Sunteți pe pagina 1din 19

FAC. DE INGINERIE MECANICA Cat.

de Autovehicule i Motoare

PROIECT la Construcia i calculul automobilelor II


Tema: Mecanism de ghidare MacPherson Suspensie pentru autobetoniera 7,5m3, MAC, 185k !"#5$rpm

Secia AR Anul IV ndrumtor: prof.dr.ing. Ion PREDA ndrumtor: prof.dr.ing. Ovidiu CMPIAN ndrumtor: asist.ing. Viorel VULPE ndrumtor: asist.ing. Drago DIMA

Anul universitar 2010 2011 Semestrul I


1

1.CUPRINS

PAG

1.Cuprins.............................................................................................................................2 2.Studiul de nivel privind mecanismele de ghidare a rotii..................................................3 2.1.Functile suspensie.......................................................................................................3 2.2.Functiunile mecanismului de ghidare........................................................................5 2.3.Geometria directiei si posibilitati de reglare..............................................................6 2.3.1.Unghiurile rotilor.....................................................................................................6 2.4. ipuri de mecanisme de ghidare studiate...................................................................! 3."nali#a cinematica a mecanismului de ghidare..............................................................1$ 3.1.Comportamentului la saltare......................................................................................1$ 3.2.Comprtamentul la ruliu..............................................................................................1$ 4.Studiul de nivel privind suspensia unei autobetoniere....................................................11 5.%ateriale utili#ate la suspenia unei autobetoniere.......................................................... 13 5.1. ipuri de materiale utili#abile....................................................................................13 5.2.&e#istente admisibile.................................................................................................14 5.3.%od de prelucrare......................................................................................................14 6. ehnologii utili#ate la constructia suspensiei unei autobetoniere...................................16 '.%odalitati de deterioare a suspensiei..............................................................................16 !.(usti)icarea solutiei alese si calculul suspensiei autobetonierei......................................1' !.1.(usti)icarea solutiei alese...........................................................................................1' *.+denti)icarea unei modalitati de crestere a calitatii arcurilor in )oi.................................1! 1$.Cuprins..........................................................................................................................1* 11."ne,e

1 STU IU E NI!E" PRI!IN #ECANIS#E"E E G$I ARE A RO%I"OR


1.1 &UNC%IUNI"E SUSPENSIEI
Termenul suspensie este utilizat pentru a descrie totalitatea pieselor elastice careconecteaz roile la asiu sau la caroseria autoportant. Sistemele de suspensie au urmtoarele funcii: - Absorb ocurile de pe carosabilele neregulate, asigur nd !ntr-o anumit msur deplasarea lin a pasagerilor sau obiectelor transportate i e"itarea supunerii pieselor mecanice la uzur e#cesi". - Asigur contactul permanent al pneurilor cu solul i confer o aderen corespunztoare cu carosabilul, funcionarea corect a direciei i sigurana cltoriei. Suspensia auto"e$iculului cuprinde trei elemente principale: elementul elastic% elementul de amortizare% elementul de g$idare. &n unele cazuri, suspensia automobilului mai conine elemente suplimentare stabilizatoare, care au rolul de a reduce inclinrile laterale ale auto"e$iculelor in "ira'e. Elementul elastic ser"ete pentru micorarea sarcinilor dinamice, rezultate !n urma aciunii componentelor "erticale ale forei de interaciune dintre roi i drum, asigur nd prin aceasta confortabilitatea necesar. (n suspensia automobilului se introduc uneori elemente elastice suplimentare, cum sunt stabilizatoarele, care au rolul de a micora sau ani$ila !nclinrile laterale pe timpul "ira'elor. Elementul de amortizare, !mpreun cu frecarea din suspensie, creeaz forele de rezisten care amortizeaz "ibraiile caroseriei i ale roilor. Elementul de ghidare asigur posibilitatea unor deformaii elastice corespunztoare sarcinilor, determin nd caracterul micrii )cinematica* roilor fa de saiul auto"e$iculului. +unciile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi !ndeplinite de unul i acelai element sau de elemente diferite. Astfel, la multe auto"e$icule ec$ipate cu arcuri lamelare longitudinale, acestea ser"esc nu numai ca element elastic, ci determin i cinematica roilor, transmit toate tipurile de fore i contribuie la amortizarea "ibraiilor, datorit frecrii dintre lamele i din articulaii. Sistemul McPherson )numit astfel dupa proiectantul sau, ,arle S. -c.$erson* cu suspensie articulata in fata si cu suspensie dubla articulata in spate contribuie la siguranta d"s. Acest model de /suspensie independenta/ ofera o stabilitate si asigura controlul "e$iculului in toate situatiile de pilotare.

