Sunteți pe pagina 1din 72

-

=~-:'.-:

,-,=--_...

,,"

ORIGINILE'
::;:-t'\f4,'!' '," .':~'7'-;.",-:~:...' , ~""'--'" ~

DO
... , .., .~..

:s

IN ULlII
~
,..,..

,i -,

Qupi unele cercetari, DO-IN si are origine;! J) ~raditia ,hineza ,i. geografic, n Chin" Cen trala, unde era CIJnO$(ut sub numele de TAO. INN. TAO nseamna, n acest context. "a ('1.)0duce, . dirija". Dar expresi.. DO.IN este japo, nedfi evo(.a ideea de extensie. DO ar fi o de. fQr~c . lui TAO, IN nseamnind ,,3 asimila, <1 primi, a se lasa condus". ";'.Si totusi, cum aplicatiile acestei discipline au' fost nurneroase, mai exist~ si alte denumiri. Vom cita, cu titlu documentar, DO-IN KWAP. PC. KWAPPO exprima ideea de "refacere", .le "restabilire", iar DO,IN KWAPPO este afta Care permite desC()perirea sau regasirea echilibrului vitlll. firi de :arenu pOti urma Calea. Se spune despre DO~IN ca este o stiinta; dar este, mli mult, o arta ,,-are'e trage de la nte!ep\ii <::elor Vec},U. Este, n acelasi timp, o tehnica si UIImijloc de a,te cunOi1ste mai bine, ca si de ;iltrai ntr-o mai buna armonie cu ("eilalti. 10 definitiv, DO~IN poate fi o arta de ;]

respiratorii, pentru a asigura buna funqionare a ntregului organism. Dar sc(;pul lor era O1aielevat, ca,i, dad doreau sa mentina. corpul sanatos, sensibilsi calm, o faceaucu Kopul de a avea o minte armonioasa, destinsa, calma, pentru
:iL elibera spirit u1. Am notat, deja, n partea filosofica a acestei lucrari, ca libera <::ircula\ie a energiei CH'I

pa,;treaza sanatatea, nlatura boala si asigura


viata

depinde de toate acestea.

lunga si fericita. Progresulfiin\eiumane

trai si oec~sitao atitudine de cautare': adica un


angaja,\1lent sincer, optimist si asiduu. O dorinta de a afla fi o deschidere constanta cara-cterizcaza ade\'aratadi$ciplinasi favorizeazacunoJs, tetca de si~e ~n cunoasterea Legii Universului. A, t\W~ tind Ltgea devine Stapna, discipolul va 4escoperi mai mult. Subliniind caracterul. n acelasi timp, rit~lal ~j rational Q~DO-IN-ului. trebuie sa ne amintim ca, U1veoheaChina, el se practica n <::adrul vie-

Fiziologia chineza este extrem de bogata ?i precisa atunci cnd evoca legile energiei. Inca ln anul 500 nainte de Isus Cristos se vorbea de CH'! ca despre "respiratia oaselor". Ve<::hiichinezi observ au ca energia CH'1 drcuia n <::orpn profunzime si 1",mprafata dupa trasee determinate. Cele doua niveluri snt legate de un principiu al circulatiei care aJimenteata toate organele. La periferie, dr<::ula o energie "la supraf",ta pielii", numita WEI CH'!. E poat(t fi manipulata si influentata la nivelul circ1.1itelor obisnuite care snt meridianele. Mai n profunzi~ me, n corp, energia YONG CH'I ani ma functiile vegetative ale corpului. Daca sntem capabili sa dominam si sa dirijam acesti curenti vitali de care depinde echili-

brul organismuluinostru, nu mai aVemde Ce ~a


ne temem de invazia microbilor. Totusi, este important sa eliminam deseurile, aci7ii lactiei si urici care se acumuleaza n muschii nostri si n articulatiile noastre. Practica DO-IN-ului usur~za eliminarea n' aceeasi masura n care resta~ bileste libera circulatie a energiilor. Daca practica favorizeaza o mai mare stabilitate fizica, ea va permite si o mai buna stapnire a planurilor mental si emotional, caci cel care si controL::aza energiile dispune de un m.11 bun potential si poate, astfel, sa-si domine m,~i bine comportamen,tul si sa se adapteze mai bine la diferitele mprejurari ale vietii.

tii de familie. In fiecare zi, n zori, barbatii, fetneilejcop!ii, aduna.ti n camera comuna, pra~ticau DO.IN-ul, favoriznd, n corpul lor, O bu. n~ circu,latea energiilor pe care trebuiau sa Je investea.sc~ o diferitele activitati cotidiene. Puteti, binenteles, sa pra~ticati DO-IN -uJ individlolal, dat puteti si sa fac,eti ace~itlucru dupa *~a.\ul familial .ntr-un grup restrns. Chiar si ntt-.o ambianta colectiva, va fi ntotdeauna vorba de o aplicare individuala a unei cautari de aptofl,U1dare si mplinire bazata pe hranit ':le pare d vechii orientali foloseau si acupunctura, vmd~atea cu ajutorul minilor, rugaciunea ~i meditatia in tentativa de a-si regasi libenatea absQlut. Cbine:zii au inventat diferite exercitii de slabit. fi de ntretinere a corpului, ca si tehnici

Evident, aJegereahranei potrivite are O con~ tribu\ie esentiala la pastrarea echilibrului global al corpului, asigudndu-i un aport energttic in~ dispensabil.
j

'1 I

I '~

DO-IN pericol.

riu' presupune nici un risc, nici un

DO-IN se apropie mult de acupunctura, dar a:.ctasta nu poate fi practicata fara o cunoastere 4\l'rofundata a energiei, a meridianelor si a punctelor. DO-IN este la ndemna tuturor, chiar si a' persoanelor n vrsta, a handicapatilor. Poate fi practicat oriunde si nu necesita nici un material. Programul pe care-l propunem nu este rigid; El este susceptibil de modificari si de adaptari -la nevoile fieca.ruia. Totusi, n masura n care este pos\bil, conformati-va celor nvatate si, mai ales,practicati-l cu asiduitate. Regularitatea n practica este capitala, este secretul DO-IN-ului, Ca si al multor alte discipline. Astfel, va veti favri si,o vointa fara cusur.

Practica zilnica a DO-IN-ului. nu risca, de altfel, sa ne faca sa ne ocupam numai de li-m1ea corpului. Oricine si vada seama ca gesturile Care reprezinta exercitii practice dezvaluie tendintele noastre cele mai instictive, mai naturale si mai spontane. In acelasi timp, simturile se vor ascuti, iar sufletul va percepe si mai bine frumusetea naturii umane. Aceasta sensibilitate va arata cum se face digestia, cum si organizeaza

corpul eliminarea. . . O mie de solutii.,. Dar si o mie de semne oare vor evita pericolul boIii. .. O mie de senzatii ntr-un corp care' ~e trezeste pna la cel mai mic por, manifesdndu-~i vointa de a trai conform cu legile naturii. Intr-un efort menit sa-l faca sa semene cu lumina soarelui, ansamblul de celule l va exprima, ar tfel, pe omul liber, pe omul de la munte I '

Minile noastre snt instrumente


. Masajele numite NGAN-MO n SOUWEN q~scriu felul n care poate fi facuta sa curga eriergia. Ideograma NGAN este compusa din ca-

profunde situate ntre oasele minii si cele :aJc labei piciorului (metacarpian - metatarsian).;

ractereleque nseamna..mna" si .,odihna" si


sugereaza definitia: ..a calma cu minile". .Pentru a reusi sa eliminam toxinele si pentru a facilita circulatia energiei, se pot masa puternic anumite parti ale corpului; altele vor fi frecate usor, apasate usor sau n profunzime, dupa natura terenului de tratat. Dar, cel mai adesea, este recomandabil sa efectuam presiuni moderate. In practica DO-IN-ului, ne vom servi adeseori de degetul aratator a carui parte carnoasa capata, cu timpul, O extraordinara sensibilitate. TCH'OUAI este presiunea corecta cu bulbul ,degetului. Ea se efectueaza perpendicular pe suprafata ,tratata. Penetratia depinde, deci, de natura terenului explorat si de sensibilitatea sa. Cnd carnea este putin abundenta, ca pe mna, p~esiunea devine usoara. Pentru a traversa strat\iri groase, ca n regiunea coapselor, presiunea se 'accentueaza si se folosesc, uneori, chiar deget~le lUari suprapuse. Se remarca n desen ca, n pozitie corecta, articulatia degetului mare este n extensie. .Incepatorii au tendinta sa efectueze o presiune gresita repliind articulatia degetului gros pentru a suplini lipsa de rezistenta. Aceasta atitudine brutala dezvaluie o tendinta agresiva. (Figura A). T'CHAO este presiunea exercitata cu vrful unghiei sau cu vrful degetului. Ea este rar folosita, pentru a usura trecerea energiei n zonele 4

POU este o presiune ~entripeta, rapida, si usoara, avnd drept scop concentrarea energiei pe locul tratat. Cel care si dezvolta sensibili,tat~a corpului devine capabil sa detecteze prezenta energiei dupa natura terenului pe care l exploreaza. Cnd terenul este dur, nseamna ca energia este prea abundenta. Cnd este moale. energia este insuficienta. SIE este o presiune centrifuga, lunga si profunda, utilizata n caz de exces de energie.' pentru a o dispersa. Puteti verifica acest lucru.la SAN LI-ul bratului; este un punct adeseori., dureros. .
Se mai utilizeaza si (Fig. B) : - degetul aratator si degetul mare pent",u a presa si, n acelasi timp,' pentru a ntinde, de . exemplu la nivelul lobului urechii.

catului si al stomacului.
n seria percutiilor, ne servim adeseorhde

pumnul ridicat si usor nchis; dar ar .Ji, o greseala sa lovesti corpul cu o mna duca, cu pum-

presiunea a trei degete pentru masajulfi-

nul strns.

,-..'

Trebuie sa mai vegheati si asupra ncheieturii minii care faciliteaza o lovitura adecvata~petmitnd o repartizare armonioasa a vibratiilor pornind de la periferie. . Pentru aceasta tehnica, chinezii si japonezii au utilizat, uneori. un aparat constituit dintr-un

r=

'II

de lea
Ca-

insi 'or :uva Iza .ar .0~e

mnei",o hma-resOrt si o minge. Acest instrument, i1Umit KATAKI, nu va nlocui niciodata sensibilitat~a digitala sau manuala, de preferat ntotdeaunaprocedee1or mecanice.
.

sunetul produs n momentul loviturii ; aerul comprimat n causul minii joaca rolul de amortizor. Daca zona corpului se dovedeste a fi prea sensibila sau chiar imposibil de masat, n~ v()m multumi sa efectuam vibratii. Cnd vibratiile <;e dovedesc a fi ele nsele dificile, trebuie sa aplicam pur si simplu comprese calde sau sa ndreptam spre zona respectiva un curent cald, cu ajutorul unui uscator de par, de exemplu.

In sfrsit, lovitura cu palma va servi la per-

cutarea zonelor profunde, groase, cum snt cea a umerilor sau a abdomenului. 1 se da minii forma unei Cupe, astfel nct sa nu ranim corpul. Corectitudinea tehnica va fi recunoscuta dupa

-}I ,n-

na
ilS.

--

:::;:
ate

.s! lei ~a
e-

o.
[la [ia

o. i1. ,la u.

;'

ru de , fi. :le e.
11.

~. r.

r.
:11 In 5

r.

T,"',"

,~~~,

~~~,~~

l1t.e~din st!etJlul (t1'Vl~lM duplfrstL$Cm~o$. etJ,1~rd $i trtUlitia chi'Mza au ne.eput sa. infLitrlJzl! in Japonia, ttStfel i~t Sti

"

viat4 ;tt.pb'/,eza st1't~. dU eUMseut n J4pO1fi4 decit

,;. cultur4'chi:n~z~ S-tlUimpl.tit lffnele CtL1'ntedt.. ()r~i'M chi~ ehit1.r t). 'm4i m41"e Mzvoltftre l1t C1tiM.

Vom fi MHiti, 1'rinurt'Mu, 'S~vM&im d.


- J~1J.()nitJ, 1t c41Utol,letJ.rnW.tMre. fiir~apie1'u nieiodttta. din veure diseipliulor fdt)tul ea'm4jt'Jf'Ulte4

(.

deseris4t $iau origiM4 in ChiM.

Esti/! cQZul lui DO-IN care, 1'1'inS2NDO, s, apropie-de traditiilesecultere-,chineze.

....

...

,
I
-' ,---"

"'" \

'\

CI'

~.::--,=.-

:.:.::

~ '>"".

~ ~~
I .~

\~

,
..

'~:;?~:C'

--=-

\\~,
.~-,:;

;\\\

;;;::-,-,..~
~.

--- " u.

-""""'"

-=-=:-'
,,---,---

:~.='C:=-- -

~~~.

,.. !-!~-,-,-"":=,,..",'

'~i~

~H'ov~il
}

8~it

P.--esiune ~\
/

'f\'HrtC ?r~iooe

co\'e'~~O:

COt'ec15 'CIJ , bU .co

"
,

~' \\ f;0~~
'"
,

:lJ "lt.fult~ unQhtei, " 1, q """,'


\~U v'ivfcl

~~}fiJ =lJ \\ '/'01?Il, ~

, ,, "

~.\ .~~ ,ten


,

I \y~ ~~I

leacluloi)

,~
~.s:

,,~ ~.
\~""'
.

.."

\~~.~~,.,' ~
.
.

~.

"PC\)
..-..

~\t."..
"ne :p'.~ir '-col") .'

'~
;~. "'-.
-

PtE~iuY ... l

("!:)"'~r-i'\2',0C1
',.J.:,ITL ;-("'"

.' 9

MI

I j
I

I
J

\~\
(Il!!.'1>

,f'll/ . itI" 1/
,'.
1;

(f

-..,

LovHuV'Q <:o'~lMnol

pe

~~ I

'.t' 1"
l\' \ ~\ \
\\,
,'o ..
.

iumat te; ft1d1i~

\~\
.

,/ //

~\~1
'.,',

~,~

I.nV;itNi~ \)J f>Q\~O1

~~ ~..._---

, eL C

10

-,..,),

...

-.."

r I
1.P~itia :r.eeomandata este in genunchi, 1~e~at pe dkieJe lipite sau 'usor departate : ac~uta eSte pozitia SErZA. Tteb-uie sa puneti
..

". I I

ST ADIU PRACTIC AL DO=IN=ULUI ~ ;;;;::;:;;:t

I I
I

detetde

de la. picioare

uMde peste eeleJalu; cind te asezi a&tfeI,CH'I-ul ccrului fi al pibnntuluisnt n armonie. Indepartati genunchii att ct sii ncapi lin pumn fntre ei; n cazul femeilor, si doi pumni, l, . cuuJ,barbati1or,

I I
t

= :.t:

Aceastapre-etica traditionala tualul .,salut al soarelui",

ncepe pnn n~ Lasat~d miinile de fiecare parte a corpului, apoi ndreptati-va coloana vertebrala tragnd cu insistenta ceafa ca si cum ati avea intentia sa mpingeti cerul cu crestetul capului.

Dad toate civili~atiile trecutului1 cum ar fi eelc din Persia, Egipt, Islam, China, India etc., au practicat..salutul 8oare1uiu,aceasta se facea n virtutea tecunoasterii intuitive a puterii creatoare I AStrului Luminii, fata de care si exprimau, !J'l fiecare %i,gtatitUdinea si recunostinta, In spiritul celor Vechi, soarele, $Urs~~ energiilor, ordoneaza orice forma a vietii. In conformitate cu aceste consideratii. prat~

tioati intOtdeauna :oO.IN-ul cu fata '~n directia. soarelui.rasate. Estul este dominat de energiite poritivesau YANG. Pentru a evita tanirea glezMIor ~U ~ genul"!chilor,izolati.vI de sol a,ednd\1.v~ pe o cuver.
tura groasa.

