MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR CAROL DAVILA, TRGOVITE

DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

COORDONATOR: Asistent: Matei Elena

DIRECTOR: PROF. STOICA ANA

ABSOLVENT: Nicolae Carmen Ctlina - 2013 1

ngrijirea pacienlor cu TBC

Motto: "Un om care vindeca oamenii face cat o suta de oameni" !

"Exista multe lucruri minunate pe lume, dar niciunul nu este mai minunat decat omul" !

Argument
Te poi simi singur, dezndjduit abtut, trist, dar niciodat nvins. Poi pierde, poi grei, poi suferi, dar nu te gndi s abandonezi. Amintete-ti, atunci cnd e nevoie, ca eti puternic, ca sunt lucruri pe care nimeni nu le poate face mai bine dect tine. Privete viata cu ochi de nvingtor. Accept ce e de acceptat i mergi mai departe. Strnge din dini, spune copacului de lng tine ce te doare, nva de la el sa ramai n picioare i .ntoarce-te napoi, la viata." Iat cuvintele cu care trebuie s-i ntmpinm pe cei copleii de simptomele maladiei Parkinson. M-am gndit s m altur i eu celor ce s-au unit ca s ntind o mn celor ce sufer de aceast crunt boal. i cum a putea s-o fac altfel, dect studiind boala, simptomele, precum i mijloacele prin care poate fi ameliorat; i mai ales s aplic ct mai bine cele nvate n practica medical. Lumea acestor pacieni se nvrte n jurul nostru, i e foarte important s tim cum s le colorm existena. Lucrarea de fa cuprinde o parte de teorie, n care sunt descrise noiuni de anatomie i fiziologie ale sistemului nervos, detalii teoretice despre boala Parkinson, i o parte practic ce const n prezentarea a trei cazuri pe care le-am urmrit n cadrul orelor de practic i la care mi-am adus aportul la procesul de ngrijire.

CUPRINS Introducere Capitolul I Anatomia i fiziologia aparatului respirator 1.1 Nasul 1.2 Faringele 1.3 Laringele 1.4 Traheea 1.5 Bronhiile 1.6 Plmnii 1.7 Fiziologia aparatului respirator Capitolul II Definiia i clasificarea bolii 2.1 Clasificarea tuberculozei 2.2 Etiologie 2.3 Epidemiologie 2.4 Simptomatologie 2.5 Patogenie 2.6 Diagnostic 2.7 Tratament 2.8 Forme clinice 2.9 Transmitere 2.10 Complicaii 2.11 Profilaxie 2.12 Evoluie Capitolul III supravegherea pacientului din momentul internarii si pana la externare Capitolul IV Prezentarea cazurilot Caz 1 Caz 2 Caz 3 Capitolul V Prezentarea tehnicilor 5.1 Efectuarea injeciei intramusculare 5.2 Administrarea medicamentelor prin perfuzie(PEV) 5.3 Administrarea medicamentelor pe cale oral Bibliografie Pag 5 Pag 9 Pag 13 Pag 15 Pag 17 Pag 19 Pag 20 Pag 21 Pag 23 Pag 26 Pag 26 Pag 32 Pag 35 Pag 38 Pag 41 Pag 42 Pag 45 Pag 48 Pag 49 Pag 50 Pag 51 Pag 52 Pag 54 Pag 59 Pag 59 Pag 67 Pag 74 Pag 82 Pag 82 Pag 85 Pag 88 Pag 90

INTRODUCERE N ISTORICUL BOLII:

Incidena tuberculozei pe Regiuni

Ideea c

tuberculoza este o boal

familial ,

n sensul de "

susceptibilitate mostenit " prevalnd asupra celui de boal infecioas i contagioas este larg rspndit n snul populaiei si defavorizeaz depistarea precoce ,la primele simptome. Tuberculoza este considerat astzi ca cea mai important boal

transmisibil n lume,pentru c anual se inregistreaz peste zece milioane de noi mbolnviri ,iar numrul lor crete ncontinuu ,mai ales datorit exploziei demografice. Tuberculoza este o boal infecto-contagioas cu evoluie cronic i larg rspndire n populaie ( n marea majoritate a rilor lumii ) care, netratat sau incorect tratat , are o fatalitate important. Tuberculoza reprezint localizarea cea mai frecventa ca afeciune a

intregului organism , determinat de ptrunderea i multiplicarea n plmn a

agentului patogen al bolii n condiii de scdere a capacitii de aprare a organismului , sub influena unor factori de mediu defavorabil. Boala ca atare este amintit n cele mai vechi documente orientale , naintea erei noastre. Un tablou mai detaliat al simptomelor ei nu a fost fcut dect n epoca greco-roman de Hipocrate ,Celsius ,Anteu ,Galenus. Transmisibilitatea tuberculozei a fost intuit in epoca renaterii de Paracelsus. In secolul XVIII - XIX , Bazle , Laemec , Virchom , Rancke au descris treptat aspectele anatomo-paologice ale bolii. n anul 1865 , Vielemin demonstreaz cel dinti transmisibilitatea bolii prin inocularea produselor patologice la animalul de experien. Acest patogen al bolii este descoperit i el mai trziu ( 1822 ) de Robert Koch , care prepar i prima tuberculina. Cu ajutorul acesteia, Pignet Mantaux s-au pus la punct (dupa 1905) , testarea la tuberculin deschiznd noi orizonturi n studiul i nelegerea alergiei tuberculoase. Prin descoperirea rayelor Roentgen se realizeaz un pas important in diagnosticul i diferenierea formelor de tuberculoz. Dupa 1900 se fac importante progrese n studiul bacteriologic , radiologic , bronhologic , funcional , elaborndu-se metode de investigaii , care , cu perfecionri aduse ulterior , se folosesc i n prezent. n tratamentul bolii , dupa o prioada ndelungata de ncercri i de metode specifice ,unele destul de eficiente ( colapsoterapia , rezeciile pulmonare ) , se ajunge la descoperirea streptomicinei ( Waksman ) ,care deschide o nou er , nu numai n terapie ci n combaterea tuberculozei. Ulterior se descoper o gam ntreg de preparate antituberculoase , neepuizat nc nici n prezent. n profilaxia tuberculozei se introduc treptat meoda preventorizrii i a dispensarizrii (Robert Philip 1917 ) , vaccinarea B.C.G , depistarea R.F ,

depistarea bacteriologica ( Canetti ) , chimioprofilaxia , chimioterapia modern standardizat. n Romnia , primele statistici din a doua jumtate a secolului XIX , ca si datele ulterioare pn dup al doilea razboi mondial , ne situm ntre rile cele mai tuberculizate din Europa.ntre 1905 si 1946 , o serie de figuri progresiste ale medicinei romneti ca:Babe , Cantacuzino , Haiegan , Irimescu , Nasta , au depus eforturi remarcabile pentru constituirea i dezvoltarea unei coli romneti de fiziologie i a unui armament adecvat n lupta antituberculoas . Procesul tuberculos se desfasoar n dou faze: 1.Constituirea strii de infecie, caracterizat prin instalarea

hipersensibilitii ntarziate cu suport celular; 2.Producerea ulterioar a mbolnvirii tuberculoase caracterizat prin alterri lezionare organice tisulare, care au ca substrat necroza cazeoas. Amploarea i intensitatea acesteia determin suferina clinic propriu-zis. Cele mai multe infecii tuberculoase sunt asimptomatice clinic, iar marea lor majoritate nu se transform niciodat n tuberculoza activ. Pe de alt parte, odata constituit, n lipsa unei terapii eficace, tuberculoza activ are o evoluie cronic progresiv antrennd distrugeri tisulare tot mai ample si mai profunde, care n final duc la deces. Sursa prioritar de contagiune o constituie bolnavii cu tuberculoz pulmonar activ, eliminatorii de sput cu bacili evideniabili la examenul microscopic direct. Majoritatea acestor bolnavi elimin zilnic prin sputa pana la 109 bacili cu chimiosensibilitate i virulena intact. Probabilitatea transmiterii infeciei tuberculoase la contaciile bolnavului contagios depinde de durata si intimitatea contactului. Contacii de locuin (mai ales cei care dorm in aceeai camera cu bolnavul) au cel mai mare risc de infecie. Infeciozitatea sursei depinde de:
7

 densitatea surselor bacilare; surse cu bK pozitiv la microscopie; virulena si patogenitatea germenilor; continuitatea si durata eliminrii lor; eventuala repetare a contactului infectant. Sursele particulare de infecie sunt reprezentate de: - bolnavii cronici eliminatori de germeni chimiorezisteni; - bolnavii refractari la tratament; Dupa producerea infeciei primul eveniment care survine este conversia testului tuberculinic cutanat, cel mai adesea n 6-12 sptmni de la contactul infectant. La muli din subiecii infectai ,rspunsul general la infecie se manifest prin creterea usoar a temperaturii (subfebrilitate), uneori nsoit de semne asemntoare gripei. Ulterior, testul tuberculinic este pozitiv cu o nduratie semnificativ, timp de muli ani, dar la batrnee rspunsul este sczut sau devine absent. O mica parte din cei infectai se imbolnvesc de tuberculoza primar. De obicei boala este localizat n plmn i n ganglionii limfatici mediastino-hilari, se vindec spontan i las mici cicatrici fibrocalcare n parenchim i n ganglionii hilari. La o mic parte din bolnavii cu tuberculoza primar pot surveni complicaii, acestea incluznd extensia lezional local i cavernizarea (tuberculoza primar progresiv), diseminarea n organism pe cale hematogen ( tuberculoza miliar , adesea acompaniat de meningit ) i

complicaii locale ( frecvent pneumonie obstructiv i bronsectazie a lobului mediu drept ) .

CAPITOLUL I Anatomia i fiziologia aparatului respirator

Anatomia aparatului respirator:

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor ce servesc la desfaurarea respiraiei pulmonare , eliminarea dioxidului de carbon din snge , respectiv utilizarea oxigenului din aerul respirat.

Aparatul respirator este format din caile respiratorii i plmni. Cile respiratorii sunt reprezentate de: cavitatea nazal, laringe , trahee , bronhii , faringe. Plmnii sunt organele prncipale ale respiraiei.La nivelul plmnilor , are loc schimbul alveolar de gaze. Dimensiunile i greutatea plmnilor variaz cu vrsta , sexul , individul , n expiraie sau inspiraie.Greutatea plmnilor la adult este de aproximativ 1 200 grame , cel drept fiind puin mai greu dect cel stng. Capacitatea total de aer , capacitatea maxim pe care o conin cei doi plmni este n mediu 4 500 5 000 cm 3 , capacitatea vitala reprezint volumele de aer care pot fi utilizate n procesul ventilaiei pulmonare i exprim valoarea funciei respiratorii. Consistena i culoarea plmnilor : Consistena este moale, spongioas i foarte elastic. La natere au culoarea roie iar dupa primele respiraii roz. La aduli, culoarea plmnilor devine cenuie i prezint depozite negricioase , deoarece in medii viciate cu particule de fier, siliciu , esutul reticulo-endotelial al plmnilor se incarc cu aceste particule , dnd n unele cazuri pneumoconioze , antracoze , silicoze. Aparatul respirator este alcatuit din doi plamani si din conductele aeriene, formaiuni care se divid spre periferie. Plmnul drept are trei lobi , cel stng doi. Lobii sunt desprii prin scizuri i sunt alctuii din segmente i lobuli. Legtura dintre plmni i peretele toracic este realizata prin pleur , o seroas dubl , parietal , n contact intim cu peretele toracic i visceral care acoper plmnii. Datorita pleurei ,plmnii sunt intim legai de peretele toracic , urmnd micrile acestuia.Aerul ptrunde prin artificiile nasului , trece prin faringe , laringe i trahee , care n dreptul vertebrei T4 se bifurc n cele dou bronhii principale. Locul unde bronhiile ptrund n plmni se numeste hil.

10

Sistemul vascular al plmnilor este alcatuit dintr-o reea nutritiv , formata din arterele bronice i o reea funcionale , care provine din arterele pulmonare. La nivelul ultimelor ramuri ale arterelor pulmonare - capilarele pulmonare au loc schimburile gazoase. n condiii de repaus nu funcioneaz toate capilarele , care devin ns active n condiii de solicitare ( efort , procese patologice ) . Aceasta este rezerva funcional a plmnilor. Plmnii au n structura lor patru componente : Componenta bronhial , care se arborizeaz n ramificaii din ce n ce mai mici i are rol in conducerea aerului pn la nivelul parenchimului pulmonar. Componenta parenchimatoas , reprezentat de totalitatea acinilor cu rol n realizarea schimburilor respiratorii pulmonare. -Stroma , care delimiteaz i unete celelalte componente ale plmnilor. -Vasele i nervii plmnilor. Componenta bronhiala cuprinde bronhiile intrapulmonare care se divid astfel : la plamnul drept , bronhia principala da trei bronhii lobare: superioara , mijlocie i inferioara , iar la plmnul stng , bronhia principala d dou bronhii lobare , superioar i inferioar.Acinul este unitatea morfo-funcional a plmnului. Vascularizaia funcional a plmnului este asigurat de trunchiul pulmonar i de cele dou ramuri ale sale, artera pulmonar dreapt , artera pulmonar stng i de cele patru vene pulmonare , dou drepte i dou stngi. Trunchiul pulmonar pornete din ventriculul drept al inimii i duce snge srac n oxigen la plmni , iar venele pulmonare aduc sange bogat n oxigen de la plamni la inim , n atriul stng. Trunchiul pulmonar i venele pulmonare alctuiesc mici circulaii , care asigur schimbul permanent de gaze ntre aerul alveolar i sngele capillalelor alveolare.
11

Limfaticele plmnilor se grupeaz subpleural i intrapulmonar , vasele limfaticele trec prin nodurile limfatice pulmonare , bronhopulmonare , traheobronice , mediastinale anterioare i mediastinele posterioare. Aparatul respirator este un lan complex de organe a cror funcie asigur ptrunderea aerului n plmni , extragerea oxigenului cu trecerea lui n snge i eliminarea la exterior a gazelor arse adic a bioxidului de carbon ( CO2 ) . In componena acestui aparat intr , n ordinea de lucru, urmatoarele : -canalul aerian - sistemul de tuburi ce leag plmnii de exterior , asigurnd circulaia aerului n ambele sensuri. n ordine , acestea sunt : nasul , faringele , laringele , traheea , bronhiile i canalele alveolare .

