Proprietatile betonului de inalta performanta

Proprietatile betonului de inalta performanta cu agregate reciclate Tsung-Yueh Tu a,, Yuen-Yuen Chen b, Chao-Lung Hwang Cercetarea cimentului si betonului 36 (2006) 943950

Rezumat Utilizarea agregatelor reciclate poate reduce impactul asupra mediului inconjurator si poate incetini consumul urias de resurse naturale folosite in industria betonului. Totusi, agregatele reciclate nu sunt tocmai potrivite pentru producerea betonului de inalta performanta datorita capacitatii de absorbtie relativ mari, proprietatilor instabile si a rezistentei lor mai mici. Astfel de imperfeciuni pot fi depite prin examinarea cu atenie a caracteristicilor agregatelor reciclate i apoi adoptarea unor proporii de amestec adecvate. n aceast lucrare, agregatele reciclate rezultate din deeuri demolate din construcii au fost examinate i calculate (proiectate) pe baza algoritmului de proiectare a amestecului de compactitate maxim (DMDA) ce a fost aplicat n crearea betonului de inalta performanta. Rezultatele arat c probele de beton de inalta performanta ce conin agregate reciclate pot fi create pentru a avea o tasare mai mare de 180 mm i o curgere mai mare de 550 de mm. Cu toate acestea, probele de beton de inalta calitate cu cantiti mari de agregate reciclate i ciment adugate isi pierd caracteristicile de curgere si auto intarire dup 1 or, datorit absorbiei lor de ap mai mare. Standardele locale de durabilitate au fost ndeplinite dupa 91 de zile din punct de vedere a rezistentei betonului si de penetrare a ionilor de clorur.

1)Introducere Betonul, s-a stabilit ca nu este un material prietenos cu mediul inconjurator, datorita naturii sale distructive de consumare a resursei naturale si impactul sever asupra mediului pe care il are dupa folosirea lui. Cu toate acestea va ramane unul din pricipalele materiale de constructii fiind folosit la nivel mondial.

Luand in considerare conceptul de dezvoltare durabil, industria betonului trebuie s implementeze o varietate de strategii n ceea ce privete folosirea ulterioara a betonului , de exemplu , mbuntiri n durabilitatea betonului i o mai bun utilizare a materialelor reciclate. n general , agregatele ocup 55 % ~ 80 % din volumul betonului. Fr niste agregate alternative corespunztoare, utilizate n viitorul apropiat, industria de beton la nivel global va consuma 8 ~ 12 miliarde de tone anual de agregate naturale dup anul 2010 [ 1 ] . Un consum atat de mare de agregate naturale va distruge mediul inconjurator . Prin urmare , a gsi i a furniza inlocuitori pentru agregatele naturale este o sarcina urgenta. Chiar dac utilizarea agregatelor reciclate n industria betonului are loc de cativa ani, promovarea acestui material reciclat ca alternativ nu a fost niciodata usoara in industrie. Practic , agregatele reciclate sunt rar utilizate n construcii structurale , n schimb, acestea au fost folosite ca materiale de umplutur n construcia de drumuri i la aplicaii de nivel sczut din cauza materialului cu defecte , cum ar fi capacitatea mare de absorbie a apei ( AC ) i forma alungit i unghiulara. Forma neregulata influenteaza lucrabilitatea betonului. Pasta de acoperire ce inconjoara agregatele reciclate este de aproximativ 25 % pn la 60 % din agregatele de volum. Este cel mai notabil faptul c cu cat sunt mai fine agregatele , cu att mai mare este procentul de pasta [ 2,3 ] . Coninutul past excesiv datorat absorbtiei ridicate de apa a agregatelor reciclate va cauza lucrabilitate slab i diminuarea tasarii 4,5 ] . O astfel de calitate, slaba, n continuare mpiedic dezvoltarea rezistenei betonului rezultat. Cercetarea [ 6,7 ] a indicat c adugarea unui surplus de 5 % de ciment poate fi necesar pentru a compensa lipsa de rezistenta. Mai mult dect att , din cauza inconsecvenei suprafeei agregatelor reciclate ,variaia proprietilor betonului este mai mare dect atunci cnd se utilizeaz agregate normale ( NA ) [ 7,8 ]. Betonul de inalta performanta ( HPC ) , aa cum este bine cunoscut , poate s fie creat pentru a avea o mare lucrabilitatea dorit , proprieti mecanice mai bune i / sau o mai mare rezisten la atacuri chimice decat betonul traditional. Multe deeuri de materiale s-au dovedit a fi utilizate cu succes n prepararea de beton normal ( CN ) i chiar beton de inalta performanta [ 10 ] . Cu toate acestea , au existat doar cteva ncercri de a utiliza agregate reciclate n producia de beton de inalta performanta datorit defectelor initiale ale agregatelor reciclate [ 11 ] . Cu toate acestea, utilizarea de agregate reciclate pentru betonul de inalta performanta este n continuare necesar , pentru ca betonul de inalta performanta devine din ce in ce mai utilizat pe scar mult mai larg n ntreaga lume. Mai mult dect att ,utilizarea agregatelor reciclate ar putea sa faca industria betonului sa preia conceptul de dezvoltare durabil n viitorul apropiat . Prin urmare , aceast lucrare va examina proprietile betonului de inalta performanta , care utilizeaz agregate reciclate ce au provenit din deseuri de constructii demolate. Pentru ca proprietatile agregatelor reciclate sunt diferite de cele ale agregatelor naturale ,