Suspensie -acp$erson ,#emple "ederii in ansamblu suspensie -acp$erson

0edere ansamblu suspensie -acp$erson

. 1.2 functii:

Suspensie -acp$erson +ord +ocus 1s FUNCIUNILE MEC NISMULUI !E "#I! $E

2a un auto"e$icul mecanismul de g$idare trebuie sa indeplineasca urmatoarele - sa mentina o pozitie optima si controlata a rotii fata de caroserie% - sa mentina o pozitie optima a rotilor fata de sol pentru a obtine performante dinamice ma#ime si o aderenta cat mai buna% -nu trebuie sa permita "ariatii ale ecartamentului si ampatamentului autoturismului%

1.%

"E&ME'$I !I$ECIEI (I P&SI)ILI'*I !E $E"L $E

1.%.1 Unghiurile ro+ii

fig. 3 sc$ematica a suspensiei, denumire te$nice ale pieselor care alctuiesc sistemul. 4ng$iuri fata de a#a frontala sau a#a direcional a "e$iculului sunt dup cum urmeaz: Unghiurile rotilor, a* 4ng$iul de cdere a roilor% b* 5on"ergena roilor% c* 5on"ergena negati" a roilor la "ira'e. 4ng$iuri ale pi"otului de directie: d* (nclinaie trans"ersal a pi"otului de direcie, sau pe scurt !nclinaia pi"otului de direcie% e* 4ng$i longitudinal de fug a roilor, sau pe scurt 4ng$i de fug a roilor.

-odificarea ung$iurilor de cadere a rotii

4ng$iul de cadere este ung$iul de inclinarea a roti "azut din fata sau din spate. .entru ung$iul de cadere a"em trei posibilitati: - ung$i negati" )partea superioara a rotii inclinata spre interior* - ung$i neutru )roata este perpendiculara pe drum* - ung$i poziti" )partea superioara a rotii inclinata spre e#terior* 5onform primei parti a proiectului a"em trei cazuri: - roata pe drum orizontal - roata in groapa - roata trecand peste un obstacol

4ng$iul de inclinare a pi"otului (nclinaia pi"otului este ung$iul, msurat !n grade, format intre linia median a pi"otului i perpendicular pe sol, pri"ind "e$iculul din fata )fig. 67*.

4ng$iul de cdere a fost in"entat pentru a reduce de"iaia pi"otului, resprezentata de distanta 89 dintre proiecia a#ei pi"otului pe sol i punctul de contact al rotii )cap. : pag ;;*, dar s-a obser"at c o mrire a acestui ung$i creaz efecte negati", !n special c nd se folosesc rotile cu cauciucuri fr camera<tubeless. Astfel, s-a simit ne"oia reducerii ung$iului de cdere foarte mult, aproape de "aloarea zero% lucru necesar i pentru a obine o uzur uniform a cauciucurilor. .roblema a fost rezol"at prin inclinarea pi"otului ctre partea de 'os a rotii )fig. 6=*.

'

(n cazul suspensiilor cu punte rigid, !nclinaia pi"otului nu "ariaz sub efectul greutii i deplasrii pe "ertical a roii, cu condiia ca a#ul s nu se deformeze% !n cazul suspensiei independente, greutatea i micarea pe "ertical a "e$iculului face c at t ung$iul de cdere c t i !nclinarea pi"otului s "arieze !n aceiai msur, din moment ce pi"otul se mic o dat cu butucul rotii )fig. 6>*.

1.

'IPU$I !E MEC NISME !E "#I! $E S'U!I 'E

-ecanismele de g$idare studiate sunt: mecanism de g$idare cu brate inegale% mecanism de g$idare de tip -ac .$erson% mecanism de g$idare cu trei brate% mecanism de g$idare cu patru brate% N LI. C&MP $ 'I/* 0 / N' 1E 0 !E. / N' 1E

Punte $igida, A"anta'e: cost scazut% durata de "iata ridicata% mentinerea cat mai constanta a ecartamentului% ?eza"anta'e: directie imprecise% contact imperfect mai mare intre roata si drum% !

