Sunteți pe pagina 1din 4

Alexandru Lapusneanul Costache Negruzzi CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL

Personajul este substanta, elemental cheie al operei epice . Actionand, acesta realizeaza de fapt firul narativ. R. Barthes il considera ca fiind o fiinta de hartie care traieste exclusiv in lumea fictiunii . Fiind nuvela, opera literara Alexandru Lapusneanul are un numar relativ redus de personaje fara de roman, iar accentul cade pe caracterizarea complexa a personajului principal. In contextul national, nuvela istorica apare in plin romantism, iar eroul va mosteni profilul spiritual corespunzator, fiind un personaj exceptional inscris intr-un destin spectaculos. n asemenea erou este si !le"andru #apusneanul din nuvela omonima a lui Costache Negruzzi. $ste un personaj eponim %numele constituie titlul operei&, central %in jurul sau se constituie firul narativ&, personaj real, atestat istoric %domnia este surprinsa si in cronicile moldovenesti&, complex %surprins intr'o tripla ipostaza&, negativ %figureaza in tipologia tiranului&. $ste construit ca un personaj ro antic, adica pus su( semnul timpului sau, dar si creatie a imaginatiei si viziunii istorice a scriitorului. $l ii completeaza portretul cu nuantari din legendele populare si impune personalitatea domnitorului dintr'o perspectiva originala, sinteza de trasaturi contradictorii) diplomat si tiranic, tandru si sarcastic, afectuos si cinic. $ste totusi un personaj dramatic, sim(ol al istoriei tragice a *oldovei medievale careia i'au cazut victima deopotriva (oieri, tarani si domnitori. +criitorul nu ii reali!ea!a portretul "i!ic, ci insista pe reactiile, actiunile spontane, ii noteaza vorbele taioase si infricosatoare, astfel dezvaluindu'i temperamentul violent si impulsiv, dar de o mare luciditate. ,ersonaj real, cu atestare istorica, este apreciat constant drept un erou romantic, construit pe baza antitezei %dintre el si Ru"anda&. $"ista in te"t detalii de ordin fizionomic %notatia asupra ochilor care scanteiara ca un fulger atunci cand (oierii ii cer sa se intoarca sau asupra palorii chipului in scena din (iserica& care vor reda trairi interioare foarte puternice %dezvaluirea paro"ismului momentului) radea; muschii i se suceau de rasul acesta, si ochii lui sclipeau &- si de ordin vestimentar . scena din (iserica) !le"andru #apusneanul vine im(racat impotriva obiceiului sau, cu toata pompa domneasca, dar pe su( haine se pot zari zalele de fier, detaliu ce anticipeaza scena urmatoare. Personaj complex# bine individualizat, el este infatisat in timpul celei de'a doua domnii, cand vine in tara ajutat de turci cu gandul sa resta(ileasca ordinea, sa'si recapete tronul uzurpat si sa ajute poporul, fapt pentru care initial este incadrat categoriei personajelor pozitive. !stfel, i se contureaza un portret mozaic din doua ipostaze contradictorii) initial, poate fi incadrat in categoria personajelor pozitive pentru ca are intentii de a sprijini masele, de a resta(ili ordinea in tara si de a'si redo(andi tronul uzurpat. #apusneanul este un personaj construit din $lumini si umbre%# din trasaturi e"treme. !stfel, la inceput apar conturate cel mai (ine trasaturile pozitive) vorbeste intelept %interesandu'se de soarta bietei tari&, este chibzuit si sceptic %analizeaza raspunsul (oierilor&, diplomat %accepta solia (oierilor trimisa de /omsa&. 