G ~~
"

~~\
,,)

:i " \,

!'OSTURI
"Dad adopti postura corespunzatoare si dacii .e concentrezi asupra unitatii, armonia (ele5t~ se

vacoborasupra ta, Consact-a.teveghii iI'lterioare si uneSte-te cu absolutul,Fi1ltaSuprema se va insu.l~ tn tine si tu vei fi n acord cu TAO. Atunci tle atnoaste bucuria; vei fi asemenea mieluluiabia nascut. care priveste la toate., fiN.
a cauta ceva,"

TCHOUAM TSEU (N'IEHCHUEliI interogat de PEI.1 ;'Isupranaturii lui TAO);


11

""

,)

La tnceput s.ar putea ta nusuportati aceasta postura. desi ea favorizea7a.conc;e9trarea energiilor n partea ~uperir.a'ra a corpului.. Pentru acest din urma m'otiv, unek:.popqare o practica frec. vent n cursul7ilei. laporiezii~'mai al~. o adopta cu oca7ia meselor. Cad. comprimnd arterele fe murale. postura asigura.. frri~rea cifcplatie:sanguinell folosul un~i 'mai buneirigari a partii superioare a corpului. R-e7ulta de aid ca 'aceasta po: zitie stimuleaza' asimilar.ea-igestiva. Bine ntef~s.. veti sta, n aceasta postura atit ct vise va pare'a suport'ahiIa; '~hligatoriu nsa cit durea7a Salutul Soarelui. .Trtusi. cu ajUtorul exel ,i,iilnr de mladiere .<1, gle7helnr si a ~enunchj tor. n' Qrrati sa realizati' pUtin rte pUtin aceast!i pOSlUr? si sa '.o'mentineti' ,fara greutate. .'

2 si 3. Ap1ednou.va nafnte, expirati si puneti-va -rninilepe sol defieeare parle a genunchi~ lor. , . Continuati sa' progresati facnd sa alunece minile si. formati, Un,triunghi echilateral prin...nirea degetelo(lt1;ui si a degetelor aratatoare (2). Apoi, la sfrsitul expiratiei, puneti-va fruntea n acest triunghi ($) si ridicati-va usor. Regasir:tdn aceasta miscare mai multe simboluri.: ' .. " .

- prOsternarea,.care nseamnantoarcerea sPtesjne'ris\1si, .sau trecerea dinplanut ego~ului


.

n planul Fiintei.. ACi;stritual se efectueaza la intiare,' pe.:tatar'ni (covoras" nota tr.','n practica artelor martale (AIKIDO, JUDO, KARATE...'.
" . ;...:.. jqxtapunerea miriilor care formeaza un triunghi :echilateral :.al..carui' vrf este ndreptat!.n su~;<evoca principiul Y ANG, simbol al sursei so. Iare. .','. " -', miscarea ..deiflexiune nainte se efectueaza peo expira:tie';profuncla:care ,hIatui'a ener~iile,u.

la sursa Universului.
, " . ,
,

~te.Aceasti ,miscare" simbolizeaza si ntoarcerea


" .

Se poate vedea n
'. '",

miscarea de flexiune si
"

silt1bo~ulfortei c::erului" care ~oboara si, n reveni. r~,. Stm~hJUortei cerului care se nalta. . " "

Expirati. concentrndu-va atentia asupra ei I i~$pirti~\7a...veni,de,lasine.fara efort. ';.


.
' , ,

Repetati.astfel.de4re,ori acest salut.

"',

12

I11III

Fata
~

"

'~'

:\
il ~~1"
..

~~

"

5. Dezlipiti-va palrn,elesi puneti pe frunte buricele ~egeteloraratator. mijlociu' si inelar. A Efectuati, 'mai nti, o miscare alternativa de jos n sus, facnd sa patrunda degetele n piele si carne.
,

B - Apoi, o miscarealternativadiagonala n parteasuperioara afruntii.


EFECTE: Minile,snt niste unelte minunate, iar celor Vechi nu le-a scapat faptul ca puterea ..10rcurativa. permite dispersarea durerii si stimularea trecerii cQrentiloc' energetici. . Stimulati, n aceSt fel" trecerea energie: asu' "

4. Acum" frecati~va- ehergio .palmele"una', de cealalta, ridicndu-Ie deasupra capului,: la' niv-elul

celmainalt al vibratii~or-corpului.
,

",

pra aliniate pe meridiane: vezica ara, punctelor vezica urin'ara, sistem nervos (numit, n bili. alte locuri. ,.vas.director" sau TOU, MO).

Frecndu-va palmele,. va call11ati'~tivitatea


Veti recunoaste, n aceasta practica, 'sponta-

mintii, caci degetele snt legate directd~'treier~

neitateagesturilor vietii.

"

'

Comerciantii orientaHsi tempeJ;'eaza;e?tcitatia mentala cnddientela. se apropie,de..;t~rabele lor mai ales prin frecarea minilor. Si, oare; nu,peDt~u a ne echilibra mai.bine energia ne frecarn, palmele nainte de a ne apuca ,de lucru?
" , '

..

'/

Remarcati mai alescaldura care se degaja d~n.aceasta frecare, manifestare evidenta. a en~rgla '

13

()

. ", ..

V'

.
}J'i:

'\

y/;~ ~i!i

'.

,Ii "

,;

7. Puneli-vi vrfurile degetelor ntre arcada si globul ocular superior. Indreputi presiunea ct md 3troape de ro:!!"dure~.za aprox:imativ

:(~.

!inea osoasa.Repetttti micile apasiiriprofunde de


zece ori. Fiecare presiune trei secunde. Efectuilti misdri

identicc: sub globii ocuLui.

Exercitati presiunea asupra a trei puncte ale IK1>remitatiiinterne a ochiului la tmple. Incepeti printr-o aplicare u.soara si, gr3d.:n. api~ati din 'e n cc mai Ure.

hecati-va din nou palmele. 6. rndoiti~v~ degetele pentru a forma un caus si acope;ri\i-va cu de ochii nchisi. EFECTE: Studii recente. efcctuate n centrele de cercetare stiintifica din Statele Unit~ ~j Uniunea Sovietica, au aratat ca se poate captJ energia emisa de mini. Aceste experiente permit nu numai sa se demonstrcze existenta cmpurilor magnetice n corp, ci si sa se masoare emiter.:-a cur.:ntilor. Oricine si poate dezvolt3 facultatea de a 3si. mila, de a conduce si de a difuza energie. ::vlagnetismul minilor dumneavoastra ncard ochiul, n sensul ca prin caldura difuzata snt di. latate vasele capilare care iriga ochii Ii stimuleat iriga.rea lor. Ochii au nevoie, n principal, de snge, aer ~i cald1.lIa. Alternanta de umbra si lumina ene si ea necesara, caci ea ntretine supletca YaselQcmici din globii oculari. In plus, acest exercitiu stimuleaza {icatuL

Tinind ochii acoperiti cu pleoapele.

miinile, ridi~a\i

Indreptati-va privirea n 5\1S,in jos, spre stnga., spre dreapta; fara sa contractati ceafa. Continuati acest exercitiu trasnd cel mai mare c~rQ

posibil ntr-un sens,apoi n celalalt.

.
1

Ace~te miscari ntarcsc m\1sculatura cate $\1Stine globii oculari.

.-

:II:

OCHII
- ""-"'---'--"--""'-"~'~. .. ..... ""

Se presupulle ca, in stadiul formarii embrionului, ochiul se formeaza pornind de la ficat, iar KOUAN TSEU afirma ca "ficatul este n legatura cu ochii". In general, se admite ca ochiul este UI) reflector exact al vitalitatii corpului tare exprima, dupa chinezi, energiile YONG si OE. ISUS, n juramntul de pe munte, subliniaza si importanta ochiului,atunci cnd declara ca "ochiul este lampa corpuhli. Daca ochiul tau este sanatos, tot corpultau va fi luminat". Egiptenii au fost printre primii care s-au interesat de structura ochiului, n mod deosebit de iris si legaturile sale cu organismul. Daca observam doar partea alba a globului ocular, se remarca multe particularitati, iar daca admitem diviziunea n 12 parti, vom putea citi corespondentele

duse lactate care provoaca un depozit de mucus 1n rinichi. Excesul de bautura sau -de hrana, mai ales de carne, provoaca aparitia de firisoare rosii pe globul ocular. Excesele sexuale fac sa apara cearcane negre sub ochi, Care indica tulburari n functionarea rinichilor.

In legatura cu excesele se pot facI apropieri ~ntre glaucom' si abuzul de fructc si brnzeturi, n timp ce cataracta se datoreaza, mai degraba, excesului de cafea, zahar si fructe tropicale. Aspectul si culoarea irisului mai reflecta si echilibrul psihosomatic al unei persoane. Un examen minutios al diferitelor semne, cum ar fi petele, "norii" etc... i vor dezvalui specialistuluiboli mai vechi sau nedec1ar::lte.
Bataile rapide ale pleoapelor corespund unui eXCesde apa n corp si unei pierderi a vitalitatii. Se stie ca medicina clasica chineza nu se limita doar la examinarea ochiului. Depistarea preventiva sau diagnosticul depindeau de examene laborioase si de investigatii sistematice.

cuntregcorpulsi incidentelelui YIN si ale lui YANG.


Ochii snt, n mod natural, locul unde se termina numerosi nervi, iar antagonismul centrului vizual Y-ANG este situat n partea din spate a creierului. Este, deci, normal ca zona mai degrabaalbastruie dect alba la nou-nascuti sa reprezinte accentuarea lui YIN. La adult, albul se acopera uneori cu pete galbui, verzui, maronii. Fiecare culoare, desigur, reflecta un dezechilibru organic: negrul semnaleaza blocaje sau stagnari de tipul calculilor (exces de zahar). Galbenul este semnul unei perturbatii a ficatului sau a vezicii biliare (abuz de oua sau de brnza). Verde le indica un exces de YIN si riscul c.;ancerului.Albul ca brnza, un exces .,le pro-

.. Aceasta afectiune se manifesta prin duritatea glo. bului ucular, dilatarea si imobilitatea pupilei, dimi. nuarea acuitatii vizuale, anestezia corneei, aplatizarea camerei antuioare, bitii arteriale neobisnu.ite. 15

-'--

;;,;;;;

-,.-;

'1&..., ) '

~
f:
:'1, ;1

/
'

,r,

~ \

;.

[ 4... i, -'"t;>I:"It (:'-,""


. ii ': 'I
1
~ 1:,

...
"

,~;\
'.
,

- ,-'~!V"~'~l~ff-',./ """-,,,,'ti' '.'81>';" ~ '\:"" " ,'='-"V ::> . I:~., \ ~ : ""~~~~~:Dl,~~~ 'l OO~J(._ ' L-1 ""-';;.,-\.'. I '.. () 8 !," r;:... '. ..-,:"":'. 1';) J).:~ C::D;,//. . 1.1. . ;,;i' ' t> Ii".. ,~~ '-;S.I.~<r; . I<EO ... ~\l\r\IV"' -O \1 q ~ \CA.. - KWt~ I ...;::., -, <., "'-'-'. ,) ~- "" l ~ ' Nm ~ '1 -, -~-- C - ""~, ',:)J L<oN"o~"" t=

j(
~V
' ,
,

PL;::1.Mlt.)
,

/
'

......

",
'\.. .