12

1.1 NASUL

Prin configuraia sa intern nasul asigur , n esena , o condiie ideal de calitate coloanei de aer ce va servi respiraiei. Imediat in spatele orificiilor nazale-narile , exist vestibulul nazal , un fel de ante-camer pentru canalele aeriene nazale.Vestibulul este prevazut cu numeroase fire de pr ce funcioneaz ca un filtru grosolan pentru praf dar poate , n plus , declana reflexul de strnut prin care se elimin particulele reinute mpreun cu o cantitate important de mucus. In continuarea vestibulului , nasul cuprinde n interior o pereche de canale aeriene neregulate ce se deschid n fundul gtului.Pentru mrirea suprafeei de contact cu aerul respirat , aceste canale sunt prevazute cu anumite accidente de relief .
13

Nasul este situat n poriunea central a feei, proeminent, nconjurat lateral de regiunile infraorbitale, inferior de regiunea oral i superior, de regiunea frontal. Forma sa este una de piramid triunghiular cu 3 fee, 3 margini i un vrf. Feele laterale sunt alctuite n poriunea inferioar de aripile nazale, faa inferioar este reprezentat de narine, iar faa posterioar lipsete, fiind reprezentat de ctre poriunea de trecere dintre coanele nazale spre nazofaringe. Marginile laterale sunt realizate de anul nazogenian i nazopalpebral, iar marginea anterioar este reprezentat de dosul nasului. Vascularizaia nasului - Este realizat n principal din artera facial ce ia natere din artera carotid extern i din artea oftalmic ce ia natere din artera carotid intern. Cavitaile nazale sunt vascularizate i prin intermediul unor ramuri din artera sfenopalatin ce ia natere din artera maxilar i din arterele etmoidale anterioare i posterioare ce iau natere din artera oftalmic. O funcie a nasului este aceea de organ de sim , asigurand simul olfactic. Rolul nasului n respiraie este probat tocmai de cazurile n care aerul este aspirat din diverse motive , direct pe gur .

14

1.2 FARINGELE

Faringele este un organ musculos cptuit cu o mucoas care se continu n cavitatea bucal i nazal. Faringele fiind o ncruciare a cilor digestive prin esofag i respiratorii prin laringe. Faringele este delimitat de cavitatea bucal prin baza limbii, amigdale, arcul palatin (Arcus palatoglossus), spre cavitatea nazal delimitarea este realizat de coanele nazale. Ieirea postero-ventral din

15

faringe se realizeaz pe de o parte prin laringe continuat cu traheea, iar pe de alt parte prin esofag. Faringele este compus din mai multe straturi, cel superficial fiind o mucoas care are o serie de celule specializate ca celule flagelate, limfatice (amigdalele) i glandulare. Sub statul mucos se afl un strat musculos alctuit din muchi striai. Planurile constructive ale faringelui, de la interior spre exterior, sunt urmatoarele: a) tunica mucoasa - se continu cu cea a organelor cu care comunic faringele. n grosimea sa se afl esut limfoid care pe alocuri se aglomereaza, constituind inelul limfatic al faringelui . b) tunica fibroas sau stratul submucos(aponevroza faringelui) este bine reprezentat doar n epifaringe, pentru ca de la nivelul hioidului n jos s se subieze mult, transformndu-se ntr-o formaiune celuloasa. n poriunea sa superioar, la nivelul peretelui posterior, nu este acoperit de tunica muscular, aici poart numele de fascia faringo-bazilar. c) tunica muscular este constituit din muchii constrictori i ridicatori. Constrictorii faringelui, superior, mijlociu i inferior se acoper parial unul pe altul de jos n sus.Ridictorii n numar de doi, sunt palatofaringianul care

coboar la valul palatin i stilofaringianul(component al buchetului stilian), ntins de la procesul stiliodian la faringe. d) adventitia faringelui este subire cu excepia poriunilor sale laterale de la nivelul rinofaringelui, aici se ngroasa puternic, constituind aponevrozele pietrofaringiene. Faringele are forma unui tub muscular cu dimensiunea de 12+13 cm la aduli , se ingusteaz progresiv dinspre superior spre inferior i e divizat n trei etaje principale :nozofaringele , orofaringele i hipofaringele. Toate cele trei
16

etaje au o comunicare anterioara cu structuri invecinate. Faringele are o tunica muscular compus din doua straturi , iar interior este tapetat de mucoas .

1.3 LARINGELE

Laringele alcatuit dintr-un schelet cartilaginos, ndeplineste funcional rolul de a proteja calea respiratorie, ca i rolul unui organ al fonaiei. Este format din unirea a trei cartilaje neperechi: tiroid, cricoid i epiglota, i trei cartilaje perechi: aritenoide, corniculate i cuneiforme, articulate intre ele i prezentnd ca mijloace de unire, ligamente i membrane. Laringele posed dou categorii de muchi: extrinseci i intrinseci, care dup aciunea lor sunt: dilatatori ai glotei, sau constrictori ai glotei i tensori ai corzilor vocale. Laringele este un organ cavitar, captuit de o mucoasa i prezint n interior dou perechi de plici dispuse anteroposterior. Plicile superioare se numesc ventriculare sau falsele coarde vocale, iar cele inferioare, plicile vocale coardele vocale propriu-zise. Cavitatea laringiana se submparte, n raport cu plicile, n trei etaje: spaiul dintre plicile vocale formeaz glota sau etajul mijlociu; deasupra se afla etajul supraglotic sau vestibulul laringian, iar
17

dedesubt, etajul infraglotic, care comunica direct cu traheea. La formarea vocii ia parte contracia ritmic a muchiului vocal care produce vibraiile coloanei de aer. Calitaile sunetului: intensitatea, nltimea, timbrul, sunt n raport de amplitudinea i numrul vibraiilor ca si de integritatea aparatului de rezonant , format de cavitile din jur : vestibul laringian , faringele, cavitatea bucal , cavitatea nazal , ca i sinusurile paranazale. Structura laringelui este deosebit de complexa datorit faptului c cea mai important funcie a sa este fonaia , fiind organul principal al vorbirii. Vocea este dat de vibraia coardelor vocale in calea coloanei de aer expirat prin laringe.Inflamaia laringelui , cel mai des prin infecii virale , afecteaz funcia corzilor vocale cu apariia rguelii (disfoniei). In actul respiraiei, faringele are o participare pasiv. Laringele participa in dou feluri : -poate declana reflexul de tuse, avnd n mucoas , terminaii nervoase sensibile a cror iritaie produce tuse. -Realizeaz o nchidere temporar a canalului aerian , astfel c apare o comprimare a aerului dedesubtul glotei, deschiderea brusc permite apoi emilinarea exploziv a acestui reinut .

18

1.4 TRAHEEA

19

n termeni populari , poart numele de beregat . Canalul aerian ce pornete de la laringe n jos are o structur apecial cu inele cartilaginoase aezate n ir unele sub altele, ce asigur o deschidere permanent a canalului , indiferent de variaiile de presiune ale coloanei de aer. Acest lucru e necesar tiind c in momentul cnd tragem aer n plmni (inspiraia) ,contracia muchilor inspiratori determin o cretere de volum a toracelui astfel c se produce o presiune negativ prin care e aspirat aer din exterior. Dac pereii canalului ar fi depresibili , trecerea aerului nu ar ai fi posibil , calea aerian inchizndu-se ca o supap. Traheea este un canal unic , ce se termin prin bifurcarea in dou ramuri , cte una pentru fiecare plmn. Ca structur , traheea are un schelet cartilaginos , din inele incomplete ca nite potcoave deschise spre posterior , ntre ele fiind un esut moale musculo-fibros , tapetat la interior de o mucoas ce se continu de la nivelul laringelui. Aceast mucoas este adoptat aprrii impotriva riscurilor de infecie , avnd: -la suprafa o ptur continu de cili vibratili , nite prelungiri filiforme fine cu micri ondulatorii , realiznd mpreun o micare continu de val n deplasare. -O mulime de celule mucipare care secret mucusul , o substan uor lipicioas , cu multiple funcii benefice.

1.5 BRONHIILE

Fiecare plmn primete o brpnhie principal sau comun , din care se desfac rapid ramurile lobare ( pentru cei trei lobi drepi i doi lobi stangi) , din care, la rndul lor , pornesc bronhiile segmentare , din acestea cele

20

subsegmentare , apoi lobulare , pan la cele mai mici canale aeriene i apoi canalele aleolare ce se termin n alveole. ntreaga arborizaie seamn cu ramurile unui pom , din ce n ce mai mici , mai subiri , pn la dimensiunile fine din stuctura frunzelor. Pe msura scderii dimensiunilor se pierde structura cartilaginoas in favoarea structurii musculare , care este cel mai bine reprezentat la nivelul bronhiilor mici i al bronhiolelor. Spasmul acestor ramuri , de cele mai multe ori din cauye alergice sau inflamatorii , determin mari dificulti de respiraie c insuficien respiratorie acut .

1.6 PLMNII

Reprezint adevratul laborator unde se petrece schimbul de gaze cu sngele ce scald pereii alveolelor pulmonare. n esen , elementul de lucru ,

21

alveola este o minuscul bicu cu perei subiri ,n structura crora exist o reea bogat de capilare sanguine extrem de fine. Plmnii sunt aezai simetric , n stnga i n dreapta n cavitatea toracic, avnd ntre ei , ca un perete intermediar , un conglomerat de formaiuni eseniale: -inima i vasele mari-artera aort , arterele pulmonare , venele cave i venele pulmonare cu inveliurile lor. -esofagul ce coboar pn n cavitatea abdominl la stomac. -traheea pn la bifurcaia ei. -Glanda timus ( doar n partea superioar ) -formaiuni limfatice vase i ganglioni limfatici. -nervi ce se distribuie organelor din torace sau trec mai departe spre abdomen. Plmnii sunt cnfigurai complet nc din ultima perioada a vieii intrauterine, dar nefuncionali pn la natere. Plmnii , n numr de doi, sunt organe eseniale pentru respiraie , plasai fiecare pe cte o parte a toracelui i separai prin inim i alte organe ale mediastinului. Textura plmnilor este uoar , poroas , spongioas.

22

1.7 FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

RESPIRAIA este un fenomen vital. Dac organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fr hran , 3-4 zile fr ap , nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cteva minute ( 3 - 5 minue ). Respiraia este o funcie care asigur eliminarea CO2 i aportul de O2 ctre celulele organismului. Aceast funcie cuprinde trei timpi: pulmonar, sanguin i tisular. Timpul pulmonar realizieaz primul moment al schimbrilor gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare , O2 trece din aerul alveolar n snge , iar CO2 n sens invers. Timpul sanguin realizeaz transportul gazelor ntre plmnorgan de aport i eliminare i esuturi , care consum O2 i elibereaz CO2. Timpul tisular reprezint al treilea moment al schimburilor gazoaserespiraia intern. La nivelul esuturilor , oxigenul ptrunde n celule , iar CO2 pordusul rezidual al catabolismului e eliminat. Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese , care reprezint etape ale respiraiei pulmonare ( ventilaia , difuziunea i circulaia ) . Ventilaia este o succesiune de micri alternative de inspiraie i expiraie ,care reprezint deplasarea unor volume de aer. n timpul inspiraiei se aduce pn la nivelul alveolei aer atmosferic , bogat n O2 i practic aproape lipsit de CO2 , iar n timpul expiraiei se emilin aerul pulmonar , sarac in O2 i bogat n CO2 . Inspiraia este un act activ , expiraia un act pasiv.Impulsurile acestei activiti ritmice pornesc din centrul respirator , care sufer influena CO2 , din snge , dar i influena scoarei cerebrale. Inspiraia - ptrunderea aerului n plmni se realizeaz prin mrirea diametrelor cavitii toracice ( antero-posterior, transversal , sagital ) ,datorit
23

interveniei muchilor respiratori.(intercostali , sternocleidomastoidianul , diafragmul ). n cursul inspiraiei , plmnii urmeaya micrile cutiei toracice , datorit contactului intim realizat prin pleur , i ca urmare se destind. Presiunea intrapulmonara scade sub cea atmosferic i aerul intr n plmni.ncetarea contraciei muchilor respiratori fac ca diametrele cutiei toracice s revin la dimensiunile anterioare i aerul sa prseasc plmnii. Deci , expiraia este un act pasiv. Cu fiecare inspiraie obinuit ptrunde n plmni un volum de aer de aproximativ 500 ml.Acelai volum de aer prsete plmnul prin expiraie. Acesta e aerul respirator curent. In condiii bazale individul n repaus muscular i alimentar i n echilibru termic volumul de aer care intr i iese ntr-un minut din plmn este de 6 -8 l. Aceast valoare , care corespunde unui volum curent de 500 ml i unor frecvene medii de 12 16 respiraii pe minut , se numete minut-volum respirator sau debitul respirator de repaus i depinde de cei doi parametrii de amplitudine i de frecvena micrilor respiratorii ( M.V.R = 500 x 16 = 81). n timpul unui efort muscular intens, minut volumul respirator poate crete de 10 ori. Pentru fiecare individ , ventilaia poate crete pn la o anumit limit , numit ventilaie maxim. Creterea se realizeaz prin mrirea amplitudinii , dar mai ales prin sporirea frecvenei micrilor respiratoare. Deci , ventilaia maxim depinde de capacitatea vital i de frecvena optim. Capacitatea vital e volumul de aer care poate fi expulzat din plmni n cursul unei expiraii forate , care urmeaz unei inspiraii , de asemenea forat. Valoarea sa normala este de 3 5 l , dar poate varia n circumstane fiziologice i mai des patologice. n componena sa intr: volumul curent ( 500ml) , volumul
24

inspirator de rezerv( V.I.R. ) , adic volumul de aer care mai poate fi inspirat n plmn la sfritul unei inspiraii de repaus, printr-o inspiraie forat( 200 ml ) i volumul expirator de rezerv ( V.E.R ) , care este volumul de aer ce poate fi expulzat din plmn , la sfritul unei expiraii de repaus , daca individul face o expiraie forat. Dar ventilaia crete i cu frecvena micrilor respiratorii , pn la o anumit limit , cnd frecvena , ventilaia scade. Aceasta ste frecvena optim de 80 90 cicluri ventilatorii pe minut la individul normal. Volumele de aer care ptrund n plmn nu se rspndesc uniform. Ele se distribuie neuniform n volumele de aer existente n plmni i n funcie de condiiile patogenice bronho-pulmonare. Astfel , la sfritul expiraiei forate , mai rmn n plmn aproximativ 1500 ml aer , care poart denumirea de volum rezidual i care este repartizat n cile aeriene i n alveole. Compoziia aerului alveolar trebuie s aib ns o valoare aproape constant , aceasta realizndu-se prin inspiraie , care face s ptrund aer atmosferic bogat in O2 , aer care se distribuie i se amestec cu aerul alveolar. Nu tot aerul inspirator ajunge la alveole , o parte ( circa 30 % ) rmnnd n cile aeriene superioare. Difuziunea reprezint schimburile gazoase din membrana alveolocapilar.Acest proces depinde de : -diferena dintre presiunile pariale ale O2 i CO2 de o parte i de alta a membranei alveolo-capilare , deci din alveol i din capilare. -Structura membranei alveolo-capilare i procesele patologice care ingroa membrana , ngreuneaz trecerea liber a gazelor. -Suprafaa activ a membranei alveolo-capilare care poate varia n limite mari( 20 200 m ) 2.

