Sunteți pe pagina 1din 7

Tehnicile akinetice au dou caracteristici de baz: absenta contraciilor musculare voluntare; nu determin micarea segmentului 2.1.

1 Imobilizarea de punere in repaus de contenie de corecie Imobilizarea este o tehnic akinetic ce se caracterizeaz prin meninerea i fixarea artificial pentru anumite perioade de timp a corpului in intregime sau doar a unei pri intr!o poziie determinat cu sau far a"utorul unor instalaii sau aparate# Imobilizarea suspend in primul rand micarea articular ca i contracia voluntar dar permite efectuarea contraciilor izometrice a muchilor din "urul articulaiilor respective# Imobilizarea poate fi total dac antreneaz intregul corp sau poate fi regional, segmentar, local dac implic pri ale corpului# Imobilizarea total are ca scop obinerea repausului general in: politraumatisme arsuri intinse boli cardio!vasculare grave paralizii etc Imobilizrile regionale, segmentare sau locale realizeaz imobilizarea complet a unor pri ale corpului concomitent cu pstrarea libertii de micare a restului organismului# In funcie de scopul urmrit pot fi: imobilizare de punere n repaus ! indicate in: traumatisme craniocerebrale medulare toracice procese inflamatorii localizate $artrite tendinite miozite arsuri flebite etc#% imobilizare de contenie - const in meninerea &cap la cap& a suprafeelor articulare sau a fragmentelor osoase; Tehnica este utilizat pentru consolidarea fracturilor in luxaii artrite specifice discopatii etc# imobilizare de corecie const in meninerea pentru anumite perioade de timp a unor poziii corecte corective sau hipercorective in vederea corectrii unor atitudini deficiente: devieri articulare prin retracturi deviaii ale coloaneivertebrale in plan frontal sau sagital $scolioze cifoze etc#%# Imobilizarea de corecie se realizeaz cu aceleai sisteme ca i cea de contenie# 'u pot fi corectate decat posturile defectuoase care in de esuturi moi $capsul tendon muchi etc#%# (#)#( *osturarea corectiv de facilitare: *osturrilc sunt atitudini impuse corpului intreg sau doar a unor pri ale lui in scop terapeutic sau profilactic pentru a corecta sau preveni instalarea unor devieri de static i poziii vicioase sau pentru a facilita un proces fiziologic# +# *osturrile corective sunt cele mai utilizate in kinetologia terapeutic sau de recuperare# ,in punct de vedere tehnic posturile corective pot fi: a% libere $posturi corective% sau autocorective;

b% liber-ajutate $prin suluri perne chingi etc#% sau realizate manual; c% fixate $posturi exterocorective; instrumentale% cu a"utorul unor aparate sau instalaii# a) Posturrile libere sunt atitudini impuse pacientului i adoptate voluntar de acesta pentru corectarea progresiv a limitrilor amplitudinilor articulare# -unt indicate mai ales in retraciile musculotendinoase# .aracteristici: ! nu necesit aparate sau instalaii; ! solicit participarea pacientului la actul recuperator; el trebuie contientizat asupra atitudinii vicioase pentru a!i insui efectuarea corect a posturii incat aceasta s fie meninut chiar dac este neconfortabil dezagreabil; ! sc utilizeaz mai ales pentru membrul inferior; ! edinele se completeaz cu masa"ul prilor moi criotcrapie aplicaii de parafin etc# b) Posturrile liber-ajutate impun: ! cunoaterea i respectarea biomecanicii articulare; ! fixarea segmentului de membru nemobilizabil pentru a evita intervenia compensatorie a acestuia; fixarea se poate realiza manual pe un plan inclinat $pentru bra sau pumn% in chingi manoane rigide etc# *osturarea va fi precedat de: ! masa"e cu efect decontracturant $sugestie autosugestie% care pot ameliora amplitudinea articular cu cateva grade dup care postura se reevalueaz; ! masa" transversal profund care asigur anestezia in timpul edinei precum i ruperea aderenelor pcriarticulare; ! traciuni axiale manuale sau cu a"utorul scripeilor cu contrarezisten utilizate mai ales in contracturile periarticulare; ! proceduri termoterapeutice# *osturrile manuale reprezint tehnica de elecie pentru articulaiile: membrului superior: pumn degete police; membrului inferior: tibiotarsiene mediotarsienc i subastragaliene# c% Posturrile fixate restabilesc mobilitatea articular utilizand greuti $incrcturi%: directe $sculei de nisip suluri perne% plasate proximal sau distal de articulaia mobilizat; indirecte aplicate prin intermediul monta"elor cu scripei# +ceste posturri solicit intens articulaia de aceea se folosesc mai ales pentru articulaiile mari ! genunchi i old pentru celelalte putand fi chiar nefaste# /eninerea nu depete )0!(1 de minute# B. Posturri de facilitare: *osturrile induc efecte de facilitare asupra organelor interne in vederea facilitrii unui proces fiziologic perturbat de boal#

