Sunteți pe pagina 1din 13

I.

BASCHETUL SCURT
ACTUALE

ISTORIC, CARACTERISTICI I TENDINE

1. Scurt istoric
Baschetul face parte din categoria jocurilor inventate. Cunoaterea istoricului i a evoluiei jocului ne ajut s nelegem baschetul ca joc sportiv, n actualul lui stadiu de dezvoltare, precum i regulile complicate dar logice. Jocuri cu mingea, asemanatoare baschetului pe care l cunoastem noi astazi, au fost practicate cu multe secole n urma n diferite zone ale lumii.!echile populaii incae, maia i aztece practicau un joc n care mingea era aruncat ntr un inel de piatr, suspendat orizontal pe un zid. Btinaii din "lorida aveau o int format dintr un co de nuiele iar indienii din #merica plasau un fel de co n trunchiuri de copac. $n anul %&'%, un t(nr asistent de la colegiul )pring field, din statul *assachusetts, )+#, pe numele sau James #. ,aismith, ncerc(nd s fac mai variate leciile de educaie fizic ale studenilor, cu un coninut mai atractiv i mai dinamic, fr condiii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu %- reguli noi i a nlocuit poarta cu un co suspendat pe un perete. #stfel a luat natere sportul cruia i s a spus apoi baschet ball .bas/et 0 co, ball 0 minge1. 2a nceput echipele erau alctuite din c(te 34 de juctori, apoi numrul s a redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 3 juctori pe teren. Jocul se rsp(ndete n 5uropa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile 6limpice din %'47 .de la )t. 2ouis1. 5ste de mentionat c baschetul a fost primul joc pe echipe n care au aparut fetele pe terenurile sportive.

Baschetul n Romnia
Jocul de baschet se raspandeste in 5uropa la inceputul secolului 88, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile 6limpice din %'47, de la )t. 2ouis. 9n %'-: se constituie "ederatia 9nternationala de Baschet #mator .".9.B.#.1. ;omania s a aflat printre cele & tari membre fondatoare ale forului mondial alaturi de #nglia, #rgentina, Cehoslovacia, <recia, 9talia, 2ituania, 5lvetia si =ortugalia. >in %'-3 se disputa campionatele europene .la care a participat si tara noastra1. 2a noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in %':4.. , n anul %':: apare si primul si unicul teren regulamentar din Bucuresti, care a fost amenajat n curtea 2iceului *ihai !iteazu. 2a putin timp dupa aparitia ?cadrului? oficial, este organizat si primul campionat inter scolar, c(stigat, evident, de echipa gazdelor de la 2iceul *ihai !iteazu. >up primul rzboi mondial, n ;om(nia baschetul a fcut primii pai, odat cu ptrunderea capitalului american n industria petrolier. #ngajaii americani erau organizai n diferite societi, printre care i instituia cultural religioas @*C#. +na din sarcinile acestei societi a fost promovarea sporturilor tipic americane, unde pe l(ng boA i atletism, baschetul ocupa un loc de frunte Botodata, firul istoriei baschetului rom(nesc consemneaza faptul ca prima nt(lnire oficiala de baschet din ;om(nia a fost c(stigata de echipa 2iceului *ihai !iteazu, cu scorul de %% ', n disputa cu jucatorii 2iceului >imitrie Cantemir. $n %':: este organizat primul campionatregional al *unteniei, cu participarea a %3 echipe, provenind de la & cluburi

