Sunteți pe pagina 1din 3

Efectul Peltier a fost descoperit in 1834 si este invers efectului Seaback, de aceea unii vorbesc despre efectul Seebeck-Peltier.

Efectul Peltierconsta in degajarea sau absorbtia de caldura la jonctiunea dintre doi conductori diferiti ( etal sau se iconductor!, cand prin aceasta circula un curent electric. Efectul Peltier se foloseste destul de intens in ulti a vre e in constructia gentilor frigorifice deoarece prin ali entarea cu curent electric scoate caldura dintr-o incinta si o transfera in afara. E"act ca in unul din principiile ter odina icii# caldura se transfera la rece. $evenind la efectul Seeback acesta se foloseste frecvent in constructia sondelor de te peratura (ter ocuple! ce pot asura te peraturi destul de ari c%iar pana la 1&&& grade '. (enerarea unei tensiuni ce poate fi utili)ata este insa o proble a ai co plicata dar care in ulti a vre e datorita avansului te%nologiei a inceput sa fie re)olvata. *n ti p au fost ulte incercari ur arind in special + teluri# obtinerea lu inii si ali entarea unui aparat de radio. S-au obtinut re)ultate dar costurile erau destul de ari si de aceea s-a folosit acest efect ai ult in industria spatiala si ilitara. Pentru ilu inare ne ajuta si avansul te%nologic produs in obtinerea de ,E--uri cu randa ente ridicate. E"ista deja ,E--uri accesibile ca pret cu un randa ent de .& lu en/0 in co paratie cu un bec incadescent obisnuit de 11 lu en/2at. -atorita concurentei si a avansului te%nologic s-au construit odule ce au devenit accesibile ca pret si care pot genera suficienta energie pentru ca)uri de urgenta. $anda entul de conversie al energiei ter ice in energie electrica ra ane destul de sca)ut, intre 4 si 13, destul de departe de 11-143 cat se pot obtine in panourile fotovoltaice co une. 5n odul odern obisnuit are o putere in jur de 42 la o di ensiune de 4&/4& si o grosi e de 3 . 'ostul pentru un astfel de odul ajunge si la 1&&6, insa ultu ita te%nologiei c%ine)e (pe care ulti o bla ea)a! costurile scad destul de ult....,a un generator ter oelectric obtinerea energiei electrice se face prin entinerea unei diferente de te peratura cat ai ari intre cele + fete. -e obicei fata calda nu trebuie sa depaseasca o te peratura li ita (intre +&& si 3&& de grade '! iar fata rece ar fi bine sa fie cat ai rece. Proble a se pune, cata energie consu i, ca sa pastre)i aceasta fata cat ai rece. Este un co pro is cost/eficienta. 7vand un randa ent in jur de 43 pentru o putere de 42ati, este necesara trecerea prin odul a unei cantitati de 1&& 2 de caldura, ceea ce nu este deloc usor. 7vantajele odulelor sunt totusi i portante# nu au parti in iscare, nu fac )go ot, nu necesita intretinere iar durata lor de functionare neintrerupta poate ajunge pana la 3&ani8 5n alt avantaj ajor este ca nu contea)a diferenta de te peratura intre cele + fete, c%iar daca este foarte ica el tot produce curent electric. *n diagra a de ai jos se poate observa cu functionea)a un odul. -aca se ali entea)a cu energie electrica atunci odulul functionea)a in acelasi fel ca si po pa de caldura (Peltier! si atunci o fata devine rece iar celalta calda. -aca se aplica o diferenta de te peratura intre cele + fete atunci odulul produce curent electric.

7plicatiile posibile pentru aceste odule pleaca de la incal)irea directa (cu ga), cu alcool, c%iar cu le ne8! si pana la energia geoter ala sau in colectoarele solare. ,a otorul ter ic apro"i ativ 4&3 din energia ben)inei se transfor a in caldura. 9:0 are un proiect de recuperare de energie electrica din caldura ga)elor de esapa ent. *ncal)irea directa este eficienta atunci cand oricu caldura este produsa din necesitate (iarna sa )ice , la cabane in varf de ulte atunci cand oricu se incal)este incaperea!. ; alta varianta interesanta pe care ne-o propune si noi de e"plorat este transfor area unei parti din energia calorica folosita pentru incal)itul apei(centrala ter ica! in curent electric capabil sa actione)e po pa de recirculare a centralei. 'ei care au centrala ter ica stiu foarte bine ca atunci cand se intrerupe curentul, se opreste si centrala iar daca acasta proble a se inta pla iarna atunci este o are proble a. *n obtinerea de energie din apa geoter ala se folosesc instalatii ce se ba)ea)a pe vapori)area si lic%efierea unui fluid cu punct de fierbere sca)ut, asa nu itul 'iclu 9inar, care se foloseste pentru obtinerea energiei electrice din ape geoter ale cu te peratura ai redusa de 18& grade '. 7tunci se foloseste un fluid inter ediar gen freon care se vapori)ea)a absorbind caldura, presiune vaporilor invarte turbina ce actionea)a generatorul electric iar apoi ga)ul se condensea)a si procesul se reia. $anda entele in acest ca) (sunt te peraturi ai ici de 1&& grade ' ajoritatea apelor geoter ale din $o ania! sunt destul de ici, ca intre 4 - 83. Producatorii de centrale binare sunt citiva in lu e, 3-4 ca nu ar, care isi protejea)a foarte bine te%nologiile otiv pentru care c%iar daca cineva are bani, daca ei nu vor, nu vor livra acel ec%ipa ent. *n acest ca) particular precu si in recuperarea energiei din apele te%nologice ce pot avea 4&-1& grade ', te%nologia odulelor ter oelectrice devine interesanta. *n ca)ul odulelor se observa ca se poate obtine curent electric fara nici o piesa in iscare. Soarele e ite apro"i ativ 4&-41 3 in vi)ibil si 11-<&3 in infrarosu (caldura!. Panourile fotovoltaice transfor a in energie electrica doar partea vi)ibila din spectru, caldura c%iar reducand randa entul. 'oncentratoarele de energie solara se ba)ea)a ai ales pe caldura e anata de Soare dar se inta pla ca in o entul in care s-a depasit capacitatea de stocare a boilerului sa apara proble e cu caldura in e"ces. =ransfor area acestei calduri in curent electric ar fi o solutie foarte buna.

; alta aplicatie a acestor odule o vedeti si in sc%e a de ai jos in care se face o co paratie intre refrigerarea cunoscuta si refrigerarea folosind odulele Peltier. 7cestea deja se folosesc de e"e plu la la)ile frigorifice turistice care au incorporate cate una, doua sau ai ulte odule ce entin o te peratura sca)uta constanta in interiorul la)ii.

'a acestea ar fi aplicatiile cele ai co une pentru odulele ter oelectrice si noi vo incerca sa atinge cat ai ulte din ele. :odulele fiind reversibile, adica pot fi folosite si pentru transferul caldurii (efect Peltier! vo incerca si aplicatii in acest do eniu. 'ontributia noastra la aceasta proble a/te%nologie este obtinerea unui generator accesibil, pe care oricine este interesat poate sa il cu pere si sa il folosesca. 7 avut in vedere si )onele neelectrificate din $o ania, )onele i)olate, e"peditiile turistice, e"ploratori, cabane in unti...