CUPRINS

INTRODUCERE3 11 53867ecl39zmh7i

CAPITOLUL I12 17 Statutul juridic al cetatenil r R! CAPITOLUL II"1# 27 cm867e3539zmmh D $indirea Cetateniei CAPITOLUL III"2# 32 Pierderea cetateniei CPITOLUL I%"32 3& C n'licte de Cetatenie

INTRODUCERE

Pentru R.M., in calitate de stat suveran si independent, este importanta teza despre interconditionarea suveranitatii de stat a tarii si institutiei cetateniei. Datorita faptului ca cetatenii sunt permanent su influienta puterii de stat si poseda o capacitate !uridica completa ei sunt titulari de drepturi si o li"atiui. #stfel in ultimul timp, pro lema cetateniei a devenit una din cele mai importante in societatea noastra. #ceasta se datoreaza faptului ca$ %n primul rind & nu toate popoarele care s&au eli erat comparativ recent de dependenta coloniala au solutionat in intre"imevizind statalitatea lor, inte"ritatea teritoriala, prin urmare e'ista multe pro leme nesolutionate ceea ce priveste apartinenta omului la un anumit stat sau la o parte a lui. %n al doilea rind & destramarea sistemului socialist totalitar in mai multe tari inclusiv in R.M., a conditionat necesitatea de a studia pro lema cetateniei. ( mare importanta studierii acestei institutii a dreptului pu lic vizeaza cele mai importante pro leme privind starea cetateniei in R.M., realizarea ei in statutul !uridic al omului, dezvaluirea esentei democratice a raporturilor !uridice constitutionale, ce e'prima interactiunea oiectiva a su iecteler ) *tatul & cetateanul). Rezultatele sint utilizate in practica or"anelor de stat respective ale Repu licii Moldova. Pentru prima oara in R.M., cetatenia ca institutie si cate"orie !uridica si&a "asit reflectarea in art. 8 al Declaratieai *uveranitatii RM din +3 iunie ,993, unde se sta ileste ca pe teritoriul RM se instituie cetatenia repu licana si ca tuturor cetatenilor RM, celor straini si apatrizi, care locuiesc pe teritoriul RM, se "aranteaza drepturile si o li"atiunile prevazute de -onstitutie si le"ile RM, de normele si principiile umanim recunoscute ale dreptului international. Dupa cite se cunoaste, orice stat are la aza sa 3 elemente constitutive$ a. Populatia . /eritoriul c. #utoritatea politica sau suveranitetea Deci se poate de afirmat ca statul este un ansamlu de indivizi reuniti intr&o le"atura nationala, locuind pe un anumit teriroriu determinat si dominat de o putere investita cu dreptul de a formula ordine si de ale face sa fie e'ecutate. #stfel scopul principal al statului, este apararea intereselor "enerale, dupa cum spunea 0e"el, ca )daca cetatenilor nu le mer"e ine, daca scopul su iectiv nu le este satisfacut si si daca ei nu "asesc mi!loace de inlaturare a acestor pro leme, atunci se spune ca statul nu sta ine pe picioarele sale, deci are picioare sla e.) De unde rezulta faptul ca in stiinta dreptului constitutional, populatia isi "aseste reflectare su aspectul )cetateniei). -etatenia reprezinta o institutie care serveste o iect de studiu a mai multor disciplini !uridice$ cum ar fi dreptul international pu lic, dreptul familial, dreptul civil etc. -e se e'plica prin faptul ca su iectii principali ii constituie statutul si cetateanul care se afla in diferite raporturi sta ilite de normele unor sau altor disciplini economice. -uvintul cetatenie provine de la latinescul 1cevitas2 semnificind initial idea de cetate, portificatie 3 deoarece anume in asa sens era inteles statul la etape primara. %ar mai apoi el apare pentru a deasemenea locuitorii acestora. De la inceput, in *pania, #tena, Roma se considerau cetatenii numai cei care participau la rezolvarea tre urilor pu lice prin intermediuladunarilor populare. 4lterior, prin 5dieful din anul +,+ de la -aracala, cetatenia era acordata la toata populatia %mperiului Roman. Mai tirziu odata cu devenirea romanilor si izantinilor supusi imparatului, cetatenia isi pierde semnificatia sa !uridica.