0andut de (oieri, isi da seama ca nu'si poate intari puterea decat luptand impotriva lor. 1l accepta in preajma sa pe *otoc, dar nu are incredere in el) te voi cruta caci imi esti trebuinta, ca sa ma mai usurez de blestemurile norodului . !nalizeaza reactia moldovenilor, nu crede ca poporul nu'l vrea, este hotarat %primeste delegatia (oierilor cu prefacuta (unavointa, dar raspunsul dat este categoric, folosind o comparatie cu o situatie imposi(ila) Sa ma intorc? ai degraba isi va intoarce !unarea cursul idarapt" &. Este tandru# iubitor cu Ruxanda# mimand afectiune, dar mai ales se dovedeste cunoscator al psihologiei umane, detinand arta manipulatii multimii %transforma o forta ostila intr'una de partea sa, indreptand nemultumirea catre (oieri&. ! doua parte %capitolele 11 si 10& reda ipostaza negativa, demonica, a omului calauzit doar de raz(unare si suspiciune. !juns domnitor, #apusneanul devine crud, violent, insetat de raz(unare si ucide fara mila pe (oieri. !ctioneaza cu violenta proprie despotilor, iar cruzimea creste in intensitate cand e gata sa'si ucida sotia si copilul. 2

Portretul oral se constituie in jurul unei dominante de caracter . cruzimea . demonstrata prin atmosfera de teroare impusa, caci ucide fara judecata, organizeaza un masacru colectiv in care sunt omorati 34 de (oieri, piramida de capete devenind o em(lema sangeroasa. Este razbunator, a doua domnie sta su( semnul acestei intentii de a pedepsi (oierimea tradatoare. Atitudinea despotica este demonstrata chiar de primul moto) !aca voi nu ma vreti, eu va vreu reprezinta cuvintele domnitorului hotarat sa recapete tronul *oldovei, un raspuns sugestiv la sfatul (oierilor de a renunta la intentia sa. Este orgolios, do(andeste stapanire de sine, dar nu reuseste sa'si stapaneasca in totalitate impulsivitatea. 5ovedeste o franchete cinica, fi"and de la inceput tipul relatiei cu *otoc %unealta politica, tap ispasitor&. #hibzuieste cu raceala politica confruntarea dintre *otoc si prostimea revoltata, folosind'o ca o du(la oportunitate) de a'l indeparta pe (oierul tradator si de a'si creste simpatia poporului. $ste un bun analist si strateg politic si isi demonstreaza cinismul in cadrul unor scenarii sangeroase) piramida formata din capetele (oierilor %sarcastic si zeflemitor) femeia, tot femeie; in loc sa se bucure, ea se sperie &, moartea lui *otoc. $mpulsivitatea si'o arata prin reactia fata de cererea domnitei de a renunta la omoruri si reactia la trezirea din lesin, cand se vede calugarit. &e onstrea!a sadism prin placerea cruzimii grotesti, intretinand teroarea chiar si dupa (aia de sange a ospatului. 'irea ra!(unatoare nu i'o schim(a nici (oala, nici apropierea sfarsitului, ramanand cu intentii sangeroase chiar si pe patul mortii %ii comdamna ca fiind principalii vinovati pe cei din propria sa familie&, nici macar aripa mortii nu'l im(lanzeste. !e ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu sunt cuvintele de amenintare ale lui #apusneanul, aflat pe patul de suferinta, dupa o criza mistica in care ceruse sa fie calugarit. 6(sesia raz(unarii degenereaza in paranoia. C)iar si in ulti ele clipe ale *ietii# acesta se +andeste la insanatosire nu pentru a de*eni ai (un , ci pentru a'si relua raz(unarile sangeroase, avand patima de a provoca suferinta si moarte. Boala grea sugereaza interventia factorului divin, schim(and radical raportul de forte. Cel care voise sa fie in ipostaza regizorului universal, hotarand moartea si viata supusilor, nu se poate mantui insa de propriul destin. 