caracteristicile agregatelor reciclate vor fi prezentate. Proprietile betonului att n stare proaspt cat i ntrita sunt ilustrate i de o analiz suplimentar a influenei agregatelor reciclate, grosiere i fine asupra proprietilor betonului de inalta performanta .

2) Plan de cercetare 2.1 Materiale

In aceasta cercetare au fost utilizate materialele: Ciment tip I , ASTM C150, cenusa zburatoare clasa F, ASTM C168, i pulbere de zgura de furnal, ASTM C595, cu suprafaa specifica de 4000 cm 2/g, toate produse in Taiwan.

Pentru obtinerea betoanelor s-a utilizat apa potabila. Deeurile demolate din construcii, sunt in cea mai mare parte generate n timpul aa-numitului 921 ChiChi cutremur din 1999, acestea fiind prelucrate i utilizate ca reciclate ca si agregat grosier. Dupa procedurile de baza de spargere si strivire, agregatul slab clasificat a fost cernut si remixat pentru a coprespunde standardelor ASTM C33. Dou tipuri de agregate fine au fost utilizate n aceasta cercetare, unul a fost de deeuri demolate din construcii cu proceduri de prelucrare similare la producerea, agregatului grosier reciclat. Agregatele naturale, fine, din China continental, au fost, de asemenea, utilizate din motive comparative i analitice. Tabelul 1 Caracteristici de baza ale agregatelor folosite Proprietati fizice Agregat grosier reciclat Greutate specifica(saturata 2.48 uscata) Greutate specifica(fara apa) 2.35 Capacitatea de 5 absorbtie(%) Diametru max(in) 1/2 FM 6.35 Densitatea in stare 1349 uscata(kg/mc) Continutul de pamant ca 1.5

Agregat fin reciclat 2.34 2.12 10 #4 2.74 1353 5.9

Agregat natural fin 2.58 2.57 1 #4 2.78 1689 2.31

impuritati(%) Stabilitate la inghetdezghet(%) Testul de abraziune Los Angeles(%) Continut de caramida(%) Continut de ceramica(%)

-20.8 29.34 18 1.04

38 1

0 0

Tabelul 2 Analiza granulometrica a agregatelor reciclate Agregat grosier Nr ASTM Original Selectat Nr sita C33 (%) (%) sita 1,9 100 87.44 100 #4 1,27 90-100 71.95 95 #8 0,95 40-70 54.36 55 #16 #4 0-15 10.16 7.5 #30 #8 0-5 0 2.5 #50 #16 #100

Agregat fin ASTM Original C33 (%) 95-100 99.37 80-100 82.39 50-85 57.92 25-60 42.29 10-30 27.3 2-10 18.79

Selectat (%) 97.5 90 70 42.5 20 6

Proprietile de baz i clasa de granulozitate a agregatelor n acest studiu sunt prezentate n tabelele 1 i 2, respectiv. O lingosulfonata naftalin pe baz de ASTM C494 tip G (HPC-1000) super-plastifiant (SP) a fost utilizat pentru a obine lucrabilitatea dorit. 2.2 Proiectarea amestecurilor de beton
Au fost preparate 10 compozitii de beton, calculate (proiectate) pe baza algoritmului de proiectare a amestecului de compactitate maxim (DMDA) si au fost grupate in grupele DR si DN.