sportive.. . 9ncepand cu anul %':& se constituie diferite echipe, eAclusiv masculine, la cluburile )portul )tudentesc, Juventus sau B.C.; , n %':' este organizat primul campionat bucurestean, care s a desfasurat n luna mai cu participarea a cinci echipeC Benis Club ;om(n, =BB, @*C#, !iforul >acia si ;ugbD Club ;om(n. 9n ultimul act al competitiei au intrat BC; si @*C#, prima echipa c(stig(nd laurii primului turneu din Capitala, cu scorul -& -:. Botodata, organizatorii l au desemnat pe ;ichard Eillard ca fiind cel mai valoros jucator, acesta dovedindu se, ulterior, unul dintre promotorii importanti ai baschetului rom(nesc. $n anul de referinta%'-% ia fiinta si "ederatia ;om(na de Baschet si !olei, av(ndu l ca presedinte pe 9. C. *arinescu . 9n aceasta perioada nu eAistau mai mult de %34 :44 sportivi legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. >upa :- august %'77, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa, ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. )unt organizate campionate republicane .incepand cu anul %'7F1, se participa la primele Jocuri Balcanice .%'7G1, sunt organizate anual campionate scolare si universitare precum si festivaluri de minibaschet pentru copii. >intre performantele ;omaniei pe plan international mentionam clasarea de - ori pe locul 9! la campionatele feminine europene .%'G7,%'GG, %'G&1 si de : ori pe locul ! la cele masculine .%'3F,%'GF1, precum si unele succese ale echipelor de club )teaua, >inamo, =olitehnica Bucuresti, ;apid in cupele europene. 9n %'&%, la Campionatele *ondiale +niversitare echipa de fete a ;omaniei s a clasat pe locul 999, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat locul 9!. 9n %''% echipa masculina de baschet juniori a ;omaniei a inregistrat cea mai buna peformanta a vreunui lot din ;omania la un campionat mondial de baschet clasandu se pe locul ! la C* de la 5dmonton, Canada. >in lot faceau parte, printre altii, <hita *uresan, singurul roman care a evoluat in ,B# sau Constantin .Biti1 =opa, doi dintre cei mai cunoscuti baschetbalisti romani pe plan international.

2. Caracteristici
Baschetul poate fi practicat at(t n scop competiional, c(t i ca activitate fizic recreativ, de ntreinere sau ludicH el poate fi practicat de copii i tineri, de ambele seAe, de brbai i femei, de oameni n v(rst naintat. Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gam variat de procedee tehnice, de aciuni tactice de la cele mai simple p(n la cele mai compleAe. #cest fapt solicit juctorilor o pregtire continu i perseverent, iar profesorilor, ealonarea treptat n predarea succesiunii de nvare i perfecionare a tehnicii i tacticii. Baschetul ofer momente de o deosebit spectaculozitateH alternarea rapid a situaiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea juctorilor de a i etala fantezia i inventivitatea fazelor de joc, aruncrile acrobatice, pasiunea ntrecerii. Baschetul determin dinamismul n desfurarea fazelor de joc. >imensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum i numrul mic de juctori, determin deplasri ale acestora i o circulaie a mingii foarte rapid, juctorii particip(nd permanent at(t la faza de atac, c(t i la cea de aprare. Baschetul asigur o lrgire a bagajului de cunotine i de stimulare a iniiativei creatoareC varietatea procedeelor tehnice, concretizat prin multitudinea de aciuni tactice, ofer mari posibiliti de studiu practico teoretic. Baschetul influeneaz pozitiv dezvoltarea multilateral a tineretului, contribuind la ntrirea sntii i la dezvoltarea calitilor morale i de voin, oblig(ndu l pe sportiv la o comportare demn, de sportivitate, de fair plaD.

3. Tendine actuale
Ca urmare a unui permanent i continuu proces de selecie, instruire i pregtire, desfurat pe baze tiinifice, riguroase, asistm astzi la o continu cretere a nivelului miestriei n practica jocului, lucru ce determin modificri n orientarea jocului de baschet actualC mbinarea armonioas a particularitilor de ordin tehnic, tactic, temperamental i psihic ale fiecarui juctor cu cele ale pregtirii generale i specificeH aprarea a cptat un caracter din ce n ce mai activ, mai agresiv, determinat de puternica dezvoltare a aciunilor tactice individuale i colective de atacH prin tactica colectiv de echip se valorific la cel mai nalt nivel potenialul individual al fiecrui juctorH mobilitatea capacitii de adaptare a pregtirii fiecrei echipe fa de aceste tendine ncep(nd chiar cu etapa iniierii copiilorH manifestarea unei atitudini din ce n ce mai contiente fa de pregtire, dus p(n la sacrifici.