'~T;1, v\:.t-

'~\..I)l

"" " ,,>1

'J ,

I
~~~

t;"lo'l
./
"'..

""". '.\ ;;::


/'
.
"" "

'
,

"

"
1
,

.
'

.
.
.

. ~-\M ::'
fi "

, .'1, 'C M/'IA,

~
~i\

\3 . ~
' ,

.. .,-

c. \ "~' I

P.~A'?".;:~~!Y<t.., ~"/'~
" "

0E2
~ ,.,</ n/ M I
",

?
'

:t.~= :~;~"

'

".~ -. ,.,"-::'~..'>\S;, "',:\"/ V'::'\, \h~r/V,:--;".'y <:~, ;)) =;';IS;

." .
" ""

.
\~
",
'

"

7' "-0. ;::;-'If.~..;:\,:) '-.&;(I.i.ii:f)!~ 1tv1l".'S;TUJ 'J.. /,


,
,

0:, ~ ,
~.~ ",

"~'~

1
. '

~-.
.

-""" '-.. "..-';;:",,; ~-.. ':O':;~-=-- :"'~~,~,:: -'<::..; <:::2.::::::=-=.; '~'"

,"

f)'I.,jb,\t h.\.l

.
~

\~tX

S;tCR;I~~ ~
~
..., .,"""

. -~ :-~ '"

" '-~,

... -

--...... -:~-

-'.

~ .r~
,.
",

'1 ' ~"


,

Iii,
"

~' i: q
,,

/, '
,

:7.tU ~

i--.i3'.
',

'<'

-,
-",,

,---

"-'" ..'-- , ,-_o~.

.....

,..,

..-....-.....

.......-

-. -""""""-"",---

16

II

8. Efectuati miscari identice de ambele parti. Tinnd ochii nchisi, exercita ti O presiune progresiva si usoara asupra globilor oculari, cu buricele degetelor,timp de 10 secunde. EFECTE: Ochii snt supusi unor agresiuni constante. Solicitate fara ncetare de lumina naturala ,i, din ce n ce mai mult, de lumina artificiala, capilarele, nervii si muschii au tendinta de a se contracta. In alte cazuri, ei se crispeaza pentru a nregistradeplasarea rapida a masinilor sau a obiectelor, cum ar fi: masina, avion, minge de fotbal sau de tenis, imagini de film etc.... Exercitiile precedente permit muschilor care sustin globii oculari sa devina mai supli, elimina tensiunile nervoase, toxinele si favorizeaza irigarea cu un snge proaspat, abufdent. Presiunile nlatura durerile superficiale si alina durerile n caZi de ameteala, spasme, diverse traumatisme. Stimuleaza ficatul si splina. In caz de glaucom si cataracta trebuie evitate presiunile profunde. Se vor scoate ntodeauna lentilele de contact.

9. Prindeti ntre degetul mare si aratator pleoapele superioare. Efectuati batai de pleoapa usoare si alternative. EFECTE: Bataile de pleoapa fac sa se auda une., ori ori un clipocit care indica excesul de apa n corp.

Pentru a ncetini bataile de inima, atunci cnd exista tendinta, ne folosim de partea carnoasa a palmei si apasam alternativ fiecare ochi nchis de 70 ori pe minut. Se poate completa aceasta tehnica tragind cu putere de cel de-al treilea deget
a.Ifiecarei mini.

-.

~ Ii 1J

11

! i , i j

10. Cu ajutorul buricului degetului mare, descoperiti n arcada superioara, lnga nas, o ca",itate : Ea este situata sub radacina sprncenei. Acest punct corespunde "capului pestelui", dupa cum o numesc chinezii caci, prin forma sa, sprnceana evoca un peste. Punctele de pe aceasta linie se numesc, pe rnd, "mijlocul pestelui" si "coada pestelui". Energia are tendinta de a se acumula n aceasta scobitura. Peretii ososi snt aidoma scoartei terestre si prezinta gauri n care energia are tendinta sa stagneze. Pentru a facilita fluiditatea curentilor energetici, este necesar sa exercitam presiuni asupra acestor puncte, mai ales daca ele Wlt foarte sensibile. Apisati, apoi, pe cel de-al doilea punct, apOI pe 'CI de-al treilea. EFEcrE z Acest exercitiu permite t!.a,tarea ainnzitelor front ale, a cefaleelor, a migr;nelor, a obo.elii cerebrale, a tulburarilor oculare (conjunctiTita), a strabismului convergent, a rinitelor i a aovralaiiW.

11. Exercitati o presiune n coltul din afara al ochiului, apoi n coltul din interior. Apoi, apasati pe margine a inferioara. ~poi pe cele trei puncte simetrice arcadei superIoare.

I
I

Fiecare presiune dureaza ntre 3 si 5 secunde. i EFECTE: Priveste mai ales sinusurile maxilare, j
durerile de cap, durerile oculare si... frumusetea ochilor. Punctul situat n coltul intern al ochiului permite tratarea slabirii vederii, astigmatismui
.

sitremuraturile pleoapelor.

I
,
I

Apasati pe terminatia exterioara a fiecarei sprncene, n locul articulatiei frontaIe, ramura suitoare a malarului.

I
I

EFECTE: Elimina migrenele, vertijul, conjunctivita, pleoapele cazute.

I I
I
I

NOTA: Trebuie sa subliniem c4 ten:nenul "naerl. dian", "KING SIEN" n chineza, nu a fost niciodata

folosit pentru a desemna liniile de forta care braz.


dead corpul omenesc. Este vorba, mai deirabl, d. "KING-MO", tip de canale care stabilesc l~!tur. Intre microoosmos si macrooosmos. Totusi, dat fiind faptul ca termenud "meridianM 11fost mult 1n1rebuintat in Europa, il vom fo1oll1ti BO#. pe teM ~ M85W luodR.

18

NASUL
13

Spatiul dintre sprncene reflec1ta starea fica~lui,a splinei si a pancreasului. Narile corespund lamnilor si traduc vitalitatea: narile fine co=spund unor plamni slabi.

Nasul este legat de sistemul circula tor si, mai les,de functionarea inimii. Cnd presiune a arteiala cre~te,narile se umfla iar vrful nasului se nroseste.Excesului de lichid i corespunde O cresfre a debitului de snge, o dilatare si o explozie Icapilarelorde la suprafata pielii. Tulburarile cir-

I~latorii se traduc adesea tJrintr-o puternica nro-

re a ohrajilorsi a vrfului nasului. f

Prindeti cu putere pielea din spatiul dintrerncene ntre degetul mare si degetul aratator. ~ Acest exercitiu alina cri7ele de sinuzita, ~i
.

tenueaZa ametelilesi vertijul.'

12.Prindeti capatul cartilagiului, la baza osuI rli,ntredeRewl mare si aratator. fFECTE :Yinuzita =- Toate afectiunile nasului.

I
I

12

13. Cu ajutorul burieului degetului mare aplsati un punct situat de o parte si de alta a nasului. Punct de ntretaiere pe linia naso-geniana, la nivelul bazei nasului. EFECTE: Tratarea sinuzitei nazale! a rinitelor, a sngerarilor nasului, aatspneei, a acneei si a pruritului faeia!. Edem si paralizie faeiala.

I
I

\\\

19

'14'

16

'

15. Cu degetul mijlociu aplicat pe radacina unghi ei degetului aratator, masati peretii nazali pentru a da suplete membranelor.

16. Frecati-va minile, tot cu ajutorul dege. tului aratator, sifrictionati spatiul de sub nas, dupa directia mustatilor. EFECTE: Stimuleaza meridianele: vas artera. stomac si intestin gros.

15

20

OBRAJII
17

--

18

\
:,
j

., '~MI

"1

J\tl/ ;,~M)
18. Frecati-va cu putere obrajii cu palmele, de jos n sus, urmnd depresiunea maxilarului inferior. Nu faceti aceasta miscare in mod instinctiv dupa o masa excesiva? EFECTE: ACtioneaza asupra stomacului, favorizeaza circulatia singelui in fata si ochi. PIamnii snt legati de obraji: atunci cnd va frecati obrajii, va tonificati si sistemul pulmonar.

17. Masati nasul, intre buricele degetului maresi al aratatorului. La o treime de la baza nasului, in ridullabial, le gasesteun punct foane util. intrucit este eficace in sincope. Trebuie presat cu unghia. In termeni populari ehinezii il numeso "Mijlocul omului" (Nr. 1. Pig. 18). Poate fi folosit si in caz de insolatie. Pentru a ntretine supletea narilor, apasati de mai multe ori vrful nasului apoi, mentinind presiunea,imprimati-i o miscare de rotatie. Amatorii de brnzeturi au adesea virful nasului rigid. FreClti-va-minil..

19

~-vI mWWa

19. Cu ajutorul degetelor mari aprsatl cavltatile sensibilepe riduri, sub osul malar. V.ti gasiacolotrei puncte echidistante. EFECTE:Sub oasele proeminente, cum ar fi oaselemalare,energia are tendinta de a se stabili ti de a stagna.Pentru a o scoate de acolo si pentru a-ifacilitacirculatia,va fi uneori nevoie sa se exercite de trei ori presiunea, timp de 4-7 secund..

I I

,20. Apasati, cu degetele mari, sub ureche, tn spatele ramurii suitoare a maxilarului inferior. Acest punct se situeaza la marginea anterioara a mastoidului, sub lobul urechii.
-

21

EFECTE: Acest punct este activ in paraliziile faciale. durerile de dinti, adenite, inf1amatiiJe cervicale, nevralgiile trigemenului, zgomotelor din urechi. Surda-mutii pot profita de pe urma masarii acestui punct.

20

\ I

~..a11\\\\,

Iii

At

~l,

21, Insistati, pe punctul situat tn depresiune, cu degetul mare naintea tragusului. EFECTE: Dezvaluie toate tulburarile urechii : oti. ta externa, mastoidita si actioneaza in caz de convulsii. rinite si spasm facial. Usureaza durerile de dinti ale falcii superioare. '-

/"

,1.' .// 1// J.


jj

1,.

"

,4

~':(.;

~&

~~// 0/

'~~~~~

((~, "~:;0"

\ ,\\\>

p\ 1'J':U)!:, '1 "'. ;'j. i.


/'il\\

iW~ ~ ~.~
.R~'

,/
'

'-.:.

.'~~

:f 'il

'1 Ii Ii:

.\ ,II '<l

22
.~
"-

~~

URECHILE

t"1redhi1e dnt ~lmbolut tntelepeiunit

torul NOGIER, de la Lyon, a gasit chiar o harta desemnnd 200 puncte n corelare cu corpul uman. Auriculoterapia permite sondarea sensibilitatii anumitor bolnavi si reuneste dovezi experimentale cu scopuri terapeutice. Detectoare1e electronice au permis sa se controleze relatia ntre urechi si organe. In sfrsit, o cercetare sistematica a zonelor dureroase a membrelor si a perturbatiilor vertebrale a pus in evidenta conexiuni corespunzatoare existnd la nivelul pavilionului urechii. S-au stabilit mai mult de 200 puncte pe ureche n legatura cu organele corpului omenesc. Observarea si investigarea manuala a pavilionului urechii conduc la o ntelegere a fenomenelor vietii corpului. Un punct dureros serveste, ntr-~ oarecare masura, ca semnal, atunci cnd este reperat pe circuit. In antichitate se provoca o exctatie a pavilionului urechii pentru a se aCtiona asupra anumitor functii si, plecndu-se tocmai de la aceasta tehnica, s-a studiat mai profund sensibilitatea urechii si a individului. Sntem, de altfel, adeseori constienti de aceasta sensibilitate si de legatura care exista ntre ureche si anumite regiuni ale corpului, mai ales atunci cnd sintem expusi frigului, caldurii sau, pur si simplu, prin pipait. Este tot att de adevarat ca, n traditia chineza, urechea este considerata un centru strategic pentru sanatate. Nu numai fiecare punct al acestui organ corespunde unei parti a corpului, dar fiecare parte reflecta hrana pe care o tonsumarn I partea superioara indica proportia proteinelor; partea mediana, hidratii de carbon, fructele, zaharul; partea inferioara, mineralele. 2J

Orientalii, mai ales tibetanii, chinezii si japonezii,cred ca dezvoltarea urechii corespunde dez. voltariifiintei umane. Cnd aceasta dezvoltare este a~monioasa,urechile se deschid si reflecta ntelep... cmnea. Ati remarcat urechile lui Buddha n sculpturile "re l reprezinta?

De asemenea, ~e regaseste la egipteni o practi" c:aciudata. De exemplu, se ciupeau urechile femeilorcare nu mai vroiau sa aiba copii, sau se incizauurechile barbatilor pentru a le diminua capacitatea de procreere. Egiptul asigura, astfel, reglareanasterilor. Scoala Franceza de Morfologie acorda importanta formei urechilor si stabileste o relatie ntre aceastaforma si dezvoltarea psihica a fiintei umane. Plecnd de la observatiile facute asupra implantarii urechii, asupra dimensiunilor sale, a nclinarii, a proportiilor si a formelor, se pot trage

,
.

roudu,;;"upu g",duluid, ,voluti, a ..bi,e'ului Aceste caracteristici ale urechii, a carei forma o
aminteste pe aceea a fatului, variind n cursul vietii, precum si observatiile medic ale, au dus spre specialitati cum snt otoscopia si auriculoterapia, Prima este, mai ales, un sistem morfo-fiziologie:, n timp ce a doua, auriculoterapia, priveste concentrarea punctelor pe ureche si le utilizeaza n
scopuri curative.

Medicii europeni au descoperit, pe ureche, puncte de legatura cu organele profunde, iar docI

.J

f51l1\rCTEL-t ~Hn
:)I...:\kJSri 'fR;JJJCR~ )

Ud.~\'

~rh"""-'! ,

---~

""--- ,-

13esetu' , ,.:.. .m~e


;C\ tttH'\Q

temr,' ,,1 , -'--

~r.I11~ <onld , Emih~n1Cl %etl.~~


...

de~Q\tvicIO --libia !'"


Q,erz.~--,~WJt1eL\--'CQ.!c'! -

~11

111d.,e

-~

!n~he\civ~\'

~O

m"hni\

--- W

Put-)Cl'~ Zet'o

al V1erVUkJiSim~i tvWhOt1C1+
01

CGHI Ct Cc&tal
-

5te~Vt

hipo1-dlatnCJ&JJoi
"

- OV\1oplai
UVOO\-'1

& Pra. r(:>V!q-,


1

PaM11r<>idian
Vt

-'-

~
,--::; {,/ I({', ,,~d,
lI, '/

'jf,adid
\7e'V1ikl

ZONE AudiLi va o~cti\)a


l~~kdU(}l1 Q VI f.(J 0\ I a:

'1 0eVl.z',)r18

24

c-

L'

,..........

,;

22

22. Prindeti lobul urechii ntre degetul mare degetularatator, ndoite. Trageti, insistnd, pna d simtiti Osenzatie de caldura. Aceasta senzatie ota o mai buna irigare. riCTE: Stimuleaza stomacul. Masarea lobului 'echiieste buna pentru ochi. La poporele primi'e,lobul urechii era considerat ca loc de deschire a simturilor. Un lob umflat si sanguin denota comportament senzual, dar si o deficienta a temuluilimfatic. Altadata moda purtarii de cerI

23. Prindeti vrfurile urechilor ntre degetul aratator si degetul mijlociu. Palmele snt ndreptate spre cap. Tmplele snt masate daca trageti cu putere degetele de trei ori n sus si usor napoi. Tripla ncalzire cuprinde 3 niveluri: SHAO Y ANG TAI YANG YANG MING Tnarul Yang Batrnul Yang Marele Yang Cele trei etaje cuprind: 1. Etajul superior: situat ntre partea superioara si partea inferioara a sternului. Caldura este creata prin functia respiratorie. 2. Etajul mijlociu: cuprins ntre regiunea stomac/ duoden si buric. Caldura este generata de procesul digestiei. 3. Etajul inferior: este cuprins ntre buric si partea inferioara a abdomenului. Asimilarea hranei produce caldura.

dinmetalsau piatra pretioasa, avea drept scop

mularea circulatiei energiilor, pentru a nfrumua privirea. La nceputul secolului, n anumite ilii de tarani francezi, se gaurea lobul urechila cei mici pentru a agata de el inele de aur >tinate sa apere ochii de infectii. In zilele noas~,pastram acest obicei ca podoaba, dar fara sa ,emcont de materialele folosite. Este lucru sigur ca folosirea argintului, a auuisau a unui alt metal va avea o influenta anuasupravitalitatii organului vizual si, prin ure,ii asupra calitatii sale.

25

~/

CAPUL
Schemele anatomice chineze si, mai nou, detectoarele pe care le folosim n Occident, indica prezenta a numeroase puncte pe toata suprafata capului. Puncte pe care este foarte util sa le masam si sa le activam pentru a obtine efecte benefice variate.

3~

29

,'l

# ;;

~il !

r~"IJiJ
.::)"-1 '~

I~ j~-..:: c~

~
k" '

~
,

ti
\\'\
',- '-..;.' "'-" , :\<~ ,

ji)JII,K~\ J~ \, ~~~~\/~,~ f!f17 ,P - V)/


'.>

\\s;~
\p.o."': " \ ".
\'

\t;:;::\\,\/-0..
~~lf;iJ /1
"
.

r I/! ~~
A :?
li

/-;/

"'

~:;' ~\

~ ~'
, -

'\,

~~:,/,
(,

~
te'

zII

l\v
b

~
""

'

o, t,'

'}: i!'
;(1

. IIii\ .~
,1"\1"
j,ii~

/j
~,/,;
,

ii;;!J"

/i~~ ~~,

j ,~

30. Cu pumnii pe jumatate nchisi, cu n cheietura minii supla, lovi ti pe toata suprafat craniului. Continuaticu socuri rapi de si apropi ate, acoperind toata suprafata craniului.

29. lmitati, cu vrfurile degetelor, bataia tobeJor pe pielea capului. Intr-o miscare de resort, degetele se apropie si lovesc cutia craniana. Efectuati aceste lovituri de 20 ori pentru a stimula circulatia sngelui.

31

~~ .~ ~~~ ~
0'~~
'-

>;
,

;:,,~""

~A
,

~-~)~.~~}. ~
,

\>}~

'~
,

~/,

~j

II"

0(~

'

l rs
' 111

)\{~\" )))i'i ( jlllr--. ' ). V ~


,'

i.

~i'\"'\
"

'11~II

)tjf;. T~

f;,

.\~

'.

"J,

{t

'i"

Iil
28
//J)~\rl~~' ,

'lJJ
lJ!
,,;/))J!)

31. Prindeti cu mna parul si trageti pentn a obtine o miscare vibratorie, ca pentru a dezlij pielea capului. EFECTE: Stimuleaza actiunea cerebra~ retelele nervoase si meridianul vezicii, al vezic biliare si sitemul cerebro-nervos. In anumite cazuri patologice, in eare pan a devenit fragil si are tendinta de a cadea in srm curi, este mai bine sa va abtineti sa praeticati I cest exercitiu. In alte cazuri, stimularea prin tractiuni ~ bratorii va restabili vitalitatea parului, caci pan se atrofiaza cnd nu este activat. Este evident ( buna calitate a parului depinde de calitatea hll nei. Caderea parului depinde de excesul de licln de : de excesul de sucuri de fructe sau de alcoo de exemplu. Pierderea parului depinde si de abuzf de potasiu si de anumite vegetale: sparanghf spanac, vinete, rosii, fasole verde, ciuperci, c~ tofi.