Grupa DR a fost desemnata cu agregate reciclate grosiere i agregate fine n timp ce grupa DN a fost desemnata numai cu agregate grosiere reciclate i agregatul fin folosit a fost nisipul natural. Trei rapoarte apa/ciment: 0,32; 0,36; i 0,40; cu acelai coninut de ap de 160 kg/m3, s-au folosit n amestecul conceput pentru fiecare grupa. In plus, alte dou amestecuri de beton, cu un coninut de ap de 150 i 170 kg/m3 au fost concepute pentru grupa DR i grupa DN unde raportul apa/ciment a fost 0,32.

2.3. Proceduri de stabilire a amestecului propus

Algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim [12,13] a fost dezvoltat

de ctre profesorul Hwang i a fost aplicat cu succes la mai multe proiecte n Taiwan, inclusiv utilizarea sa n construcia Taipei 101, cea mai inalta cladire din lume [14,15]. Diferenta majora fata de la alti algoritmi de amestec este c n loc de nlocuirea parial a cimentului, algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim ncorporeaz cenu zburtoare ce este folosita pentru a umple golul intre agregate i prin urmare crete densitatea agregatului .Scopul unei astfel de aciuni este de a reduce continutul pastei de ciment pentru imbunatatirea proprietatilor, cum ar fi de lucrabilitatea, puterea, i durabilitatea. Ca urmare, pe lng faptul ca ationeaza fizic ca material de umplutur, cenua zburatoare acioneaz chimic ca material puzzolanic. Raportul n greutate max de cenu zburtoare si amestec de nisip poate fi exprimat cu ecuaia. (1): max=max= ___WF_____ WF +WS Unde WF si WS= greutatea cenusei zburatoare si a nisipului in kilograme pe metru cub. Apoi amestecand cenusa zburatoare si mixtura de nisip la un raport fix de max este folosit pentru a umple golul in agregatele grosiere. Folosind un proces de umplere asemntor, uscat la maxim, pierderea densitatii agregatelor combinate, poate fi obinuta de la graficul de amestec de cenu zburatoare / mixtura de nisip i agregat grosier. max- raportul de greutate la densitatea maxim uscat, n vrac poate fi exprimat cu ecuaia. (2): max=max = ___WF +_WS_____ WF +WS +WA Unde WA= greutatea agregatului grosier in kilograme pe metru cub La punctul de densitate maxim, structura agregatului de cenu zburatoare, nisip i agregat grosier se presupun a fi complet ambalate folosind metoda mn uscatrodding in concordanta cu standardul ASTM C29. Din aceasta, golul (Vv) ntre agregate poate fi calculat i valoarea minim de past de ciment (VP) poate fi estimat cu ecuatia. (3). Cnd consideram pasta pentru producia real de beton,

este necesar sa multiplicam un coeficient (N) pentru a ine cont de un strat lubrifiat (VL = S t) pe suprafaa agregatului (S), pentru a obine lucrabilitatea betonului. Vp=Vv+S*t=N*Vv=N*(1-Wi/ i) (3)

Unde S=suprafata agregatelor in metru patrat t= grosimea pastei de lubrifiere pe sprafata agregatului in microni Vv= cel mai mic gol intre agregate in metru cub Wi=greutate agregatului in kilograme pe metru cub i = densitatea agregatului in kilogram pe metru cub Datorit dificultii de msurare S t, se propune de dragul comoditatii ca prin acesti coeficienti ce variaza N Vv sa ncercam s obinem lucrabilitatea dorit. Astfel raportul apa/ciment se calculeaz dup cum urmeaz: w/b= ___W +_SP_____ C+WF +WSL