*osturrile cu efect asupra aparatului cardiovascular: 23 +ntideclive $proclive% faciliteaz circulaia de intoarcere venoas i limfatic la nivelul extremitilor i au rol profilactic sau curativ in edemele de staz# *osturrile cu efect asupra aparatului respirator: 23 *rofilactice ! previn instalarea unor afeciuni pulmonare secundare scderii ventilaiei bazelor pulmonare i zonelor hilare# +stfel in imobilizri la pat trunchiul se va ridica treptat cu a"utorul unor perne aezate &in trepte& sau se vor adopta poziii de decubit lateral# +ceste posturi ale trunchiului favorizeaz drena"ul bronic al diferitelor segmente pulmonare asigurand o ventilaie mai bun# 23 Terapeutice de drena" bronic ! favorizeaz eliminarea secreiilor bronice din lobii i segmentele pulmonare afectate in caz de: bronite cronice broniectazii abces pulmonar etc# +socierea percuiilor toracice i a masa"ului vibrator crete eficiena drena"ului bronic# 44 *osturri dc drenai biliar 2.2.1 Tehnici kinetice statice contracia izomctric relaxarea muscular Tehnicile kinetice statice se caracterizeaz prin modificarea tonusului muscular far s determine micarea segmentului# +. Contracia izometric reprezint o contracie muscular in care lungimea fibrei musculare rmane constant in timp ce tensiunea muscular atinge valori maxime prin activarea tuturor unitilor motorii ale grupului muscular respectiv# .ontracia izometric se realizeaz fr deplasarea segmentelor contra unei rezistene egale cu fora maxim a muchiului respectiv sau cand se lucreaz contra unei greuti mai mari decat fora subiectului dar imobile# . !elaxarea muscular: se realizeaz cand tensiunea de contracie a muchiului respectiv scade muchiul se decontractureaz# 5elaxarea poate fi considerat ca o atenuare a tensiunii de oricenatur $nervoas psihic somatic% cu schimbarea centrului de atenie de concentrare sau de efort# 5elaxarea ca tehnic kinetic static se refer la relaxarea local# /i"loace de realizare: ! contientizarea strii de relaxare ca stare invers contraciei ! posturarea segmentului in spri"in absolut ! masa" bland vibrator deasupra muchiului contractat 6a baza relaxrii musculare st inducerea contient a decontracturrii muchiului cu realizarea senzaiei kinestezice a unei astfel de stri in contrast cu cea de contracie# 2.2.2 Tehnici kinetice dinamice activ pasiv

Tehnicile kinetice dinamice se realizeaz cu sau far contracie muscular ! ceea ce traneaz de la inceput diferena dintre tehnicile active i cele pasive# (#(#(#) /icarea activ: +# reflex 7# voluntar /obilizarea activ se caracterizeaz prin implicarea contraciei musculare proprii segmentului ce se mobilizeaz# +# Micarea activ reflex este realizat de contracii muscularc reflexe necontrolate i necomandate voluntar de pacient; micrile apar ca rspuns la un stimul senzorial in cadrul arcurilor reflexe motorii# .ontracia reflex se poate produce prin reflexe medulare i supramedulare# *rincipalele reflexe medulare sunt: a% 5eflexul miotatic $sau reflexul de intindere% b% 5eflexul de tendon c% 5eflexul flexor $de aprare% *rincipalele reflexe supramedulare sunt: )% reflexele tonice ale gatului (% reflexele labirintice $vestibulare% 8% reflexe de redresare B. Micarea activ voluntar ! caracteristica acestei tehnici este micarea voluntar comandat cc se realizeaz prin contracie muscular i consum energetic# in micarea voluntar contracia este izotonic dinamic muchiul modiflcandu!i lungimea prin apropierea sau deprtarea capetelor de inserie 9biectivele urmrite prin mobilizarea activ voluntar sunt: ! creterea sau meninerea amplitudinii micrii unei articulaii; ! creterea sau meninerea forei musculare; ! recptarea sau dezvoltarea coordonrii ncuromusculare; /odalitile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt urmtoarele: a% /obilizarea liber $activ pur% ! micarea este executat far nici o intervenie facilitatoare sau opozant exterioar in afara eventual a gravitaiei# b% /obilizarea activ asistat ! micarea este a"utat de fore externe reprezentate de: gravitaie kinetoterapeut monta"e cu scripei etc# far ca acestea s se substituie forei musculare mobilizatoare# /icarea este denumit acti"o-pasi" atunci cand pacientul iniiaz activ micarea ins nu o poate efectua pe toat amplitudinea motiv pentru care este necesar intervenia unui a"utor spre finalul