%n epoca feudala cetatenia isi pierde comlet continutul !uridic, o una parte a mem relor statelor fiindcalificati ca 1supusi2, situatia ce presupunea foarte multe oli"atii si foarte putine drepturi. -a re"ula supusii nu posedau drepturi politice. %n sensul modern, notiunea de cetatean a fost utilizata pentru prima data in 1Declaratia franceza privind drepturile omului si cetateanului2 din ,789. Declaratia a introdus notiunea contemporana de cetatenie lichidind supusenia, le"ind&o de participarea activa a persoanei la viata politica, inzestrarea cetatenilor cu un set de drepturi si o li"atiuni, iar statul 3 un set de o li"atiuni fata de cetateni. 6a etapa contemporana pro lemele cetateniei constituie pro lemele cheie atit ale dreptului international cit si ale dreptului national in "eneral, si ale celui constitutional pu lic in particular. #stfel intr&o hotarire a -urtii %nternationale de 7ustitie se spune ca$ 1-etatenia este o le"atura !uridica, care se intemeiaza pe un fapt social pe o le"atura, o solidaritate, efectiva de e'istenta, ineterese, sentimente, alaturi de o reciprocitate de drepturi si o li"atii. *e poate spune ca este e'presia !uridica a faptului ca individul caruia este conferita... este in fapt mai strins le"at de populatia statului care i&o acorda decit a mai multor autori, au dreptul la e'istenta, sint indiscuta ile. Deoarece cetatenia nu poate fi definita fara a atra"e atenetia, ca ea sa coreleze cu reletiile economice culturale si sociale dintr&o societate, cu drepturile si indatoriile oamenilor. #tlef cetatenia este acea calitate a persoanei fizice care e'prima relatiile permanente socila&economice, politice si !uridice dintre persoana fizica si stat, demonstrind apartenenta sa la statul dat si atri uirea persoanei fizice de a fi titularul drepturilor si oli"atiilor prevazute in -onstitutie. %n -onstitutia RM, adoptata la +9 iulie ,998 sint aratate un sir de drepturi si o"li"atiuni ale cetatenilor acestui stat. De e'emplu #rt. ,8 al -onstitutiei RM, aliniatul +, scrie$ 9 -etatenii RM eneficiaza de protectia statului, atit in tara cit si in strainatate.2 #rt. +7, aliniatul +$ 9 (ricare cetatean al RM ii este asi"urat dreptul de a&si sta ili domiciluil, sau residentia in orice localitae in tara, de a iesi, de a emi"ra si de a reveni in tara.2 #rt. 55 al -onstitutiei RM$ 9(ricare cetatean isi are o li"atia fata de stat si fata de societate, acesta deriva din drepturile si o"li"atiunile "arantae.2 6a fel referitor la pro leme ce tin de cetatenia ne vine in a!utor le"ea cu privire la cetatenie. #rt. , a prezentei le"i proclama urmatoarele$ 9-etatenia RM determina relatii politice si !uridice permanente dintr&o persoana fizica si statul RM care isi "asesc e'presia in drepturile si o li"atiile lor rciproce.2 #stfel relatiile politice se manifesta prin faptul ca, cetateniistatului fiind inte"rati in marea colectivitae care poarta denumirea de popor, sint e'ponenti ai suveranitatii nationale. :umai cetatenii RM, in aza articolului + din -onstitutie, pot participa la e'ericatarea suveranitatii in mod direct prin referendum sau in mod indirect prin or"anele sale reprezentative. :umai cetatenii RM ;art. 39 al -onstitutiei. au dreptul de a participa la administratia tre urilor pu lice nemi!locit, precum si prin reprezentantii lor, oricarui cetatean li se asi"ura potrivit le"ii o functie pu lica. Reltiile !uridice au un du lu continut$

%n primul rind relatiile !uridice reflactate pe plan e'tern se pastreza si se prelun"esc oriunde s&ar afle persoana. -etatenii RM se ucura de protectia statului putrivit articolului 5 al le"ii cu privire la cetatenie care prevede apararea de catre stat a cetatenilor sai. #rt 5. #pararea de carte stat a cetatenilor sai. ,. *tatut este responsa il in fata cetatenilor sai, iar cetatenii RM sint responsa ili in fata statului. +. -etatenii RM eneficiaza de apararea si protectia statului lor si nu pot fi e'tradati. 3. Pe teritoriul altui stat cetatenii RM eneficiaza de apararea si protectia statului RM. 8. *tatul, reprezentantele diplomatice si institutiile sale consulare, precum si persoanele lor oficiale sint o li"ate sa ia masuri pentru ca cetatenii RM sa ai a posi ilitatea de a se ucura in intre"ime de toate drepturile, acordate de le"islatia tarii de rezidenta, de tratele internationale, la care RM si statul de rezidenta sint parti, de cutumele inetrnationale, sa apere in modul sta ilirii le"islatiei drepturile si interesele lor, ocrotita prin le"e iar in caz de necesitate sa contri ie la resta ilirea drepturilor incalacate ale cetatenilor ale RM. %n al %%&lea rind le"atura !uridica a cetateanului cu statul se e'prima si prin cate"oria de su iect al raportului !uridic ce tre uie inteles ca cetatenii sint participanti la raporturile !uridice si deci au calitatea de a fi titulari de drepturi is o li"atii. 6e"ea la fel sta ileste caror persoane li se atri uie aparenta la cetatenia RM. #stfel conform art.+ al le"ii mai sus numite, cetatenii di RM sint$

I. II.

Persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit pe teirtoriul Basarabiei, nordului Bucovinei, tinutul Herta si R.A.S.S. . si ur!asii lor daca la data adoptarii pre"entei le#i do!iciliau pe teritoriul R . Persoanele care s$au nascut pe teritoriul republicii sau !acar unul din parinti, bunei s$a nascut pe teritoriul sus nu!it si daca nu sunt cetateni ai altui stat. Persoanele casatorite pina la 2% iunie 1990 cu cetateni ai R sau cu ur!asi ai acestora si persoanle care s$au reintors in tara la apelul Presedintelui R sau a &uvernului R Alte persoane care, pina la adopterea (eclaratiei suveranitatii R inclusiv data adoptarii ei, 2% iunie 1990, au avut loc de trai per!anent pe teritoriul R si loc per!anent de !unca sau o alta sursa le#ala de e)istenta. Aceste persoane se vor decide sin#ure re*eritor la cetatenie in ti!p de 1 an de "ile. Persoanele care au dobindit cetatenia R in con*or!itate cu pre"enta le#e.

III.

I'.

'.

Pro lemele le"ate de recunoasterea cetateniei, in fond, nu trezesc noi dificultati. Pentru statele e'sovietice, /arile <altice, RM, s&a dovedit de a fi o pro lema de mari discutii, deoarece politica sovietica a fostului re"im a fost indreptata spre a simila toate notiunile si a crea o noua comunitate denumita 90omo sovieticus2. %n procesul adoptarii le"ii cu privire la cetatenie au e'istat multe variante cine poate fi cunoscut ca cetatean a RM si aceste veriante, pe alocuri sint contradictorii. De e'emplu o varianta care sta ilea un cens de domicilui de pina la 5= de ani si viciversa, asa numita varianta 9zero2 sustinuta de #.#rseni.

Discutiile pu lice si diz aterile in presa la care au participat savanti, politicieni si cetateni s&au purtat aproape un an de zile, inclusiv si dupa 5 iunie ,99,, data adoptarii le"ii in a doua lectura. Parlamentul acceptind ar"umentele azate pe normele si pricipiile unanum recunoscute ale dreptului international a adoptet varianta 9zero2 demonsrtind inca o data caracterul democratic al tarii, toti cei care au locuit pe teritoriul RM pina la +3 iunie ,99=.