....

,--

=1 1

CEAFA 32

33

'nlla
)1-

tatOr,mijlociusi inelar -

Prindeti bine ceafa cu degetele si apasati in profunzime, coborind de fiecare parte a apofizelor spinoase ale cervicalelor. Se poate efectua o seriede zece masaje din sus in jos. 32-33 (1). Apoi, cu cele trei degete
efectuati presiuni si-

- ara-

ro pl Ia, ~ii
uD o&-

1ul ca

al~I,

)1, ul

r-

multane de fiecare parte, plecnd din cavitatile lui Arnold, unde se situeaza emergenta nervilor medularifoarte profunzi. EFETE: Elimina tulburarile somnului, torticolisul si cefaleele. In cazul tensiunilor acumulate, cnd punctele devin dureroase si sensibile, aplicati inainte de masaj prosoape calde si suflati aer cald cu ajutorul unui uscator de par. Apoi, cu o mina sau alta, framintati ceafa. EFECTE: Permite degajarea ureei si a acidului uric, care fac deosebit de sensibila ceafa. Presati muschii cefei intre degetul mare si cel a~atator, plecnd de la baza craniului pina la umen. EFECTE: Elimina durerile, tulburarile de somn,tulburarile oculare, previne caderea parului. Desimanipularile regiunii cervicale snt foarte rare la chinezi, exista cteva tratamente specifice ale vertebrelor, mai ales pentru a saptea vertebra cervicala tratata n cazul afeCtiunilor ficatului, ale inimii, ale ochiului, ale circulatiei cerebrale, ale bratului. Interventiile trebuie sa fie facute de catre specialisti. Ar fi imprudent sa improvizam in acest domeniu. Regiunea cervioala este sediul . numeroase tensiuni.

ViaTa autonoma a corpului, nervul simpatic. glandele endocrine, centrele vazului, caile somnului snt n legatura cu ceafa. Doi nervi importanti, care ies la naltimea celei de-a doua vertebre cervicale la nivelul lobului urechilor, au fost descoperite n 1810 de un medic anatomist german, doctorul ARNOLD. Aceste doua puncte snt localizate intr-o cavitate situata la baza occiputului si de fiecare parte a coloanei vertebrale. 33. (3). Apasati cu putere, in cavitati, deasupra primei vertebre cervicale, cu ajutorul degetului mare, indrepdnd presiunea orizontal, apoi spre crestetul capului. EFECTE: Elimina tensiunile reziduale si ~vita tulburarile de somn. Apasati cu extremitatea degetului mare punctul situat la baza occipitala, la naltimea primei vertebre cervicale.

EFECTE: Usureaza durerea torticoIisului si, in general,durerile cefei. Stimularea celor doua maxilare.

29

...

,}

"'

DINTII
i
}

34

35

"'\ 4

Maxilarul superior

Aplicati muchia minii situata ntre degetul mare si cel aratator pe buza superioara, la nivelul raradinii dintilor.
34. Acelasi lucru, cu muchia celeilalte mini, pe buza inferioara, la nivelul radacinilor dentare inferioare. Apasnd, ntoarceti cele doua mini n sens invers, alternativ spre stnga si spre dreapta.

Aplicati buricul degetelor pe maxilarul superior n depresiunile osoase situate ntre radacina dintilor. Apasati aceste puncte timp de cteva secunde. Apasati din nou, apoi ncetati. Exercitati de mai multe ori aceste presiuni.

35. Efectuati mici miscari giratorii pe aceste puncte. Dintii ies din mucoasa bucala si snt. ca ,i unghiile,productii ale epidermei.

Calitatea dentitiei depinde de alimentatie, care determina saliva secretata de ~landele par 0tida, sub-maxilare, labiale ... O saliva sanatOasa fi a1calina produce enzime si alte bacterii care constituie baia biologica naturala de proteCtie a dintilor.

Tesutul fibro-muscos care formeaza gingiile! depinde de calitatea sngelui, legata si ea de hrana.
30 Masajul stimuleaza irigarea cu snge pna n cele mai fine vase sanguine, n interiorul dintilor.

----

MaxiIarul inferior PUNCTE SPECIALE IN PROBLEMELE DENTARE 37. PUNCTUL Nr. 1 Se gaseste la baza unghiei degetului aatator, spre degetul mare. Apasati cu unghia degetului mare. Apasati degetul aratator stng pentru partea dreapta a fotei ,i invers. EFECTE: Evita neplacerea ocazionata de freza dentara. In cazul ngrijirilor dureroase, poate alina durerile pacientului. 38. Punctul Nr. 2. Este situat in fundul unghiului format de extremitatea clavi~ulei p a osului omoplatului, deasupra umarului. EFECTE: Este recomandat n caz de artrita a maxiIarului si n cazul dificultatilor temporare sau continue ale miscarii maxilarului inferior. 38. PUNCT{!JL Nr. 3 Este situat n coltul orbicularei buzelor. EFECTE: Acest punct prezinta interes tn cazul algiiIor dentare, al pioreei (scurgere de puroi), al luxatiei maxilarului si al nevralgiilor sau paraliziiIor faciale. 39. PUNCTUL Nr. 4 Este situat pe partea dorsala a umarului, la doua degete deasupra pliului subratului. EFECTE: Este tratat n durerile umarului si al nevralgiilor faciale avnd ca punct de plecare durerile de dinti.

A Aplicati buricul degetelor pe osul malar inferior, la nivelul radacinilor dentare.


Practicati aceasta alternanta de presiuni relaxari si de miscari giratorii ca mai sus. si

EFECTE: Iri~area gin~iei, a osului alveolar, a periodontului, a dintilor. Accelerarea energiei. Aceste masaje pot fi aplicate cu succes cazuldurerilor de dinti. n

38. Un punct deosebit n acest caz: - Situat ntre radacinile celui de-al doilea si celui deal treilea dinte (plecnd de la linia mediana), adicaincisivullateral si canin u1. Uneori masajul punctului este mai eficare ntre cel de-al treilea si cel de-al patrulea dinte. Masati si punctul semi-arcadei opusa celei dureroase,ca pentru a restabili nu echilibru (masaiulva fi n acest caz centripet). In cazul durerii n maxilar masati, cu ajutorul degetului mare, muschiul maxilar. B - 36. Aplicati degetele mari pe fata interna a maxilarului inferior, ncepnd cu partea superioaraa gtului. l\1asati n lungul osului, ndreptndpresiunea spre exterior. EFECTE: Stimuleaza, prin planseul bucal, ~Iandelesalivare si sublinguale. ~anglionii si irigareagingivala. Ajuta la circulatia energiei la nivelul dintilor inferiori.

53 (2) PUNCTtlL Nr. 5. Apasati pe cel de-al doilea os metacarpian, ntre degetul mare si cel aratator. EFECTE: Usureaza durerile maxilarului.

36

37

II

~ f

31

'~

38

IGIENA DENTARA Paralel cu aqiunea lui DO-IN, ntretinerea gurii permite pastrarea unei bune danturi. Una dintre cele mai bune paste de dinti este apa sarata (9 grame la mie sau un praf de sare la un pahar, utiliznd sare de mare naturala, a. dica netratata chimic). Este un echilibrator al florei bucale care, de altfel, decongestioneaza si tonifica gingiile. Buricul degetului aratator este o excelenta perie de dinti. Frecati smaltul: acesta este curat atunci cnd se aude un scrsnet identic celui obtinut prin frecarea unui pahar ud. Sa nu se neglijeze nici masarea gingiei cu buricul degetului. In principiu, acest gest este su., ficient. Totusi, mai ales n cazul patologiei gingiei, o perie normala este recomandabila. Trebuie evitate periile fabricate cu ajutorul perilor sintetici, si preferati perii de matase sau de mistret. Peria nu trebuie sa fie tare, caci trebuie periata gingia n acelasi timp cu dintii, mereu
n sensul gingii
l'

""--

,""",-~

--

'1\
, ~\~

" ~\
~

\, '~\
~

- ",'

~
,

\ \.'~'\~
'1~~,

'

~l
~c : //'

.8
/

- dinti.

1\ - J)~~.~..~ ---~~'\~~ 1:\ "


,

~\

~ ~~

~\~'~~

~
/,,; ",

~fY
\\ '"'--

,;

' ~'
,

:Jff/,
!'/"(;

Iu
,

, j
.

Dupa fiecare masa un gest simplu va va pastra dintii: clatirea gUlii cu apa obisnuita.

: A
~---,

39
~.
'1'

ALIMENT ATIA

\-~

Acesta este, n cele din urma, elementul cel mai important pentru mentinerea si pastrarea sanatatii dintilor nostri, ca si a sanatatii ntregului nostru corp. Alimentatia moderna este prea moale, prea bogata, prea acida, prea dulce. Zaharul alb, mai ales cel rafinat, este un adevarat distrugator al dinti1or. Trebuie sa revenim la alimetnul natural, grosier, uscat, pentru care cerealele constituie un bun exemplu. Aportul de flor, dat de orez, este esential in pastrarea dintilor. Meiul furnizeaza magneziul care se preface n calciu n organism. Vitamina D, provenita din uleiul de masline sau de vegetale verzi, completeaza aceste elemente, asigurnd dinti sanatosi. Masticatia trebuie sa fie lunga, tacticoasa, lenta, executata cu un aliment tare. Fiecare muscatura este, astfel, transformata n lichid nainte de a fi nghitita. Felul n care se absoarbe determina procesul digestiei, calitatea singelui, sanatatea fizica si spirituala. Nu mncati niciodata pe fuga, enervati sau la mnie. Mncati ntotdeauna ntr-o stare de bu-..n. I

, J
\,
\\

.~
",

'

. \

l
i

a J\)
"
'-\
,

"~/'
I

\I)r

&2

"
===-

=:::-

GTUL

40

41

40. Inclinati capul napoi. mpingnd gtul nainte. Cele patru puncte pe c-are le veti avea de tratat se gasesc pe muschiul aparent. Fiecare punct este echidistant, iar unitatea de masura va fi grosimea unui deget mare. Punctele se gasesc ntre osul maxilarului si tiroida. Ele apartin meridianului intestinului subtire. Cu ajutorul degetului mare, apasati timp de 3 secunde maximum pe fiecare din ele.

NU APASATI NICIODATA TRAHEEA SAUZONA SA.

ABUZIV

41. Acum, cu ajutorul degetului mare si al aratatorului, faceti sa alun~ce rapid degetele de fiecare parte a traheei, pna la nivelul tiroidei. Presiunea trebuie sa respecte calea de mijloc, sa fie nici prea slaba, nici prea insistenta. EFECTE: Aceasta miscare activeaza circulatia n carotida si stimuleaza debitul de hormoni. Favorizeaza asanarea pielii. Trebuie sa folosim ponderat acest masaj si practic,area sa o data pe zi este suficienta. NU ESTE INDICATA HIPERTIROIDIENI. LOR Masajul gtului favorizeaza reglarea a doua glande importante ale sistemului circulator hormonal: tiroida si paratiroida. Aplicarea pr:ictica a presiunilor stimuleaza activitate a, evitnd, n general, blocajele ce tin de tulburari somatice si intelectuale. Aceste glande ale gtului trebuie sa fie considerate n raport cu functia lor antagonista si cu sistemul glandular : glanda pineala, glanda pituitara, pancreasul, duodenul. ovarele si testiculele, glande1e suprarenale... Glanda tiroida YANG si asuma controlul metabolic al oxigenului si reprezinta funqia antagonista a glandei paratiroida YIN care controleaza echilibrul miaeralelor : calciul, fosforul. . . 31

EFECTE: Masajul acestor puncte are o actiune benefica asupra tiroidei, a starii pielei, a dezvoltarii snilor, a reglarii tensiunii, a somnului si

fmpotrivatulburarilor mel1opauzei. I Mai mult, O aCtiune reflexa va aCtiona asupra para-tiroidei, glanda ce regularizeaza sistemul nervos. Prin aCtiunea asupra para-tiroidei, este posibilsa tratam ulcerele.

-,,

'

'-

UMERII
In descrierile urmatoare, organele fiind simetrice, trebuie sa ya tratati ambele parti ale corpului Regiunea umerilor esre o zona n care se acumuleaza noi tensiuni emotiona le neeliminate prin respiratia diafragmatica. In aceasta zona trec merid:mele intestin ului subtire si al intestinului gros. Rigidit::ttea muschilor si blocajul artioulatiilor indica adesea tulburari intestina le cronice.

/"'

/"L :( (! ~

~ ~
" r~ ,r qr,

~'~~~

:---'--"" ~, .- -~.'~
\ r.;'\
,

::~'

~
',;.'

'r%:~:3r::-?~ <r~ ~
'

. ,.

Aceste blocaje afecteaza moralul si risca, ur~nd pe ceafa, sa perturbeze cemnd ~omnului
Aceasta parte a Corpuhll nostru, care ar tre)Ul sa fie cea mai mobila, are tendinta sa se blocheze sub influenta atitudinlor emotionale' fri. ca, anxietatea si agresiviUtea

fr':
", C,

.;:,: /;:.;;,\.\'\\~\ /.g-, ,(XI ,Y, //~-,,"

r
/'
,

;:!?' ~:/

f~
~/ $
,

/;/;/ .,

~%~.

~
'-"'!'ill': '-".
'

/ ,\Sr>2/1;0
, "

~ ~ j'
\
,f

"II \ ~i! ~\ \\)! ;I) '1 ) I'


}

' ~:-.\\;\\

'1' '/1 ,

"1 \,
\ii11

;:;~-=---,~)

\\

\\~"""

""'~

':'<-_c-';';
,

;f

'

~ \)
' ,

\\ d ,!

,,-;.r----'1/ ~-~...

,II'I{

' ' ' ,1 ;fI! /'

~ ,/"" ~
,!

,-,1

~\[
40'\'

\\i:
'

~
,,

'

\\
\i '1 \ l' \i: ',..-

,,

" '!,

"~~'_"~"'<j//.

,/ <'./:

c" ~l ,.,:-"':.;!~ 'I


' ',,'

, '/>;/ /I".,&J
,:,:;//,"/.1) 1,//1 i,,-.il ifi /If1tI//JIf/l/

/'

" :

/1/ "N

Ii'

I" /,-<--' ..~~ ~y~' I \ ~':8::;

43
;j'~
,

43
(,

.
\ ;:::~ ----,! ~,

~;:;-.:= ,::
:!f~-=:

ft;

Ii
,

-,:),;

'1

~ i;#
V~~~\
'"
,,~"
",'

r , 1),'-,
,."
;

~<.. tI il),\
"

~
'~
,

,':"'(' yM, ~

"' i
I'

~
,,'

,: ,

'

-U. Cu palma mlinii formati un caus si loviti muchia umarulu; , LOvItUra reDetata de zece ori pe fiecar~ umar trebUIe sa produca un sunet matFFECTl:-: \te'lc txerci~ii decongestioneaza prin expulzare.l 'Jngelui acumulat in muschiul mnerilor, e\imin" tensiunile, tratea7:l nevralgiile t;ratului; reumati~meje; ,HCTQ7eJe si artrite1e. Dacii aceasta mane"fa vi se pare foarte dure(O,gi, va puteti decongestiona umerii cu aerul cald al unui uscator de par sau cu comprese calde.

~'

'H'(,
,
,

i
,

":-0'

r1 ~
, ,

~d' :I
, ,

l:i

"',1
, ,

\~C

"
'\'
\

'

',&,; ':--J

_l.~~
,,

"~

'\,\,\ \\ ,i,

!~r .
;-'

1 l
;'

'/.

/"'.-/:. ' -;..;:if;i

: '/
1"

~1\II

"'\~i '~ll ~ :~

\
~
'

'

~;~-*r#~/:'"

/,<~..?

~ /.);

il

/
,
"

" I(h ~'


,

'

j,! \ '~~":;::::-_-'-.., :" Ii"I\,1'k~~,


,
,

,~

' :"-~ ,\ \I,----1


"

ii
'"

'~.

-~..... '

-.

-'.::::-,::"'::"

(1111

i;r1ffil~l( ./;;f;A!J!iII!il)~~

//i"

l(,flr'!i~::S

42. Prindeti bine ou mna muschiul trapez si


pastrati-l cu degetele, apoi trageti-l ca S-ICl1mati iVea intentia sa-l treceti peste umar. Aceasta miscare trebuie repetata de mal multe ori. H

1.

..,.......

----

BRA rELE ,
Palparea muschilor bratului pune uneori ]'n evidenta sensibilitati muscuJare destul de accentuate si, n anumite cazuri chiar, n duratii dureroase, Este starea de ncordare des ntlnita la IOC1.1torii marilor orase: tensionati, nervosi, anx:iosi. Pentru a decontracta muschii, pentru a-i e. chilibra, pentru a-i curata si pentru a reduce cheltui ah de ener,~ie nevoasa, este bine sa framnt3Tn manual faseicolele musculare relaxare sau contractate, Freqiile profunde conjugate cu n, tinderile profunde curata, aduc o usurare durabi, ]a si o senzatie de bunastare, 44, Cu nch,,;tllra minii toane supla. cu pum nu! pe jumatare nchis, aplicaTi mici loviwrl pe partea exterioara a braiului. cobornd de ]a urni.i!, pe muschi, de o parte si de alta a oS1.dll, Loviti pe doua linii ,~
6 puncte pliul bratului; echidistanre
d;; 1.1 u11ilr pina la

,--.'---,---

45. lVlasati ~au efectuati 1\lTlgjp;1~",pe fata eXleroar:a a bra~tl!'\1 cu palm,1 illiiuii, de jv in n su~, de zece ori, pentru a elimina tc:miunile

8 puncte de la cot la Incheietura pe dosul minii.

minii;

ap.,)i

44
~
"/--"'

45
11'

/ ,,;/
~?,/

/'~. /

~jT

,!1- ",. ""


i""

i"
'.! ,',f ' ' ' ',,-,. \'
,

,/'\\
,-'~ -"7""""",",

'

'

'

'J

' "' ", 'i

L
,

1J i!~

,.,<,"i,
il
""

"

,,,

- --,,:j", \~ ',:0 L ,"!c' 7'0.>~ ~-~'~~ '\5~ . ..'" ,...: ~ --, }' A, '
" ""- . "
, " '
" ' ~ , , , , '~

/'i l
/ i' r !/il \"
' , ,

j~
,Ii

'1 .. ' Ii, l)

/1

I
/1

,i

)
/i' '

}";'

/}I
'Ci)-

" /~~"I
\'"

-""

" \;: ,~\0


"

\~ ,1;,
1,
,,

r1

~
, "

" /

/;1'

0i/i )/'
,

i ' , 1;]' "(


,, ,

~Z

"'" "1
'Y

#/ii!f;'3'
//

"

r
#'

y. fJ!" ,tf

", (

[ li@

V IJ
,,/..1

}"--~. \,;",~~~

~ y)
I
'

'

--;:;Y" /'//' " ,-% ,, , ' /:7: /~~ /::/~/ /d:;:;::<'" ,! f ;1/ ,_.,""~ l ,./,/':; '! J;'fV' 1\ ,1\, Ii .;{0 1\\1 '..i
,/
",

~/ ;> Iii: /4, //f:'- ,I1::{


"

/;~,;

,,

1"""~""",:,2 "1(( ~///

~~
,
,

'1 ,,

{'i / {,i" / ','

"!!'i /1'",

\ "~" ~'>;

... , 'i

';' ;1 , (\f

~
,