4. Indici de selectie
)electia primara se face la varsta de F, ' ani si cuprinde grupe de copii. >epistarea unor elemente talentate trebuie facuta cat mai repede si orientarea spre o pregatire metodica timpurie. Cunoscand particularitatile varstei este bine ca in selectie sa operam cu urmatorii indiciC stare de sanatate foarte buna, cu depistarea in antecedente a suferintelor la nastere, a hepatopatiilor si nefropatiilor, a reumatismului acut, a ectopiilor testiculare, herniilor, epilepsiei, sechelelor de poliomelita, manifestarilor tuberculoase, etc.Hdezvoltarea fizica buna, copii inalti sau foarte inalti, cu echilibru ponderal, cu bagaj motric cat mai complet, fara deficiente fizice mai mari de gradul 9 si fara antecedente heredocolaterale .atentie la talia parintilor1. !or fi preferati copiii mai dinamici, cu temperament vioi, spirit de observatie, ambitiosi, cu capacitate de intuitie. =erioada de practicare a minibaschetului este o perioada de urmarire in timp a evolutiei copilului in procesul de instruire, care reclama o colaborare stransa intre medicul sportiv si psiholog. >e asemenea, se recomanda pastrarea legaturii cu parintii copiilor pentru orientarea spre o motivatie serioasa in pregatirea pentru acest sport frumos, dar dificil. )electia secundara are loc la %: , %7 ani si foloseste indiciiC talia inalta si foarte inalta .la %7 , %3 ani baietii trebuie sa aiba %,&3 , %,&& metri fundasii, %,'4 , %,'G metri eAtremele, iar pivotii peste : metriH fetele pornesc de la %,G3 metri, pentru pivoti, cautand sa depaseasca %,&3 metri1H reactivitatea psihomotrica buna si foarte bunaH capacitate aeroba bunaH coordonarea motrica .indemanare1 buna si foarte buna, test =urdue, =agboard pentru mana dreapta %G puncteI-4 secunde, mana stanga %3 puncte I-4 secunde, ambele maini peste :3 puncteI-4 secunde, la asamblaj peste -3 puncteI% minutH inteligenta generala buna, testul 9 cu peste %%4 puncteH diametrele longitudinal palmar .:4 , :% centimetri1 si transversal mari .:7 , :3 centimetri1, mobilitate articulara foarte bunaH se vor ajuta copiii cu platfus sau se vor da indicatii pentru efectuarea eAercitiilor correctiveH stare de sanatate foarte buna, se va evalua pubertatea si rezervele de crestere .radiografia cartilajelor de crestere1, gradul de maturitate seAuala, depistarea eventualelor semen de gigantism patologic .adenom hipofizar1, acuitatea vizuala, mobilitatea articulatiilor radiocarpiene .fleAia si eAtensia la '4J1, anvergura mare .KG , & centimetri peste talie1H capacitate vitala buna .7444 , 3444 mililitri1H atentia distributive buna, test =raga, 3F puncte in %G minute. Boate testele efectuate se vor interpreta integral, facandu se o apreciere globala, de sinteza, in care se va tine seama de transformarile importante ce vor avea loc in anii urmatori.

)electia finala se adreseaza, in general, sportivilor care au trecut prin celelalte etape de selectie si se vor lua in consideratie acei parametric care mai pot fi influentati prin antrenament, dupa cum urmeazaC tale foarte inalta .nu mai poate fi influentata1H capacitatea aeroba si anaeroba foarte bune si eAcelenteH reactivitatea psihomotorie foarte bunaH inteligenta generala bunaH coordonarea motrica foarte bunaH starea de sanatate buna. 9nterpretarea acestor indicii trebuie facuta tot integrat, global. +neori preferam un jucator cu calitati psihice deosebite .combativ, indemanatic, darz, rezistent la stress, ambitios, etc.1 chiar daca are o talie medie in locul unuia cu talie foarte mare, dar deficitar la calitatile psihice. )electia finala se face in cadrul jaloanelor descries, insa numai verificarea jucatorilor in situatii de joc pot fi decisive. >e fapt, acesta reprezinta adevaratul criteriu de selectie, care evidentiaza talentul. "Initiativa li era nu este decat o meditatie intre !unctiunea care de!ineste "e !iecare echi"ier ca individ comun si echi"a. #aca initiativa individuala ar lua$o inaintea acestei or%ani&ari colective si ar tinde se se a!irme "entru ea insasi' s"iritul de echi"a ar !i "ierdut" (.). Sartre

Baschet ul este unul dintre cele mai rasp(ndite jocuri sportive din lume. >e la ,eL @or/ in 2ondra, in =aris sau in Bo/io. >in )arajevo in Buenos #ires sau in 2os #ngeles. >in Bucuresti in ;oma sau in *oscova. >in ;uc/er =ar/ si celelalte plaDground uri americane la terenurile din campiile prafuite ale #fricii. >in ?)tudentesc ul? bucurestean la terenurile din supersofisticatele arene americane. 6riunde in lume unde eAista o minge si un obiect care are forma de inel, se poate juca baschet.