CAPITOLUL I

Statutul (uridic al cetatenil r R!

/ransformarile democratice in decursul edificarii unui stat de drept a determinat efectiv necesitatea reconsiderarii valorilor valorilor reinterpretarii multor teze, concluzii si conceptii teoretice , ce pareau intan"i ile in trecut, in aza sporirii potentialului intelectual din Moldova, cit si din alte tari care au pornit pe o cale democratitica de dezvoltare. %n acest proces s&a pus temelia unor procese de aza calitatii noi de solutionare a pro lemelor ce vizeaza drepturile omului si cetateanului umanim recunoscute conceptia statului !uridic al cetateanului, personalitatii. %n "eneral putem formula, structura statului !uridic o contituie$

I. II.

+etatenia ca ba"a ,uridico$politica a statului personalitatii. -nitate per!anenta a drepturilor ,libertatilor , obli#atiunilor inseparabile de personalitate si acordate tuturor cetatenilor pe ba"a de e#alitate, preva"ute preva"ute in constitutie si in alte acte nor!ative. &arantiile ,uridice si rali"area lor

III.

*ensul statului !uridic consta in e'ercitarea lui de catre personalitate, pentru care este necesar ca personalitatea sa fife capa ila sa o tina drepturile si o li"atiunile din arsenalul statului precum si la actiuni voletiv& active si constiencioase, orientate la do indirea drepturilor su iective si o li"atiilor in raporturi !uridice concrete, la e'ercitarea ,suspendarea si apararea lor. %n ceea ce priveste e"alitatea femeil>or cu ar atii prezinta un interes imens, in conferinta re"ionala desfasurata la -hisinau la ,8&,9 mai ,995, la care au participat reprezentanti din +5 de tari din 5uropa de 5st si de ?est, tarile -.*.%. si -hina. %n raporturile si lucrarile de cuvint, in fond s&au contura fapte de descriminare a femeilor in deose i in domeniul vietii le"islative, administrative, social&politice. @oarte putine femei sint reorezentate in Parlament, si practic deloc in Auvern. Privitor la cetatenie este csris si in -odul -ivil al RM. %n dreptul civil se atra"e mai mult atentia asupra cetateanului ca persoana fizica. Dupa cite s&a mentionat mai inainte cetatenii dispun de drepturi si o li"atii care sunt nnumite capacitatea !uridica a cetatenilor.

-apacitatea !uridica este compusa$ capcitatea de folosinta si de e'ercitiu, care este e'pusa in -odul -ivil al RM, de e'emplu art. 9. -apacitatea de folosinta incepe de la nasterea cetateanului si inceteaza odata cu moartea acestuia. -eea ce insemna ca capacitatea de folosinta a cetatenilor este determinata prin le"e. -apacitatea de folosinta a cetatenilor este caracterizata prin$

I. II.

le#alitate . le#alitate de *olosinta se e)pri!a prin caracterul abstract al acesteia preva"ut de le#e. Acest *apt, este ratat deci de art 9 al +odului +ivil R . e#alitatea . e#alitatea de *olosinta a cetatenilor se e)pri!a prin *aptul ca atit art 9 +.+. R , cit si alte articole este preva"ut ca toti cetatenii R indi*erent de #en, rasa, dispun de drepturi e#ale. Ilia!abilitate . ea se e)pri!a prin *aptul ca capacitatea de *olosinta a cetatenilor nu poate *i obiectul renuntarii totale sau partiale de la ea. Intan#ibilitaea . ea se e)pri!a prin aceea ca ni!eni nu are dreptul ina*ara de prevederile le#ii sa lipseasca sau sa li!ite"e capaciotatea de *olosinta a cetatenilor. Aceasta particularitate reeiese si din continutul art. 12 ++R .

III. I'.

-ontinutul capacitatii de folosinta se e'prima prin totalitatea de drepturi si o li"atii prevazute de toate instantele le"islative. #ceasta este demonstrata de art ,= --RM. *pre deose ire de capacitatea de folosinta, capacitatea de e'ercitiu a cetatenilor apare mai tirziu si anume la atin"erea virstei de ,8 ani. ( li"atii necersare realizarii interesor "enerale ale statului inscrise in conte'tul constitutiei si o li"atorii pentru a fi indeplinite. -onstitutia RM prevede 5 indatorir fundamentale indespensa ile le"ate de drepturi si o li"atiile cetatenilor care au urmatorul continut$

1. Art.// 0*i)ea"a e)ercitarea in siste! a drepturilor si obli#atiilor1, ceea ce obli#a cetatenii sa respecte indatoriile *ata de stat si de societate, *ata de drepturile si interesele le#iti!e si de!nitatea altor cetateni, alt*el spus se le#i*irea"a *or!ula2 0drepturile *icaruia se ter!ina acolo unde incep drepturile altuia1. 2. 0(evota!entul *ata de tara1 3art./4 +onstitutia5 %. 0Apararea Patriei13art./65 . este o datorie s*inta a *iecarui cetatean. 4. 0+ontribuirea *inanciara prin i!po"ite si ta)e la c7eltuielile publice13art./85. /. 0Protectia !ediului incon,urator13art./95.

)" Cetatenia unica e*te

c n*ecinta a *tatului unitar"

#rt.6 din 6e"e sta ileste ca cetateanul RM nu poate fi cetatean al altui stat, ceea ce tre uie inteles ca pe teritoriul RM nu se admite cetatenie du la cu e'ceptia unor cazuri prevazute de le"e. Prin urmare, le"islatia admite cazurile cind un cetatean al RM va fi concomitent si cetatean al altui stat. Pentru aceasta este necesar un acord al RM cu alte state, care ar contine asemenea prevederi. 6a momentul de fata RM nu a incheiat asemenea acorduri cu nici un stat.