~~~;~? ~;?'
/"

"(Ni'

<i{~<,

/p/ //:1t;/3~:~
l

'
,

" "

,,

JM ~/ , ,.':,<'

'1"

!!, ~Ji;r.,;I' '/' !\ il Ii\' .


"

~ "
i

""",,,t--=

,,--<::'-

, "

l ~
,

(/ ,'i'
"",. " ,

Iii,

'1 -8<' , ,~ ,y
-,..~~~"

,d ;~I

7;15/4/
'

/t~~:t~~~~,~
:/
,

{l,t'/#"
t;?
!il/!

/
,

,/

,q:3
~.,"

/. ;;1:/Jl
~i,'4~;j{;
",,-=-

(! /.~r
tii/(i , :,.
\~,i~\ "",:~, B

,,-:::;: -~.~

II.

..

-\' ',\jJJ i

46
mtoarceti palma cu fata spre: cer. Pe fata interioara a bratului de o parte si de alta a musciului. Efectuati mici lovituri: 6 puncte ec4hidistante de la umar pna la pliul bratului; 8 puncte de la cot pna la ncheietura minii ; apoi n palma. Daca bicepsul este congestionat, excesiv de tare, framntati-l ntre degetul mare, degetul aratator si degetul mijlociu. In caz de oboseala va puteti masa cu toata mna muschii bratului pentru a-i decongestiona. Cu ajutorul degetului mare, un masaj mai n profunzime permite sa se atinga tesuturile subialtUn. i descopera, uneori, leziuni ligamentare.

47
47. SAN-LI al bratului: Este punctul situat pe partea exterioara a antrebratului, la trei degete distanta, sub extremitatea exterioara a pliului cotului. Masajul acestui punct este recomandat contra lesinului. Este un punct ntotdeauna dureros n caz de constipatie si chiar de diaree. Presiunea asupra acestui punct usureaza si durerile

umerilor si ale bratelor, ca si durerile de cap.


Pe latura interioara a bratului se gasesc mai multe puncte importante de stiut: "Bucuria de a trai" sau "Mica mare". Punct "psihic" care se situeaza la 'extremitatea exterioara a cotului, pe care l putem repera cu usurinta ndoind cotul si efectund o presiune la extremitatea pliului situat pe vrful epitrocleei. A se trata n caz de nevralgii intercostale.

- "J2unctul emotiei".

Se gaseste n gutiera cubitaIa, chiar deasupra umflaturii extremitatii inferioare a cubitusului. 63. Pe partea exteribara a ncheieturii, minii, in primul pliu, apasati cu unghia degetului maro pe tendon. Faciliteaza somnul, reduce palpitatiile. La nivelul ncheieturii minii. 59. (4) Chiar n mijlocul liniei situat lnga partea carnoasa a minii, acest punct trateaza durerile ncheieturiiminii si ale minii, durerile cardiace, oefaleele si febra, precum si neurastenia In centrul pIiului cotului. In axa mediusului se situeaza un punct de usurare a durerilor bratului si ale antebratului. Se utilizeaza si n cazul tremuraturilor, al febrei, al durerilor de stomac, al anginei pectorale.

....

.,.

MINILE
Geografia minii este complexa. Vom ncerca sa retinem esentialul din datele traditiei chinele. Simbolismul chinezesc se exprima sub forma trigramelor care definesc alternanta YIN si YANG. 48. Dosul minii. - Masati'spatiile metacarpo-falangiene cu extremitatea degetelor mari. Cu buriClllI degetului mare apasati puncte echidistante ntre oasele metacarpiene. tacarpiene. Exista un masaj de 8 trigrame situate pe dosul minii si numite YUN-W AI PA-KOUA. O combinatie a acestor 8 trigrame este dispusa n jurul unui cerc ce sugereaza o revolutie. Cu buricul degetului mare se efectueaza aceste masajecirculare destul de usoare, de jos n sus, ntorcndu-se n sensul acelor de ceasornic. Acest masajface sa circule sngele si activeaza respiratia.
/ '

---------

Degetele. Este important sa stimulezi trecerea, energiei n articulatiile degetetelor. Mna dreapta trateaza mna stnga n toate secventele si invers,' pentru cealalta mna. 49. Faceti sa alunece pe fiecare falanga degetul mare si celelalte degete ndoite. Treceti peste articulatie,. apoi insistat puternic dupa depresiune si pna la extremitateafiecarui deget.

trei

Prindeti proeminentele falangiene si me-

49
..-::,,-,;::<," '-~~.;t:

-d~

~ /~r
.
.

EFECTE: Decongestioneazasi stimuleaza meridianele intestin ului gros, al "triplului ncalzitor" si al intestin ului subtire. Presiunile calmeaza crampelesi durerile de

f t " .)J:,4 I .,
''

/ . ~/ .

~
-.
"
.~'

_h'::- ~'-'~l:(\

-k.;.<;

~/I" I J.z t ~ ;1'


. .

I'

mini.
~~#Y'!<~"'~ --= --

..'~.

.,0

I ;
f r

50. Formati doua cr1ige ndoind degetul aratator si degetul mijlociu. Apucali fiecare deget de partile hLer,de' si fa' ceti sa alunece pna la extremitatea sa, strngnd.

48
L/IY

.liO

(lP
r

r
J}~. ~ -, ' 'Ji~ '~ '-'v-~ .~ '" ,,' ~~~ : <'); ,1 . -- ",.Jf(~' ~. ~}I ."

i
~

1tk .~'
,

./~~,
j\(,/'
i: j/f I, ,. /;;,,--7,"

~ .

~-..~f!'I:'

~j

~ ,-~

~
~..

."',
,,---~

31

1
53. Masati deasupra tocului numit "Botu] Tigrului" ntre degetul mare si degetul aratator Acest punct numit "fundul vaii" este situat in unghiul primelor doua metacarpiene. 54. Efectuati o miscare giratorie si centrifug~ apucind ou putere intre degetul aratator si degetul mare pentru a tonifica intestinul gros. 55. Pentru a dispersa energia faceti si) alu~ nece buricul degetului mare pe fata lateraL:; \f[terioar~ a degetului aratator, de ]30extrcmitate spre ..Botul Tigrului". EFECTE I Favor.izeaza eliminarea energiei in exces, eare are tendinta sa se blocheze n meridianul intestinului gros. Este indicat pentru v~!rsaturi, diaree, astm, herpes labial, balonari, sJ:ngerari ale nasului, dured de dinti si migrene. Tratati cu precautie acest punct la subieCtii mre transpira si tineti minte ca : ESTE PERICULOASA TONIFIEREA CEST"0IPUNCT LA FEMEILE GRA VIDE.
A-

'
'-X '

f~~
;-,.;::~,c, tf") " ,~

-.

:1." ~,
,

~',~,. I

~';

(!' . '--;~ .~-=-""


,
,

~~
... ~ "')-

'-,., -. . -~

~
c7--"~'
+

-~

"

--"-;!/ ~~'~)

-~

/.,

} r ........... ".-//

~/y.

it6
56. Masati ntre fiecare deget. Subtiati aceasta zona care, printr-o practica ndelungata, poate deveni aproape translueida. 57. Prindeti extremitatea degetelor si descri~ ~ti cercuri ct se poate de mari ntre degetul mate si aratator. EFECTE: Stimuleaza intrarea sau iesirea e' nergiHoL . , NOTA:. In domeniul acupuncturii, anumite puncte snt interzise n timpul sarcinii si se fac preci7.ari n legatura cu necesitatea de a nu se interveni a~upra lor n diferitele perioade ale ges.. tatiei. Numai '1'l'j"ul,ctorul este competent s~ dea aceste ind;(' .

r.'f4 '1,< -

57

>'~-~~ > ~~~~"",--,

~~ ~/.

-\

55

53
19

...

51. Cu. -ajutorul unui pieptene obisnuit, 3J'asatj plfuriJe de flexuI1e paJmara ale de~ete]()r. Presiunile medii si repetate se efectueaza la nivelul intermediar ntre falange, falangete si f.tlangine. EFECTE: Trateaza cazul paraliziei faciale 52. (1) Presati extremitatea auricularului pe unghie ntre degetul mare si degetul aratator. ,EFECTE: Elimina constipatia. Ritmul intestinelor acordndu-se cu ritmul cardiac, va fi util sa tratam si punctul urmator. 52. (2). Apasati foarte tare, timp de un minut, punttuI situat la ba:za unghiei pe marginea~ interioara a auricularului, si la 2 mm de radacina ungheiei. Este numit punctul "cioclilor", caci groparii cii" Evul Mediu, pentru a se asigura de moartea reala a clientului lor, le muscau degetul mic. EFECTE: Acest punct actionea:za mai ales asupra inimii. Va fi utilizat, de exemplu, n cri':rele c:Qrdiace bruste (sincope, lesinuri) n care nu trebuie sa e:zitati sa apasati foarte tare punctul, b~,chiar sa-I strngeti cu dintii. In mod C1!1rent poate fi folosit contra palpitatilor, a nevralgii1or brahiale sau intercostale, a pleureziilor, a hipersecretiilor bronhice, al preapl~1'1ulude energie n partea superioara a corpu11.11.

,,1

52
52 (4) Exista un punct c\'!mplementaF permitnd tr;:ttarea inimii. Apasati, lundu-va dupa ritmul cardiac, pe punctul de ntretaiere al "liniei inimii" si a traiectuluimeridianului iJ!1imiicare tre~e printre metacarpiene. EfECTE: Este indicat n cazurile de tulburari urinare, ginecologice, al nevralgiilor brahial~ si al ntepenirii minilor. Prinderea extremitatii degetului mare aplit::tt foarte puternic. Este utilizata pentru reeducarea respiratorie fi, mai 'ales, contra astmului.

81

.,.......

53. Masati deasupra focului numit "Botul Tigrului" ntre degetul mare si degetul aratator Acest punct numit "fundul vaii" este situat in unghiul primelor doua metacarpiene. 54. Efectuati o miscare giratorie si centrifuga apudnd ou putere intre degetul aratator si degetul mare pentru a tonifica intestinul gros. 55. Pentru a dispersa energia faceti ,a aluneceburicul dege'tului mare pe fata lateral interioara a degetului aratator, de la extremitate spre"Botul Tigrului". EFECTE I Favorizeaza eliminarea enerp.iei in exces, E:areare tendinta sa se blocheze n ~(;. ridianul intestinului gros. Este indicat pentru var' saturi, diaree, astm, herpes !abial, balonari, ~ngerariale nasului, dureri de dinti si migrcne. Tratati cu precautie acest punct la subiectii caretranspira si tineti minte ca : ESTE PERICULOASA TONIFIEREA CESTWI PUNCT LA FEMEILE GRA VIDE. A

i'< ""

" "'"

~~
'"",

"~)
,

;"'-.~~1

~ ~
I

-~
" ' ,

'

-'~

"

""'"

" ",, ~ I!', ~ ."""~~


',\"

t '

~~

"

-~ , ,.,.. "r'

~:;Y~

_/

,',,~

ite
56. Masati intre fiecare deget. Subtiati aceasta zona care, printr-o practid indelungata, poate deveni aproape translucida. 57. Prindcti extremitatea degetelor si descri~ eti cercuri ct se poate de mari intre degetul' mare si aratator. EFECTE: Stimuleaza intrarea sau iesirea e~ nergiilor. , NOTA: In domeniul acupuncturii, anumite puncte snt interzise n timpul sarcinii si se fac precizari n legatura cu necesitatea de a nu se interve'ni asupra lor n diferitele perioade ale ges,. tatiei. Numai '\'t'1'uJ1ctorul este competent s~ dea aceste indic ,
'

'1",

~4

57

'1

~: ~~~ "/,,, o

'

~.r"';l
~

~~

~ ~
I!
'

~/

#'

~~~

'-~",
~'

'

55
I

53 19

.J.

l"i1ma este repre7entata

prin 8 tri~raIT:e for-

mnd li "Raza a VnturihH ".'\",[>r;, diferitelor puncle alterneaza YIN si YANG. Centrul palmar este numit "Palatul Operelor" sau .,Palatul Muncii": n chineza ..LAOKONG" si n japoneza "RO KYU". In acest sens se poate face apropierea cu expresia noastra curenti] ..a avea un fir de par n. mna". semnificnd lipsa de tragere de inima n munca. Este un punct care comanda energia si, prin urmare, care poate fi tratat pentru a da dorinta de a mun-

ci si de a lupta contra nepasariisi a lenii. In aOtltnite pr~ vincii france7e. n Bourgogne, de exempl!.1,taranii frecau un catel de usturoi n causul minii copiilor lenesi. Totusi, pentru ca el stimuleaza energiile si, mobilizeaza caldura inimii, l-am putea utiliza pentru tratarea bufeurilor de caldura. 58-59. Puneti dosul minii pe coapsa. Cu buricul degetului mare imprimati o miscare de mpingere pro{unda, n centrul careului palmar, dupa figurile 58 si 59. In cazul n care va simtiti foarte obosit, repetati aceasta presiune de pna la 50 ori.

58 59
EFECTE: Ingrijeste durerile ncheieturii miinii si ale miinii. crampele bratului, temperatura prea ridicata a corpului, febra fara transpiratie, durerile .:le piept si ale articulatiilor cutici toracire, ochii nrositi si durerosi. Se utilizeaza acest punct si n reanimarea respiratiei diafragmice pentru eliminarea sughitului. 59 (3). Puneti buricul degetului mare n mijlocul eminentei Thenar, sau Muntele lui Verius. n mijlocul osului metacarpian. Efectuati () presiune insistenta de 4-5 secunde, timp de doua min ute. EFECTE: Calmeaza tusea, iritatiile gtului, insomniile, durerile de cap, ametelile si spasmele O1usculare ale bratului. Este eficace n cazul durerilor lombare.

40

60
,

61

'" K\ '/ "11 . , ",I,If"


'
',

, '7iYD 1JI.
,

i( \~J't :" ~ i <,\\ \( ;h :I' ! 'I"\ i) ) i ,u'/" ,\\1,," ,\:


\

01II, ,. i ,' l, iHil \ :1 /' ,,1 .'\ fi


~,

l' r))',:(

r'

\, \\\
' ','

!i
,

1
,
' ,

'

I It: ,'1\. ~,\ i\\ '\" t'--, ",i ,~\ ,,' \ '\
,

;,"

,[!,

""'1'
'iilllL

~\

','J

\','"

~\
'

'~"'

'\'
,

\
,

\ "~ \\ ',\ ,\ ~,I\"


"
'
' , ,

\
,

O5 . Iii ,--\ \\, , \" f/; "!':'i ,sa ".' \Jt::~.~x , ',- '1 v-' "'"-t ~
,

1
1\)'"

Ii 1(/

~
,

:1/ !

I \,-J il

~
' ' ' '

j
' /\.
1

/
'

,,~

'

:\ '1

-1'

II ' ii,~

'-ObJ.. ii
,

Il

'~'i'\

'0;.-"-'~

\\ ~~' r
~.
, ";'

\:i'

~~~~
; ! ! 1. ~
~

,~
I

,
,

{ ! ~I "

1/"

I '1

."".J:1L

'6oRO,(JC

ic
.0: "'~
-/
/.'