25

CAPITOLUL III DEFINIIA I CLASIFICAREA BOLII :

Definiie : Tuberculoza este o boal infecto-contagioas , adic o boal datorit unei infecii ca un microb special , care se poate transmite de la un indivi la altul . Acest microb a fost descoperit de Robert Koch , in 1882 i este cunoscut sub numele de bacilul Koch .El are forma unui bastona. Tuberculoza reprezint o boal infecioas ce are caracter pandemic , endemic i epidemic , cunocut inc din cele mai vechi timpuri , in acest sens gndindu-se la nivel osos al mumiilor egiptene. Tuberculoza este una dintre infeciile care continu s reprezinte o mare problem de sntate pe plan mondial n ciuda marilor progrese nregistrate n plan profilactic i terapeutic. Tuberculoza este una dintre cele mai rspndite boli infecto-contagioase de pe intreg globul. Boala, dei foarte rspndit , are o infeciozitate relativ redusa , ins odat ce infecia este contactat , evoluia este indelungat .

2.1 CLASIFICAREA TUBERCULOZEI

1). Tuberculoza primar a). Primoinfecia tuberculoas b).Tuberculoza miliar c).Adenopatia traheo-bronic 2). Tuberculoza secundar ( Ftizia )

26

1). TUBERCULOZA PRIMAR : Definiie : Tuberculoza primar este prima etap n evoluia tuberculozei. Infeci este totdeauna exogen. Alergia la tuberculin e prezent : leziunea iniial o constituie complexul primar , iar leziunile caracteristice sunt adenopatia , inflamaiile perifocale i leziunile cazeoase extensive. Evoluia poate fi acut sau subacut. Diseminrile se produc pe cale limfatic i mai ales , hematogen n plmn , meninge , oase, seroase,aparat urogenital. Pleurezia apare rar. Prognosticul este benign atunci cnd nu apar complicaii , involuia leziunilor fiind datorat in general calcifierilor. Principalele aspecte sub care se prezint tuberculoza sunt :primoinfecia tuberculoas, adenopatia traheobronic i tuberculoza miliar. a). Primoinfecia tuberculoas Definiie: Primoinfecia tuberculoas este ansamblul manifestrilor clinice, umorale i anatomice ale unui organism, care sufer pentru prima dat contactl cu bacilul tuberculos. Etiopatogenie: Bacilul Koch ptrunde aproape totdeauna pe cale aerian , fapt pentru care leziunile apar n marea majoritate a cazurilor n plmni.Primoinfecia este caracterizat anatomic prin ancrul de inoculare, limfagita i adenopatia hilar satelit, constituind mpreun complexul primar,iar din punct de vedere biologic, prin reacii cutanate la tuberculin pozitive, iar clinice , prin semne de obicei necaracteristice. Perioada de incubaie perioada de timp de la ptrunderea bacililor Koch n organism i pn la apariia modificrilor umorale , anatomice i clinice variaz de la cteva zile la 3-4 luni, in funcie de masivitatea infeciei ,virulena germenilor i de rezistena organismului. Aceast perioad se numete antealergic i sfritul ei este evideniat prin apariia reaciei pozitive la
27

tuberculin. Primoinfecia survine mai frecvent la vrstele mici i se intlnete din ce in ce mai rar , pe msur ce se avanseaz n vrst. Anatomie patologic leziunea primitiv este localizat n parenchimul pulmonar i se numete ancru de inoculare .Este un proces mixt exsudativ i productiv. Simptome - Primoinfecia poate fi descoperit,rar,cu ocazia unui simptom funcional : tuse,astenie, inapeten, pieredere ponderal, amenoree, stare subfebril. Forme clinice: Primoinfecia ocult nu se nsoete de semne clinice i uneori nici radiologice,fiind prezente numai semnele umorale. Evoluia i prognosticul sunt benigne,leziunile cicatrizndu-se.

b). Tuberculoza miliar

Definiie: Tuberculoza miliar sau granulia este o tuberculoz acut , caracteriyat printr-o diseminare pe cale sanguin a bacilului Koch , n plmni i aproape n toate organele.Apare mai frecvent n continuarea primoinfeciei, de obicei la copii i tineri,dar exist i o granulie care complic tuberculoza secundar. Se caracterizeaz prin noduli miliari,egal dispersai n ambii plmni
28

i n alte organe. Ca factori declanatori se pot ntlni surmenajul ,subalimentaia,expuneri prelungite la soare,corticoterapia. Debutul este mai rar brusc, de obicei progresiv,cu astenie,inapeten,slbire,febr. nperioada de stare,febra este ridicat( 39-40 0 C) , neregulat,oscilant,starea general profund alterat,insoit de tuse,astenie,polipnee,cianoz,tahicardie i transpiraii. Aspectul radiologic ,arata prezena a numeroase opacitai

micronodulare, de mrimea boabelor de mei,diseminte egale,de la varf la baz,n ambii plmni. Exist mai multe forme : n form tifoid domin tabloul hipertoxic,cu stare tific i splenomegalie ,similar celui din febra tifoid, n form meningitic,mai frecvent la copilul mic,domin semnele de meningit , n form pulmonar,asfixic,domin dispneea,cianoza i asfixia.

c). Adenopatia traheo-bronic Adenopatia traheo-bronic reprezint elementul indispensabil al

complexului primar. Adenopatia traheo-bronic uneori este singurul semn radiologic al primoinfeciei cu tuberculoz, aproximativ 25% din cazuri. Localizat frecvent la nivelul hilului pulmonar, de aceeai parte cu afectul primar sau contralateral (30%), poate avea frecvent i alte localizri (paratraheala, la nivelul bifurcaiei traheei). Aspectul radiologic este de opacitate hilar policiclic, unilateral sau bilateral, de intensitate medie, structura omogen. Este elementul cel mai reprezentat din triada complexului primar. Evoluia adenopatiei traheo-bronice: Evoluie favorabil: regresiune, scderea dimensiunilor adenopatiei pn la dispariie, uneori n timpul involuiei au loc depuneri calcare micronodulare care i confer un aspect de mur proiectat n hil.

29

Evoluie nefavorabil: evoluie pseudotumoral, are loc creterea dimensiunilor adenopatiei, ulterior apare o periadenit bacilar dat de extensia procesului patologic dincolo de capsula ganglionului limfatic interesant n parenchimul i interstiiul din jur. Radiografia arat ca adenopatia crete n dimensiuni, apare stergerea contururilor adenopatiei, pot aprea modificri ale lumenului bronic: compresie dat de masa ganglionar, leziuni parietale exobronice si endobronice. Poate sa apar pleurezie mediastinal sau a marii caviti. Fistulizarea gangliono-bronsica: se manifesta prin eliminarea coinutului prin lumenul unei bronhii, cazeumul este eliminat n teritoriul aerat de aceasta. Radiologic se observa opaciti micronodulare de intensitate medie, cu contururi terse la nivelul unul segment, lob.

2). TUBERCULOZA SECUNDAR : Definiie : Tuberculoza secundar sau ftizia este o tuberculoz de suprainfecie( fie endogen prin reactivarea leziunilor primare, fie, mai rar, exogen prin contaminri noi) , care debuteaz prin leziuni nodulare apicale sau infiltrate precoce. Domin fenomenele de imunitate specific relativ.Leziunea caracteristic este caverna ,a crei evoluii este cronic. Diseminrile sunt de obicei bronhogene,se insoeste de pleurezie, iar prognosticul este rezervat. Etiopatogenie boala apare de obicei la adult i debuteaz frecvent printrun infiltrat n lobul superior , numit infiltrat precoce. n afara debutului prin infiltrat precoce, tuberculoza secundar mai poate ncepe cu un complex primar excavat cronicizat cu perforarea unui ganglion ntr-o bronhie sau cu o diseminare hematogen n plmni. Diseminrile se fac de obicei pe cale bronhogen.
30

Simptome:Debutul poate fi asimptomatic, boala fiind descoperit cu ocazia unui control radiologic, sau insidios, cu fenomene de impregnare bacilar: inapeten, pierdere ponderal, astenie fizic i psihic precoce i constant, amenoree, subfebrilitate, transpiraii nocturne. Hemoptizia este un simptom frecvent.Poate fi: minimal (spute hemoptoice),aprnd n faza de debut a bolii ( hemoptizii revelatoare) sau n tuberculoze fibroase:mijlocie ( pn la 1 l ), innd cteva zile sau saptmni,

fulgertoare, provocnd moartea bolnavului n cteva minute, prin asfixie sau oc. Examenul radiologic este absolut indispensabil pentru precizarea diagnosticului. Examenele de laborator:n tuberculozele active,viteza de sedimentare este accelerat,dar o vitez normal nu exclude existena unei tuberculoze evolutive.Hemoleucograma arat obinuit hiperleucocitoz,mai rar anemie. Examenul bacteriologic cuprinde cercetarea bacilului Koch n sput,n lichidul de spltur gastric i la nevoie,n secreia prelevat prin bronhoscopie. Trebuie folosite toate tehnicile pentru descoperirea bacilului Koch , inclusiv cultura sau inocularea la cobai. Tuberculoza infiltrativ este forma obinuit prin care apare tuberculoza adultului. Tuberculoza fibrocayeoascavitar constituie forma comun a

tuberculozei adultului. Leziunea caracteristic este caverna,care coexist cu alte tipuri de leziuni:infiltrate , leziuni bronice, zonele de atelectazie,dilataii bronice,modificri pleurale. Complicaiile sunt frecvente. Diseminrile bronhogene, constituie modul obinuit de extindere a leziunilor.

31

Aspecte particulare ale tuberculozei secundare: tuberculoza pulmonar asociat cu silicoza , constituie silicotuberculoza. n raport cu vrsta, tuberculoza are o evoluie mai sever la sugari i adolesceni.La btrni,datorit scderii rezistenei organismului, se produc reactivri ale vechilor focare, cu tendin la cazeificare i excavare. Complicaii: pleurezia purulent , hemoptizia, pleurita i pleurezia serofibrinoas. Tratamentul chirurgical se aplic n cazurile nerezolvate prin tratament etiologic. Nu trebuie s uitm c tuberculoza secundar poate afecta orice organ sau sistem n mod independent, n absena afectrii pulmonare,pe primul plan fiind simptomatologia legat de organul afectat.

2.2 ETIOLOGIE

1. Ultraseciuni prin celule de M.tuberculosis . Evidenierea microscopic a bacililor tuberculoi n produsele patologice se bazeaz pe acidoalcoolorezistena micobacterian.. La microscop, bacilii au aspect de bastonae drepte sau ncurbate cu capete rotunjite, lungi de 1-5m i groase de 0,2-0,5 m, dispuse izolat sau grupate n grmezi.Deseori, ei conin granule cu diametrul egal cu grosimea bacilar (aspect de mtnii).La microscopul cu fluorescen, dup colorarea cu fluorocromi (auramin,

rodamin), micobacteriile apar ca bastonae fluorescente galben-portocalii pe

32

fond ntunecat.

Microcopia electronic (Klbel 1982) i microscopia cu

contrast de faz au artat c micobacteriile sunt delimitate de un perete celular tristratificat, dublat pe faa intern de membrana celular, care prezint

invaginaii citoplasmatice cu rol mitocondrial. Riscul principal al imbolnavirii de tuberculoza costa in eliminarea in mediu de catre bolnavi si in mai mica masura de catre animalele contaminate, a bacililor tuberculozei. Bacilii tuberculosi sunt de mai multe tipuri(uman,bovin,aviar) dar tipul uman este cel mai important din punct de vedere epidemiologic,el determinand circa 90-95% dintre cazurile de boala.Supravietuirea indelungata in factorii de mediu este indicata de caracteristica lor de acidoalcoolorezistenta, de structura granulara si de compozitia unui invelis lipidoproteic cerat(micol).Bacilii tuberculosi rezista in mediul extern pe interval de luni si ani de zile.Cele mai concentrate aglomerari si cele mai virulente forme de bacterii,de unde si riscul maxim de imbolnavire se gasesc in picaturile proaspete de sputa ,saliva,in urina si fecalele eliminate de bolnavii de tuberculoza. Un bolnav elimina pe ora intre 600-800 si 60 000-80 000 germeni virulenti,dupa forma bolii.Bacilii se gasesc insa si in nucleosoli,ramasi dupa evaporarea partiala a apei din picaturile fine ,suspendate in aer si plutind vreme indelungata si la mari distante de eliminatori ,ca si in particulele de praf depuse pe suprafetele obiectelor si podelelor,de unde pot fi ridicate din nou in atmosfera prin agitatia obiectelor,deplasarea persoanelor si miscarea aerului sub forma de curenti.De aceea bacilii tuberculosi au putut fi pusi adesea in evidenta in mediul in care traiesc bolnavii, ajungand pe obiectele si in organismul celor cu care coabiteaza. La personalul spitalelor in care se gasesc eliminatori de germeni au putut fi gasiti bacilii tuberculosi dintr-o proportie insemnata in oro si nazo-faringele

33

acestora,fara caprezenta lor sa traduca si infectia tuberculoasa,dar constituind un risc evident de imbolnavire. Interesul epidemiologic se limiteaza insa aproape exclusiv la pesoanele prezente in incaperile in care traiesc bolnavii ,in exterior densitatea bacteriilor reducandu-se ,iar contagiozitatea scazand ,desi au putut fi gasiti si in praful strazii ,pe carti si pe monede ,in apa de suprafata poluata cu reziduri ale senatoriilor de tuberculoza ,pe iarba stropita sau inundata cu aceasta apa sau pascuta de vite bolnave.Oscilatiile agentilor termici ,hidrici,nu au efecte

insemnate asupra acestui agent patogen,numai radiatiile ultraviolete distrugand ,desi dupa un interval de timp mai mare decat in cqazul altor bacterii si numai in cazul expunerii sale neprotejate de vreun alt strat material. Specialistii considera ca boala se transmite mai frecvent prin contaminarea masiva sau/si repetata cu bacili proveniti din tuberculoza "deschisa",de unde necesitatea descoperii precoce a acestei categorii de bolnavi,a izolarii lor ,a dezinfectiei secretiilor si excretiilor si a tratarii leziunilor,pentru a preveni eliminarea si raspandirea agentilor patogeni care ar putea ajunge in organismul persoanelor sanatoase,imbolnavindu-le. In legatura cu caracterele biologice ale bacilului tuberculos,in prezent se considera ca el si-a modificat biologia sub influenta antibioticelor devenind pe de o parte mai putin virulent si mai putin chimiorezistent,dar de pe alta antibioticorezistent.Este vorba de aparitia unor mutante care dispun de un echipament enzimaticdiferit de formele din trecut din unele puncte de vedere. Prin aplicarea de metode speciale ,chimiorezistenta a putut fi diminuata,atat cea primara cat si cea secundara.Totodata s-au evidentiat mai frecvent forme atipice:acido-alcoolosensibile, vizibile microscopic dar greu cultivabile, forme "oportuniste". Acesta pot determina persistenta starii de eliminator de germeni si chiar a unor afectiuni colaterale.Desi aceste tipuri nu mai prezinta astazi aceeasi
34

importanta epidemiologica,pentru o profilaxie eficace se recomanda precizarea raspandirii in masa populatiei si a ponderii lor la bolnavi sau fosti bolnavi.In ultima vreme ,agentul infectios se poate cunoaste si diferentia obiectiv in ceea ce priveste infectiozitatea ,patogenitatea,imunogenitatea si virulenta.Componentii implicati identificabili sunt de natura genetica si fenotipica.In functie de aceste caracteristici se manifesta caractereleinfectiei si se poate urmari filiatia epidemiologica rezultand astfel masurile de prevenire care se impun.