(4)

unde SP = super-plastifiani, kilogram pe metru cub; C =coninut de ciment, kilogram pe metru cub; WSL = coninut zgur furnal, kilogram pe metru cub WF = continut cenu zburtoare, kilogram pe metru cub. Cantitatea de zgur de furnal n ecuatia (4) este de 5% din greutatea cimentului. Doza de super plastifianti a fost determinat experimental anterior i lucrabilitatea betonului de la un lot de studiu. Rezultatul fiecarui amestec de beton este prezentat n Tabelul 3. 2.4 Program test Datorit caracteristicilor neobinuite ale agregatelor reciclate, anumite teste, cum ar fi greutatea specific in conditii de suprafa saturata uscat (SSD) i uscata n cuptor (OD), absorbtia de apa, densitatea uscata, soliditate i rezisten la uzur (Los Angeles Test) au fost efectuate pentru a evalua calitatea acestor agregate. Analiza granulometrica, proprietile betonului proaspt i betonului ntrit, inclusiv tasarea i tasarea initiala i la 60 min, rezistenta la compresiune, rezistenta betonului, viteza cu ultrasunete i penetrarea cu clorur, s-au desfurat n conformitate cu standardele ASTM relevante. Proprietile au fost apoi analizate n ceea ce privete influena agregatelor reciclate asupra proprietilor betonului de inalta performanta.

Tabel 3 Proportiile amestecului de beton kg/m3 Amestec Apa Ciment Agregat grosier 825 847 864 850 801 723 742 757 744 702 Agregat fin 668 686 700 688 649 922 946 965 949 895 Cenusa zburatoare 157 161 164 161 152 163 167 170 167 158 Zgura SP

DR32160 160 326 17 18 DR36160 160 269 14 16 DR40160 160 224 12 14 DR32150 150 292 15 20 DR32170 170 360 19 16 DN32160 160 320 17 18 DN36160 160 264 14 16 DN40160 160 218 12 14 DN32150 150 286 15 20 DN32170 170 355 17 16 . 1. DR i DN suport pentru amestecul cu agregate reciclate, fine i grosiere i amestecul cu agregat fin natural i reciclat, agregat grosier. 2. Cele dou cifre ale amestecului, dup DR i DN semnifica raportul apa/ciment, iar ultimele 3 cifre indica coninutul de ap.

3) Rezultate 3.1. Caracteristicile agregatelor reciclate 3.1.1. Greutatea specifica si capacitatea de absorbtie Rezultatele din tabelul 1 arat c greutatea specific a agregatelor reciclate este mai mica decat cea a agregatelor naturale, ca urmare a existenei de past n vrac i crmizi din deseurile demolate din constructii. Ca urmare a coninutului de sol i crmid n agregatele reciclate, porozitatea mare este creat n agregatele reciclate si agregate reciclate sunt acoperite cu mortar, n plus, absorbtia de apa a agregatelor reciclate grosiere si fine se ridic la 5% i 10%, comparativ cu agregatele normale, grosiere i fine, care sunt de aproximativ 1% i 2%. O astfel de absorbtie mare de apa va duce la o mai mare cerere de apa, necesitatea unor doze

mari de super plastifianti pentru a menine acelai lucrabilitate i de asemenea va fi o mai mare pierdere de lucrabilitate [4]. 3.1.2 Gradatia Rezultatele, cu privire la standardele ASTM C33, demonstreaz c gradaia de agregate reciclate utilizate pe cont propriu nu se califica pentru o utilizare a lor in beton (Tabelul 2). n consecin, o gradatie remixata a agregatelor reciclate a fost aleasa n timpul acestei cercetari. 3.1.3 Densitatea uscata in vrac Asa cum am mentionat mai sus, agregatele reciclate au greutatea specifica mai mica dect cea a agregatelor naturale i, n consecin densitatea uscata in vrac a agregatelor reciclate este mai mica dect cea a agregatelor naturale n jur de 1350 kg/m3 (Tabelul 1). 3.1.4 Duritatea si rezistenta la uzura Duritatea agregatelor reciclate ajunge la 20,8% in medie n comparaie cu cei 18% solicitati de standarul ASTM C88. Rezistena la uzur a agregatelor reciclate este n jur de 29,3%, ceea ce este mai buna de 50% din standard, dar este nc mai mica dect 20% 2% din agregatele zdrobite normale. Rezultatele sunt prezentate n Tabelul 1.