micrii# ,enumim micare pasi"o-acti" in cazul in care pacientul nu poate iniia activ micarea dar odat ce este a"utat in prima parte a micrii execut liber restul amplitudinii de micare# :ora exterioar s nu se substituie forei proprii ci doar s o a"ute; in caz contrar micarea devine pasiv; :ora exterioar va fi aplicat pe direcia aciunii muchiului asistat; :ora de asistare nu este aceeai pe toat amplitudinea micrii: este mai mare la inceputul ei pentru invingerea ineriei i la sfaritul ei pentru a mri aceast amplitudine; +sistarea micrii active trebuie s elimine orice alt travaliu muscular in afara celui necesar realizrii micrii dorite# :ora exterioar de asistare poate fi realizat prin: ! a"utor manual dat de kinetoterapeut; ! corzi elastice sau contragreutile instalaiilor cu scripei; autoasistare utilizand o instalaie cu scripete un baston $pentru mobilizarea unui bra cu a"utorul celeilalte maini% sau direct chiar membrul sntos ctc; c% /obilizarea activ cu rezisten ! in acest caz fora exterioar se opune parial forei mobilizatoare proprii# Tchnica mobilizrii activc cu rezisten are ca obiectiv principal creterea forei i ; sau rezistenei musculare# In aplicarea rezistenei se ine seama de urmtoarele reguli: )# 5ezistena sc aplic pe tot parcursul micrii active; (# <aloarea rezistenei este mai mic decat fora muchilor ce se contract pentru realizarea micrii# Ideal ar fi ca rezistena s diminuc treptat dc la inceputul spre sfaritul micrii ! cu pstrarea neschimbat a raportului intre fora exterioar i fora proprie a muchiului $aceasta inand cont de faptul c fiziologic vorbind muchiul arc o for maxim cand este complet intins i o fora minim cand este maxim scurtat%; 8# 5ezistena s fie aplicat pe faa de micare a segmentului influenand astfel prin presiune i exteroceptorii cu efect stimulant asupra micrii; =# 5itmul micrii active cu rezisten ! este conform regulii &rezistena marc ! ritm rar; rezistena mic ! ritm rapid&; 0# >ste foarte important stabilizarea segmentului pe care ii are originea muchiul ce se contract#

<ariantele tehnice de realizare a micrii active contra unei rezistene sunt urmtoarele: a% 5ezistena prin scripctc cu greuti b% 5ezistena prin ap; c%5ezisten a realizat dc kinctoterapcut; .u a"utorul scripetrlui sau sistemului de scripei se pot realiza micri pasive autopasive i active cu rezisten# .and segmentul de membru mobilizeaz greutatea micarea este activ rezistiv# .and greutatea mobilizeaz segmentul micarea este pasiv# *entru a se realiza micarea ctiv cu rezisten micarea trebuie s se execute activ insens opus sensului forei rezistive# In acest caz muchii respectivi care vor invinge rezistena se vor contracta concentric# :acilitarea unei micri pan la efectuarea unei micri pasive se realizeaz dac micarea se execut in acelai sens cu fora rezistiv #,ac micarea in sensul forei rezistive se va executa lent antagonitii acestei micri vor realiza ocontracie excentric# !ezistenta prin ap >xerciiile executate in ap se bazeaz pefenomenul de plutirea corpului i rezistena opus de masa lichidian pe anumite direcii de micare *lutirea este consecina legii lui +rhimede conform creia &un corp scufundat intr!un fluid este impins vertical de "os in sus#cu o for egali cu greutatea fluidului dislocuit dc corp4# >xist trei posibiliti:cand fora arhimedic este mai mare decat greutatea corpului corpul urc; cand fora arhimcdic este mai micd ecat greutatea corpului corpul coboar; cand fora arhimcdic este egal cu greutatea corpului corpul va pluti f%!ezistena manual opus de #inetoterapeut care este cea mai valoroas acioneaz direct asupra muchiului i sea dapteaz foreia cestuia# .and fora muchiului este foarte slab aceast tehnic este singura care poate da rezultate# 6a valori mai mari de for muscular aceast tehnic numai este indicat devenind prea obositoare pentru pacient# /icrile pasive se fac cu a"utorul unei fore exterioare subiectul neefectuand travaliu muscular# /obilizarea pasiv se utilizeaz numai in kinetologia terapeutic i derecuperare $neavand rost ca exerciiu fizic%# .ondiiile de realizare a micrilor pasive: cunoaterea exact a suferinelor pacientului a diagnosticului anatomic i funcional; pacientul s fie plasat in poziii relaxante alese in funcie de articulaia mobilizat i tipul leziunii; mobilizarea s fie analitic adic santreneze pe rand cate o articulaie intrun sens de micare; se va evita mobilizarea unei articulaii prin intermediul alteia; micarea se execut pe direciile fiziologice cu amplitudine maxim asociind micri de facilitare; intre mainile kinetoterapeutului nu trebuie s existe decat articulaia de mobilizat; prizele utilizeaz cel mai marc bra al parghiei mobilizate iar contrapriza este in

apropierea articulaiei; nu trebuie s provoa ce durere pentru a nu declana &reflexe de aprare& muscular care ar limita mai mult mobilitatea articular; se va pregti regiunea respectiv prin proceduri cu aciune analgezi c i de inclzire $cldur masa" electroterapie parafin