II. Cateva Informatii Utile.

Tim" de *oc'scor e%al si "relun%iri

Jocul consta n patru .71 perioade .sferturi1 a c(te %4 minute fiecare.!a eAista o pauza de doua minute ntre perioadele .sferturile1 % : si - 7 si inaintea fiecarei prelungiri.9ntervalul .pauza1 dintre reprize .intra sfertul : si -1 va fi de %3 minute.>aca scorul este egal la teminarea celei de a patra perioade jocul va continua cu o prelungire de cinci .31 minute, sau cu at(tea prelungiri c(te sunt necesare pentru a decide un nvingator.5chipele vor continua sa joace si sa arunce de a lungul tuturor prelungirilor la aceleasi cosuri la care au jucat n cea de a patra perioada.

Ince"utul *ocului

=entru toate jocurile, echipa mentionata prima in program .echipa gazda1 va avea dreptul sa si aleaga cosul si banca echipei.#ceasta alegere va fi adusa la cunostinta arbitrului principal cu cel putin :4 minute inaintea orei de inceput a jocului.9naintea primei si a celei de a treia perioade de joc, echipele au dreptul sa se incalzeasca in jumatatea de teren in care se gaseste cosul adversarilor.5chipele trebuie sa schimbe terenul pentru a treia perioada de joc.Jocul nu poate ncepe daca una dintre echipe nu are n teren cinci .31 jucatori gata de joc.Jocul ncepe oficial prin angajarea mingii ntre doi, in cercul central, atunci cand mingea este atinsa regulamentar de unul dintre participantii la angajare.

Starile min%ii

*ingea poate fi vie sau moarta.*ingea devine vie, c(ndC $n timpul unei angajari ntre doi, mingea este regulamentar atinsa de unul dintre saritori.$n procedura de eAecutate a aruncarilor libere, arbitrul pune mingea la dispozitia celui care urmeaza sa eAecute aruncarea I aruncarile libere.$n timpul repunerii n joc din afara limitelor terenului, mingea este la dispozitia jucatorului care efectueaza repunerea n joc.*ingea devine moarta, c(ndC # fost reusit un cos din actiune sau o aruncare libera. +n arbitru fluiera c(nd mingea este vie. 5ste vizibil ca mingea nu va intra n cos n urma unei aruncari libere, care este urmata deC +na sau mai multe aruncari libere. 6 noua sanctiune . aruncare sau aruncari libere1 si I sau o repunere n joc din afara limitelor terenului. )e aude semnalul operatorului de :7 secunde si mingea este vie. )e aude semnalul sonor care marcheaza terminarea timpului de joc al unei perioade sau al unei prelungiri. *ingea care este deja n aer ca urmare a unei aruncari la cos este atinsa de un jucator al uneia dintre echipe, dupaC 5Apirarea timpului de joc al unei perioade sau prelungiri. Ce un arbitru a fluierat. Ce se aude semnalul sonor al aparatului de :7 secunde.*ingea nu devine moarta si punctele trebuie acordate daca ele au fost reusite atunci c(ndC *ingea este n aer n urma unei aruncari la cos din actiune si un arbitru fluiera sau se aude semnalul sonor al cronometrului oficial de joc sau al celui de :7 secunde. *ingea este n aer dupa o aruncare libera si un arbitru fluiera pentru a penaliza o infractiune, alta decat cea comisa de eAecutantul aruncarilor. +n adversar comite o greseala atunci c(nd mingea este nca controlata de un jucator care arunca la cos si care si termina actiunea printr o miscare continua, nceputa nainte ca greseala sa fi fost comisa.

Cos reusit si valoarea sa +n cos reusit din teren este atribuit echipei care a atacat cosul n care mingea a fost aruncata, dupa cum urmeazaC +n cos reusit in urma unei aruncari libere conteaza % punct. +n cos reusit din zona cosului de : puncte conteaza : puncte. +n cos reusit din zona cosului de - puncte conteaza - puncte.>aca o echipa nscrie accidental n propriul cos punctele conteaza si vor fi inregistrate in contul capitanuluiechipei adverse.>aca o echipa nscrie deliberat n propriul cos, aceasta este o abatere si cosul nu trebuie sa conteze.>aca un jucator face ca mingea sa intre accidental sau intentionat n cos de jos n sus aceasta esteo abatere. Cand se termina o "erioada sau un *oc 6 perioada, o prelungire sau un joc trebuie sa ia sf(rsit atunci c(nd se aude semnalul sonor al cronometrului care indica terminarea timpului de joc.C(nd o greseala este comisa chiar in momentul, sau putin nainte de a se auzi semanlul cronometrorului care indica sf(rsitul unei perioade sau al unei prelungiri, eventualele aruncari libere acordate ca urmare a sanctiunii aplicate trebuie sa fie eAecutate.