5esi Negruzzi manifesta o(iectivitate in caracterizarea personajului, nu poate sa nu su(linieze, in final, ca #apusneanul a lasat o pata de sange in istoria oldovei. !utorul evita schematismul si reuseste sa contureze un personaj comple". Nicolae 1orga il considera sufletul unui bolnav, ce-si afla alinarea unei suferinte tainice, numai la vederea si auzul suferintei altora . Figura lui de despot crud si insingurat, stapanindu'si violenta profunda amestecata cu dispretul total pentru orice faptura si pentru omenesc in general, se inscrie tipologic in seria demonilor romantici. /otusi, prin prioritatea motivatiei conjuncturale, realiste, a deciziilor sangeroase ale domnitorului, ca si prin sla(iciunea prea omeneasca din ceasul stingerii, cand calaii sai nu s'au manifestat mai uman . si asta dupa ce, comod si prea putin (ar(ateste, lasasera asupra umerilor sla(i ai doamnei sarcina crimei viclene . demonul raului ce'l stapaneste pe voievod apare mai curand ca o caracteristica a vremii, o vreme (rutala si violenta. Confirmand traiectoria demonilor romantici, alcatuit din urcusuri si co(orasuri imprevizi(ile, acest destin este marcat de forta distructiva a celui care il poarta. #a modul romantic, #apusneanul este un 5emon alcatuit din contraste puternice %luciditate politica 7 nesabuinta, hotarare 7 viclenie, afectiune 7 cruzime, disimulare 7 impulsivitate, diplomatie 7 despotism, blandete 7 agresivitate, intelepciune 7 dementa&. 1n reprezentarea eroului, autorul im(ina caracterizarea directa cu cea indirecta. #aracterizarea indirecta este predominanta, caci imaginea personajului se constituie treptat prin acumulari de fapte si se realizeaza prin descriere, naratiunea faptelor, mimica, vestimentatie, comportament, dialog, monolog, personajul individualizandu'se prin lim(aj. Faptele voievodului ajuns din nou pe tronul *oldovei, campania de e"terminare a (oierilor tradatori, iertarea pe care o cere, cu pocainta, (oierilor, leacul de frica oferit gingasei si miloasei doamne, aruncarea lui *otoc in mainile multimii furioase, pun in lumina un domn a(solut, un tiran al epocii medievale care actioneaza pentru intarirea autoritatii domnesti si sla(irea (oierilor. Negruzzi a inteles astfel spiritul cronicii romane si a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealitati %8eorge Calinescu&.

5omnitorul este un excelent actor, dovedind inteligenta, un echilibru interior desavarsit si o capacitate deosebita de disimulare. $dificatoare este scena din (iserica, unde joaca ipostaza smereniei desavarsite. 1n scopul castigarii increderii totale a (oierilor ce il urau, el foloseste argumente hotaratoare) nu numai gesturile, miscarile, e"presia fetei, dar mai ales e"trase din Bi(lie, anume alese %sa iubesti pre aproapele tau ca insusi pre tine, si sa ne iertam unii pe altii" &. Cuvantarea de impacare cu (oierii rostita in (iserica demonstreaza ipocrizie si, neavand nimic sfant, jura stram( in fata altarului. +e o(serva spiritul strategic si abilitatile psihologice- isi induce starea de %evlavie&, devnind gal(en la fata si tremurand in fata raclei. Fiind viclean, #apusneanul se adreseaza (oierilor printr'un discurs de impacare. +e arata umil, regretand asprimea cu care a fost o(ligat sa carmuiasca tara si, neavand nimic sfant, face legamant %jura' stramb in fata altarului. $pocrit, se inchina la icoane, stiind ca (oierii ii urmaresc fiecare gest. $l reuseste sa ii convinga de (unele sale intentii prin organizarea unui ospat la Curte, unde sunt invitati toti (oierii. ,rivind spectacolul uciderii celor patruzeci si sapte de (oieri, devine cinic si sadic. Lapusneanul""" se trasese langa o fereastra deschisa de unde privea macelul ce incepuse" (l radea" . )autacios, disimuleaza grija pentru viitorul tarii si il sacrifica pe otoc cu o satisfactie aproape bolnavicioasa , pentru a evita revolta multimii adunate in fata curtii domnesti. imand afectivitate, o invita pe doamna Ru"anda in sala tronului pentru a'i oferi leacul de frica, piramida ridicata din capetele (oierilor ucisi. 