2.3 EPIDEMIOLOGIE

Epidemiologia tuberculozei vizeaz studiul rspndirii bolii n populaia uman i animal, precum i legtura dintre infecia bacilar, colectivitile umane i condiiile de mediu. Procesul epidemiologic cuprinde: sursa de contaminare (infecie), cile i mecanismele de transmitere a infeciei, organismul sau terenul receptiv.

Principalele surse de infecie tuberculoas sunt: bolnavii de tuberculoz pulmonar, bolnavii cu tuberculoze extrapulmonare active, animalele bolnave de tuberculoz (animale domestice -cini, pisici ), animale slbatice sau animale de laborator. Cile i mecanismele de transmitere. Transmiterea se poate face:- pe cale aerian prin inhalarea unor particule microscopice de secreii respiratorii, care conin bacili (picturi Pfluge) - prin contaminare direct ( exemplu bronhoscopia, ngrijirea bolnavilor) - transmiterea digestiv (este specific infeciei cu M.bovis)-transmiterea cutanat (este descris la cei care manipuleaz produse patologice provenite de la bolnavii de tuberculoz:anatomopatologi, laborani, necropsieri).

35

Receptivitatea: Imunitatea antituberculoas (rezistena natural) este condiionat de factori genetici, dar i de tipul i magnitudinea infeciei. Astfel, imunitatea cuprinde o component de imunitate natural i o parte de imunitate de suprainfecie determinat de prezena germenilor vii n organism i mediat de imunitatea de tip celular ntrziat.Imunitatea n tuberculoz este relativ iar imunodeficienele induse de diverse cauze ( ex. infecia HIV/SIDA) favorizeaz evoluia infeciei latente ctre tuberculoza activ clinic manifestat. Tuberculoza este o boal care se manifest endemo-sporadic,ns pot survenii i epidemii n colectiviti aglomerate.Izvorul de infecie este omul bolnav de tuberculoz pulmonar cavitar,care elimin mari cantiti de germeni de sput.Eliminarea scade dupa 2 sptmni de tratament.Bolnavii pulmonari cu sputa negativ,bolnavii extrapulmonari i cei cu infecie latent,nu constituie surs de germeni(rolul rezervorului bovin ori aviar este mult mai mic). Calea de transmitere este de regul aerogen,prin picturi bacilifere aerosolizate de sput.Mult mai rar,calea digestiv necesit un inocul de mii de ori mai mare,ea se produce prin lapte,brnz i unt contaminate cu bacili de provenien animal.n mod excepional , pot surveni i alte ci de ptrundere , cutanat, gingival, amigdalian, otic,chiar iatrogen (utiliznd seringi contaminate), nou-nscutul se poate infecta intrapartum de la leziuni tuberculoase din cile genitale.Receptivitatea este general,mai mare la copiii sub 3 ani i dup vrsta de 50 de ani, este crescut i la persoane tarate: diabetici , etilici , pulmonari, cronici,convalesceni dup boli anergizante ( rujeola, tusea convulsiv ) i mai ales ,bolnavi cu SIDA. Cei mai nali indici de inecie,morbiditatea i mortalitatea au fost nregistrai,n perioada dinainte de descoperirea agentului patogen i de cunoaterea biologiei sale,favorizai i de scderea rezistenei organismului prin condiii de aglomerare,subalimentaie,lipsa de igien a locuinei ,abateri de la
36

comportamentul

igienic

individual

colectiv,exploatare

colonial

social,precum i prin dezechilibre social-economice,ca exodul din mediul rural i expansiunea industrial anarhic,rzboaie,crize econimice. Prin descoperirea agentului cauzal, a caracteristicilor sale biologice i a verigilor lanului epidemiologic a devenit posibil organizarea luptei antiepidemice care a stvilit ascensiunea endemiei ,uneori chiar deprimnd-o,dar nu a avut succese nsemnate n condiiile economico-sociale precare ale unei nsemnate pri a populaiei.O schimbare istoric n evoluia endemiei,mult mai eficace dect prima ,a fost determinat de folosirea antibioticelor

antituberculoase( streptomicina 1944, izoniazida 1954, rifampicina 1970),astfel obinndu-se declinul su considerabil,realizndu-se n decurs de una-dou generaii indici de morbiditate i mortalitate de zeci i chiar sute de ori mai mici. 8,6 10,6 13,4 28,1 33,9 42,5 66,5 73,4 76,9 87,1 Danemarca Norvegia Suedia Elveia Frana Bulgaria Belgia Romnia Polonia Grecia

- Morbitatea prin tuberculoz. ntre 1900 i 1950 se estimeaz c mortalitatea prin tuberculoz a sczut cu aproximativ 80%.

37

2.4 SIMPTOMATOLOGIE

Tuberculoza pulmonar poate surveni direct dupa primoinfecie, mai ales dup o laten de lung durat, debutul de regul este progresiv cu subfebrilitate, transpiraii,oboseal i tuse,la nceput iritativ,apoi productiv,cu sput purulent,uneori sanguinolent. Examenul radiologic asigur diagnosticul ,cel clinic,stetacustic ,putnd fi irelevant.Evoluia duce spre constituirea cavernelor, uneori cu hemotizii dramatice,mai rar complicndu-se cu fistul bronhopleural i empiem, diseminare hematogen cu alte determinri. Pleurezia serofibrinoas reprezint consecina propagrii infeciei de la leziuni corticale n cavitatea pleural,cu tabloul clinic i stetacustic

sugestiv,confirmat radiologic i mai ales prin puncie pleural cu examenul exsudatului i mai ales prin puncie biopsie pleural. Daca in organism este prezenta forma latenta a tuberculozei, nu exista simptome si aceasta nu poate fi raspandita altor persoane. Daca exista forma activa a tuberculozei, exista simptome si infectia poate fi raspandita. Tipul simptomelor sunt in concordanta cu tipul de tuberculoza fie pulmonara (cel mai comun), fie in alta parte a corpului (tuberculoza extrapulmonara). De asemenea pot exista alte afectiuni cu simptome asemanatoare cu cele ale tuberculozei cum ar fi pneumonia si cancerul pulmonar. Simptomele tuberculozei active apar treptat si se desfasoara pe o perioada de cateva saptamani sau luni. Pot exista cateva simptome usoare fara ca pacientul sa banuiasca prezenta infectiei. Simptomele obisnuite sunt: - tuse insotita de mucus gros, cateodata cu sange (sputa) pe o durata de aproximativ doua saptamani - batai rapide ale inimii (tahicardie)
38

- gat marit de volum (afectarea ganglionilor limfatici din aceasta regiune)

Alte simptome pot fi: - febra, frisoane si transpiratii in timul somnului - oboseala si slabirea fortei fizice - pierderea poftei de mancare si pierdere in greutate fara motive explicabile - scaderi ale amplitudinii respiratiei, dureri in piept. Tuberculoza pulmonara activa este contagioasa. TBC se raspandeste cand o persoana care prezinta boala expira bacteria si o alta persoana o inhaleaza din aer. Bacteria tuberculozei poate ramane in aer pentru mai multe ore. Tusea, stranutul, rasul si cantatul elibereaza mai mule bacteria decat respiratul in sine.

TBC este mult mai probabil de a se raspandi in urmatoarele conditii:

1. In cazul oamenilor care traiesc in medii aglomerate. Tuberculoza se poate raspandi cu usurinta in azile, spitale, adaposturile pentru oamenii strazii, scoli, cazarme si penitenciare . 2. n cazul celor care traiesc intr-o casa unde deja exista un bolnav de TBC. Acesta este un factor care creste posibilitatea de a contacta boala. TBC nu se raspandeste prin manipularea obiectelor atinse de o persoana infectata. In general, dupa doua saptamani de tratament cu antibiotice nu este posibila transmiterea infectiei catre alte persoane. Oprirea tratamentului medicamentos, poate cauza intarzierea vindecarii si de asemenea reaparitia. In aceste cazuri este necesara reinceperea tratamentului. Reaparitiile pot surveni la 6 - 12 luni de la intreruperea tratamentului. De asemenea, neadministrarea tratamentului pana la capat (oprirea lui intr-un anumit punct), poate duce la

39

dezvoltarea capacitatii bacteriei de a dezvolta rezistenta, facand tratamentul mai dificil.

Riscuri : Nou nascutii si copii si persoanele infectate cu HIV, care prezinta de asemenea forma activa de tuberculoza, au nevoie de un tratament special.

Persoanele au un risc crescut de a se infecta cu tuberculoza cand:

- intra in contact cu cineva care are tuberculoza activa (in casa, la servici, la scoala). Tuberculoza activa este foarte contagioasa - ingrijesc persoane care prezinta tuberculoza activa netratata (personalul medical) - traiesc in conditii de aglomeratie unde pot veni in contact cu oameni care au tuberculoza, cum ar fi cei care lucreaza in penitenciare, in spitale, azile, cazarmele militare, adaposturile pentru oamenii fara locuinta - au acces precar la ingrijirea medicala, cum ar fi oamenii strazii, muncitorii de la ferme (taranii) sau persoane care consuma droguri sau alcool - calatoresc din, sau in regiuni unde tuberculoza este des intalnita, cum ar fi America Latina, Africa, Asia, Europa de Est si Rusia.

Persoanele cu forma latenta de tuberculoza (care nu poate fi raspandita altor persoane) sunt in pericol de a dezvolta tuberculoza activa daca: - au o boala sau urmeaza un tratament care le slabeste sistemul imun, cum ar fi virusul HIV, unele cancere saudiabetul netratat - au acces slab la ingrijiri medicale, cum sunt cersetorii, muncitorii in diferite domenii sau consumatorii de alcool si droguri - urmeaza un tratament indelungat cu corticosteroizi.
40

- prezinta un sistem imun slabit cum sunt varstnicii, nou nascutii, femeile care tocmai au nascut, persoanele care au suferit un transplant de organ si care iau medicamente petru prevenirea respingerii lor - au o boala pulmonara cronica cauzata de inhalarea diverselor prafuri (silicoza) - sunt cu 10% sub limita de greutate normala.

2.5 PATOGENIE

Se caracterizeaz printr-o interaciune complex,de sistem i cel mai adesea tipic,dar cu o mare varietate de manifestri dependente de capacitatea de reacie a individului.Mecanismul de baz const n ptrunderea bacilului tuberculos pe cale respiratorie (rar digestiv) i grefarea infeciei n esuturi la persoanele susceptibile,mai ales anergice. Lanul epidemic se autontreine dupa urmtoarele raporturi cantitative :pe durata de contagiozitate ,un bolnav infecteaz n medie 20 de persoane, dou dintre acestea fcnd boala i una devenind ea nsi eliminatoare de germeni. Condiiile favorabile transmiterii bolii sunt oferite de regul de intimitatea realizat prin coabitare.Prin marea posibilitate de infecie (care este urmat ntr-o proporie nsemnat de cazuri numai de modificri imunologice n organism ,far producerea mbolnvirii) continuarea endemiei poate dura vreme ndelungat,avndu-se n vedere c un bolnav poate produce infecia la 100-200 persoane nevaccinate.Prin extinderea vaccinrii BCG riscul infeciei de la bolnavi se reduce considerabil. Prin prezena agenilor patogeni n mediul de via i n funcie de frecvena eliminatorilor ,populaia se infecteaz treptat cu bacili tuberculoi odat cu inaintarea n vrst ,fenomenul deplasndu-se dinspre copilrie ctre perioada adult i fiind n continu scdere n ultima vreme ,pe msura aplicrii
41

metodelor profilactice i terapeutice care reduc eliminatorii.Infectarea n tuberculoz are loc cel mai probabil prin particule,ptrunznd pn n alveole,unde se cantoneaz producnd infecia. Dup cum s-a confirmat experimental ,uneori este suficient introducerea n plmni a unui singur bacil pentru a declana boala ,n timp ce pe cale digestiv este necesar un numr mare de bacili,fapt ce poate avea loc dup ajungerea i acumularea de microorganisme n orofaringe (fie dup inhalare ,fie dup eliminare prin fenomene de clearance din cile respiratorii),dup care are loc nghiirea.