Tabelul 4 Proprietati proaspete ale betonului de inalta performanta

Serie Tasare (mm) Initial Variatia tasarii (mm) Timpul de scadere(s) Tasare (mm) 1 ora Variatia Timpul de tasarii(mm) scadere(s)

DR32160 DR36160 DR40160 DR32150 DR32170 DN32160 DN36160 DN40160 DN32150 DN32170

260 255 230 250 270 250 230 230 200 260

715 675 550 650 735 620 500 540 380 660

60 50 85 80 90 90 65 50 85 90

275 230 0 225 15 250 220 0 180 260

670 450 220 570 200 635 410 200 350 620

90 60 0 90 0 85 90 0 95 120

3.2 Proprietatile proaspete ale betonului de inalta performanta cu agregate reciclate Tasarea iniial i variatia tasarii a grupei DR i a grupei DN a amestecurilor de beton, ndeplinesc cerinele betonului de inalta performanta [13], 230 ~ 270 i 500 ~ 700 mm. Dup 1 h, cele mai multe amestecuri ale grupelor DR i DN isi menin n continuare tasarea ridicata., cu excepia probelor cu un coninut de agregat ridicat (DR40160 i DN40160), un coninut ridicat de ciment (DR32170) i un continut scazut de ap (DN32150). Rezultatele sunt prezentate n tabelul 4. n general, agregatele reciclate cu valoare ridicata a absorbtiei de apa au numai o uoar influen asupra lucrabilitatii amestecurilor de beton de inalta performanta n timpul etapelor iniiale, dar n cazul n care coninutul de ap n matricea de beton este mic incat sa acopere cererea mare de apa va duce la lucrabilitatea scazuta dup 1 or. Acest lucru indic faptul c pierderea lucrabilitatii este mult mai mare dect cea a betoanelor cu agregate normale.

3.3 Proprietatile de intarire ale betonului de inalta performanta cu agregate reciclate 3.3.1 Rezistenta la compresiune Continutul de apa fiind fix, este n general recunoscut faptul ca cu cat este mai mic raportul apa/ciment, cu atat este mai ridicata rezistenta la compresiune. ( Fig. 1 ) [ 12,13 ] Pe de alt parte, la acelasi raport apa/ciment rezistenta la compresiune este mai buna pentru probele grupei DR ( Fig. 2 ) [ 13 ] . n ceea ce privete probele grupei DN, cel cu un coninut de ap de 160 kg/m3 a indicat c rezistena la compresiune este uor mai mare dect cele cu un coninut de ap de 150 i 170 kg/m3 , unde raportul apa/ciment este fix . n mod normal , betonul, folosind algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim cu un raport fix apa/ciment trebuie s indice faptul ca, cu cat este continutul de apa mai mic cu atat este mai mare rezistenta la compresiune [ 12-15 ] . Aceste diferente gasite rezult din utilizarea de agregate reciclate n grupele DR i DN . Agregatele reciclate au nevoie de un coninut ridicat de ap pentru a compensa absorbtia mare de apa .Coninutul insuficient de ap i hidratare mica va reduce dezvoltarea rezistentei ( fig. 2 ) . Conform literaturii revizuite[ 13,16,17 ] , cantitatea excesiv de pasta, duce la o zona cu interfa slaba i densitate sczut ce ar putea genera o slaba dezvoltare a rezistentei la compresiune. Comparnd diverse rezistente de compresiune vedem ca cele ale amestecurilor grupei DN sunt n general mai mari dect cele din grupei DR cu acelai coninut de ap i raportul apa/ciment dupa un anumit timp . Acest lucru indic faptul c este necesar s se amestece agregate naturale i reciclate mpreun atunci cnd se fabrica beton de inalta performanta [ 18 ] . Comparativ cu betonul de inalta performanta normal [ 12-15 ] , s-a constatat o reducere de 20 ~ 30 % din rezistenta la compresiune .

Cu toate acestea , celelalte proprieti fiind ndeplinite , ar putea sugera c este necesar s se creasc uor la proiectare rezistenta la compresiune ori de cte ori agregatele reciclate sunt aplicate la fabricarea betonului de inalta performanta.

3.3.2 Rezistenta betonului Ca regula generala, cu cat rezistenta betonului este mai mare cu atat se face mai greu difuzia chimicalelor in beton.