(
,

r~\ ~
'

~.#;\'
,
,

'.

"'-1 ~' "~ /./ "

~~~
j
" /\.~

i,

:'
./
'

.ri.
//! /"
,

.; ' ,v".1" 1; 1'


l' ,,

,~,I!'

;/'l~!
-,,) "' , 'F

\1

~\

,',

; l'
/~. //

'~i~I\CH o ~
'

~~;1.J)

\ '0'\'" '\i
,,

Iq\ \' ~:dl .;:::.:JId" ""

\,~~~

~/.J ~J<,q,N .~~

O)lj o1

~I (DKle"
i:,,

( ,'/1/

;(/'?

/;/1

~ \\t'~<J. ( ~ ~~.:> ,1~ ~( :-.:,~


,,?<
o '0~rfj'/'~
, ,

\,1\ &.~. o:-> ,-=,,'


~,t:( /Y,' /1 J

~
.'

Il

~\;. 4 . /~'/1//
/

\~

;Jil/ V; '" "~.;;1:


~!I ' ,,

,,;1 /

?? ",/ ./. /~)'" /~/ A'/.':ff;!;/


~'

"

/ """ 'i W \ \,,-' -i/;j


\:\~~:%; '
"r00 ' !,\,~" 'I " , '1, ' '
i 1, , / '

'ii

"

'

..fJJ,
..:";2;1\

~'

- ./'/;;j';% //X//:!-r I ///1/1

1,' , , ", , P\'i' 11 1" il ,Ii

.::;://,\

,;"j', .;/A ~;;>\

60. Apoi, tot cu ajutorul degetului mare, apasati primul punct

inferior al causului palmei ! masa ti n sensul acelor ceasornicului.


Acest masaj reflecta miscarea de rotatie a "Apeipatrunznd pamntul" si "Revolutia pamntuluiintrnd n apa" dupa YI KING. Aceasta nseamna ca, n functie de cele 8 trigrame,se trateaza organele urmatoare. Punctul K'AN trateaza vezica, Punctul K'EN trateaza plaminii, Punctul TCHEN trateaza vasele de snge si TriplulIncalzitor,
ficatul,

61. Puneti trei degete pe eminenta Thcnar (partea carnoasa a degetului mare). Masati n profunzime. Aceasta parte trebuie sa aiba un aspect si o textura vie. EFECTE: Stimuleaza aCtiunea plamnilor. In plus, est..: posibil ca, prin practicarea acestui masaj, sa se opreasca diareea si sa se provoace varsa turi. Prindeti prima articulatie a mediusului n punctul situat pe latura exterioara (partea dinspre inelar), la baza unghiei. Acest punct de tonificare de la extremitatea degetului mijlociu este indicat cu alte puncte n cazul apoplexiei si al tulburarilor cardiace. S~ utilizeaza singur pentru scaderea rapida a febre, pentru reducerea arsurilor n caz de insolatie.

Punctul SOUEN trateaza vezica biliara PuiletulLI trateaza plaminii,

si
"

Punctul K'OGEN trateaza riniehii, Punctul TOOEI trateaza intestinul subtire. Punctul K'IEN trateaza pancreasul si splina. EFECTE: Printre altele, pentru a favoriza Itin1U!ar_~a energiei si dorinta de a munci. Se va utiTIza acestmasaj si n cazurile de diaree si dizenterie,Textelevechi recomanda, pentru a se obtine, o eficacitatemai mare, sa se umecteze degetul maredrept care efectueaza masajul cu o fiertura deceapa si de ghimber. Aecst tratament este putin eficace la aduhii . carorsensibiltate este micsorata ; 9in contra, se vautilizaacest masaj la copii. 41

---

62

6j

62. Pe partea exterioara a inelarului, ~pre auricular, chiar sub articulatia metacarpn LdangiJ'na. apasati cu putere, timp de 4-5 secunde, de mai multe ori YE-MENN, eu buricul degetului mare. EFECTE: Usureaza durerile cervicale. Apasati, eu unghia, baza degetului mare, in partea interioara, n mijlocul celui de al doilea pliu.

63. Puneti muehia intenoadi a degetuluI mi re n artieulatia ncheituri minii, n prelungiri degetului mica.

Exercitati o presiune foarte puternk~ asupr pum:tului sensibil numit INN TGNE, "loGul ~ care este eoncentrata energia'" sau TCHI~MON njaponeza.

EFECTE: Estompeaza starile convulsive, erizelede isterie.

TC:HI-M0N este eompus din doi termenii primul nseamna uEnergie", al doilea "Poarta"; Acest punct este deai "Poarta Energiei",

EFE0rE, Este reeomandat n bolile de i nima, palpitatii, nevralgii brahiale, tulburari gin~ cologice, varsaturi eu snge si depresiuni mental,

N0TA e Pentru a usura durerea de inim cauzata, n general, de trasport, (mastna, vapol avion, . . .~Sau orice alta durere; agatati, prin n doi!'e, degetele miri ale fieearei mini, unul de a tul, si traget puternic de ele. A~sta operatie foarte simplaanulea'l.a se! utia de greata.

42

:1

TORACELE

~ ~ ~
,~ a
\. \
.

-.J

'
..

64
-~j J

'::7h

"~~

'- tIIll

~~

.eE -

Urhanizarea excesiva a tarilor si conditiile de


viata n

orasele poluate perturbeaza din ce in ce

mai mult sistemul nostru respirator. Pentru a atenuaefectele negative ale poluarii trebuie sa ne mtarimbronhille si plamiinii.

64. Umflati-va plaminii la maximum, retineti aerul si executati, cu vrfurile degetelor, lovituri regulate pe toata suprafata cutiei toratice (dedoua ori). Expirati, apoi reluati exercitiul. Aceste batai pOtfi practicate si cu plamnii goi, n timpul celor doua faze de inspiratie si expiratie, si cu o scurtaretinere a respiraxiei. EFECTE: Foarte tonifiant, decontracteaza plexusul solar, elibereaza energiile. Dupa ce v-ati umplut plamiinii cu aer, tre~eticu miinile pe coaste ntr-o miscare energica dedu-te-vino, de sus n jos. Pe virful sternului, n causul situat la baza gitului(n forma de V) apasati cu putere cu ajutorul degetului mare. Faceti sa alunece degetul mare pe o portiune de 10 cm, dirijnd presiunea sprepartea inferioara. EFECTE; Astm.

r
65

l
I

I
I

I
I

65. Apasati cinci puncte de pe stern c Primul punct este situat plecnd de la "V"-ul extremitatii sternului la o distanta de aproximativ un deget mare. El este situat pe marginea osului furcii sternale.
Celelalte patru puncte, l,q :li-tantate de grosime;\ I'TJui dege. ; ultimu! Pl:' ; ~..;te situat chiar

PUNCTE ALE LINIEI CENTRALE A FETEI ANTERIOARE A CORPULUI, PE STERN EFECT,E: Primul punct - Are o aCtiune asupra psihismului, asupra senzatiilor de sufocare, de aerofagie, de jena respiratorie si de arsuri. de stomac. Astm, tuberculoza, boala lui Basedow. Al doilea punct Este eficace contra astmului si in dezintoxicratiatabacica. . Al treilea punct Alina tulburarile respiratorii si cardiace, previne varsaturile. Al patrulea punct - Este indicat contra durerilor snului, a melancoliei si a nervozitatii. Al cincilea punct - Este eficace contra insuficientei lactatiei, in dezintO'Kicatia tabacica. in balonarea abdomenului.

deasup. a a~endicelui xifoid.

NOTA: La efectele specifice punctclu 2, 3, .. si 5 se adauga cele ale primului punct.

44

...-

66

\ .

subcutanat.

Examenul palpatoriu al pielii si al carnii apli Jt pe cutia toracica, face sa apara dificultati n circulatia energiilor n planurile cutanat si

Prindeti bine pielea, pe abdomen, ntre degetul mare si celelate degete ale minii apoi, rulnd aceasta piele ca pe o tigara, fara sa slabiti presiune a, urcati progresiv pe partile laterale ale cutieitoracice. Aceasta simpla manipulare va face sa apara uneori o ngrosare anormala a pielii devenita fie prea dura, fie prea moale. O practica zilnica a acestei prinderi-rulari va face sa dispa,-i1zonele cu cocoloase sau zonele cu ceJulita, st;mtllnd trecereacurentilor sanguni, nervosi si subtili.

66. Apoi, plecnd de la prima coasta, de O parte si de cealalta a sternului, si spre exterior. apasati usor, n 4 puncte, de 3 ori, crescnd progresiv presiunea pe masura ce punctele devin mai putin durereoase. Este evident ca femeile vor evita sa apese pe punctele de pe sni. EFECTE: Aceste presiuni elimina tulburarile sistemului respira tor, bronsitele, tusea si 1aringitele. Masajul primului pUQct (situat la nivelul primei coaste si n apropierea steroului) are o aCtiune asupra astmului si suscita nevoia de aer proaspat. Atenueaza durerile dupa insolatii. Masarea celui de-al treilea punct (situat sub mamelon, ntre cea de-a cincea si cea de-a sasea coasta) aCtioneaza n caz de lactatie insuficienta si permite o mai buna evacuare a placentei. 67. Primul punct ntre cea de-a patra si cea de-a cincea coasta trateaza oboseala musculara a " mUTIll.

45

67
Fu~~UL~A S~ER~~

"'rOSt:

. D<J"R:ER

bE G\1'

ASTM TU ~ERCULOZ~ \30t=\L;-\Lui G~SEbo\jJ

O\SO5S~LA c;:\~bip,\

MU5CHIU Li
'

'

IO~-Avt

46

"

= STOMACUL
's;:' .... ..:::;.

::

/1'
tI
I,t;/

~I/ \
I

'68
68. Cu ambele mini ndoite, cu degetele binemtinse, apasati cele trei degete profund, 'n adincitura swmaculul,timp de 2 minute, Repetari aceasta apasare de [) ori, EFECTE; Relaxeaza stomacul, aducnd sn~ geproaspat in regiunea gastrid, previne ulcereJe, faci1ireaza t:vacuarea gazelor n cal. de aerofagie. Aqioneaza asupra diabetului, stimlJli'nd fun',
CtlOnareapancreasuJ UI.

69. Inspirnd profund, introduceti-va degetul aratator, degetul mijlociu si degetul inelar sub coaste, sol. Aplecati-va nainte, expirnd, cu frunte a spni Apoi, imprimati o miscare giratorie cu vrful degetelor pentru a repartiza si dispersa energia. In tot acest timp respira ti calm, Ridicati-va usor inspirnd. EFECTE: Stimuleaza ficatul, vezica biliara, ~plina si pancreasul. Subtiaza diafragma uneori jenatii la nivelul insertii1or musculare.

Elibereaza tensiunle la nivelul plexului s,), Iarli calmeaz durerile precordiale, adica cele lt~ gatede regiunea toraceJui, lngii inima. VitaIizeaza regiunea Jomb3d, lntr-adev~ir, atest masaj poate favoriza reJaxarea abdomenu~ luisi, n consecinta poate alina durerile din regiunea iombara. Lovim! swmacul cu rnna fkutfi c;wS, este stimulat pancn:asul cec'a ce, prin reper~ ,cusiune,stimuleazi:i fic<1tuJ.Acest masai este bun ma! ales n (,12ul tulburarilor u5\)are si prev1IJe crizde. Se elirnina vi crampele mentinnd caJdura n regiunea stomaculul. Starea de san~itate a stomacl1!ui nostru depin> de de ansamblul obiceiurilor noastre alimentare Este greu sa evitam catastrofa ngurgitind prea repede,sau n cantitate prea mare; alimente de naturate sau prea bogate si cu carente. Desigur, cemincam.
ceea ce A

'~'\

I,~I/('. ,'.
, \i

...~
<>.,

"~'"
<'~~, .

~"""'-'::;..~-; ~, ~'\"';~~~
\\\\\
"'~.?:--.

, il: ~ l~d'1L/,,;J 4f!i. \


'

s \~
'\\(

il

,;'/11.

/l/!" :n
1/:)1;

/;1II

'. ~, "i\\\\

~~. ,~~

'~.. s~ \.
'~

I.ii /",,/
,~,.

;///

,,1,

1'6'////;-" //1'1/.
".
,

~/,<::?/

-= .",

:~

,,'

conteaza este calitatea si cantitatea a ceea ,.

I:t: '
,'~

~~\~ ..,'~l ~ t!~~~"~~~ ~"~


'

'I 1//'1 'f ~\\.i '! \,'"

'I l,/ Ii t\

/';;:;fu~
"fi\'
,

,'

1"

.. .

\~
>

,(

/';\\\'.)JJj "~""'/'i

~ .'.u,! ~ ---~21 ,,: \ \'d:,;) .:'\\\


,

"' "\.. ~/ ~' I/il?~


,

~.

h 4'

"

I ;,;j

.~\'. II i

\.\~

Dar elt de importami) este maniera n cart:


asimilam 1 Din acest punct de vedere atitudinea de ncredere este primordiaL!. Sericimentul eSLe celcare tace prezenta si seJuibiIaaqiunea stom.~. euluinostl:u, Iata de ce ALAIN, n "Despre tel'i.. cire;> spunea : "Cel care se leme penfru stomacul saunu poate digera bine". Este mai bine sa mimam bucuria dect boala,

fI., ~ ~
, ,

'M<,
,

(r/;\\
;; :'/1 I'I',;
,

;;:
, .

'~ "1t;~{.':" .' ~~:\ ~ t.'f:'.J \'~\ & :'i' 1/\: \:


"

'

,,

:"

"

( 1,' / ,r'

:lli '" . I'"/~"


,

)i]/'

"~i!, 'Y,fIJ/ '<' '", '!jiF .'/ "~/";;;:'\;Ccg,",;

~~ (
,

\If.';

lf

,.. :~~I
,, ,

ir(~4; '.,""
'~
\\"
"

) "".',"." ";", _/ .J, ,;


",,

'

'o

~\ \\,: " ', :


,, ,

69
47

/' /. . .

/ I .

4/ ti
1/

fjo
70. Cu ajutorul minii facuta caus aplica~i mici lovituri n regiunea buricului. Nu lovi ti niciodata cu mna deschisa, stratul de aer format de mna ndoita va amortiza socul. Puteti, de asemenea, sa frecati ombilicul si zona din jur, cu o mna usoara si ntr-un ritm lent. EFECTE: Trateaza balonarile si gazele intestinale. 71. Indoiti ncheietura minii, puneti mna vertical, cu degetele bine ntinse. mijlociu Puneti vrful falangelor (aratator

inelar) sub buric. Punctul ce trebuie apasat va fi atins cu extremitatea degetului mijlociu. Acesta este cel de-al saselea punct al meridianului de conceptie. Infundati degetele n peretele abdominal. In caz extrem, daca acesta este suplu. veti simti o rezistenta care nu este altceva dect coloana vertebrala. EFECTE: Stimuleaza iesirea energiei n ,,0ceanul Respiratiei", numit n japoneza "Kl KAI" si n chineza ,;CH'! HAI". Acesta este centrul durerilor insuportabile legat de abdomen, de organele sexuale, hipertensiune, insomnie si stari depresive. 72. Cu buricul degetelor, alternnd mna dreapta si mna stnga, efectuati un masaj cobornd de la stern la pubis. Pe linia mediana a abdomenului, la un deget mai jos de buric, apasati cu ajutorul degetului luare. 48 zica.

72
EFECTE: Elimina eonstipatie, stimuleaza veSimetric fata de punctul precedent, un lat d. palma mai jos de buric, apasati cu ajutorul dege. tului mare. Usureaza durerile abdominale.

=
RINICHII
.;.

.~

73
73. Cu incheietura miinii relaxata efectuati mici lovituri regulate la inaltimea rinichilor, c~ dosul miinilor. Urcati, daca puteti, pina sub omoplati. Aceste percutii au un efect vibrator. EFECTE: Stimuleaza ficatul, vezica biliara, splina, stomacul, funCtiile excretoare. Faciliteaza eliminarea depozitelor de mucus si a calculilor renali. ACtioneaza asupra "triplului incalzitor", calmeazadurerile regiunii lombare. Aceasta practica era cunoscuta de catre peraani, care amplificau vibratiile prin emiterea de sunete corespunzatoare calitatii vibratorii a acestei zone. ZOROASTRU, cu 600 ani inaintea erei noastre, indica aceasta tehnica ce servea la reechilibrarea biologica a torpului.

74
1

74. Indoiti degetul mijlociu la nivelul. celei de-a doua falange si blocati-l cu ajutorul degetului mare pus pe unghie. Puneti partea degetului astfel indoita in scobitura, la nivelul rinichilor, in curbura sacro-iliaca, si imprimati pe aC(tlt loe o miscare alternativa de sus in jos. Aceasta secventa dureaza 7 minute si poate fi repetata de mai multe ori. EFECTE: Trebuie sa tOnifiati zona lombosacrala pentru a putea lupta mpotriva sciatieii.

I
I
I

In limbajul curent se spune: a avea .,rinichii slabi" in sensul de a nu avea suficiente resurse, suficienta putere. Despre cel care are "rinichi solizi" se stie ca nu-i lipseste nici forta, nici puterea. Cnd ai "rinichii lupIi", te adaptezi, te legi usor. Despre un amator de placeri carnale se spune ca are "rinichii calzi". Aceste locutiuni, att de des repetate, afirma importanta rinichilor din punctul de vedere al strategiei energiilor si al interesului pe care il avem in a stimula si a le sustin. buna funCtionare.

.~

'P""'"

75. Puneti degetele mari pe ultimeie coaste, lnga co]oana vertebrala, si faceti-le sa alunece pe margine a inferioara a coastdor. Introduceti capatul falangei ntre marginile vertebrale ntlni te si efectuati o miscare tur~ nanta. EFECTE: Aceste vibratii, pe care ni le putem imagina sub forma unor unde, au o rezonanta profunda asupra functionarii sistemului excretor: intestine, rinichi si vezica.

EFECTE: Aceste percutii snt recomandabile pentru toate durerile musculare si osoase ale so}, dului, pentru tulburarile organelor genitale (ciclu neregulat s; secreti; vaginale la femele, inflamare~ testiculelor la barbat) ca si pentru tulburarile urmare.

'- "'-. '"--" ..

"...-

II

'"

CO/\PSELE 78
Rigiditatea este una din trasaturile caracteristice ale celor civilizati. O observatie sumara a unui grup uman ar face sa se vada o tensiune mu~culara variabila de la O persoana la alta. Totusi, cea mai mare parte a indivizilor au muschii coapselor "betonati" si scurtati din cauza folosirii prea frecvente a scaunelor si a fotoliilor. Ori, cum acesti muschi puternici snt prinsi de bazin si nglobeaza salele si chiar diafragma, ::chiIibrul si functionarea corpului omenesc sint grav tulburate. Acesti muschi, nu mai putin de 12 la numar: biceps, femural, croitor, biceps crural, aductori , cnd functioneaza n hipertonie, obtureaza arterde coapsei care pleaca de la artera femurala. Cu att mai mult cu ct bazinul rigid mpiedica scurgerea sngeluin vene. Una din consecinte este formarea varicelor. De aceea, lucrati cu acesti muschi prin framntare (cu exceptia cazurilor de tromboza cronica sau varice) cu puseuri zdrobitoare, cu puseuri alunecatoare, cu vibratii.. 77. Cu partea exterioara a pumnilor nchisi, cu ncheietura miinii relaxata, loviti pe fata anterioara a coapsei cele 10 puncte ale meridianului stomaeului (de 3 ori), ncepnd ntotdeauna de la . pliulregiunii inghinale. 78. Loviti pe fata exterioara a coapsei, cele 10 puncte echidistante ale valorii unui deget mare (de 3 ori).
II

77
"

r
ii/,
,;,1'.,I I;,, ",1' ".1'
'

(
"
'Il'

I ,,;/ , '/

'! '

fi "

,
(

' 'li'j. V

.
~

~~I
,"
fi
,
,

bf'"
tf

f
.'

'"/;r ,

f ~ ~'~~ '" ; 1
\\~
, " ,

" " ",-",,-, II

I'~."

'"

=--~.

,'fI f'~

,'~~:>'

-'
/

, '\.:,

~ i,'" .'1""'\'
;;..-,11"'"

if~ i,'! "",,',,' ;)'14 ~ ~ \\\'


,,

~~.

.~

,~ --=:: .0"" ,

!;'

.\\\~ ," . ,/

ii' (

'-= ~~ .0,.","-'" " ",::":,=,?,,"4


,,~~ ,0='"

:J:~

./ ,,' ..'

r
'

'. ", '"~~\ ~.: "


' .' "j,;
,

I ,I i';,',
I

~{(

~II
" ' "'."

1/1~
' li,'I'\'

"

'

"' ."
<,o'

"'

,,

.',' .' .

;!

" ,i;i\

1'; ! 1 \\
, ,
,

\ \ \~' \ , , "/ '\., "z~,,; ti' \~ ;,~ '"~,,.. l'"q .~\

"'

;~~'\\!! e !0' .
J

\..

W ~

~1/!i\~i ~
I" '' '. ~Ii
.
,

~~

i~ 1

"
1/ j,1J

,i/lI

,',.

: 'i "".' '\"", ':," '(C'I' " " ~ ':""~ -~J,;. .

\\~i,
il

~ .~ ~
,

\\\ i
'

"

'f);,

Sl

,,1

79
&or. 79. Asezati-va pe partea interioara a coapseLoviti 10 puncte de pe meridianele ficatului, al splinei. al pancreasului si al rinichilor (de 3 ori).

80. Cu degetul aratator, mijlociu si inelar, efectuati un masaj la nivelul pliului regiunii inghinale, de jos n sus si de sus n jos. Puteti prelungi acest masaj n pliul gambei. '~O

\ \\.

~--

---...

GENUNCHII
Articulatile corpului uman sint solidare iar reactia lor se face in lant. Astfel, cind o articulatie se blocheaza sau paralizeaza, articulatia cea mai apropiata incepe sa se deterioreze. De exemplu: daca glezna se anchi10zeaza, genunchiul este imediat n pericol, apoi soldul eto. . . . . Genunchiul este unul dintre punctele cele mai delicate si mai sensibile ale corpului omeneso :i pune, adeseori, probleme. Trebuie sa favorizam ~liminareain aeest 100 si debarasarea de otravurile Icare-lmpresoara, adica tOxinele si acizii. Masajul se efectueaza in pozitie seznda pe
801.

82. Prinde ti rotUla intre degetul mare si aratatOrul fiecarei mini. Ridicati si coborti rotula de 15 ori. Mentinnd priza degetelor pe rotula, deplasati-o lateral de 20 ori. In aceeasi pozitie, apasati rotula cu ajutorul degetului mare si dati-i drumul ,brusc. Procedati astfel rapid, de 20 ori, pentru a efectua o pompare a sngelui. Inaltati gamba si efectuati o frectie foarte energica asupra partii posterioare a genunchiului. Puneti din nou piciorul pe sol. Indoiti usor gamba. Reperati, n spatele genunchiului, cele 2 puncte situate pe partea rotunda a osului femural: partea superioara a rombului poplitat (scobitura genunchiului). Efectuati o alunecare profunda
celor trei degete (arataor

81. Indoiti, mai intii, un genunchi si, aCtionnd simultan cu ambele palme, frectionati cele 2 fete laterale ale genunchiului, efectund o miscare cireuladi rapida.

Cu o singura palma, frectionati activ partea mperioara a rotulei, ca si cum ati sapuni-o. PerI

sistatipna cnd simtiti o caldura placuta iradiind n genul1chi. Intindeti gamba, puneti degetul mare si ara. tatorul de fiecare parte a rotulei. Faceti sa alunece degetelepe santurile laterale, ntr-o miscare alternativasi profunda. Efectuati aceasta operatie de 20 ori.

cu ajutorul

mijlociu

inelar),

urcnd spre fata interioara si exterioara a coap~ei.

81
~~fi1i1t1r;>,'j

82
#tl,'/III/'

I~
I.i'

"'0

,1.//1/

":::':

/
.
.r 1,
' // /, '/ , IZ' /