Sus2ensie inde2endenta, A"anta'e: contact imbunatatit intre roata si drum% comfort ridicat% ?eza"anta'e: constructie mai comple#a% cost mai mare%

N LI. 2.1

CINEM 'IC

MEC NISMULUI !E "#I! $E

C&MP&$' MEN'UL L S*L' $E

2.2

C&MP&$' MEN'UL L $ULIU

-iscarea de ruliu a caroseriei !n 'urul unei a#e apro#imati" longitudinale este o componenta imortanta a dinamicii si confortului automobilului. Aceasta miscare este definita !n mare parte de caracteristicile geometrice si elastice ale suspensiei.

1$

-.S'U!IU !E NI/EL P$I/IN! SUSPENSI

UNEI U'&)E'&NIE$E

Suspensia automobilului este destinata sa atenueze sarcinile dinamice ce se transmit de la drum sa imprime oscilatiilor caracterul dorit si sa transmita fortele care actioneaza asupra rotilor si cadrului. 5onditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca suspensia unui automobil sunt urmatoarele : -Sa aiba o caracteristica care asigura un comfort corespunzator , cu !nclinari trans"ersale reduse fara lo"ituri !n tampoanele limitatoare si cu o stabilitate buna . -5aracteristica amortizorului sa corespunda cu cea ceruta de comfortabilitate. -Sa asigure transmiterea fortelor orizontale si a momentelor reacti"e de la roata la caroserie . -Sa aibe o durabilitate elementele elastice , care fac parte din elementele cele mai solicitate ale automobilului. -Sa aibe o greutate minima .

Suspensie cu arcuri lamelare duble

11

Suspensie cu arcuri in foi tip balansier

Suspensie arcuri in foi , &"eco Tra@@er

12

3. M 'E$I LE U'ILI. 'E L C&NS'$UCI U'&)E'&NIE$E

SUSPENSIEI UNEI

-aterialele utilizate !n constructia arcurilor se aleg astfel !nc t sa !ndeplineasca o serie de conditii generale, cum sunt: rezistenta ridicata la rupere, limita ridicata de elasticitate, rezistenta mare la oboseala )uneori si rezistenta la temperaturi !nalte, rezistenta la coroziune, lipsa proprietatilor magnetice, dilatatie termica redusa, comportare elastica independenta de temperatura etc.*.

3.1.'IPU$I !E M 'E$I LE U'ILI. )ILE -aterialele feroase dedicate constructiei arcurilor sunt otelurile. Acestea pot fi oteluri carbon de calitate )A25 33A, A25 73A, A25 =3A, A25 >3A* sau oteluri aliate )cu Si, pentru rezistenta si tenacitate% cu -n sau 5r, pentru calibilitate si rezistenta la rupere% cu 0, pentru rezistenta la oboseala% cu Bi, pentru termorezistenta*. Atelurilor pentru arcuri li se aplica un tratament termic de calire si re"enire medie, obtin ndu-se !n acest mod o elasticitate marita !n toata masa materialului. -arcile de oteluri pentru arcuri sunt standardizate.

3.2 .$E.IS'ENE !MISI)ILE Arcuri cu foi multiple, curbe, cu suspensie oblicC la capete )fig.:.3=*

+ig :.3= -Dtot Dimax E Dt FDai D400C500N / mi - numarul de foi de arc, n

13

,lemente constructi"e Aspectele foilor de arc pot a"ea forme "ariate: drepte, trapezoidale, circulare, parabolice )fig.:.3>*, e"entual cu !naltimea descresc nd, pentru a micsora frecarea !ntre foi !n aceasta zona. +orme constructi"e pentru capetele foii principale sunt prezentate !n fig.:.3G. 3.%.M&! !E P$ELUC$ $E 4n arc mecanic poate fi definit ca un element elastic cu funcia principal de deflecie sau de deformare sub actiunea unei sarcini i de re"enire la forma imial dup !nlturarea !ncrcrii. .erformanele arcurilor sunt determinate de operatiile te$nologice de prelucrare i de o selecie 'udicioas a materialului. ?eoarece eficiena unui arc este dependent de capacitatea sa de a !nmagazina energie pe unitatea de greutate, ni"elele de rezisten sunt de peste H:IIB<mm6. Absorbia i eliberarea de energie implic !ncrcri ciclice care conduc la solicitri de oboseal de lung durat. ,nergia specific absorbit)J<@g*: - pentru 5u foi multiple decalate corespunztor KL6GII)J<@g* 'ratamentul termic al arcurilor 4oi Abiecti"ele tratamentului termic de clire-re"enire sunt creterea caracteristicilor de rezistent mecanic i !ndeosebi a rezistenei la oboseal de lung durat. ?e aceea trebuie selectate oteluri cu o clibilitate adec"at, care "a fi apreciat prin determinri de duritate i e#aminri microstructurale. Pretensionarea mecanic5