2.6 DIAGNOSTIC Diagnosticul tuberculozei este unul dintre cele mai dificile deoarece este o boal cu evoluie de o via i cu manifestri extrem de variabile,n cele mai multe situaii fiind greu de difereniat de multe alte infecii respiratorii sau sistemice. De multe ori diagnosticul pornete de la surprinderea unor leziuni pulmonare,descoperite la un examen radiologic,problemele fiind,pe rnd: -interpretarea corect a imaginii -corelarea acesteia cu alte semne de boal(trecute sau prezente) -verificarea i infirmarea altor cauze cu imagini asemntoare. Mult mai rar motivul prezentrii la medic este boala general manifestat prin semne nespecifice(prin febr,alterarea strii generale, transpiraii, oboseal, lipsa poftei de mncare)sau prin prezena unor manifestri respiratorii:tuse persistent,junghi inspirator,insuficien respiratorie manifest,iar n situaii de excepie,chiar prin prezena sngelui n sput.n toate aceste cazuri se va ajunge la un examen radiologic care va pune n eviden existena unor modificri,a

42

unor leziuni pulmonare.Dei pornit n sens invers,raionamentul de diagnostic va ntruni aceleai trei condiii enunate: 1.Interpretarea corect a imaginiidepinde n foarte mare msur de experiena personal a examinatorului.Printre ntrebrile cele mai dificile se nscrie msura n care o leziune veche(sau tiut de pacient de la alte examinri precedente,sau ignorat dar cu aspect evident,vechi,fibrocalcar) este activ trezit ,sau nu, la fel de dificile sunt i interpretrile leziunilor incipiente,cnd acestea nu au ajuns la o exprimare radiologic,la un aspect suficient de caracteristic ,ca i modificrile proprii tuberculozei ce survin epste alte tipuri de modificri preexistente. Ca o caracteristic radiologic a tuberculozei pulmonare trebuie s menionm coexistena leziunilor de vrste diferite

(infiltrate,nodular,ulceraii,caverne,dar i leziuni vechi mai mult sau mai puin vindicate). 2.Corelarea imaginii cu semen clinice,altele dect cele respiratorii,poate orienta diagnosticul ,mai ales dac pacientul este urmrit atent o perioad variabil n evoluia spontan( zile , sptmni) sau chiar sub un tratament antibiotic.De la caz la caz pot fi astfel surprinse i alte semen de suferin,ignorate de pacient(stare subfebril,scdere n greutate i altele). 3.Examenul clinic n momentul consultului poate oferi unele informaii suplimentare,descries cu lux de amnunte n lucrrile autorilor

vechi,clasici(aspectul figurii,sonoritatea modificat sub stetoscop).Ponderea lor pentru diagnostic,foarte mare cu zeci de ani n urm,a sczut mult n zilele noastre, locul lor fiind ocupat de investigaia paraclinic modern (radiologice, biologice, bacteriologice). 4.Analizele uzuale de laborator pot,cel mult, s sprijine suspiciunea de tuberculoz prin evidenierea sindromului inflamator intens i de multe ori prin

43

infirmarea altor cause de boal.n general modificrile sunt nespecifice dar intresc coeficientul de probabilitate a bolii la pacientul n cauz. 5.Laboratorul bacteriologic are o contribuie esenial prin evidenierea sau cultivarea din sput a bacililor tuberculoi.Puini sunt pacienii la care aceasta reuete de la nceput,de cele mai multe ori examinarea sputei trebuie repetat cu insisten mai multe zile la rnd,pe toat sputa colectat n 24 de ore i folosind tehnici special de laborator care imbogesc eantionul.Nu rareori,la cei ce nu elimin expectoraia dup tuse,se recolteaz suc gastric pentru analiza de laborator. Examinarea direct la microscop se face dup prelucrarea i colorarea special a frotiului,astfel c sub obiectivul microscopului bacilii tuberculoi se difereniaz uor prin culoarea roie pe fond albastru.Aspectul acesta este comun i altor micobacterii,de aceea se prefer doar definirea lor ca bacilli acidalcoolorezisteni. n contextul cazului probabilitatea s fie implicate alte micobacterii netuberculoase este,de obicei,de neluat n consideraie.Confirmarea va fi obinut ulterior prin creterea n culture de laborator a acestor germeni,n urma nsmnrii sputei pe medii de cultur special. 6.Cercetarea imunologic sprijin de obicei diagnosticul de infecie tuberculoas recent sau activ la copii i adolesceni prin surprinderea momentului instalrii alergiei la tuberculin.Pot fi cutai anticorpii specifici antituberculoi,identificarea lor ntr-o anumit cantitate avnd semnificaie de boal. 7.Diagnosticul genetic se realizeaz prin metode foarte modern,prin care sunt identificate anumite component specific ale b.k. 8.Diagnosticul histopatologic se bazeaz pe identificarea leziunii elementare caracteristice tuberculozei, foliculul epitelioid cu cazeificare central,

44

ntr-un fragment de esut (biopsie pleural, bronic, de sinovial articular, peritoneu). n concluzie,pentru a ajunge la diagnosticul correct,medical va trebui s combine toate informaiile posibile:anamnestice,clinice,imagistice,biologice.

2.7 TRATAMENT In tratamentul tuberculozei, sunt prescrise doua sau mai multe antibiotice cu mecanisme diferite de actiune, deoarece monoterapia ar determina dezvoltarea unei tuberculoze rezistente la antibioticul in cauza. In perioda initiala, intensiva a tratamentului, sunt adaugate alte doua medicamente pentru a scurta durata tratamentului si a creste sansele de reusita, chiar in conditiile rezistentei la medicamente.
Medicament IZONIAZIDA (INH, H) Reactii majore -hepatita (de tip hepatocelular), apare in primele luni de administrare Reactii minore -nevrita periferica -foarte rar disconfort gastric -greturi sau varsaturi, ameteli -sindrom pelagroid -diverse rashuri cutanate -ginecomastie la barbat -sindrom pseudolupic -manifestari -icter non-hepatic astmatice, asociate -cefalee rar cu colaps sau soc -frison si ascensiune -purpura febrila trombocitopenica -disconfort digestiv -anemie hemolitica -greata, varsaturi acuta -insuficienta renala acuta -nevrite optice -disconfort digestiv retrobulbare - rar greturi sau -insuficienta renala varsaturi
45

RIFAMPICINA (RMP, R)

ETAMBUTOLUL (EMB, E)

STREPTOMICINA (SM, S)

-hipoacuzie, -parestezii periorale -tulburari vestibulare -potenteaza blocul -ameteli neuro-mus-dificultati de cular curoric mentinere a mersului drept

Antibioticele de prima linie pot vindeca tuberculoza in majoritatea cazurilor, cu conditia ca tratamentul sa fie instituit inainte ca plamanii sa fie prea afectati, iar ca tratamentul sa fie urmat corect si sa nu fie intrerupt inainte de termen. In absenta antibioticelor, 50% din pacientii cu TBC decedeaza in mai putin de 5 ani, 25% dezvolta o forma cronica a bolii, iar ceilalti 25% se vindeca. In cazul unei tuberculoze multirezistente, rata de vindecare este de 60% -80%. Tratamentele de prima linie: Medicamentele de prima linie in tratamentul tuberculozei sunt: izoniazida, rifampicina ( este un antibiotic cu spectru larg) si pirazinamida ( amid a acidului pirazinoic acioneaz bactericid asupra bacilului tuberculozei). Culturile din secretii permit identificarea rezistentei bacteriilor la aceste medicamente. Aceasta verificare necesita 6 -8 saptamani, dupa acest interval de timp medicamentele ineficiente sunt inlocuite cu altele. In aceasta perioada, bolnavii trebuie izolati, pana cand nu mai sunt contagiosi. Pentru a fi eficient si a distruge complet bacteriile, tratamentul medical necesita luarea zilnica a medicamentelor pe o perioada minima de 6 luni, mergand uneori pana la 12 luni. Izoniazida poate provoca greturi, varsaturi si icter. Rifampicina poate afecta ficatul, in special cand este asociata cu izoniazida. Streptomicina paote afecta nervii si urechea interna, ducand la ameteala si la hipoacuzie. Etambutol afecteaza uneori nervul optic, cauzand tulburari ale vederii si scaderea perceperii culorilor. Totusi, 95% din pacientii cu tuberculoza termina cu succes
46

tratamentul, fara a prezenta efecte adverse severe.

A doua linie de tratament: In cazul rezistentei bacteriilor la principalele doua medicamente (izoniazida si rifampicina), se recurge la medicamente de linia a doua: etionamida, cicloserina, kanamicina, etc. Deoarece au o eficacitate mai mica, acestea trebuie luate o perioada de timp mai lunga, uneori pana la 5 ani. Atentie! Desi tuberculoza nu mai este contagioasa dupa cateva saptamani de tratament, acesta trebuie continuat o perioada lunga de timp pentru a distruge toate bacteriile. Un tratament intrerupt inainte de termen poate antrena dezvoltarea unor bacterii rezistente la medicamentele in cauza. Tratamentul este foarte important pentru persoanele care au tuberculoza latenta si care: - au HIV - au un contact foarte apropiat cu o persoana care are forma activa de TBC - au facut radiografie toracica care sugereaza infectie cu tuberculoza si care nu au facut un tratament complet de TBC - sunt dependenti de droguri - au o boala sau iau medicamente pentru sistemul imun - au facut un test de tuberculina al pielii in urma cu cel mult doi ani, care a fost negativ, dar care acum se arata pozitiv. Tratament medicamentos: Patru dintre cele mai des folosite antibiotice sunt: - Izoniazida - Rifampicina - Pirazinamida - Etambutol
47

Specialistii utilizeaza uneori alte medicamente daca tratamentul nu este eficient sau daca este cunoscut ca persoana este un caz de rezistenta la antibiotice. Alte medicamente des folosite includ: - Streptomicina (STM) 2.8 FORME CLINICE

Manifestrile clinice variabile au definit mai multe forme clinice posibile ale tuberculozei primare: - forma ocult (cu expresie doar radiologic) la persoane cu echilibru imun , cu putere normal de aprare - forma clinic manifest (complexul primar) la cei cu deficite uoare n puterea lor de aprare la infecie - tuberculoza primar galopant la persoane foarte deficitare imunologic - forma cu manifestri alergice n cazuri de reactivitate particular i intens la infecie - forme extrapulmonare cnd poarta de intrare nu a fost respiratorie (cutanate, genitale, iatrogene) - forma pleural - forma ganglionar cervical. La persoanele cu un sistem de aprare normal, n echilibru biologic nealterat, evoluia clinic este ocult reprezentnd forma primar cea mai frecvent.

Cei cu deficite minore sau tranzitorii de aprare (vezi vrstele cu cea mai mare receptivitate) nu trec pe nesimite peste infecia primar i dezvolt forme manifeste de infecie. n sfrit, la persoanele cu deficite mari de imunitate prin boli asociate majore,
48

trecerea ctre formele extinse, diseminate, poate fi rapid n imediata continuare a infeciei primare, sau ctre extensie local i evoluie sever (aa zisa tuberculoz pulmonar galopant). n formele primare manifeste, aspectul clinic este dominat de sindromul inflamator general, neavnd nimic particular (febr de obicei nalt, scderea poftei de mncare, uneori o depreciere a strii generale, astenie i transpiraii facile la eforturi mici). Aceste manifestri pot dura mai multe sptmni i, n cele mai multe cazuri, pacienii se pot remite spontan fr diagnostic i fr un tratament corespunztor, prin propriile mijloace de aprare ale organismului. Destul de frecvent aceast perioad va conduce i la o stare de denutriie, vizibil mai ales la copii. n aceeai perioad pot apare i manifestri cutanate la distan, de tip eruptiv (purpur, eritem nodos i altele, mai rare).

2.9 TRANSMITERE

Bacilii tuberculoi de tip uman ptrund n organism de obicei pe cile respiratorii,adic pe nas sau pe gur.De acolo merg mai departe prin trahee i bronhii,conductele obinuite prin care intr i iese aerul din plmni n timpul respiraiei.n acest fel ajung n alveolele pulmonare,adic n cele mai mici cmrue ale plmnului.Aici se ncuibeaz i dau natere leziunilor. Tuberculoza se raspandete mai ales n mediile n care predomin urmtoarele condiii: malnutriia , condiiile sanitare deficitare, suprapopularea, lipsa serviciilor medicale. Bacilul Koch se multiplic doar n organismul uman i nu poate fi transmis de animale, insecte sau sol. Transmiterea se poate face doar de la un bolnav de tuberculoz pulmonara. Bacteriile sunt transmise doar pe cale aerian.

49

Agentul infecios se transmite prin picturi de saliv ce se gsesc n suspensie n aer, emise prin tuse sau strnut. Doar persoanele cu o form activ a bolii sunt contagioase; persoanele cu o form latenta sau inactiv de tuberculoz nu prezinta simptome i nu sunt contagioase. O persoan contagioas care urmeaza un tratament medicamentos nu mai este contagioas dup 2 -3 saptmni de tratament. Un singur strnut poate genera 3000 picturi ce pot infecta. Inocularea poate avea drept rezultat o infecie latent sau tuberculoza activa. 10-30% din persoanele infectate, n special copiii, se imbolnvesc imediat dup patrunderea bacteriei n organism (infecia primar) i pot raspndi infecia. Totusi, mult mai frecvent, inocularea are drept rezultat o infecie latent, asimptomatic. Numeroase bacterii care ptrund n plmni sunt imediat distruse, n timp ce bacteriile care supravieuiesc sunt capturate de celulele macrofage. Bacteriile capturate raman nauntrul acestor celule n stare latent. Datorit slbirii sistemului imunitar a persoanei infectate, bacteriile prolifereaz i ncep s afecteze esuturile ,acest lucru se intampl la 5 -10% din persoanele infectate. Atunci cnd un tratament preventiv este administrat persoanei cu tuberculoz latenta, riscul apariiei bolii scade la 1 -2%. n peste 50% din cazuri, reactivarea bacililor "dormani" se produce n primii 2 ani dup infecia primar. Motivele reactivrii nu sunt ntotdeauna cunoscute, dar deseori este vorba de slabirea sistemului imunitar , datorit inaintrii n varst, utilizarea corticosteroizilor sau SIDA.

2.10 COMPLICAII

Complicaiile nu apar frecvent. Totui, sunt situaii n care pot aprea adenopatiile axilare ce pot s evolueze spre fistulizare. De asemenea
50

adenopatiile pot sa apar i la nivelul epicondililor, unde, n rare cazuri, pot evolua spre fistulizare. n ambele situaii este necesar tratamentul chirurgical reprezentat de incizie i drenaj. Una dintre cele mai rare complicaii este reprezentat de diseminarea bacilului pe cale hematogen. n urma acestui proces poate aprea o form similar cu tuberculoza miliar (n ceea ce privete aspectul radiologic) ce poart denumirea de BCG-it. Din punctul de vedere al contraindicaiilor, acestea sunt relativ puine i sunt reprezentate de imunodeficiena congenital la nou-nscui sau

imunodeficiena dobndit la nou-nscui (HIV n stadiul SIDA) . Nou-nscuii ce sunt doar HIV pozitivi pot fi vaccinai deoarece beneficiul este mai mare dect riscul complicaiilor n urma vaccinrii. n concluzie, n rile cu prevalen crescut a tuberculozei, toi nou-nscuii trebuie vaccinai BCG prin intermediul unui program naional.