+" Unitatea 'a,iliei *i cetateniei prevazuta de art.,, al 6e"ii inseamna ca incheierea casatoriilor mi'te ;dintre un cetatean;ca. al RM si un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie. cit si desfacerea unei asemenea casatorii nu afecteaza cetatenia sotilor.

-" Retra.erea cetateniei unuia dintre * ti nu produce nici un efect asupra cetateniei statului si a copiilor persoanei careia i s&a retras cetatenia. #rt.+3 al 6e"ii 3 6e"e cu privire la cetatenie$ Cetatenia RM poate fi retrasa in cazuri exceptionale in baza unei hotariri a presedintelui RM referitoare la o persoana care:

a dobindit cetatenia RM in mod fraudulos; s-a inrolat in fortele armate ale unui stat strain; s-a angajat intr-o functie publica a unui alt stat fara stirea si consimtamintul organelor de resort ale RM; a dobindit cetatenia altui stat cu care RM nu are incheiat un tratat care prevede cetatenia dubla si nu renunta in termen de 6 luni la cetatenia altui stat

7" O$tinerea cetateniei" *e cunosc + principii de aza de primire a cetateniei$ 9de sin"e2 si de 9sol2 ;art.,= al 6e"ii cu privire la proprietate.. %n conformitate cu 9dreptul de sin"e2 cetatenia copilului este determinata de cetatenia parintilor, iar in conformitate cu 9dreptul de sol2 cetatenia se acorda conform locului de nastere.

CAPITOLUL II

DOBINDIREA CETATENIEI

/emeiurile do indirii cetateniei Repu licii Moldova sunt prevazute in capitolul %% al 6e"ii si pot conventional fi divizate in + mari moduri de do indire a cetateniei$

a. de drept8 b. prin e*ectul unui act ,uridic.

I" D $indirea cetateniei de dre/t prevede cea mai modalitate de do indire a cetateniei prin na*tere. Do indirea cetateniei prin na*tere urmeaza in "eneral una din cele + principii$

1. 0,us san#uinis1 3dreptul sin#elui5 2. 0,us soli1 sau 0,us loci1 3dreptului sau locului5
Primul principiu 0ju* *an.uini*1 este utilizat pe tot continentul european si in multe alte state ale lumii inclusiv RM, si prevede ca copilul o tine automat cetatenia parintilor sau a unuia din parinti daca acestia au cetatenie diferita. #l doilea principiu 0ju* * li1 prevede acordarea cetateniei persoanei care s&a nascut pe teritoriul ;pe pamin, solul. statului respectiv si nu depinde de cetatenia pe care o detin parintii. De e'emplu$ 6e"islatia <raziliei sta ileste ca cetatean razilian este fiecare nascut pe teritoriul <raziliei. Dupa acest principiu se sta ileste cetatenia multor state din #mrica 6atina, %srael, Marea <ritanie, *4#. 5'ista unele tari 3 *4#, #n"lia, %ndia, 5lvetia 3 utilizeaza sistemul mi't pentru a putea acorda cetatenie copiilor nascuti pe teritorii straine de la parinti care detin cetatenia statului respectiv, deci prin im inarea acestor doua principii.. #rt.,= din 6e"ea cu privire la cetatenie sta ileste pentru Repu lica Moldova re"ula 9!us san"uinis2fi'ind ca$ 9-opilul nascut pe teritoriul RM din parinti cetateni ai RM, este si el cetatean al RM2. -etatenii ai RM sunt de asemenea cei care$

s&au nascut pe teritoriul RM chiar daca numai unul din parinti este cetatean al RM> s&au nascut peste hotarele RM si am ii parinti sau numai unul dintre ei este cetatean al RM>

s&au nascut pe teritoriul RM din parinti apatrizi> s&au nascut pe teritoriul RM din parinti ce au cetatenia altor state daca aceste state nu le acorda cetatenia lor.

-opilul "asit pe teritoriul RM este cetatean al RM, daca nici unul din parinti nu este identificat. #r fi ine de mentionat faptul ca in acest caz fata de copilul "asit pe teritoriul RM se aplica principiul 0ju* * li1"

II" D $indirea cetateniei2 /rin e'ectul unui act juridic cuprinde mai multe modalitati prevazute de le"e si are loc. #stfel, conform art.9 al 6e"ii, cetatenia RM poate fi do indita prin$

prin infiere ;adoptiune.> prin repatriere> la cererea persoanei> prin reinte"rare>

1. Dobindirea cetateniei prin infiere

#cest mod de do indire a cetateniei este sta ilit de articolul ,, al 6e"ii cu privire la cetatenie, care prevede ca copilul cetatean strain sau fara cetatenie do indeste cetatenia RM prin infiere, daca infietorii sunt cetateni ai RM, iar infiatul n&a implinit virsta de ,6 ani. 6e"ea la fel prevede ca daca unul din infietori este cetatean al RM, iar altul 3 persoana fara cetatenie, copilul devine cetatean al RM. %nsa in cazul cind parintii infietori au diferite cetatenii, intre ei tre uie sa ai a loc o intele"ere, in cazul dat, conform le"ii copilul devine cetatean al RM in urma intele"erii. #ceasta formula dupa parerea mai multor autori nu este destul de e'plicita si corecta, deoarece in urma intele"erii copilul poate intra in posesia uneia dintre cetatenii pe care o detin parintii. %n cazul cind infietorii nu cad de acord asupra cetateniei copilului, cazul va fi solutionat de instanta de !udecata tinind seama de interesele acestuia. %n cazul cind copilul a implinit virsta de ,8 ani, se cere consimtamintul lui sau, altfel spus, el poate ale"e cetatenia unuia din infietori. 6a fel, articolul ,, al prezentei 6e"i, mentioneaza faptul ca copilul cetatean strain sau fara cetatenie, infiat de soti unul dintre care este cetatean al RM iar celalalt apatrid, copilul devine cetatean al RM. Daca infierea se face de catre o sin"ura persoana, iar aceasta este cetatean al RM, minorul do indeste cetatenia infietorului. Pe lin"a aceasta, 6e"ea cu privire la cetatenie prevede faptul de pastrare a cetateniei RM a copilului, in cazul infierii lui ;art.,+ al 6e"ii.. 9-opilul cetatean al RM infiat de un cetatean strain sau de soti dintre care unul sau am ii sunt cetateni straini, isi poate pastra cetatenia RM2. #ceasta le"e ;norma. a fost introdusa prin le"ea nr.,+59&B%%% din ,6 iulie ,997. #rt.,3 al prezentului act prevede faptul ca$