14

Fig 6.3 E4ectul sa7l5rii asu2ra duratei de 8ia+5 a arcurilor 4oi .retensionarea i sablarea cu alice constituie mi'loace eficiente de cretere a durabilitii la oboseal a arcurilor foi. -ecanismul prin care se produce !mbuntirea rezistenei la oboseal const !n generarea unor tensiuni reziduale de compresiune !n stratul de suprafat al foii. &ntruc t tensiunile reziduale se !nsumeaz algebric cu tensiunile de ser"iciu, inducerea lor prin pretensionare "a reduce ni"elul tensiunilor principale i astfel "a crete durata de "ia la oboseal. (n figura G.3 se arat efectul sablrii cu alice asupra mririi duratei de "ia la oboseal a arcurilor foi. Aceast operatie "a fi condus pe partea conca" sau !ntins a foilor. co2erire de 2rotec+ie (ntotdeuna este de dorit i c$iar necesar s se realizeze o protectie a foilor de arc !mpotri"a coroziunii generale, coroziunii tenso-fisurante i<sau a pierderilor de material din stratul de suprafa !n care au fost induse tensiuni reziduale de compresiune. Arice material de protectie utilizat la asamblarea arcurilor foi artrebui s !n"eleasc complet foile i s aib o fle#ibilitate corespunztoare i o adeziune suficient de bun pe !ntreaga perioad impus. Totodat, este foarte important cunoaterea efectului acoperirii asupra duratei de "ia la oboseal. &n cazurile c nd este necesar o protectie mai bun dec t cea oferit de ulei, "opsea sau film de mas plastic, se recomand o acoperire electrolitic% !n acest ultim caz se "a prescrie o recoacere pentru eliberarea $idrogenului. .lacarea optim )de e#emplu cu cadmiu* se "a face !n "id, urmat de o acoperire cu mas plastic. Se pare c pentru arcurile foi care lucreaz !n anumite medii corozi"e, oelul ino#idabil cu H=M5r i LMB durificabil prin clire urmat de !mbtr nire prin re"enire ofer cele mai bune proprieti de utilizare. 15

9.'ehnologii utilizate la constructia sus2ensiei unei auto7etoniere


$CU$ILE IN F&I MUL'IPLE se compun din mai multe foi sau lame din otel de arc. -ontarea lor presupune o asamblare preliminara a elementelor sale componente, in care scop se unge fiecare foaie cu "aselina grafitata )pentru a se micsora frecarea dintre foi* si se asaza foile una peste alta. -ontarea se incepe cu 4oaia 2rinci2ala: cea mai lunga, care se asaza pe bancul de lucru sau in meng$ina. .este aceasta se asaza una sau doua foi de intarire, dupa care urmeaza foile de lungimi din ce in ce mai mici,numite 4oi secundare. Toate foile se fi#eaza cu un surub central )bulon* sau cu un nit, introdus prin gaura din mi'locul fiecarei foi.

;.Modalitati de deteriorare a sus2ensiei


&ntretinerea suspensiei cu arcuri metalice consta in "erificarea "izuala a starii t$nice a arcurilor , strangerea bridelor si articulatiilor , controlul starii te$nice a arcurilor.&ntretinera elementelor elastice pneumatice consta in controlul zilnic al etanseitatii si al pozitiei elementului la locul de montare . Anual , elementele elastice pneumatice trebuie demontate pentru indepartare apei si impuritatilor duse pe fundul pstonului iar la aceasta operatie se recomanda sa se efectueze dupa trecerea sezonului friguros . ?efectele in e#ploatare, cauzele care conduc la ruperea foii principale de arc sunt : oboseala materialului , incarcatura neuniform repartizate , socuri produse de deni"elarile caii , cat si cele din spate , in apropierea oc$iului de arc sau in dreptul oficiului bulonului central de strangere. 1upera foilor secundare de arc in afara cauzelor enumerate la ruperea foilor principale , defectiunea poate a"ea loc si datorita factorilor : neinlocuirea foii principale defecte , slabrea bridelor de arc , intretinera necorespunzatoare . 4zarea sau ruperea filetului bridelor bulonului de arc acesta defectiune apare datorita urmatoarelor cauze : ruperea foilor secundare de arc , slabirea bridelor , ruperea folilor principale de arc . &ar remedierea defectinii se face in atelierul de reparatii. 1uperea sau slabirea arcurilor cauzele care produc aceste defectiuni sunt similare cu cele ale foilor de arc iar inlaturarea defectiunii se face in atelierul de reparatii prin sc$imbarea arcului , pe parcurs se poate introduce o saiba matalica intre partile rupte ale arcului si legatura acestora.

