasca solutiile de reabilitare optime din punct de vedere tehnico-economic, dar si posibile tehnologic. Categoria a) de masuri are ca scop refacerea locala a capacitatii de rezistenta a elementelor portante pe zone unde exista degradari, restabilind continuitatea materialelor prin aplicarea unuia sau a mai multor procedee simple de reabilitare (injectarea fisurilor cu diverse rasini, Inlocuirea armaturii degradate si refacere stratului de acoperire, folosirea materialelor compozite pentru camasuire etc.). Categoria b) de masuri urmareste imbunatatirea conformarii antiseismice a obiectivului expertizat, prin adoptarea unor solutii constructive, folosite astazi in mod curent la obiectivele noi, ca urmare a necesitatii de a prelua si transmite in bune conditii fortele orizontale. In virtutea principiilor mentionate, consideram necesar sa se execute intr-o prima faza o serie de lucrari de consolidare a fundatiilor pentru stoparea tasarilor diferentiate. In etapa urmatoare se va actiona in sensul sporirii rigiditatii si stabilitatii suprastructurii, adoptandu-se totodata masurile ce se impun pentru cresterea capacitatii portante a elementelor verticale din zidarie. In ultima faza se vor efectua lucrari de reamenajare , menite sa imbunatateasca functionalitatea si gradul de confort al cladirii. Proiectantul va analiza posibilitatile de amenajare a terenului in jurul constructiei, pentru a se asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor pluviale, stabilind solutiile cele mai judicioase astfel incat sa nu fie inundat terenul din imediata vecinatate a fundatiilor. Intrucat degradarile au ponderi diferite in cadrul fiecarui element al structurii si afecteaza in proportie variabila siguranta acestora, consideram firesc ca masurile de interventie sa fie stabilite in functie de situatia constatata pe teren, de catre expert si proiectant, dupa efectuarea decopertarilor. In baza situatiei ce va fi consemnata va fi intocmita documentatia tehnico-economica de catre o unitate de proiectare specializata ce va servi la executia lucrarilor de consolidare. In virtutea principiilor mentionate, consideram necesar sa se execute intr-o prima faza o serie de lucrari de consolidare din categoria ; a)minimala: Din categoria masurilor minimale fac parte: injectarea fisurilor din peretii structurali de zidarie si din bolti pentru refacerea continuitatii acestora; peretii atacati de igrasie vor fi tratati prin injectari cu silicati; repararea/inlocuirea instalatiilor termice, electrice si sanitare; repararea tencuielilor interioare si exterioare. Masurile minimale au doar un caracter provizoriu, ele asigura o exploatare temporara a cladirii dar nu asigura o comportare corespunzatoare la actiunea seismica. Pentru asigurarea unui raspuns corespunzator al structurii la seism vor trebui aplicate, pe langa masurile minimale de mai sus si urmatoarele masuri maximale: consolidarea peretilor de zidarie cu camasuieli armate cu plase legate; refacerea portiunilor de zidarie puternic degradate identificate in urma decopertarilor; injectarea fisurilor din zidaria de inchidere si compartimentare precum si cea din bolti pentru refacerea capacitatii de disipare a energiei seismice; peretii atacati de igrasie vor fi tratati prin injectari cu silicati; Realizarea masurilor de interventie se va face pe baza unei documentatii de executie realizata de catre o institute specializata in astfel de lucrari, sub directa indrumare a expertului, unde vor fi precizate in detaliu, tehnologiile si materialele ce urmeaza a fi folosite. Expertiza prezinta solutii de principiu care pot suferi modificari dupa efectuarea totala a decopertarilor cand pot sa apara si alte deficiente fata de cele prezentate. Se mentioneaza in mod expres ca, modificarile efectuate ulterior avizarii documentatiei, de catre proiectant, constructor sau beneficiar, vor trebui, potrivit legislatiei in vigoare, sa fie aprobate de catre expert, care este singurul factor responsabil de siguranta de ansamblu a constructiei. Orice interventie unilaterala a unuia sau a mai multor factori ce intervin pe durata procesului de reabilitare a
SUCEAVA 2012

cladirii, fara consultarea prealabila a expertului, se situeaza in afara legii. Lucrarile realizate trebuie urmarita cu mare atentie de beneficiar, prin dirigintele de santier si evidentiate in registrul de lucrari ascunse care se ataseaza cartii tehnice a constructiei. 6. Concluzii si recomandari Prezenta documentatie a avut drept scop analizarea starii tehnice in care se afla cladirea pavilion central C1, de la Spitalului de boli cronice in vederea folosirii acesteia in cadrul caminului pentru persoane varstnice , (schimbarea destinatiei din spital boli cronice in camin pentm batrani). Expertiza s-a efectuat in conformitate cu NORMATIVUL P100 -3/2008 CONFORM NORMATIVULUI P 100-1/2006 constructia este in zona de hazard seismic cu acceleratia pentru proiectare ag = 0,16g, Tc = 0,7s si: - Clasa de importanta II. - Categoria sistemului structural a" CONFORM H.G. 766/97 : - Categoria de importanta este - "C". CONFORMSTAS 10100/0-75 : -mclasa de importanta este III. Clasa de rise seismic - Rs III. Expertiza este de tip "C" - conditionat. Din cauze descrise pe larg la cap. 4 si 5, s-au produs in timp numeroase degradari ale elementelor si subansamblurilor structurale si nestructurale, care in prezent, datorita varstei inaintate a constructiei ( cca 100 an ), fac dificila exploatarea corespunzatoare a imobilului. Masurile de interventie ce se impun in vederea reabilitarii cladirii, sunt: - consolidarea peretilor de zidarie cu camasuieli armate cu plase legate; - refacerea portiunilor de zidarie puternic degradate identificate in urma decopertarilor; - injectarea fisurilor din peretii structurali de zidarie si din bolti pentru refacerea continuitatii acestora; - peretii atacati de igrasie vor fi tratati prin injectari cu silicati; - refacerea corniselor degradate. - inlocuirea totala sau partiala a elementelor de lemn din componenta sarpantei care prezinta degradari; - repararea/inlocuirea instalatiilor termice, electrice si sanitare; - repararea tencuielilor interioare si exterioare. - lucrari de reabilitare arhitecturala si ricarea nivelului de confort. Masurile preconizate mai sus reprezinta solutii de principiu care pot suferi modificari in functie de situatia constatata pe teren in timpul efectuarii lucrarilor de consolidare. Expertiza prezinta solutii de principiu care pot suferi modificari dupa efectuarea totala a decopertarilor cand pot sa apara si alte deficiente fata de cele prezentate. Pe durata desfasurarii acestor lucrari, se vor intocmi de catre executant si certifica de catre proiectant sau beneficiar, procese verbale de lucrari ascunse ce se vor atasa la cartea constructiei. Beneficiarul va asigura urmarirea comportarii structurii reabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995, consemnand in scris observatiile facute. De asemenea, se va preocupa de elaborarea unui caiet de sarcini si se va verifica sistematic respectarea recomandarilor incluse.\
8. Bibliografie 1. http://inforisx.incerc2004.ro/expertiza.htm SUCEAVA 2012

2. http://www.blog.noiconstruim.ro/2010/03/ce-este-expertiza-tehnica-in-constructii/ 3. http://www.expertiza-tehnica-constructii.ro/ 4. EXPERTIZA TEHNICA PRIVIND SCHIMBARE DESTINATIE CLADIRE SPITAL DE BOLI CRONICE IN CAMIN PENTRU PERSOANE VARSTNICE

SUCEAVA 2012