~~~.....
//~.
/-

\,~ \'~ \~:,_o

\,~~' .,..,,""0' \~."

I/

/l

l// {I
)\'

. l' /

(.t/

\\':---,:/'

\' .'

.;. ,.- ~4
.)11;:

~
///
'

~~
"
/'

. ,,',,\\7/.
~~';'/

,,;.(ff

/~:~

~~
," ,

'

i/; /g, i Il~ t ~(;I

i,/

1/I--;:;I/I~;: ' ':.

53

PRESIUNILE
;;-.

83. Cu partea carnoasa a degetului mare,' eu celelalte de~ete ale minii sub genunchi, apasati de trei ori in jurul rotulei si n ordinea celor (; puncte, neepnd eu punctul 8ituat pe marginea inferioara fi exterioara a rotulei. 84. Presiunile converg ntotdeauna spre centru. EFF.CTE I 84 (4) Punc:tul exterior superior: Se trateaza t;Ontra obezitati prin retentie de apa si contril c.elulite coapselor. iH (1) Punctul exteril!Jr inferior este eficace l! durerile genunchiului.

83

Pe .partea exterioaraa gambei,la trei degete


mJ.i jos de rotula (nivelul capului tibiei), apasati cu putere cu ajutorul degetului mare. l\hsajul va evita diferitele leziuni tnumatlct; g~U organic!!, cum snt reumatismele, artritele... Presiunile snt precon;zate mai ales in cazul hidartrnzei. al sliihiciuni;. al intepeniriJor. al durerilor usoare ce Jil11teaz'lne;;iunea sau extensia, al enwrselor, al intepaturilor, al scrtiturilor.

84
54

./

!!!

il

GAMBELE
~
:!le

SANTermenul LI : Este SAN vorba LI de desemneaza un punct foarte im. portant. o distanta de 60 km. Se povesteste ca: taranul chinez care facea marsur lungi, de la tara la oras s obosea, tn loc sa ia un excitant asa cum facem noi adeseori, se aseza pe margine a drumului si efectua fie (1 presiune, fie o moxa (procedeu terapeutio japonez) asupra acestui punct. Urmnd acest tratament att de simplu, el nlatura oboseala si si continua vesel drumul' pentru a parcurge o dis. tanta identica celei precedente. Era de bun augur sa faci un asemenea drum cu cineva Care obisnuia sa practice acest tratament,
.

85

Rep.erajul punctului. Mai multe metode permit reperarea acestui punct. Asa cum s-a indicat mai sus, el poate fi situat cu usurinta punnd palma minii pe rotulii. ~U degetele n directia labei piciorului. El este atunci reperabil la extremitatea mediusului. 85. Este posibil si sa punem cele 4 degete ale minii de-a curmezisul, sub rotula, si un deget al eeleilalte mini n pozitie verticala plecnd de la muehea tibiala. In sHrst. un ultim mod de a-l repera, este sa fl'lftsidedm ca el se gaseste la doua degete distanta deasul'ra 1'latoului tibial si la nivelul orizont;l.l Il colului peroneuluL EFECTE: Acest punct tonifiaza mai multe

"',""':~
~t\\"'.
,

'.
!

/\*- ~ 'P:.'Pl
,

'~~.

,j) \.~) . ,,= ..:%, Ti

meridiane. Presiunea - exercitata asupra acestui


pUMt este recomandata n cazul aerocolie, migrenelor. al tulburarilor digestive (aerofagie, eramJ'e ale st(lmacului, spasme intestinale, tensiune arteri:ala scbuta sau .hiperte1l51une), dificultati de el"cutie. ameteli, boli ale ochilor si ale nasului, hemiplegii, artrite... ca si in cazu] bolilor cronicI! eum este beriberi. . l'entru subiectii foarte obositi, hipotonici, se t'\l'.Iate efectua cte (, presiune n fiecare dimineata. Tratamentul efectuat seara ar risca o exctatie dii.. unatoare. Incepind de primavan, un tratament !ilnie:,I'"ate fi facut timp de trei luni ; pastreazi sanatat~ si sporeste longevitate".

86
'~

\",~ .~ ;::~~~ ,-~ ,


"

~
~\'
.

Y..~dt
,.

7)~

,/7, '
,

.%'"':-

..~~ "~\ ~ '\\ ,

~~~l~

"

""\.

1("

~ '~~-=~f4 '-~ '::..~.. ~"f .;~-;;:::;~


~';';'":<..~

':..", ~~

\
,

~\iL"" 11. ~ ,
"':;

)l

~
'<\I\;-'~

""'" ,ii, ., Iii <>'.'\"


,
lI. \ " '" ~'., il "'1,\\\\ ~l:\

' ;"
,

\\\\
1
'

, '\

. ~... ' .'~

~
'
,

"i", '\\i

,'1,

'K'
~'i~'..:

',..::-\

'I'/! \', "

\\~,,;," \C:''

' \. . .<, , "

'-ti.'

" .c.,~\ . \ \'" \\ ' \ I \\


,
,

\,

'

. 1'e fa!:lt. beriberi este o boala infectioasa epidemJca, va, eunOieuta In Franta, de douA seeole, sub nu. me18 ..barbiers", AceastA maladie din tAriJe ,,;,idl". l'!l!rae~intlprin paralb:ie !si edeme multiple. ;>"te \'tumitl In Antile "boala dulciurilor". E!!teste Jden. tiei cu boala kakM Cd!!! la kisr. gambe - ke.boala), freevent! II!!chinezi $,ijaponez!.

i I

\, \

.~ \.~~, '\

~G. Plecind de la SAN LI, apasati g punct situate la o distanta dt grosimea unui deget mare, pe meridianul stomaculu, de la genunchi spre glezna, urmnd marginea exterIoara a tibiei.

55

..

tta
I!

,~</

.fl{~ ~
J ~.,
,

fi.

~"'~-

'

I({I.+J~, -~ ~~~ '-?' -~.. ;.


,_"JO
,

C -'

~ "'-,\'

--"'.;/~ -~
'

~
~,
"

'-~':!

~~ ,.."-;:, "'b~

:;~ ~ t!:k~ ,7 9
j'/ tt r,!.l'
~'~

"

~
.

,
~
~'

"" ,-;~.

1 J/ ,~da
.

/'

~
.
'

~.;:/

.. !..;'

r;;:r

87
87. Pe fata interioara a gambei, cu de~etele mari puse cap la cap se angajeaza n santul cuprins ntre tibie si muschi, apasati 8 puncte de pe meridianul ficatului.
Reperati la o distanta de cinci degete, pe partea anterioara a peroneului, deasupra marginii inferioare a maleolei exterioare punctul 38 al meridianului vezicii biliare. Tot cu ajutorul buricului degetului mare, apasati de mai multe ori timp de 4-5 secunde. EFECTE: Usureaza si, n anumite cazuri, elimina lumbagoul. Se foloseste acest punct si pentru a provoca o contraCtie a vezicii biliare. Punctul este interzis LITIAZICILOR.

88
88. Inapoia gamhei. puneti degetele mari unul lnga celalalt. formnd un unghi de 45 si, tot cu buricul degetelor mari, apasati 8 puncte cobornd pe mijlocul pulpei piciorului, . EFECTE: Daca veti constata o durere n timpul acestui exercitiu, diminuati presiunea, dar repetati de mai multe ori experienta. Primul punct este situat chiar n mijlocul pliului ndoiturii gambei pe coapsa, n scobitura genunchiului. Printr-o presiune puternica asupra acestui punct, tratati durerile regiunii lombare, lumbagoul, artritele genunchiului si ale soldului. Se repereaza cu usurinta cel de-al patrulea punct, plecnd de la scobitura popIitata. EI se gaseste pe parcursul nervului sciatic si poate aduce o alinare n caz de criza. Pe de alta parte, el elimina imediat crampele n pulpa piciorului. Aceste crampe se datoreso unui exces de lichid n corp. Acesta este punctul dur~rilor coloanei vertebrale si ale gambei (sciatica). Organele noastre de digestie, suprancarcate, au nevoie sa fie secondate, si acesta este motivul pentru cate trebuie sa le tonificam prin masajul asupra meridianelor ficatului, splinei si al stomacului. Dar organismul nostru are n mod esential nevoie sa elimine, n virtute a cantitatii prea importante de hrana pe care o absoarbe. Iata de ce natura ne-a prevazut cu un meridian foarte lung fata de celelalte: cel al vezicii.

LITIAZA este o afeCtiune care consta n formarea de nisip sau pietricele n organism. Litiaza urinara si litiaza biliara snt cele mai cunoscute. Calculii se formeaza, de exemplu, n vezica biliara, si determina sindromul clinic al colicilor hepatice. In ceea ce priveste litiaza urinara, calculii amoniaco-magnt"7ici pot :tparea uneori. Fliminarea acestor calculi provoaca colici nefritice.

5~

,...
I

.-==

--- -

PICIOARELE

Piciorul este una dintre principalele rascruci strategice ale corpului omenesc. El are puncte importante pentru acupunctura. Piciorul reprezinta, el singur, o stiinta pe care japonezii o numesc SOKUSHINDO. Examenul atent al picioarelor va va permite sa intelegeti mai bine funCtionarea generala a organismului dumneavoastra. Excesul de proteine sau hiperfunctionarea unui organ sint semnalate prin ngrosari insotite de induratia epidermei sau calozitati. Tulburarile rinichilor si ale vezicii datorate excesului de lichid se caracterizeaza printr-o mare sensibilitate a picioarelor atunci cind stam in picioare. O proasta circulatie a singelui se caracteriteaza printr-o racire a picioarelor. Acestea reprezinta una dintre partile cele mai "yang" ale corpului. Cnd imbatrnim, membrele inferioare se golesc de energie: este, deci, necesar sa ntretinem vitalitatea n picioare, fie chiar si numai cu frectionari puternice.

'" ~~
...

~~

~
.':

. "',

;~,r' ~

~ "
'' .