1n ultima parte a nuvelei sunt suprapuse doua ipostaze contradictorii ale voievodului) cucernic, recunoscandu-si crimele, pare sa invoce ispasirea pacatelor, calugarindu'se in manastirea +latina. Cand isi simte sfarsitul aproape, in delirul fe(rei, cinic, revenit din letargie, ameninta viata fiului sau, Bogdan, si a Ru"andei. #apusneanul intruchipeaza pe tiranul crud si sangeros, raz(unator si viclean. Comportarea sa este considerata maladiva %(olnava&, fiind socotit chiar *un damnat, osandit de +rovidenta sa verse sange si sa nazuie dupa mantuire"& %8eorge Calinescu&. +copul politicii sale este sporirea autoritatii domnitorului prin limitarea puterii (oierilor, iar privit in comple"itatea sa, este un monarh a(solut si nu o simpla (ruta insetata de sange. Ca toti eroii romantici, este imprevizi(il, trecand cu usurinta de la o stare la alta. 6 intampina cu tandrete pe sotia sa, Ru"anda %#e veste, frumoasa mea !oamna? zise el, sarutand-o pe frunte &, insa cand aceasta insista sa opreasca varsarile de sange %afland scopul vizitei&, cu greu isi reprima gestul de a lovi cu jungherul, demonstrand impulsivitate- devine violent si in lim(aj) * uiere nesocotita, striga Lapusneanul sarind drept in picioare&. *anuieste cu di(acie masca fatarniciei, isi stapaneste si'si modifica comportamentul pentru a'si ascunde adevaratele intentii) *stapanindu-se se pleca si radicand pe )uxanda de jos- - !oamna mea, sa nu-ti scape din gura astfel de vorbe"& . Cele mai multe dintre trasaturi sunt evidentiate direct prin etichetari ale autorului sau prin gesturile, mimica, felul de a vor(i a personajului %silindu-se a zambi, ochii scateiara ca un fulger, azvarli cu manie, sarind drept in picioare, mana razama pe junghiul din cingatoarea sa, posomorandu-se, desfacu bratele, raspunde cu sange rece, intreba zambitor, apropiindu-se cu smerenie, zbuciumandu-se a se scula&. Naratorul avertizeaza la inceputul capitolului 1 ca in prima domnie, #apusneanul nu a reusit sa'si dovedeasca uratu-i caracter. /oate acestea scot in relief mania si ipocrizia, capacitatea de disimulare si dorinta de a se raz(una. $ste lucid si prevazator si de aceea il consulta pe vornicul Bogdan) *#e socoti, .ogdane,izbandi-vom oare?&" ,e #apusneanul il caracterizeaza cruzimea nemasurata, provenita dintr'o ura fara margini, dusa aproape pana la paro"ism, fata de (oierimea tradatoare. $ste inteligent, cu (ogata e"perienta incat isi da seama de adevaratele intentii ale lui *otoc) *-Sa ma-ncred in voi ?pe semne gandesti ca eu nu stiu zicatoarea moldoveneasca- lupu parul schimba, iar naravul ba ?& " +esizeaza caracterul celor din jur. ,entru el, 0everita este un dusman vechi, +pancioc este patriotul tanar si orgolios iar +troici e un copil nestiutor caruia 1 se pare ca *toate paserile ce zboara se mananca&, iar *otoc este *invechit de rele&"