Fig 1: Rezistenta la compresiune a betonului de inalta performanta tinand cont de timp si de raportul apa/ciment(Algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate 3 maxim al betonului cu acelasi continut de apa de 160 kg/m )

Fig 2: Rezistenta la compresiune a betonului de inalta performanta tinand cont de timp si de continutul de apa (Algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim al betonului cu acelasi raport apa/ciment de 0,32)

20 k-cm este o valoare rezonabila pentru betonul durabil de inalta performanta.

Pentru grupa DR i grupa DN cu acelai coninut de ap, cu cat raportul apa/ciment este mai mic cu atat este mai mare rezistenta betonului. De exemplu, DR32160 atinge 50,1 k-cm (Fig. 3), i DN32160 atinge 77,9 k cm la 91 zile. Pe de alt parte pentru grupa DN amestecurile cu acelai raport apa/ciment, dar cu variaia coninutului de ap, cu cat este mai mic coninutul de ap, cu att este mai mare rezistenta betonului (Fig. 4). DN32150 poate ajunge chiar la 80,6 k cm in 91 zile. Acest rezultat releva o tendin similar cu cea a betonului de inalta performanta proiectat cu algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim, folosind agregate normale [12,13]. Cu toate acestea, grupa DR cu un coninut de ap de 150 kg/m3 nu are o rezistenta a betonului atat de mare cum era de ateptat, dupa un anumit timp. Atata timp cat coninutul de ap este de ap relativ sczut, suplimentul de apa, insuficient, influeneaz consecvent gradul de hidratare si este o posibila cauza pentru densitatea limitata a grupei DR. Dupa 28 zile, rezistentele betonului att pentru grupele DR i DN sunt nc n cretere, ceea ce este complet diferit fata de betoanele proiectate folosind algoritmul ACI [13]. La 28 zile, rezistenta betonului la toate probele este mai mare de 20 k-cm, prin urmare, probele pot fi considerate a fi un beton durabil [19]. 3.3.3 Viteza pulsului ultrasonic (UPV) Cu acelai coninut de ap, DR32160 i DN32160 vor obine cele mai bune rezultate cu privire la viteza pulsului ultrasonic (Fig. 5). Tendina n ceea ce privete proprietile de ntrire ale betonului creat cu algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim este: cu ct este mai mic raportul apa/ciment, cu atat este mai mare viteza pulsului ultrasonic [12,13]. Pe de alt parte, cu aceeai raport apa/ciment, DR32160 i DN32150 arat o performan mai bun a vitezei pulsului ultrasonic att pentru grupa DR cat i pentru grupa DN (Fig. 6).

Fig 3: Rezistenta betonului de inalta performanta tinand cont de timp si de raportul apa/ciment (Algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim al betonului cu acelasi continut de apa de 160kg/m3)

Fig 4: Rezistenta betonului de inalta performanta tinand cont de timp si de continutul de apa (Algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim al betonului cu acelasi raport apa/ciment de 0,32)

Conform cercetarilor relevante ale algoritmului de amestec densificat [12-15], la acelasi raport apa/ciment, cu atat este mai scazut coninutul de ap, cu atat este mai mare viteza pulsului ultrasonic. Pentru ca DR32150 nu poate avea cele mai bune rezultate din punct de vedere al vitezei pulsului ultrasonic n grupa DR, la un raport constant apa/ciment, se demonstreaz ca amestecul de agregate naturale i reciclate pot de fapt spori viteza pulsului ultrasonic al betonului de inalta performanta creat folosind algoritmul de amestec densificat [18]. 3.3.4 Penetratia ionilor de clorura (CP) n ambele grupe DR i DN, care au acelai coninut de ap, cu cat este mai mic raportul apa/ciment, cu atat este mai mic valoarea penetratiei ionilor de clorura. n egal msur, la un raport fix apa/ciment, coninutul de ap este mai scazut si valoarea penetratiei ionilor de clorura att pentru grupa DR cat si pentru i grupa DN este mai scazuta[12-15]. Sub aceiai parametri, cum ar fi acelai coninut de ap i acelasi raport apa/ciment, valoarea penetrarii ionilor de clorura a grupei DN este mai bun dect cea a grupei DR. Aceasta este sub aceleai condiii ca probele de beton ce conin agregate naturale fine, au rezultate mai bune n ceea ce privete valoarea penetrarii ionilor de clorura dect cele cu agregate reciclate fine. Adaosul de agregate naturale fine va reduce continutul de mortar rezidual si va spori durabilitatea betonului [19,20]. Valorile penetrarii ionilor de clorura la toate amestecurile, dupa 91 de zile sunt mai mici dect 2000 C, un nivel "sczut", n conformitate cu standardele ASTM C1202 [13] (Fig. 7). Astfel, betonul de inalta performanta creat cu algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim chiar si cu agregate reciclate poate rezista factorilor ce duc la degradare severa.