2.11 PROFILAXIE

Evitarea contactrii tuberculozei active:Tuberculoza activ este o infecie care se raspandete n corpul persoanei bolnave i care este extrem de contagioas. Organizaia Mondial de Snatate apreciaz ca o treime din populaia globului este infectat cu o bacterie care cauzeaz TBC. Pentru a preveni infecia cu TBC trebuie s: - nu se petreac mult timp ntr-un loc aglomerat cu cineva care are tuberculoz activ, dac nu urmeaz un tratament de cel putin dou sptamani. - s poarte msti de protecie, n special cei care lucreaz n centre de ingrijire a celor cu tuberculoz. Evitarea transformrii tuberculozei latente n tuberculoz activ.In general, tratamentul cu isoniazida timp de 9 luni sau rifampicin timp de 6 luni, previne transformarea tuberculozei latente. Acest
51

tratament se face celor care la testul de tuberculin au fost descoperii ca purttori ai bacteriei si este deosebit de important pentru persoanele care: - sunt cunoscute a fi infectate cu HIV - au un contact strns cu cineva care are TBC activ - au facut radiografie toracic care sugereaz o infecie cu TBC i nu au fcut un tratament complet - sunt dependeni de droguri - au o boal sau iau medicamente pentru sistemul imun - au fcut n ultimii doi ani un test de tuberculin care a ieit negativ, dar care acum, s-a dovedit pozitiv. Profilaxia primar cumuleaz toate msurile ce introduce rezistena la imbolnvire.Baza acesteia const n vaccinarea ntregii populaii,nc din primele 2 luni de via.Vaccinarea este obligatorie i gratuit. Profilaxia secundar se identific cu toate msurile terapeutice pentru tratarea complet i vindecarea fiecrui caz de boal,indifferent de forma clinic.n plus,pentru cazurile vindicate cu sechele(adic la care s-a reuit oprirea n evoluie a bolii,dar nu i revenirea la normal a aparatului respirator,pacientul rmnnd cu diverse grade de insuficien respiratory sau cu unele cicatrici definitive) se poate vorbi de o serie de msuri recuperatorii,ceea ce reprezint profilaxia teriar,mpiedicarea evoluiei letale prin consecinele la distan ale bolii. 2.12 EVOLUIE

Netratat, tuberculoza nu se vindec ! Nu trebuie uitat c pna n era antibiotic diagnosticul de ftizie era sinonim cu moartea! Cavitile din plmni se mresc i se extind, bolnavul slbete i cade la pat i n cele din urm moare prin insuficien respiratorie sau o hemoptizie masiv.
52

Asistm i azi la cazuri n care bolnavii zac acas 6-8 luni, pn cnd sunt adusi la spital cu salvarea. Tratat, tuberculoza este una din cele mai vindecabile boli infecioase. Tratamentul este foarte eficient n a omor microbii i a permite vindecarea plmnilor. Cu ct tratamentul este nceput mai repede, cu att boala se vindec cu mai puine sechele. Un bolnav de tuberculoz vindecat redevine un om normal, se poate reintegra social i si poate continua viata de unde i-a ntrerupt-o boala.

53

CAPITOLUL III SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE:

Internarea pacientului in spital: Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de identitate, biletului de trimitere si a dovezii de asigurat CAS (adeverinta de salariat, cupon de pensie etc.), respectand regulamentul privind circuitele functionale ale spitalului. Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care se afla asupra bolnavului vor fi inventariate de asistenta, inregistrate, daca este necesar vor fi dezinfectate si deparazitate, apoi invelite intr-o manta de protectie si depozitate la magazie. Asigurarea conditiilor de spitalizare: Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a beneficia de o luminozitate intensa si permanenta, fara actiunea directa a razelor solare. Este bine daca in fata saloanelor exista terase mari, unde bolnavii, in cursul zilei, pot fi dusi afara, pentru aeroterapie. Saloanele trebuie sa fie incalzite moderat, eventual cu 1-2 grade mai putin decat temperatura optima a saloanelor si sa aiba o ventilatie buna. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati: 3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor: Pentru pregatirea patului avem nevoie de urmatoarele materiale necesare: cearsaf simplu,cearsaf plic,doua fete de perna,doua perne ,una-doua paturi. Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza in ordinea intrebuintarii: lenjerie curata, pernele si patura. Cearsaful se asaza la mijlocul saltelei, se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capatul patului, cealalata spre capatul opus. Se introduce cearsaful adanc sub saltea.
54

3.2 Asigurarea igienei personale corporale: Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul este imbaiat si, la nevoie, deparazitat. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului o infatisare curata. Asistenta educa bolnavul si-i pune la dispozitie: sapun neutru,trei prosoape curate, sapuniera, perie de unghii,forfecuta de unghii,periuta de dinti, pasta de dinti, pahar cu solutie antiseptica pentru gargara,spirt mentolat,lenjerie de corp curata. 3.3 Obsevarea pozitiei pacientului in pat Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit dorsal, cu o perna subtire sub cap. Pozitia semisezanda nu are efect favorabil in vindecarea tuberculozei pulmonare, dar este abordata in caz de hemoptizii sau insuficienta respiratorie. 3.4 Urmarirea functiilor vitale si vegetative: Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului, precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitale ale organismului (temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul). Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal. Acesta este gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa de la 34,5 la 42 grade. Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12 ore, in borcane pe fundul carora se pune vata.Masurarea temperaturii se face in cavitati inchise: rect, vagin sau in cavitati semiinchise: axila, plica inghinala si cavitatea bucala. Se va nota in foaia de temperatura cu pix albastru. La bolnavii cu tuberculoza pulmonara curba febrila este importanta in aprecierea evolutiei spre vindecare a leziunilor.
55

Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins din cavitatile ventriculare ale inimii in arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de snge de care se loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului cardiac. Este perceput prin comprimarea arterelor pe o suprafata dura, osoasa, ca niste zvacnituri ritmice. Se masoara numarand pulsatiile pe un minut, apasand cu indexul, mediul si inelarul o artera superficiala (radiala, carotida, temporala, humerala, pedioasa) pe un plan osos. Respiratia: urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarilor cutiei toracice, fara ca bolnavul sa fie instiintat, deoarece respiratia este un act reflex si constient care poate fi supus vointei, si astfel putandu-se modifica ritmul. Frecventa respiratiei in mod normal merge paralel cu frecventa pulsului, raportul fiind de 1/4. La adulti frecventa respiratiei este de 16/minut pentru barbati si de 18/minut la femei. O frecventa mai mare se numeste tahipnee, iar una mai mica - bradipnee. La bolnavii cu tuberculoza apare frecvent dispneea. Tensiunea arteriala: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. Ea este determinata de forta de contractie a inimii, de rezistenta intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor) si de vascozitatea sangelui. Masurarea tensiunii arteriale se va face cu aparate speciale, numite tensiometre. 3.5 Alimentatia bolnavului: Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului, ingrijirea bolnavilor are in vedre atat stabilirea unui regim alimentar corespunzator bolii cat si administrarea lui. Alimentaia este sursa principal din care organismul i trage materialele de rennoire a esuturilor i de fabricare a armamentului su de aprare mpotriva tuberculozei.Lipsurile din alimentaie sun tuna din condiiile principale care duc la scderea rezistenei i la mbolnvirea tuberculoas.Este necesar ca bolnavii de tuberculoz s aib o

56

alimentaie corespunztoare ,aceasta fcnd parte integrant din tratamentul complex al bolii. Carnea trebuie neaprat s intre n regimul alimentar al unui tuberculos. Ea ii d albuminoidele necesare pentru repararea pierderilor corpului. Oule sunt un aliment excelent. Trebuie luate n ntregime, nu numai glbenuul. Laptele este ntr-adevr un aliment preios, foarte bogat n principii uor de asimilat, puin toxic i diuretic. Pentru c uneori d constipaie, poate fi folosit sub form de iaurt, lapte batut i branz cu smntn. Pinea bine coapt sau numai coaja este bogat n hidrai de carbon i deci foarte hrnitoare. Totui nu se va trece peste doza de 500 g pe zi. Fructe le i zahrul sub orice form sunt preioase i deci trebuie s intre ntr-un procent nsemnat n alimentaia tuberculoilor. E bine ca bolnavii s se abtin de la orice fel de buturi alcoolice; totusi dou degete de vin ntr-un pahar la mas sau un pahar. 3.6 Recoltarea produselor biologice si patologice : Recoltarea sangelui.Asistenta medicala recolteaza sange pentru

determinarea VSH, a hemoleucogramei, examene biochimice. Recoltarea se va face de regula dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa din venele plicii cotului. Sangele se recolteaza cu materiale sterile, curate si uscate. Recipientele in care se recolteaza vor fi etichetate corect: nume, prenume, salon, sectie, analiza ceruta si vor fi trimise la laborator. Recoltarea sputei. Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. Scopul este explorator - pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului. Recoltarea urinei. Se face la orice bolnav pentru sumarul de urina in recipiente curate si uscate din emisie spontana sau prin sondaj vezical. Examenul
57

de urina da indicatii asupra starii functionale a rinichilor si permite sa se aprecieze existenta unor tulburari in restul organismului, constituind o proba importanta a oricarui examen medical. Pentru examenul chimic se recolteaza urina de dimineata, care este foarte concentrata, in recipient de sticla . Externarea pacientului: Momentul plecarii pacientului din spital este

stabilit de medicul primar si seful de sectie. Asistenta aduna toata documentia de la bolnav pe care o pune la dispozitia medicului de salon. Asistenta fixeaza cu bolnavul ora plecarii pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment. Verifica mai departe recuperarea hainelor de la magazia de efecte a bolnavului pe baza procesului verbal intocmit la internare. Asistenta aporofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de la medic, care sunt cuprinse in biletul de iesire, insistand pe necesitatea efectuarii in continuare a tratamentului antituberculos complet prin dispensarul teritorial antituberculos.

58

CAPITOLUL IV Prezentarea cazurilor SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE SECIA:T.B.C. DOSAR DE NGRIJIRE DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: O PRENUME:A VRST: 48 ani SEX: M DOMICILIU: Trgovite LOCALITATEA:Trgovite STRADA: Cococrilor, nr 232 JUDEUL:Dmbovia DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:01 ORA:10:22 2.DATA IEIRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:07 ORA:14:23 3.MOTIVELE INTERNRII: tuse cu expectoratie muco-purulenta, transpiratii nocturne, inapetenta, astenie, scadere accentuata in greutate, febra 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: TBC pulmonar secundar fibro-cazeos policavitar LSD si nodular infiltrativ LSS cu diseminari. Pleurezie bazala bilaterala. SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE SITUAIA FAMILIAL:Cstorit NR. COPII:2 SITUAIA SOCIAL:Bun PROFESIA:Inginer CONDIII DE LOCUIT:Bune PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA ADRESA:Trgovite TELEFON: ADRESA: Trgovite TELEFON:

NUME: O.E. NUME: O.R.

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:- neaga TBC in familie PERSONALE:- FIZIOLOGICE: hipoacuzie bilaterala, hepatita virala (1985) -PATOLOGICE FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA:Condiii de via bune

59

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Boala debuteaza in urma cu cateva luni prin transpiratii nocturne, febra, tuse, scadere marcata in greutate. Bolnavul fiind un tusitor cronic, afirma ca nu a dat importanta simptomatologiei, a urmat doar un tratament naturist ( cu ceaiuri). Ulterior, datorita accentuarii simptomatologiei mai sus mentionate, se prezinta la medicul de familie, acesta il indruma catre Ambulatorul TBC pentru un examen de specialitate, in urma caruia se decide internarea in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate. TEGUMENTE I MUCOASE- curate, palide, transpirate ESUT CELULAR SUBCUTANAT- mult diminuat SISTEM LIMFOGANGLIONAR- ganglioni periferici patologici nu se palpeaza SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR-integru SISTEMUL MUSCULAR-normal APARATUL RESPIRATOR- Torace astenic; freamat pectoral diminuat ambele baze; sonoritate pulmonara - submatitate 1/3 inferior drept; murmur vezicular abolirea murmurului vezicular 1/3 inferior drept. APARATUL CARDIO-VASCULAR-frecventa cardiaca 76/min; TA = 130/90 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala APARATUL DIGESTIV- farige normal; abdomen suplu, depresibil, nedureros la palpare; tranzit intestinal prezent; ficat, splina - nepalpabile. APARATUL UROGENITAL- loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni fiziologice S.N.C. i organe de sim- hiperacuzie bilaterala

PRESCRIPII MEDICALE TRATAMENT: Paracetamol 2x1tb, Algocalmin 2x1tb, Brofimen, Codeina 1tb seara, Vit B6 1tb dim., HIN 2tb, RMP 2cp, PZM 2tb EXAMINRI (examene de laborator): Am recoltat snge pentru examene de laborator: VSH=80-121, Hgb=10,5g/dl VEP=35%, L=8500, Glicemie=101mg/dl, TGO=21u/l, TGP=33u/l, Uree=19mg/dl, Creat=0,8mg/dl, RBW=neg, Ex urina=Normal REGIM:-

60

OBSERVARE INIIAL SITUAIA LA INTERNARE: NLIME:1.63 m GREUTATE: 45 kg T.A.: 130/90 mm/Hg PULS: 76 puls/min TEMPERATUR:36,5C RESPIRAIE:22 resp/min VZ:bun AUZ:bun NEVOI FUNDAMENTALE 1.A RESPIRA:Dependent: respiratie ingreunata (dispnee de repaus) 2.A MNCA: Dependent: scadere in greutate, anorexie 3.A ELIMINA: Dependent: expectoratie abundenta, mucoasa, forma numulara, in cantitate de 100-150 ml/24h 4.A SE MICA:Independent 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Independent 6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Independent 7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Dependent: subfebrilitati, transpiratii profunde 8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: risc de suprainfectii, fatigabilitate 10.A COMUNICA: Independent 11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE RECREEA: Independent 13.A FI UTIL: Independent 14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Dependent: bolnavul nu are cunostinte suficiente ALERGIC LA: ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONTIEN:normala 2.COMPORTAMENT:normal 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALII: 4.PARTICULARITI: fumator - aprox. 15 tigari/zi; a consumat alcool in cantitati excesive
61

ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE:X ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAII, LOISIRURI:Inginer PARTICULARITI: fumator - aprox. 15 tigari/zi; a consumat alcool in cantitati excesive PROBLEME SOCIALE:nu are INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFCUTE: de a respira, de a mnc, de a respira, de a evita pericolele, de a-i menine temperatura n limite normale POSIBILITI DE NGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:X 3.AGRAVARE: 4.DECES: OBIECTIVE DE NGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE:Pacientul sa fie independent nevoilor fundamentale OBIECTIVE SPECIFICE: Asigurarea necesarului de oxigen conform nevoilor organismului pe tot parcursul spitalizarii. Ameliorarea respiratiei in 5 zile Pacientul sa beneficieze de o stare de bine, de confort. Disparitia temperaturii in 4 zile Fluidificarea secretiilor in urmatoarele zile Pacientul sa aiba o stare de bine, de confort fizic in timp de o saptamana. COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL Pe toata perioada internarii pacientul a avut un comportament normal MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII Nu au existat momente dificile internarii

62

EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE n ziua de 01.03.2013 pacientul O.A. se prezint la spital cu urmtoarele probleme: tuse cu expectoratie muco-purulenta, transpiratii nocturne, inapetenta, astenie, scadere accentuata in greutate, febra. Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de specialitate cu urmatorul diagnostic: TBC pulmonar secundar fibro-cazeos policavitar LSD si nodular infiltrativ LSS cu diseminari. Pleurezie bazala bilaterala.La indicatia medicului am administrat urmatorul tratament: Paracetamol 2x1tb, Algocalmin 2x1tb, Brofimen, Codeina 1tb seara, Vit B6 1tb dim., HIN 2tb, RMP 2cp, PZM 2tb.Dupa 7 zile, starea bolnavului se amelioreaza si cere externarea MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE

ALTUL:

63

Ziua de Problema boal pacientului 01.03.2013 Dispnee

Obiective 1.Asigurarea necesarului de oxigen conform nevoilor organismului pe tot parcursul spitalizarii. 2.Ameliorarea respiratiei in 5 zile 1.Pacientul sa beneficieze de o stare de bine, de confort. 2.Disparitia temperaturii in 5 zile

02.03.2013 Hipertermie

Intervenii autonone aerisesc salonul dimineata si seara -asigur temperatura optima de 18-20C -verific aparatura pentru oxigenoterapie, sterilizez sonda, schimb apa din umidificator -schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie -invat bolnavul sa poarte sosete din bumbac si sa le schimbe frecvent -asigur temperatura optima in salon -sterg bolnavul de transpiratie -mentin tegumentele pacientului curate
64

Intervenii delegate Masor functiile vitale si recoltez probe pentru laborator

Evaluare Dupa 5 zile respiratia se amelioreaza

03.03.2013 Eliminare inadecvata (expectoratie)

1.Fluidificarea secretiilor in urmatoarele zile

- administrez antitermice, PARACETAMOL 2tb/zi, ALGOCALMIN 2tb/zi si tuberculostaticele prescrise:HIN250mg +RMP450mg +PZM1500mg +EMB1200mg, zilnic -administrez BROFIMEN 1-1-0 tb

Febra cedeaza dupa 3 zile

Actul expectoratiei mult usurat dupa

Diaforeza

2.Pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale

si uscate -spal tegumentele ori de cate ori este necesar -schimb lenjeria de pat si corp

-administrez antitermice la indicatia medicului

04.03.2013 Alimentatie neadecvata deficit

05.03.2013 Risc de hemoptizie

Pacientul sa fie -explorez echilbrat nutritional preferintele pacientului -servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, prezentate atragator, la ore regulate -las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale Reducerea acestui -explic bolnavului risc prin informarea ce este hemoptizia corecta a si cum se poate pacientului preveni -recomand respectarea tratamentului tuberculost.
65

3 zile. Pacientul colecteaza corect sputa. Dupa 4 zile transpiratia a diminuat. -asigur necesarul de Bolnavul calorii/24h acumuleaza -stabilesc programul progresiv in alimentatiei (3 mese greutate. si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19)

-sterilizarea veselei, lenjeriei de corp si pat, a obiectelor ce vin in contact cu bolnavul

Bolnavul nu acorda atentia cuvenita celor enuntate. Bolnavul recunoaste ca ar -sterilizarea fi un potential recipientelor in care risc pentru cei

06.03.2013 Cunostinte insuficiente

Pacientul sa acumuleze noi cunostinte despre boala si modul de transmitere al acesteia

07.03.2013 Externarea

Externarea

-recomand sa se recolteaza sputa renunte la alcool si tutun -explorez nivelul de cunostinte al bolnavului -stimulez dorinta de cunoastere -constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea Externarea Externarea

din jurul sau.

Pacientul a acumulat noi cunostinte despre boala sa si modul de transmitere al acesteia

Externarea

66

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE SECIA:T.B.C DOSAR DE NGRIJIRE DATE DE IDENTIFICARE NUMELE:L. PRENUME:D. VRST: 46 ani SEX: M DOMICILIU: Trgovite LOCALITATEA:Trgovite STRADA: Locotenent Marinescu, nr 43 JUDEUL: Dnbovia DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:01 ORA:12:22 2.DATA IEIRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:05 ORA:15:12 3.MOTIVELE INTERNRII: tuse cu expectoratie muco-purulenta, dispnee de efort, inapetenta, scadere accentuata in greutate, dureri toracice. 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos poliulcerat extins bilateral SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE SITUAIA FAMILIAL:Cstorit NR. COPII:2 SITUAIA SOCIAL:Bune PROFESIA:Salariat CONDIII DE LOCUIT:Bune PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA ADRESA: Trgovite TELEFON: ADRESA: Trgovite TELEFON:

NUME:L.I. NUME:L.E.

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:- sotia este in evidenta activa cu TBC pulmonar din 2004 PERSONALE:- FIZIOLOGIC: neaga boli cronice sau infecto-contagioase -PATOLOGICE FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA:Condiii bune de viata

67

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Boala debuteaza insidios, cu trei saptamani inainte. Bolnavul slabeste in greutate si forte fizice, prezinta tuse, dureri toracice, dispnee la efort. Bolnavul se prezinta la medicul de familie si urmeaza tratament timp de o saptamana, dar nu poate preciza cu ce. Deoarece simptomatologia bolii nu se amelioreaza, bolnavul se prezinta la Sectia TBC, pentru un consult de specialitate, in urma caruia este trimis in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate. TEGUMENTE I MUCOASE- curate ESUT CELULAR SUBCUTANAT- foarte slab reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR- ganglioni periferici patologici nu se palpeaza; SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR-integru, mobil SISTEMUL MUSCULAR- normoton, normokinetic; APARATUL RESPIRATOR- Torace astenic; freamat pectoral accentuat bilateral; hipersonoritate pulmonara; murmur vezicular, raluri subcrepitante bilateral APARATUL CARDIO-VASCULAR- frecventa cardiaca 72/min; TA = 110/70 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice. Pulsuri periferice - pedioase pulsatile; APARATUL DIGESTIV- farige normal; abdomen suplu, depresibil, sensibil la palpare in epigastru si hipocondru drept; tranzit intestinal incetinit; ficat la 2 cm sub rebordul costal; splina nepalpabila. APARATUL UROGENITAL- loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni fiziologice S.N.C. i organe de sim- relatii normale PRESCRIPII MEDICALE TRATAMENT: Vit B6 1tb dim, HIN 100mg 1+1tb, PZM 500mg 1+1tb, Ulcoran 2x1 tb. EXAMINRI (examene de laborator):VSH=62-76, Hgb=11g/dl, VEP=36%, L=8800, Glicemie=82mg/dl, TGO=35u/l, TGP=45u/l, Uree=23mg/dl, Creat=0,8mg/dl, RBW=neg, Ex urina=normal REGIM: OBSERVARE INIIAL SITUAIA LA INTERNARE: NLIME:1.58 m GREUTATE: 55 kg
68

T.A.:110/70 mm/Hg PULS:86 puls/min TEMPERATUR:36.6C RESPIRAIE:25resp/min VZ:bun AUZ:bun NEVOI FUNDAMENTALE 1.A RESPIRA:Dependent: modificarea frecventei respiratiei (25resp/min), modificarea amplitudinii respiratorii (prin scadere). 2.A MNCA: Dependent: scadere in greutate, anorexie 3.A ELIMINA: Dependent: expectoratie abundenta, muco-purulenta, forma numulara, in cantitate de 100-150 ml/24h 4.A SE MICA 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: somn agitat, treziri frecvente 6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: 7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: 8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent: tegumente transpirate 9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: risc de suprainfectii, risc de hemoptizie 10.A COMUNICA: 11.A-I PRACTICA RELIGIA: 12.A SE RECREEA: 13.A FI UTIL: 14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Dependent: bolnavul nu are cunostinte suficiente referitoare la boala si modul de transmitere a acesteia ALERGIC LA:

ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONTIEN:Normal 2.COMPORTAMENT:Agitat 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALII: 4.PARTICULARITI: fumator - aprox. 20 tigari/zi; nu mai consuma alcool de 3 ani
69

ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAII, LOISIRURI:Salariat PARTICULARITI: fumator - aprox. 20 tigari/zi; nu mai consuma alcool de 3 ani PROBLEME SOCIALE:nu are INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFCUTE: de a mnca, de a respira, de a elimina, de a pastra tegumentele curate, de a evita pericolele POSIBILITI DE NGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:X 3.AGRAVARE: 4.DECES: OBIECTIVE DE NGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE:Pacientul sa fie independent fata de cele 14 nevoi OBIECTIVE SPECIFICE: Asigurarea necesarului de oxigen conform nevoilor organismului pe tot parcursul spitalizarii. Fluidificarea secretiilor in urmatoarele zile Pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale Pacientul sa aiba o stare de bine, de confort fizic in timp de o saptamana Pacientul sa fie echilbrat nutritional COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL La inceputul internrii pacientul a fost agitat dar pe msur ce zilele treceau acesta si-a mai revenit MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII VSH=62-76, Hgb=11g/dl, VEP=36%, L=8800, Glicemie=82mg/dl, TGO=35u/l, TGP=45u/l, Uree=23mg/dl, Creat=0,8mg/dl, RBW=neg, Ex urina=normal

70

EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE Pacientul n vrst de 46 de ani se prezinta la Spital cu urmtoarele probleme: tuse cu expectoratie muco-purulenta, dispnee de efort, inapetenta, scadere accentuata in greutate, dureri toracice.Pe baza acestor probleme primeste diagnosticul de TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos poliulcerat extins bilateral i este internat pe secia TBC. MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE:X

ALTUL:

71

Ziua de boal 01.03.2013

Problema pacientului Dispnee

02.03.2013

Eliminare inadecvata (expectoratie) Diaforeza Alimentatie neadecvata deficit

03.03.2013

04.03.2013

Risc de hemoptizie

Intervenii autonone Asigurarea aerisesc salonul necesarului de oxigen dimineata si seara conform nevoilor -asigur temperatura organismului pe tot optima de 18-20C parcursul spitalizarii Pacientul sa nu educ pacientul cum devina sursa de sa expectoreze, il infectii nozocomiale invat sa nu inghita sputa, sa o colecteze in scuipatoare Pacientul sa fie explorez preferintele echilbrat nutritional pacientului -servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, prezentate atragator, la ore regulate Disparitia anxietatii explic bolnavului ce in timp de o este hemoptizia si saptamana cum se poate preveni -recomand respectarea tratamentului cu tuberculostatice

Obiective

Intervenii delegate administrez bronhodilatatoare, MIOFILIN 3x1 tb/zi -administrez BROFIMEN 11-0 tb

Evaluare Dupa 2 zile respiratia se amelioreaza

Pacientul colecteaza corect sputa.

-administrez medicatia prescrisa si masor funciile vitale

Bolnavul acumuleaza progresiv in greutate

Administrez Brofimen tb 1-1-1, Vit B6 1tb dim., HIN 100mg 2tb RMP 150mg 3cp, PZM 500mg 3tb

Bolnavul recunoaste ca ar fi un potential risc pentru cei din jurul sau

05.03.2013

Cunostinte insuficiente

Pacientul sa acumuleze noi cunostinte despre boala si modul de transmitere al acesteia

-explorez nivelul de cunostinte al bolnavului -stimulez dorinta de cunoastere -constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea

Pacientul a caumulat noi cunostinte despre boala sa si modul de transmitere al acesteia

73

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE SECIA:T.B.C. DOSAR DE NGRIJIRE DATE DE IDENTIFICARE NUMELE:M. PRENUME:F. VRST:22 ani SEX:M DOMICILIU:Trgovite LOCALITATEA:Trgovite STRADA:Aleea Sinaia, nr 3 JUDEUL:Dmbovia DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNRII: ANUL:2013 LUNA:04 ZIUA:01 ORA:12:56 2.DATA IEIRII: ANUL:2013 LUNA:04 ZIUA:07 ORA:16:44 3.MOTIVELE INTERNRII: slabire in greutate, apetit scazut, oboseala, junghi toracic 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos LSD si fibro-cazeos policavitar plaman stg. BK(+) SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE SITUAIA FAMILIAL:Necstorit NR. COPII:SITUAIA SOCIAL:Bun PROFESIA:elev CONDIII DE LOCUIT:Bune PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA ADRESA: Trgovite TELEFON: ADRESA: Trgovite TELEFON:

NUME:M.R. NUME:M.A.