9-opilul cetatean al RM care se afla su tutela sau curatela cetatenilor RM, si ai carui parinti sau un parinte locuiesc pe teritoriul RM, renunta la cetatenia RM si nu participa la educarea lui isi pastreaza cetatenia RM.

2" D $indirea cetateniei /rin re/atriere Repatrierea inseamna reintoarcerea in tara a celor care in virtutea unor consecinte s&au sta ilit cu traiul in alte state. Pentru RM acest mod de do indire a cetateniei este le"at de evenimentele din ,98= cind in urma eli erarii si inte"rarii fortate in componenta 4.R.*.*. unele persoane au fost nevoite sa paraseasca teritoriul natal, altii au fost deportati in A46#A&urile sovietice si nu s&au repatriat pina in prezent. %n aza prevederilor art.,8 alin.,,persoanele care au fost e'pulzate sau care au parasit teritoriul, incepind cu anul ,98=, precum si copiilor si nepotilor lor, li se rezerva dreptul la cetatenia RM. #liniatul + al aceluiasi articol sta ileste ca alti ori"inari din Moldova pot fi recunoscuti cetateni ai RM in cazul in care ei se stramuta in RM. Din cele e'puse mai sus, se poate tra"e concluzia ca persoanele vizate in primul aliniat po do indi cetatenia RM raminind cu domiciliul in afara RM, cu conditia sa nu nimereasca su actiunea art.6 3 cetatenie du la. Pri3it r la cetatenie du$la 4di/atriti5,ul6 aflarea concomitenta in cetatenie a doua sau mai multe state apare in cazul unei coliziuni la aplicarea le"ilor privind do indirea cetateniei. De e'emplu in practica internationala se cunosc cazuri cind copilul nascut pe teritoriul unui stat, care aplica dreptul pamintului 9!us soli2 sau 9!us loci2 ;-ili. la parintii cetateni ai statului care aplica 9dreptul sin"elui2 ;!us san"uin & @inlanda., primeste din momentul nasterii cetatenie du la. 6e"islatia RM prevede faptul ca cetateanul RM nu poate fi cetatean al altui stat decit in cazurile prevazute de tratatele interstatale. -a de o icei, acordarea cetateniei prin repatriere se aplica celui care a detinut&o mai inainte, indiferent prin ce mod, prin le"ea sin"elui sau prin alta modalitate. Prin urmare, repatrierea presupune revenirea unui "rup de persoane ;refu"iati, persoane transferate, prizonieri. in tara cetateniei lor sau in tara de apartinenta internationala 3 o forma specifica de stramutare pastrind si dreptul de a ale"e cetatenia. Dupa cel de&al doilea raz oi mondial deose it de acut s&a conturat pro lema repatrierii persoanelor transferate si a refu"iatilor, intoarcerea rapida in Patrie. Repatrierea se efectueaza pe lar" si dupa destramarea 4R**. Pentru RM situatia se complica, deoarece pina ,98= nu e'ista cetatenie a RM, ma!oritatea populatiei detinind cetatenia Romaniei, astfel se e'plica acordarea cetateniei romane prin repatriere cetatenilor RM care pot dovedi le"atura prin efectul cetateniei cu statul roman. Privitor la pro lema repatrierii in statul roman au aparut unele mari pro leme, cauzate de aparitia marilor diver"ente datorita faptului ca RM nu permite du la cetatenie. Pe de alta parte acesta este dreptul oricarei persoane, de a&si do indi cetatenie romana, numai cu scopul ca poate dovedi cu diferite acte ca stramosii sai au fost cetateni ai statului roman, deci au locuit pe teritoriul roman pina in ,98=. 4nii politicieni pina in prezent isi dau prea ine seama ca multi cetateni ai RM isi do indesc cetatenia statului roman, si cu acest scop isi pierd ratele de munca. #cordarea cetateniei Romaniei tine doar numai de statul roman, dar nu si al RM. -etatenii care sunt totodata si cetateni ai statului roman si cetateni ai RM, au in statutul sau !uridic indeplinirea tuturor o li"atiilor fata de stat si sa se conduca de le"islatia acestui stat in care se afla. Deci, dupa cum se o serva, aceasta reprezinta o pro lema destul de mare si care tre uie rezolvata fara incalcarea drepturilor cetatenilor. #ceasta ne demonstreaza faptul ca le"islatia RM tre uie revazuta si coordonata cu unele tratate internationale pentru evitarea aparitiei neintele"erilor dintre cetateni. %n concluzie tre uie de mentionat faptul ca, in RM, nu tre uie confundat faptul ca la aza do indirii cetateniei prin repatriere sta nu cetatenia pierduta, ci faptul domicilierii pe teritoriul respectiv. Declaratia cetateniei se efectueaza in ordinea dispozitiva conform unei decizii a or"anelor competente ale statului.