Fig 5: relatia intre viteza ultrasonica, timp si raportul apa/ciment(Algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim al betonului cu acelasi continut de apa de 160 kg/m3)

Fig 6: relatia intre viteza ultrasonica, timp si continutul de apa(Algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim al betonului cu acelasi raport apa/ciment de 0.32)

4.Concluzie Un studiu aprofundat al efectelor utilizrii agregatelor reciclate asupra performanei betonului de inalta performanta a fost efectuat, iar urmtoarele concluzii provizorii sunt date: 1)Caracteristici de baz, cum ar fi; greutatea specific;capacitatea de absorbie, gradaia, densitatea uscata in vrac, soliditatea i rezistena la uzura a agregatelor reciclate sunt n general mai proaste dect cele ale agregatelor naturale, datorit existenei mortarului rezidual i impuritilor [20]. 2) Amestecurile care utilizeaz agregate reciclate au satisfcut iniial cerinele de scadere cu privire la betonul de inalta performanta, cu toate acestea, ele vor avea o mare pierdere de tasare dup 1 h, datorit absorbtiei mare de apa a agregatelor reciclate [4,5]. 3) Oricare agregat reciclat este utilizat pentru fabricarea betonului de inalta performanta, tendina proprietilor, cum ar fi rezistenta betonului, viteza pulsulul ultrasonic i CP sunt foarte similare cu cele ale betoanelor de inalta performanta normale. Cu toate acestea, o reducere de 20 ~ 30% din rezistenta la compresiune a fost gasita, atunci cnd s-a facut comparatia cu betonul de inalta performanta normal [12-15]. Acest rezultat este similar cu altele ale betonului din agregate reciclate [18,20]. Chiar i aa, atunci cnd alte proprieti fizice, mai ales durabilitatea, satisfac cerinele betonului de inalta performanta, agregatele reciclate ar putea fi utilizate pentru aplicaii ale betonului de inalta performanta. Cu toate acestea, se recomanda crearea rezistentei la compresiune.

Fig 7: comparatia intre penetrarea de clorura si tipurile de beton ai Algoritmul de

proiectare a amestecului de compactitate maxim

4) Se sugereaz s nu se utilizeze agregate reciclate pentru aplicaii ale betonului de rezisten ridicata din cauza problemelor de durabilitate pe termen lung. [21]. Durabilitatea poate fi mbuntit n continuare prin adugarea de agregate naturale, fine n amestecuri [18]. Mult mai surprinzator, toate amestecurile pot avea valori CP mai mici dect 2000 C, la 91 de zile, iar unele amestecuri sunt chiar sub 1000 C. Conform ASTM C1202, acestea sunt rezultate foarte bune. PARERI PERSONALE: 1)Betonul de inalta performanta fabricat din agregate reciclate nu poate indeplini aceleasi cerinte ca cel fabricat din agregate naturale, sau, indeplineste anumite cerinte pana intr-un anumit punct. 2) In viitor eu cred ca industria betonului va folosi agregatele reciclate pe o scara mai larga in combinatie cu cele naturale, deoarece la ora actuala este un consum foarte mare de agregate naturale ceea ce duce la distrugerea mediului si la consumarea resursei naturale intr-un ritm foarte alert.