16

<.1usti4icarea solutiei constructi8e alese si calculul sus2ensiei auto7etonierei

Nreutatea auto"e$iculului si capacitatea de incarcare O Nreutatea proprie a auto"e$iculului NI K >LII @gf O Nreutatea utila a auto"e$iculului Nu K PQ0K 6.6R=.3RHISK H73II @gf P K 6.6 - pentru autocisterne O Nreutatea totala a auto"e$iculului Na K NTNu K >LIITH73II K6LGII @gf K 6LLH>3.3>3 B O 1epartizarea greutatii pe puntile auto"e$iculului - greutatea pe puntea fata - greutatea pe puntea spate g:G.>Hm<s6 Nu:muQgKH7GIIQG.>H >III @gf H7GII @gf

'.1. (USTI&ICAREA SO"UTIEI A"ESE


.entru constructia suspensie autobetonierei se alege un sistem cu 2 punti cu arcuri in )oi tip balansier pentru ca sarcina ce revine pentru puntiile din spate este de 16*$$/g. 0in cau#a incarcaturi mari trebuie sa avem pe spate doua punti.1sarcina ce vine pe o punte in acest ca# este de !45$ /g2. Se vor e)ectua calcule pentru un arc al puntii spate a autovehiculului. 3om avea nevoie de urmatorii parametrii 4 -greutate propie !$$$5 -greutate autovehicul incarcat Na K NTNu K >LIITH73II K6LGII @gf K 6LLH>3.3>3 B 1'

-greutatea puntii spate

616*$$/g) -lungimea totala a arcului lKH:6Imm -mi - coeficient de sc$imbare dinamica a reactiunilor m iK3 - @d - coeficient dinamic @dK:.3 -U - randamentul arcului UKI.= -f - coeficient de aderenta fKI.> -mi+ -coef. de sc$imbare dinamica a reactiunilor in regimul franarii m i+K-3 -b -latimea foii de arc bK H6I mm -$ - inaltimea foii de arc $K6I mm -5 Vdistanta de la sol la prinderea din fata 5K ::= mm

6.Identi4icarea unei modalitati de crestere a calitatii arcurilor in 4oi


.entru a creste calitatea unui arc se "or folosii materiale de ultima generartie, cu concentratii optime de alia'e, care "or fi testate in numeroase conditii de solicitare si la greutati foarte ridicate,pentru a rezistata un timp foarte indelungat pe auto"enicule.

1!

1).Cu*rins
H.4ntaru,-..a. 5alculul i construcia automobilelor. ,ditura?idactic i .edagogic, 9ucureti,HG>6. 6. 4ntaru,-. .oincu,N$. Stoicescu,A. .ere,N$. Tabacu,&. ?inamica auto"e$iculelor pe roi. ,ditura ?idactic i .edagogic, 9ucureti, HG>H :. 5 mpian,0. 0ulpe,0. 5iolan,N$. ,nac$e,0. .reda,&. 5 mpian,A. Automobile. 4ni"ersitatea din 9rao", HG>G. L. 5iolan,N$. .reda,&. .ere,N$. 5utii de "iteze pentru autoturisme. ,ditura ?idactic i .edagogic, 9ucureti 3. WWW.fasep.it<englis$<support<tec$Ctal@s<NeometriaCdirectiei.pdf 7. WWW.i"eco.ro<demo<A?-BLHITL3C1.pdf =. $ttp:<<WWW.mta.ro<doctorat<rezumatCtezaCsorinCenac$e.pdf >. WWW.omtr.pub.ro<didactic<omCisb<omH<om3.pdf G. WWW.fim.us".ro<pagini<specializari<tcm<filesIII<tam<curs<5H:.pdf

1*