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:- bunicul - fost bolnav TBC PERSONALE:- FIZIOLOGICE: neaga boli cronice si infecto-contagioase -PATOLOGICE FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA:Condiii bune de via

74

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Debut insidios, din luna ianuarie a anului curent, cu slabire in greutate, junghi toracic, oboseala, febra, bolnavul este diagnostica de catre medicul de familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu Ampicilina cps.; bolnavul fiind tahicardic, este suspectat si de o pericardita si trimis la cardiolog. In cadrul investigatiilor efectuate, bolnavului i se cere un examen fiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si se depisteaza cu leziuni activ-evolutive. TEGUMENTE I MUCOASE-palide ESUT CELULAR SUBCUTANAT- foarte slab reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR- ganglioni periferici patologici nu se palpeaza SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- mobil, integru SISTEMUL MUSCULAR- normoton, normokinetic APARATUL RESPIRATOR- Torace astenic; freamat pectoral accentuat in stg., hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular-raluri subcrepitante hemitorace stg APARATUL CARDIO-VASCULAR-frecventa cardiaca 92/min; TA = 110/70 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala. Pulsuri periferice - pedioase pulsatile APARATUL DIGESTIV- farige congestiv; abdomen suplu, depresibil, nedureros la palpare; tranzit intestinal incetinit; ficat, splina nepalpabile APARATUL UROGENITAL- loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni fiziologice S.N.C. i organe de sim- relatii normale PRESCRIPII MEDICALE TRATAMENT: Paracetamol 2x1 tb; Brofimen tb 1-1-1; Vit B6 1tb dim.; HIN 100mg 1+1tb, PZM 500mg 1+1tb EXAMINRI (examene de laborator) VSH=70-100, Hgb=8,4g/dl. VEP=28%, L=11800, Glicemie=79mg/dl TGO=31u/l, TGP=50u/l REGIM: hipocaloric

75

OBSERVARE INIIAL SITUAIA LA INTERNARE: NLIME:1.79 m GREUTATE:60 kg T.A.:110/70 mm/Hg PULS:92 puls/min TEMPERATUR:36.7 C RESPIRAIE:22 resp/mi VZ:bun AUZ:bun NEVOI FUNDAMENTALE 1.A RESPIRA:Dependent: -modificarea amplitudinii respiratorii (prin scadere) 2.A MNCA: Dependent: anorexie 3.A ELIMINA: Dependent: -deshidratare (bolnavul acuza senzatie de sete permanenta) 4.A SE MICA:Independent 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: insuficiente ore de somn 6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Independent 7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Dependent: febra, sete intensa 8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent: tegumente transpirate 9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: risc de suprainfectii 10.A COMUNICA: Dependent: comunicare verbala cu personalul-ineficienta 11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE RECREEA: Independent 13.A FI UTIL: Independent 14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Dependent: bolnavul nu are cunostinte suficiente referitoare la boala si modul de transmitere a acesteia ALERGIC LA: ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONTIEN:normal 2.COMPORTAMENT:normal 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: 4.PARTICULARITI:nu are

ALII:

76

ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAII, LOISIRURI:Elev PARTICULARITI: Nu are PROBLEME SOCIALE:Nu are

ALTUL:

INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFCUTE: de a manca, de a dormi, de a evita pericolele, de a elimina, de a respira. POSIBILITI DE NGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:X 3.AGRAVARE: 4.DECES: OBIECTIVE DE NGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE:Starea pacientului sa se amelioreze in 5 zile OBIECTIVE SPECIFICE: Ameliorarea respiratiei in 5 zile Pacientul sa beneficieze de o stare de bine, de confort. Pacientul sa aiba o stare de bine, de confort fizic in timp de o saptamana Pacientul sa fie echilbrat nutritional Pacientul sa acumuleze noi cunostinte despre boala si modul de transmitere al acesteia Pacientului sa i se insufle optimism si calm. COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL Pe toata perioada spitalizarii pacientul s-a comportat normal MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII VSH=70-100, Hgb=8,4g/dl. VEP=28%, L=11800, Glicemie=79mg/dl TGO=31u/l, TGP=50u/l

77

EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE Pacientul n vrst de 22 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme: slabire in greutate, apetit scazut, oboseala, junghi toracic.Pe baza acestor probleme este internat la sectia de specialitate cu diagnosticul de TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos LSD si fibro-cazeos policavitar plaman stg. BK(+) MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: MIJLOC DE TRANSPORT:PROPRIU SALVARE

ALTUL:

78

Ziua de boal 01.04.2013

Problema pacientului Dispnee

Obiective Ameliorarea respiratiei in 5 zile

02.04.2013

Hipertermie

Pacientul sa beneficieze de o stare de bine, de confort.

Intervenii autonone -aerisesc salonul dimineata si seara -asigur temperatura optima de 1820C -aerisesc salonul -asigur imbracaminte lejera -schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie

Intervenii delegate Administrez medicatia la indicatia medicului

Evaluare Dupa 5 zile respiratia se amelioreaza

03.04.2013

Diaforeza

Pacientul sa aiba o stare de bine, de confort fizic in timp de o saptamana.

mentin tegumentele pacientului curate si uscate

administrez antitermice, PARACETAMOL 2tb/zi, si tuberculostaticele prescrise:HIN300mg +RMP600mg +PZM2000mg +EMB1600mg, zilnic -administrez antitermice

Febra cedeaza dupa 2 zile

Dupa 7 zile transpiratia a diminuat.

79

04.04.2013

Alimentatie neadecvata - deficit

Pacientul sa fie echilbrat nutritional

05.04.2013

Risc de hemoptizie

Reducerea acestui risc prin informarea corecta a pacientului

06.04.2013

Cunostinte insuficiente

Pacientul sa acumuleze noi cunostinte despre boala si

-explorez preferintele pacientului -servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, prezentate atragator, la ore regulate -explic bolnavului ce este hemoptizia si cum se poate preveni -recomand respectarea tratamentului cu tuberculostatice explorez nivelul de cunostinte al bolnavului -stimulez dorinta
80

asigur necesarul de calorii/24h -stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19)

Bolnavul acumuleaza progresiv in greutate.

chimioprofilaxia contactilor

Bolnavul nu acorda atentia cuvenita celor enuntate

Pacientul a acumulat noi cunostinte despre boala sa

07.04.2013

Irascibilitate

modul de transmitere al acesteia Pacientului sa i se insufle optimism si calm.

de cunoastere

-stimulez comunicarea cu alti bolnavi cu un tonus psihic pozitiv, aflati in curs de vindecare.

si modul de transmitere al acesteia Pacientul devine mai optimist, mai putin irascibil, comunica bine cu ceilalti bonavi si cu personalul.

81

CAPITOLUL V PREZENTAREA TEHNICILOR

5.1 Efectuarea injeciei intramusculare

Injecia intramuscular:constituie introducerea unor soluii izotonice uleioase sau a unei substane coloidale,n stratul muscular. Scop:introducerea n organism a unor substane medicamentoase. Locurile de elecie:regiunea supero-extern a fesei,deasupra marelui trohanter,faa extern a coapsei n treimea mijlocie,faa extern a braului n muchiul deltoid. Materiale necesare:tava medical,seringi sterile,alcool de 90,tvie renale. Pregtirea materialelor i instrumentelor -Se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii. -Se aeaz bolnavul n decubit ventral,lateral,poziie eznd sau n picioare. -Pentru injecia n regiunea fesier se repereaz urmtoarele : Punctul smirnof,la un lat de deget deasupra marelui trohanter i napoia lui. Punctul Barthelemz,la unirea treimii externe cu cele dou treimi interne ale liniei care unete spina iliac anterosuperioar cu extremitatea superioar a anului interfesier. Zona care unete spina iliac posterioar cu marele trohanter. Pentru poziia eznd,injecia se efectueaz n toat regiunea fesier deasupra punctului de sprijin.

Efectuarea injeciei -Splarea pe mini cu ap curent i spun. -Dezinfectarea minilor cu alcool. -Se ncarc seringa cu substana de injectat dup verificarea fiolei,se elimin bulele de aer. -Se schimb acul,ndeprtndu-l pe cel cu care a fost aspirate substana i se adapteaz un ac potrivit pentru efectuarea injeciei. -Se degreseaz locul injeciei cu un tampon de vat cu eter i se dezinfecteaz cu un alt tampon cu alcool. -Se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s stea linitit. -Se ntinde pielea ntre policele i indexul sau n mediul minii stngi. -Se neap perpendicular pielea ptrunznd 4-7 cm cu siguran cu acul montat la sering. -Se verific poziia acului prin aspirare. -Se injecteaz lent lichidul. -Dup injectare se scoate dintr-o dat acul cu seringa,acoperind locul cu un tampon cu alcool. -Se maseaz locul cu u tampon cu alcool pentru a disocia planurile esuturilor strpunse,activnd circulaia pentru a favoriza absorbia. -Se aeaz bolnavul n poziie comod unde va sta n repaus 5-10 min. -Splarea pe mini cu ap curent i spun. rapiditate i

Reorganizarea locului de munc -Se arunc la co deeurile de la injecie.

83

Incidente,accidente i intervenii -Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale saleretragerea acului efectuarea injeciei n alte zone. -Paralizia prin lezarea nervului sciatic-se evit prin respectarea zonelor de elecie a injeciei. -Hematom prin lezarea unui vas. -Ruperea acului-extragerea manual sau chirurgical. -Supuraie septic-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a ptrunde n masa muscular. -Embolie,prin injectarea accidental ntr-un vas a soluiilor uleioase-se provine prin verificarea poziiei acului.

84

5.2 Administrarea medicamentelor prin perfuzie(PEV)

Definiie: prin perfuzie se nelege introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur a soluiilor pentru reechilibrare hidroelectrolitic,

hidroionic i volemic a organismului. Scopul:hidratarea i mineralizarea organismului, administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit, depurativ-dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici,completarea proteinelor sau a altor componente sanguine,alimentaia pe cale parenteral. Materiale necesare:tava medical acoperit cu un cmp steril,trusa pentru perfuzat,soluii ambalate steril,soluii hidratante n sticle sau pungi riguros sterilizate i nclzite la temperatura corpului,garou,tvi renal,stativ pentru fixarea flacoanelor,1-2 seringi de 5-10 cm cu ace pentru injecii intramusculare i intravenoase,o pern tare,muama,o pens hemostatic,tampon cu alcool,romplast. Pregtirea materialelor,instrumentelor i aparatului de perfuzie -Se pregtesc instrumentele i materialele necesare. -Se scoate celofanul steril de pe flacon,se desprinde parafina de pe suprafaa dopului,care se dezinfecteaz cu alcool. -Se ndeprteaz teaca protectoare de pe trocar i se ptrunde cu ei prin dop n flacon. -Se nchide cu pensa hemostatic,imediat sub ac,tubul de aer,se ndeprteaz teaca protectoare de pe ac i se ptrunde cu acesta n flacon prin dopul de cauciuc,fr s se ating trocarul. -Se suspend flaconul de suport. -Se fixeaz tubul de aer la baza flaconului cu o band de romplast,avnd grij s depeasc nivelul soluiei sau al substanei medicamentoase.
85

-Se ndeprteaz teaca protectoare de pe capacul port ac al tubului,se ridic deasupra nivelului substanei medicamentoase din flacon i se deschide uor prestubul,lsnd s curg lichidul n dispozitivul de perfuzie,fr ca picurtorul s se umple cu lichid. -Se coboar progresiv portacul,pn cnd tubul se umple cu lichid,fiind eliminate complet bulele de aer. -Se ridic picurtorul n poziie vertical i se nchide prestubul,aparatul rmnnd atrnat de stativ.

Pregtirea fizic i psihic a pacientului -Se anun pacientul,convingndu-l de importana tehnicii. -Se aeaz pacientul n pat,n decubit dorsal,ct mai comod,cu antebraul n extensie. -Sub braul ales se aeaz o pern tare acoperit cu muama.

Efectuarea perfuziei -Splarea pe mini cu ap i spun. -Asistenta mbrac mnui pentru evitarea contaminrii cu snge. -Se examineaz calitatea i starea venelor. -Se aplic garoul la nivelul braului. -Se dezinfecteaz plica cotului cu alcool. -Se cere pacientului s strng pumnul i se efectueaz puncia venei alese. -De preferin se ncepe ct mai periferic. -Se verific poziia acului n ven,se ndeprteaz garoul i se adapteaaz amboul aparatului de perfuzie la ac.

86

-Se deschide imediat prestubul,pentru a permite scurgerea lichidului n ven i se regleaz viteza de scurgere cu ajutorul prestubului la 60 pic./min sau n funcie de necesiti. -Se fixeaz cu benzi de romplast amboul acului i poriunea tubului n vecintate cu acesta,de pielea pacientului. -nainte ca flaconul s se goleasc complet,se nchide prestubul pentru a mpiedica ptrunderea aerului n perfuzor i se racordeaz aparatul de perfuzie la noul flacon,dac este necesar. -Dup terminarea perfuziei se exercit o presiune asupra venei puncionate cu un tampon cu alcool i printr-o micare,brusc n direcia axului vasului,se extrage acul din ven. Reorganizarea locului de munc -Se arunc la co deeurile materialelor folosite. -Se noteaz n foaia de temperatur data i cantitatea de lichid perfuzat. Accidente -Hiperhidratarea prin perfuzie n exces,la cardiaci,poate determina edem pulmonar acut,manifestat prin:tuse,expectoraie,polipnee,creterea T.A. -Embolia gazoas prin ptrunderea aerului n curentul circulant.

87

5.3 Administrarea medicamentelor pe cale oral

Definiie Calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor,acestea putndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului subire i gros. Scop Obinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor;efecte locale: favorizeaz cicatrizarea ulceraiilor mucoasei digestive protejeaz mucoasa gastrointestinal,nlocuiete fermenii digestive, secreia gastric, (n cazul lipsei acestora), dezinfectaez tubul digestive; efecte generale: medicametele administrate pe cale oral se resorb la nivelul mucoasei digestive, ptrund n snge i apoi acioneaz asupra unor organe, sisteme, aparate (antibioticile, vasodilatatoarele,cardiotonicele,sedativele). Contraindicaii Administrarea medicamentelor pe cale oral:medicamentul este inactivat de secreiile digestive,medicamentul prezint proprieti iritante asupra mucoasei gastrice,pacientul refuz medicamentele,se impune o aciune prompt a medicamentelor,madicamentul nu se resoarbe pe cale digestiv,se impune evitarea circulaiei portale. Forma de prezentare a medicamentelor Lichide:soluii,mixture,infuzii,decocturi,tincture,extracte,uleiuri,emulsii;s olide:pulberi,tablete,drajeuri,granule,mucilagii. Pregtirea administrrii medicamentelor Pacientul este informat asupra efectelor urmrite prin administrarea medicamentului respective i a eventualelor efecte secundare,i se d n poziie eznd dac starea lui permite.Materiale:lingura, linguria, pipeta, sticla picurtoare, pahar gradat,ceac,ap,ceai,lapte.
88

Administrarea medicamentelor Lichide:siropuri,uleiuri,ape minerale,emulsii;se msoar doza unic cu paharul, ceaca de cafea; mixturile, soluiile, emulsiile se msoar cu lingura, linguria; tincturile, extractele se dozeaz cu pipeta sau sticla picurtoare.. Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai,ap sau se administreaz ca atare,apoi pacientul bea ap,ceai. Solidele:tabletele,drajeurile se aeaz pe limba pacientului i se nghit ca atare.Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale

(nitroglicerin)se ataeaz sub limb.pulberile divizate n casete amilacee sau capsule cerate se nmoaie nainte caseta n ap i se aeaz pe limb pentru a fi nghiit.Pulberile nedivizate se dozeaz cu linguria sau cu vrful de cuit.Granulele se msoar cu linguria.Unele pulberi se dizolv n ap,ceai i apoi se administreaz sub form de soluii(purgativele saline). Reorganizarea Instrumentele folosite se dezinfecteaz,se spal.

89

Bibliografie

1. Borundel Corneliu - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti 1995

2 Titirc Lucreia - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti 2003

3 Titirc Lucreia - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998

4 Titirca Lucreia -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008

90