5oamna Ru"anda se adreseaza cu bunul meu domn&, *viteazul meu sot&, iar mitropolitul /eofan, in incercarea de a o convinge pe domnita sa accepte indemnul lui +pancioc si +troici, il eticheteaza ca fiind crud si cumplit. +troici nu vrea sa'si spurce vitejescul junghi in sangele cel pangarit al unui tiran. Fata de celelalte personaje, relatiile predominante vor fi de tip conflictual, e"plica(ile si prin situarea in categoria tiranului. #apusneanul nu are incredere in nimeni, suspecteaza pe toata lumea de intentia tradarii, stapaneste prin inducerea groazei. Relatia cu +pancic si +troici este in mod declarat conflictuala si conduce catre finalul tragic. !ceeasi tactica o aplica si in ceea ce priveste relatia cu domnitapentru simplul motiv ca a cutezat sa ii sugereze sa nu mai ucida, ii da un leac de frica menit sa'i anihileze personalitatea. Relatia cu *otoc tine de o intentie diplomatica- doar aparent mimeaza increderea, caci de fapt ii este util. Fata de el este ironic si (atjocoritor. Cand multimea ii cere capul, acesta ofera alternativa uciderii cu tunurile pentru ca *sunt prosti&" #apusneanul raspunde cu sange rece) prosti, dar multi. $"ista si fragmente de autocaracterizare. 1n capitolul 1, in discutia cu (oierii si apoi cu *otoc, #apusneanul precizeaza ca este hotarat de data aceasta sa domneasca si nu poate fi nici intimidat, nici indus in eroare. 1n cadrul scenei revoltei colective, personajul face trimitere la diplomatia care l'ar scoate din impas. 5omnitorul insuri recunoaste ca m-am aratat cumplit, varsand sangele multora. Replicile se succed viu, intr'un ritm alert, punand in evidenta siguranta de sine si atitudina provocatoare a domnitorului, ceea ce ii face pe dusmanii sai sa'si dezvaluie ostalitatea si intentiile adevarate %Am auzit, urma Alexandru, de bantuirile tarii si am venit s-o mantui, stiu ca tara m-asteapta cu bucurie&. ltima parte a replicii declanseaza raspunsul invaluit in viclenie a lui *otoc si raspunsul dur, ferm, autoritar, incarcat de furie si ura a(ia stapanita a lui #apusneanul, dar e"primat in replici scurte, taioase, care pun in lumina trasaturile esentiale ale acestuia) impulsivitatea, firea violenta, fara scrupule in politica, neingaduinta in infruntarea cu (oierii. Cuvintele memora(ile devin sententioase) !aca voi nu ma vreti, eu va vreu""", si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi, si voi merge ori cu voia, ori fara voia voastra . $nteligent, accepta sprijinul lui *otoc, ca sa ma usurezi de blastamurile norodului. 0azandu'se popit, adreseaza injurii la adresa clerului, lucru infiorator cu cat eroul era la un pas de moarte) pocitanii, boaita fatarnica, cateaua asta. Ca procedee artistice se pot aminti epitetul generalizat de tipul crud si cumplit si antiteza romantica %prin care se contureaza mult mai vizi(il, prin contrast, vointa personajului principal& dintre (landetea, gingasia, duiosia domnitei Ru"anda si cruzimea, tirania, despotismul lui #apusneanul. !le"andrul #apusneanul ramane un personaj reprezentativ pentru vasta categorie a tiranului, este un personaj de o consistenta si comple"itate deose(ita, elemente apreciate si de 8eorge Calinescu, criticul ce considera ca nuvela ar putea sta alaturi de marile capodopere ale literaturii universale, daca lim(a romana ar (eneficia de prestigiul unei lim(i de circulatie. 5e asemenea, el considera ca Lapusneanul apare ca orice
om viu si intreg, dar impresia ultima a cititorului e mai putin a unui portret romantic, cat si a unei puternice creatii deasupra oricarui stil de viata, precum si faptul ca echilibrul intre conventia romantica si realitatea individului e minunea creatiei lui /egruzzi.

S-ar putea să vă placă și