~~~-~~.~
.~

\\n~

,..".

'

~~~
~ ~
\

.'

..

'
'V\.

)1 t ~/i

I[~
.

.' ;/\

.~

."

-Ifi
hl

If:/

"

~~~
?

90. Intre metatarsiene, urcind de la degetele piciorului pna la glezna. Apasati cu buricul degetului mare, 4 puncte. Pentru partea exterioara a piciorului, ultilizati degetul mare stng pentru piciorul stng, iar pentru partea interioara a piciorului stng utilizati degetul mare drept. Veti spori, astfel, eficacitatea presiunii exercitate. EFECTE: Stimuleaza trecerea energiilor n diferitele meridiane legate de organe si degetele de la picioare. Elimina oboseala. Punctul situat intre primul si al doilea metatarsian (unghiul osos dintre! primul si al doilea deget de la picior) se numeste "Asaltul Suprem". El usureaza tensiunile nervoase. In coltul radacinii unghiei celui de-al doilea deget de la picior (partea dinspre cel de-al treilea deget) se gaseste un punct numit "Cruda Plata", care se trateaza cu muchia unghiei, incepind cu piciorul drept. EFECTE: Este tratat in cazul excesului de hrana, aerofagie si insomnie.

~\,~~]

89

Indoiti piciorul si reperati, pe partea de deasupra, scobiturile formate de fiecare parte a ligamentelor.
89. Infundati buricul degetului mare n aceste cavitati ; repetati aceasta operatie de trei ori. EFECTE: Punctul din mijloc, situat pe marginea anterioara a extremitatii inferioare a tibiei, ntre cele doua tendoane, trebuie tratat n caz de entorsa. Este un bun masaj preventiv pentru entorse. Mai este activ si n cazul artritei cambrurii labei piciorului, al convulsiilor la copii, al migrenf!lor eu dureri oculare, al durerilor de dinti.

57

ATENTIE. PRACTICA URMATOARE ESTE INTERZISA FEMEILOR INSARCJNA'rE Izolati degetul mare de la picior si frecati-I activ, apoi prindeti unghia pe axul median. EFECTE: O presiune de fiecare parte a unghid degetului mare de la picior este recomandat:t in cazul tremuraturilor epileptice ", al convulsiilo!". Stimuleaza ficatul. ACtiunea de rotatie a degetului mare de la picior revitalizeaza corpul si putem efectua 50 rotatii n fiecare directie. In cazul unei crize epileptice, apasati ritmi partea de deasupra si partile laterale ale degetului mare de la picior si puneti-va un prosop rece n spatele capului.

9t

Masati buricul degetului mare de la piciorul sting. Faceti sa alunece bUrleuldegetului mare de sus in jos si invers cu unghia degetului mare. EFECTE: Acest procedeu este remediu] suveran contra insomniei. In mijlocul articulatiei degetului mare de la picior se gaseste punctul corespunzator glande pituitare.

93, Prindeti cu o minii piciorul si masati de~ getele de la picior intre de~etul mare 5; del;etele celeilaltem-';i.
1..

~~ ~\
'~ ~ .J:.t\ '\ ~\...,.. ".
.

".',

.:.\/

. ,

. ,.

-,~ .~~ ,~..' ~,. .~ . ~~'>: ~,.


.

:~/~Q-\
.

01.Prm,md succ".. d"",eI. p",orulu!,""o!


dt~ unul, ~fectl~ati o mica m~scare ~ltern~tiva ,~in
fata spre lnapOl, pentru a va subtIa artlculatllk S,Cgascs~, la nivelul articulaliei degetelor al d.oi!a

'~III;

~
;#' .

~
,21
. ."

.' ~'.~
'"

~~ ~
' (~
.

\~ '.'. .\
.

~
I\~
'

'

~:?
,~~
,'A';"'" ~;~' .

/~~

..~

~':'--'

~\
"

~
. ..'

'"

/-~.

\~ i~ :-.. ':S- ~/

~
'

~
lJ'
.

!~. ~/j ,/~ . . /7 /";, /l 1;.


.

~. ~1":f ,:/ \~ .
",,

~. ,YJ' -<:,>~

J
/(
.

'%
~.

SI a] tretlea, . punctele care smt l:aX . de ochi, . legate . '1 Ia baza ce1 UI de-al patru 1 ea SI a ce1 UI de-a1C111Cl ea deget, cele corespunznd urechilo!'. Intretineti, In mod constant, supletea degetelor de la picioare, 92. Apoi apucati degetele unul cite unul si imprimati-1e o miscare turnanta. In caz de Ilari nfundate. apucat] degetul din partea narii cores~ punzatOare si trageti spre exterior.

~ l -~ ~ ~ ~ . ~
_~"0r"'"~~-~~,.. -~'. ~\
. .

~'.:~~'t~""

~.' :-;::-'&.;

. \
..

.~\. - . '- :' ~ C) ;, .

flJ:'

l. ~
".'

- ) v : : -'1.) ..""' ~-.. -1J


.

J,fl

,~

."

,. -,..' ~ ~

! !
... ,t'

93

58

""

...,. o

-- -

TALPA PICIORULLII
u.. uu'-'.'--'--' ...---.._. -'-;:-:;::~:':.::"c;:-":::==~

94
Nimie nu egaleaza mersul cu picioarele ~oale prin iarba acoperita de roua, pe pamntul arat, pe galeti. Cei care l practica si-au putut da seama de efectele energetice si, mai ales, de stimularea

functiilor intenstinelor, ale rinichilor. . .


In lipsa de asa ceva, si n masura J'osibiluh1i. efectuati masaje ale boltei plantare. Puneti-vi( .1n genunchi si ncercati sa va asezati ntre ga,mbe. Daca aceasta postura este prea grea, puteti sa puneti o perna sub fese. Masajul trebuie sa fie efectuat n profunzime, cu buricul degetului mare. Patrunderea trebuie sa fie n acelasi timp ferma, insistenta, dar nu brutala. Trebuie sa descoperiti, framndndu-va picioa. rele, diferitele grade de intensitate a sensibilitatii. In afara de incidenta presiunii pe care o exercita asupra punctelor, trebuie sa stim ca acest masaj profund stimuleaza aetiunea nervilor reflexi si circulatia sanguina.

95
PRACTICA TI ACELEASI MASAJE PE AMBELE PICIOARE

Pentru a simplifica descrierea piciorului, rascruce strategica, este suficient sa avem n vedere trei zone: 1

94. Mentineti eu fermitate, cu o mfna. gl.zna. Cu cealalta, prindeti degetele de la picior si efectuati cercuri ntr-un sens, apoi n celalalt. 95. Mentineti gamba cu o mna. Cu cealalta efectuati mari miscari circulare ntr-un sens, apoi n celalalt.
EFECTE: Mobilizeaza glezna, deblocheaza ar. ~iculatii1e.

2 -

l'rima, situata ntre extremitatea degetelor de la picioare si mijlocul pometului piciorului, corespunde cu punctele reflexe ale capului. - extremitatea degetelor piciorului corespunde crestetului capului. - linia care trece la baza de!;etelor mari de 'a picior este linia gtului. linia mediana corespunde umerilor.

A doua, cuprinsa ntre linia mediana a 1'0metului piciorului si baza calciului, corespunde trunchiului. A treia. linia situata la baza calcielor, reprezinta nivelul taliei si toata baza corpului. 59

3 -

,..,;

96
'il'

97

~
""

~':1 ...

",.

'. ,I'!

;.

/' "\I'\\"".'-~~

'<;~

98
9(; Cu huric.-ul degetului mare. tncepeti $2 framllit,lti. n prolufllime si pe puncte apropiate, bolta plantarii. 97, Puteti stimula aceasta parte si lovind e'U de~etele 'sau utiliznd pumnul nchis !a pe un tampon ~ugativii. Cnd loviti talpa piciorului cu marginea ex. terioara a miinii pe jumatate nchi..a. aceste lovituri eliherea7a canalele circulatiei saflguine si. prin contralovitura. decungestioneaza venele hemoroi. dare dila.tate, F.FF('TE: piciorului. Trateaza reumatismele si artroza

98. In scobitura boltei plantare este situ~t punctul numit YONG TS'IUAN, "Izvorul care
fierbe"

Este un punct de intrare si de dispersie a energiei. El este situat n vnful" V" -ului format de masele musculare de sub picior. Poate fi tratat cu ajutorul degetului mare, fie prin presiune directa,' fie prin presiune circulara. Daca se freaca ~pre stnga pot fi oprite varsaturile;

frednd spre dreapta, se iupta contra diareei. La femei se procedeaza invers.

EFECTE I Se aplica n cazul insolat-iei. al sin. copei. 60

:zt3

99
99. Cu degetul mare apasati trei punete do pe partea interioara a tendonului lui Ahile. in mij~ toCIsi spre exterior. EFETE I Elimina timiditatea. traeul. Stimu~ (eazafunetia sexuala.functia renala. Durerile partii inferioare a abdomenului. Reluati pozitia seznda. 100. Framntati caleiul eu miinile. EFECTE GStimuleaza formarea oaselor la (t~ pii si consolideaza oasele la adulti. In ca~ Eul durerilor de pidor. al entorselor. al durerilor tendonului lui Ahile. masati punctul situat pe marginea superioara a ealeaneului, ntre osul partii

posterioarea maleoleiexternesi tendon.

In GazulIGiaticii. masati de fiecare parte a tendonului lui Ahile I este utilizat si in eazw crampelor pieiorulu~ al durerilor de Gap.al ametelilor. Pentru aeeleasimotive, loviti usor caldiele d.
101.

--

~10L TabloulltoresponC1entelor nC1tclanuml.. puncte relationale.

/
~

100
61

..,.

r4cfoFmt/ bREP-r
(NI!l " UttEU: .

~'l'vrO'R.UL i>1\NCr

o~e,(2'!

ft'\ RO:' ".:\

~TOMP.\' <:;~?1\) ~t. ~~~R~t2. ~~


.. ~\\N .

~
~.

1'1r\).PAP\\rlo~uUJi "" ...~

62

III

--MASAJE SPECIALE CONTRA DURERILOR DE CAP

..

Multe dureri de cap provin dintr-o alimentatie prea abundenta, din excesul de zahar si de produse de origine animala. O hrana prea bogata, greu digerabila, incomplet mestecata, are un tranzit dificil si adeseori deseurilc se acumuleaza si provoaca o auto-intoxicatie numita constipatie.
Viata sedentara, starile de anxietate, tensiunile permanente nu fac decit sa agraveze aceasta situatie.

102

Tehnicile de destindere, respiratia profunda, o cantitate mica de hrana (un control calitativ si cantitativ), O activitate desfasurata n bune. conditii faciliteaza circulatia energiilor si, prin urmare, elimina durerile de cap si constipatia.
Durerile de cap nu apar niciodata fara" cauz anume. Ele snt si semnale de alarma car. denota o neregularitate n circulatia encrgiei. Ele pot fi (;onsecinta unei dezordini n activita tea cerebrala, a unor tulburari organice, a afeCtiunii ochiului, urechii, dintilor, a unci sinuEite, a unei ra<lelieto. . . Important este sa descoperim cauza raului, pentru a putea suprima durerea. Atitudinea chinezilor consta in a observa, a face inventarul, a codifica si, prin aceasta metoda extrem de minutioasa, a cauta adevarul si libertatea. De asemenea, printr-o buna Gunoasterl a pWlctelor strategice, ei au stiut sa elibereze corpul de boala. Boala trebuie sa fie interpretata ca un semnal de alarma care ne atrage atentie alupra greselilor pe care le facem atunci cind incalcam legile naturii. Ea nu trebuie, deci. sa fie considerata ca un dusman, caci ne arati Qum sa traim ntr-un mod mai echilibrat. Indati ce Apare o durere, indiferent in te 108 al eorpului. trebuie tratat punctul eorespunz.ator eu. va restabili echilibrul energiei n vederea unei mai bune functioinari a organisumlui. Totusi, inainte do a remedia .auzelo, put.1i obtine o alinare imediati fi o eliminare po moment iLmigrenelor cara tulbura lueiditatea nece-lara n munQa d. fieczarezi. De exemplu, procedeele pe care le indicam sint niste paleative, tratamente temporare, dar uti1i~tea lor Cite nil mai puJUanooesari. 102. Cu cele trei degete (arat:'lwn1!!.ijlociul - inelarul) ambelor mini, ncepe\; ;)rin a presa linia centrala a cnniului C1Teeorc"punde cararii de pe mijlocul capului pna la ntoJlsura",

63

...--

--"

103

104

{;r""~

103. Apoi, prin mici miscari circulare, masati cu palma miinilor fruntea in toate sensurile, ca iregiunea timplelor.

104 si 33 (3). Daca durerea persista, efectul masajului poate fi sporit printr-o presiune pe punctul situat n partea occipitala a capului, la nivelul primei vertebre cervicale. Aceasta este "Casa Vntului" Cerului.". sau "Fereastra

105

105. Cu degetul mare si cu aratatorul, aplsati cu putere n cele doua adncituri situate n vrful talotei occipitale. Puneti pumnul nchis al celeilalte mini la radacina nasului. Infundati falangele ntre sprtneene opunnd rezistenta cu cealalta mna. Aceasta. apasare de cel putin un minut, de.. tul de neplacuta pe moment, se va dovedi, ia marea majoritate a eazurilor, do o uimitoare eficacitate.

64