3) Betonul din agregate reciclate poate indeplini toate cerintele cerute doar cu anumite modificari aduse in reteta sa cum ar fi adaosul de ciment sau amestecul agregatelor reciclate cu cele naturale. Referinte [1] WWF, Raportul planetei vii, WWF, Taipei, 1998. [2] T.C. Hansen, H. Narud, Rezistenta betonului reciclat fabricat din agregate grosiere de beton, Betonul international, vol. 5, No 1, (1983),pp. 7983, pp. 120 135. [3] S. Hasaba, M. Kawamura, K. Toriik, K. Takemoto, Contractarea la uscare si durabilitatea betonului fabricat din agregate de beton reciclat, Institutul de beton al Japoniei, vol. 3, 1981, pp. 5560, informatii suplimentare obtinute din cercetarile anterioare in japoneza. [4] N. Su, B.L. Wang, Studiu asupra proprietatilor igineresti ale betonului cu agregate reciclate si agregate recuperate din beton demolat, Jurnalul Institutului chinez de inginerie civila si hidraulica 12 (3) (2000) 435444. [5] T. Mukai, M. Kikuchi, H. Koizumi, Studiul fundamental al proprietatilor de intarire intre betonul cu agregate reciclate si barele de otel, Asociatia cimentului Japoniei, 32nd Review, 1978. [6] A.D. Back, Betonul reciclat ca sursa de agregate, Jurnalul ACI 7422 (1977) 212219. [7] S. Frondistou-Yannas, Resturile de beton ca agregat pentru beton nou, AICI J. Proc., vol. 74 (8), August 1977, pp. 373376. [8] C. DePauw, Cateva rezultate ale cercetarilor despre fragmentarea si reciclarea betonului armat, Capitolul 5.3.2, in: P. Kreijger (Ed.), Probleme de aderenta in reciclarea betonului, Conferinta NATO Seria IV (Materials Science), Plenum Press, New York, NY, 1981, pp. 311317. [9] F.H. Wittmann, P. Schwesinger (Eds.), Beton de inalta performanta: Crearea si proprietatile materialelor, AEDIFICATIO Verlag GmbH, German, 1995. [10] S. Chandra (Ed.),Deseuri utilizate in fabricarea betonului, Publicatiile Noyes , New Jersey, USA, 1997. [11] W.Y. Tam, X.F. Gao, C.M. Tam, Analiza microstructurala a betonului cu agregate reciclate produs prin amestecarea in doua trepte, Cercetarea betonului si cimentului. 35 (2005) 11871194. [12] C.L. Hwang, J.J. Lin, L.S. Lee, F.Y. Lin, Algoritmul de proiectare a amestecului de compactitate maxim si proprietatile initiale ale betonului de inalta performanta, Jurnalul Institutului Chinez al ingineriei civile si hidraulice 8 (2) (1996) 217219. [13] C.L. Hwang, Proprietati si comportamente ale betonului, Chan's Arch Books, Taipei, 1999.

[14] J.C. Chern, C.L. Hwang, D.H. Tsai, Cercetarea si dezvoltarea betonului de inalta performanta in Taiwan,Beton International 17 (10) (1995) 176. [15] L.S. Li, C.L. Hwang, O asigurare de calitate a sistemului Source Code in Taiwan,Inceputurile primei conferinte Nord Americane privind proiectarea si folosirea betonului de consolidare, ACBM, 2002, pp. 275280. [16] P.K. Mehta, Betonul Structura, Proprietati, si Materiale, Prentice- Hall, N.J., USA, 1986. [17] S. Mindess, J.F. Young, Betonul, Prentice-Hall, N.J., USA, 1981. [18] A. Ajdukiewicz, A. Kliszczewicz, Influenta agregatelor reciclate in proprietatile mecanice ale betonului de inalta performanta, Compoziti ai cimentului si betonului 24 (2002) 269279. [19] N.R. Buenfeld, J.B. Newma, C.L. Page, Rezistenta mortarului imersat in apa de mare, Cercetarea betonului si cimentului 16 (1986) 511524. [20] K.K. Sagoe-Crentsil, T. Brown, A.H. Taylor, Performanta betonului fabricat cu produse comerciale din agregate grosiere de beton reciclat, Cercetarea betonului si cimentului 31 (2001) 707712. [21] R. Zaharieva, F. Buyle-Bodin, F. Skoczylas, E.Wirquin, Evaluarea proprietatilor de permeabilitate a suprafetei agregatelor reciclate din beton , Compoziti ai cimentului si betonului 25 (2003) 223232.