2" D $indirea cetateniei la cerere #cest mod de do indire a cetateniei se aplica cetatenilor straini sau persoanelor fara cetatenie, care manifesta dorinta de a o tine cetatenia unui stat anumit. Privitor la persoanele fara cetatenie putem spune ca se numesc apatrizi. Persoanele care doresc sa primeasca cetatenia RM, tre uie sa indeplineasca conditii prevazute de 6e"e cu privire la cetatenie a RM si anume art.,5 al 6e"ii. Prezenta 6e"e mentioneaza faptul ca$

esi persoana nu s-a nascut pe acest terotoriu! domiciliaza aici permanent cel putin ultimii "# ani! sau in cazul in care este casatorit cu un cetatean al RM si de cel putin $ ani sau care a venit sa domicilieze la parinti sau copii %inclusiv infietori sau infiati& care sunt cetateni ai RM si care locuiesc pe teritoriul RM cel putin $ ani'

%n practica internationala privitor la do indirea cetateniei prin acordarea la cerere se cunoaste ca toate popoarele aplica neaparat cazul cu domiciliul , numai ca fiecare in parte sta ileste termenul ei. De e'emplu in <ul"aria, Polonia, Romania, cazul de domiciliu este de 5 ani, in 5lvetia, :orve"ia si RM este de 7 ani, in %rlanda 9 ani, iin *ainte&Marino += ani.

(re asigurate mijloace legale de existenta pe teritoriul RM)

(cest aliniat atrage atentia asupra faptului ca persoana in cauza trebuie sa dispuna de toate conditiile acestui articol! adaugind si faptul ca acest individ sa se afle pe teritoriul RM legal! avind toate documentele pentru a-i confirma acest fapt)

Cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala a republicii)

#ceasta ne vor este despre faptul ca odata ce esti cetatean al RM, tre uie sa&ti cunosti lim a care este o li"atorie pentru toti, deoarece odata cu faptul cunoasterii lim ii apare posi ilitatea rezolvarii unr pro leme sociale ;an"a!area la lucru, votarea, etc..

Cunoaste bazele constitutiei RM

Deoarece, normele inserate in aza unei constitutii, sunt norme fundamentale care re"lementeaza cele mai inalte cerinte politice, sociale, economice, !uridice din stat.

ovedeste prin comportarea sa si atitudinea sa atasata fata de statul si poporul RM %ceea ce s-a vorbit mai inainte&) Renunta la cetatenia altui stat! daca o are)
#ceasta se e'plica prin faptul ca este interzisa du la cetatenie.

*ersoana careia i se acorda cetatenia RM depune in mod obligatoriu juramintul de credinta' fata de RM)

Juramintul de credinta are urmatorul continut: +, %urmeaza numele! prenumele& jur sa fiu cetatean devotat RM! sa respect cu sfintenie Constitutia si celelalte legi ale ei! sa nu intreprind nimic ce i-ar lega interesele! integritatea si prestigiul') #cest !uramint se depune la data primirii actelor ce confirma cetatenia RM. -onditiile enumerate pot fi considerate atit ariere de protectie a cetateniei RM, cit si modalitatea de sta ilire a le"aturii politico&!uridice dintre stat si persoana a drepturilor si o li"atiilor reciproce. De la stat la stat aceste conditii pot fi mai multe sau mai putine, mai simple sau mai cimplicate, in dependenta de mai multi factori de ordin social, economic si politic prin care isi "asesc o !ustificare ;a se vedea art.+6, +7, +9, 3,.

Art. ! al "e#ii mentionea$a: Cererile privind cetatenia RM se adreseaza *resedintelui RM prin intermediul organului Ministerului (facerilor -nterne al republicii la domiciliul petitionarului! iar in cazul persoanelor cu domiciliul permanent peste hotarele republicii prin intermediul reprezentantelor diplomatice sau institutiilor consulare ale RM) *ersoana care are cetatenia altui stat este obligata sa prezinte actul care dovedeste renuntarea la cetatenia straina)' Art. % al "e#ii mentionea$a: Cererile privind dobindirea si redobindirea cetateniei RM sau renuntarea la aceasta cetatenie se examineaza conform cererii scrise a petitionarului) Cererile privitoare la persoanele care nu au implinit virsta de "6 ani se examineaza la demersul reprezentantilor lor legitimi! legalizat la notariat! iar peste hotarele republici la reprezentatntele diplomatice sau la institutiile consulare ale RM) .a depunerea cererii de dobindire! redobindire a cetateniei RM sau de renuntare la ea! scrise in numele copiilor in virsta de "/-"6 ani este obligatoriu consimtamintul lor! exprimat in scris! si legalizat la notariat! iar peste hotarele republicii la reprezentantele diplomatice sau la institutiile consulare ale RM) .a depunerea cererilor privind renuntarea copilului minor la cetatenia RM! unul dintre parintii caruia ramine cetatean RM! trebuie sa fie exprimata atitudinea acestui parinte fata de renuntarea copilului minor la cetatenia RM) (stfel de cereri trebuie sa fie legalizate la notariat! iar peste hotarele republicii la reprezentantele diplomatice sau la institutiile consulare ale RM)' Art. & al "e#ii mentionea$a: Comitetele executive ale 0ovietelor raionale! orasenesti de deputati ai poporului din Republica Moldova sau reprezentantele diplomatice sau institutiile consulare ale republicii sunt obligate sa primeasca toate cererile si reclamatiile privind cetatenia RM! prezentate! de regula! personal de petitionar sau! din motive intemeiate! expediate prin posta sau alte persoane) 1rganele care primesc astfel de cereri aduna date despre persoana petitionarului! fac asupra datelor un aviz argumentat) Ministerul (facerilor -nterne al RM! Ministerul (facerilor +xterne al RM si Comitetul pentru 0ecuritatea 0tatului al RM expediaza *resedintelui RM avizele lor asupra cererilor sau propuneri privind persoana petitionarului si alte materiale necesare rezolvarii problemei cetateniei lui) Ministerul Muncii si *rotectiei 0ociale al RM prezinta *resedintelui RM un aviz argumentat asupra ratiunii acordarii petitionarului a cetateniei RM sau reintegrarii lui in cetatenia RM! precum si asupra posibilitatii plasarii lui in cimpul muncii! acordarii de locuinta! etc)' Art.'( al "e#ii mentionea$a:

*entru examinarea prealabila a problemelor cetateniei RM! pe linga *resedintele RM se creaza o Comisie pentru problemele cetateniei) +i i se atribuie si examinarea in prealabil a materialelor privind acordarea de azil politic cetatenilor straini! elaborarea de propuneri in aceste probleme la fiecare cerere depusa pentru a fi prezentate *resedintelui RM) Modul de organizare a activitatii Comisiei pentru problemele cetateniei se stabileste printr-un regulament aprobat de *resedintele RM)'

)" D $indirea cetateniei /rin reinte.ritate" /re uie facuta deose irea dintre reinte"ritate si repatriere. Deoarece reinte.ritatea prevede posi ilitatea do indirii cetateniei de catre persoanele care au domiciliat pe teritoriul actual al RM pina in ,98= si dupa acest an, iar re/atrierea se ferera la persoanele care au avut anterior cetatenia RM. Prin urmare, tre uie de inteles ca re"lementarile de la art.,7 din 6e"e se refera la persoanele care au avut calitate de cetatean al Repu licii, incepind cu anul ,99=, anul cind a fost adoptata 6e"ea cu privire la cetatenie.

4nii autori considera ca reinte"ritatea se refera la cei care au domiciliat pe teritoriul RM la data de +8.=6.,98=, deoarece art.+ din 6e"e ii considera automat cetateni. #ceasta teza este respinsa de alti autori ca de e'emplu %.?ra ie, %.Popa, care considera ca intre repatriere si reinte"ritate e'ista o deose ire de continut si de forma. -ei care au parasit teritoriul actual incepind cu anul ,98=, fiind considerati de art.+ cetateni, vor do indi cetatenie in aza art.,8 indeplinind unele conditii ;sa nu fie cetatean al altui stat.. -ei care au parasit teritoriul RM dupa ,99= si care au de!a calitate de cetatean si doresc sa o redo indeasca, o vor o tine in conformitate cu art.(%$ *ersoana care a avut anterior cetatenia RM poate fi reintegrata la cerere in cetatenia RM)Reintegrarea in cetatenia RM se autorizeaza in mod individual de catre *resedintele RM')

+" Te,eiul re'u5ului de ac rdare a cetateniei Datorita faptului ca cetatenia este o institutie cu semnificatii politice si !uridice se cere a fi prote!ata deoarece cei care o detin, tre uie sa fie dovada de onoare, demnitate, fidelitate fata de tara, calitati inerente in sta ilirea o li"atiilor reciproce intre state si cetatenii acestuia. 5vident statul nu&i poate prote!a, sau lua su protectia lui pe cei care desfasoara o activitate impCotriva statului sau care sunt implicati in activitatea terorista. Din aceste considerente art.+= din 6e"e sta ileste ca$ Cetatenia nu poate fi acordata persoanelor care:

(u fost condamnate la privatiune de libertate pentru infractiuni premeditate si au antecedente penale sau se afla sub urmarire penala la momentul examinarii cererii; (u participat la represalii; (u savirsit crime internationale! militare sau crime impotriva umanitatii;

(tita vrajba nationala sau rasiala! raspindesc ideile fascizmului! sovinismului sau stalinismului; esfasoara o activitate ce pericliteaza securitatea statului! ordinea publica! sanatatea si moralitatea populatiei; Cheama la schimbarea sau rasturnarea prin vilolenta a orinduirii sociale! consfintite de Constitutia RM; 0unt implicate in activitate terorista; 0unt cetateni ai unui alt stat)

CAPITOLUL III PIERDEREA CETATENIEI.

Declaratia 4niversala a Dreptului omului sta ileste ca 92imeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa si de dreptul de a-si schimba cetatenia' ;art.,5 al Declaratiei.. -eea ce demonstreaza ca aceasta institutie ;cetatenia. are un caracter permanent al le"aturii politico&!uridice dintre stat si cetatean, insa in realitate in viata cotidiana a cetatenilor pot interveni unele situatii in care aceasta le"atura se va rupe. 6e"ea, si anume art.+, sta ileste ca$ 9Cetatenia Republicii Moldova se pierde prin:

Renuntare la cetatenia RM> Retra"erea cetateniei RM.2

Renuntarea la cetatenie este si un drept fundamental al omului, dar nu tre uie uitat faptul ca aceasta renuntare poate fi respinsa de catre stat. De e'emplu cererile nu pot fi satisfacute atita timp cit cetateanul respectiv isi e'ecuta ;satisface. serviciul militar sau este condamnat la privatiune de li ertate si se afla in locurile de detentie. #cest fapt este demonstrat de art.++ al 6e"ii$ 9Cetateanul RM poate renunta la cetatenie in modul stabilit de legislatia RM) Renuntarea la cetatenie a copilului cetatean al RM infiat de cetateni straini poate fi acceptata la demersul acestora! cu conditia ca lui i se va acorda cetatenia infietorilor) Cererea de renuntare la cetatenia RM poate fi respinsa in cazul daca persoana care a depus cererea domiciliaza sau doreste sa domicilieze permanent intr-o tara cu care RM nu are incheiate contracte privind acordarea

asistentei juridice)! ori are obligatiuni neonorate fata de persoane fizice sau juridice! fata de stat! care rezulta din temeiurile stabilite de legislatia RM) Renuntarea la cetatenia RM nu se accepta persoanelor care:

.a momentul examinarii cererii se afla sub ancheta penala sau au fost condamnate prin sentinta instantei judecatoresti; (u primit ordin de chemare sau se afla in serviciul militar in termen sau alternativ)'

Retra.erea cetateniei in RM, este primita ca o sanctiune "rava care este aplicata de catre stat, celor persoane care au incalcat unele o li"atii prevazute de le"e. #stfel cetatenia se poate retra"e conform articolului ' al 6e"ii$ Cetatenia RM poate fi retrasa in cazuri exceptionale in baza unei hotariri a *resedintelui RM referitoare la o persoana care:

( dobindit cetatenia RM in mod fraudulos; 0-a inrolat in fortele armate ale unui stat strain; 0-a angajat intr-o functie publica a unui alt stat fara stirea si consimtamintul organelor de resort ale RM; ( dobindit cetatenia altui stat cu care RM nu are incheiat un tratat care prevede cetatenia dubla si nu renunta in termen de 6 luni la cetatenia acestui stat;

Retragerea cetateniei RM nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului si copiilor persoanei careia i s-a retras cetatenia)' #naliza dispozitiei din le"e ridica unele intre ari si cere unele e'plicatii. De e'emplu poate fi retrasa cetatenia o tinuta prin 9!us san"uinis2 D Daca da, atunci ce&i de facut cu cetateanul respectiv mai departe, poate fi el prescris in propria taraD 5'ista o re"ula "enerala care nu si&a "asit loc in actele noastre !uridice, ea sta ileste ca cetatenia nu poate fi retrasa acelui ce a do indit&o prin nastere. #ceasta re"ula isi are e'istenta si in le"islatia noastra dar se deduce prin cola orarea a mai multor articole, atit din constitutie cit si din alte le"i. De e'emplu, daca un cetatean a savirsit o infractiune "rava impotriva statului el este pedepsit conform le"islatiei in vi"oare. Deci, prevederea art.+3 poate fi aplicata numai cind cetateanul care a savirsit faptele mentionate se afla in afara frontierei tarii. Pe teritoriul tarii cetatenia se poate retra"e numai celui care a o tinut&o in mod fraudulos ;casatoria fictiva, falsificarea datei sosirii in tara, etc... 6a fel ar fi foarte inevoit faptul de a minti in privinta pro lemei daca, cei care dispun de cetatenie du la au incalcat le"ea si daca tre uie sanctionati. %ntr&adevar, art.,8 din -onstitutie spune ca cetatenii RM 9nu pot fi cetateni ai altor state' decit in cazurile prevazute de acordurile internationale la care RM are parte. #celasi lucru este fin art.,6 al 6e"ii cu privire la cetatenie'.

?.Popa considera ca ar fi fost corect, daca pe teritoriul RM nu s&ar permite du la cetatenie, deoarece aceasta tine de acordarea cetateniei ce constituie o pro lema interna a statului respectiv. -etatenia tre uie acordata unei persoane care detine cetatenia altui stat. 4nele state prevad posi ilitatea cetateniei du le ;Romania&prin decretul le"ii nr.,37E,99=. si nimeni nu&i poate reprosa aceasta actiune, deoarece reprosul ar fi considerat un amestec in activitatea interna a statului. %n cazul cind cetatenia este acordata unei persoane care detine calitatea de cetatean al altui stat, aceasta este pro lema statului respectiv si nu a statului de resedinta a persoanei. Pentru persoana care detine cetatenia du la nu pot interveni nici un "el de consecinte, deoarece aceasta actiune nu poate fi considerata frauda. 6e"islatia RM nu prevede sanctiune pentru cetatenii care au o tinut cetatenia altor state cu toate ca prevederile din art.6 sunt incalcate. *ituatia poate fi reparata nu prin sta ilirea de sanctiuni, ci prin formularea incorecta a interdictiei cetateniei du le.

CAPITOLUL I% CON)"ICTE DE CETATENIE

Datorita lipsei de uniformitate intre le"islatiile diverselor state in ceea ce priveste criteriile de acordare a cetateniei, prin !ocul com inat al re"ulilor nationale in materie, un individ se poate "asi in situatia de a avea mai multe cetatenii sau de a&i fi ne"at dreptul la orice cetatenie, desi n&a fost incalcata nici o le"e. *untem in fata unui conflict de cetatenie, care poate fi astfel pozitiv sau ne"ativ. -onflictul pozitiv de cetatenie da nastere pluricetateniei, a carei cea mai o isnuita este du la cetatenia sau ipatridia. %n "eneral, ipatridia re'ulta prin do indirea unei noi cetatenii, fara a pierde pe cea a statului de ori"ine. #stfel, du la cetatenie poate aparea la un copil ai carui parinti sunt cetatenii unui stat care acorda cetatenia dupa criteriul 9!us san"uinis2, nascut pe teritoriul unui stat care acorda cetatenia dupa criteriul 9!us soli2. #celasi e'emplu ca si cu copilul nascut pe teritoriul <raziliei, iar parintii sunt de cetatenie straina. #numite cazuri de adoptie pot de asemenea da nasteri la situatii de ipatridie la cel infiat. -asatoria unei femei poate duce la ipatridie, daca femeia isi pastreaza cetatenia, conform le"islatiei tarii sale de ori"ine, dar do indeste si cetatenia sotului, atunci cind le"islatia tarii acestuia i&o acorda prin casatorie. %n anumite situatii, ipatridia, insa poate duce la o serie de complicatii pentru persoana in cauza si la unele conflicte de interese, in planul relatiilor dintre cele + state. #tit timp cit persoana ipatrida se "aseste pe teritoriul unuia dintre cele + state, influenta cetateniei celuilalt stat, este in "eneral redusa. -omplicatiile pot aparea atunci cind ipatridul trece pe teritoriul celuilalt stat, a carei cetatenie o are. Daca este vor a despre un ar at, acesta poate fi o li"at de e'emplu, sa e'ecute serviciul militar, desi el isi indeplinise aceasta o li"atiune fata de celalalt stat. *ituatii conflictuale rezultind din ipatridie pot aparea in le"atura cu e'ercitiul prote'iei diplomatice de catre unul din cele doua state, a carei cetatenie o are ipatridul, impotriva celuilalt stat. %n asemenea situatii, in practica internationala a putut fi identificata o tendinta "enera