III. LOCUL BASCHETULUI IN SISTE UL EDUCATIEI !I"ICE SI S#ORTULUI


)portul, are ca trasatura fundamentala competitia cu caracter preponderent de intrecere, dar si caracter formativ, prezent atat in sportul de performanta, cat si in sportul pentru toti. "unctiile sportului sunt compleAe, actionand asupra sportivului, raspunzand nevoii de miscare a tinerilor de pretutindeni. >e altfel corespondenta intre practicarea educatiei fizice si sportului, in diversele ei forme si efectul, impactul acestora, se rasfrange in ansamblul vietii sociale, aducand continuitatea stucturala a intregului sistem formativ si educational. 9n domeniul educatiei fizice si sportului regasim obiective cu functii fiziologice, altele cu functii instructiv educative si nu in ultimul rand, obiective cu functii sociale. >aca imbinam functiile, cea de profesie, educativa, de relaAare, de divertisment, igiena, agonistica, de autodepasire, ajungem la relatiile interpersonale atat de importante in dezvoltarea tineretului si a societatii in general. =racticarea sportului reprezinta un act de cultura, deoarece atat cultura cat si educatiaactivitatilor corporale sunt componente indestructibile ale vietii sociale moderne, ale culturii umane, in general. Jocurile sportive inventate, colective .printre care i baschetul1 sau individuale, sunt adevarate cuceriri ale civilizatiei, si asezate definitiv in patrimoniul fiecarei natiuni. 5ducatia fizica si sportul constituie un importantfenomen social al lumii moderne. >orinta de concurs, de intrecere a tuturor celor care participa la diferitele activitati sportive, invingerea spatiului, a timpului, a obstacolelor naturale si artificiale dar si a unui adversar va fi pe deplin satisfacuta prin practicarea jocului de baschet. =e glob este estimat ca F:M din populatie este practicanta a baschetului, sub diverse forme, la diferite categorii de varsta.>in punct de vedere al continutului si al sferei domeniului se poate considera ca jocul de baschet esteC

a1 joc sportiv colectivH b1 sportH c1 disciplina sportivaH d1 mijloc al educatiei fizice si sportiveH e1 sport complementarH f 1 spectacol sportivH g1 disciplina stiintifica sportiva aplicataH h1 disciplina de invatamant. a+ (oc s"ortiv colectiv.Baschetul face parte din categoria jocurilor sportive inventate, este un joc sportiv colectiv, rod al creativitatii si imaginatiei umane, o forma organizata de activitate socialaH este un mod specific de manifestare si practicare, cu caracter ludic si sportiv al activitatii corporale, si a eAercitiului fizic, in care participantii, constituiti in doua echipe de cate cinci jucatori aflati temporar in raport de adversitate neostila .rivalitate sportiva1, lupta pe un teren special amenajat, pentru obtinerea victoriei prin manevrarea mingii in limitele impuse de regulament, in scopul de a obtine un numar cat mai mare de puncte. + S"ort.Baschetul este un sport, deoarece are la baza o activitate specifica de intrecere in care se valorifica intensiv formele de practicare a eAercitiilor fizice in vederea depasirii proprii sau a adversarului, de aceea baschetul poate fi practicat caC sport de agrement, sport pentru baza de masa a performantei, sport de performanta si sport de inalta performanta. c+ #isci"lina s"ortiva.)tatutul de disciplina sportiva, ii este determinat jocului de baschet deC cadrul organizatoric si sportiv institutionalizat pe plan national si international alaturi de celelalte discipline sportive.9n tara noastra activitatea baschetbalistica se desfasoara in cadrul organizatiilor sportive de performanta de tip #sociatie )portiva si Club )portiv care pot fiC a1 persoane juridice de drept publicH b1 persoane juridice de drept privat fara scop lucrativH c1 societati comerciale sportive pe actiuni. #ctivitatea organizatiilor sportive de performanta este condusa si coordonata de catre "ederatia ;omana de Baschet .".;.B1 care, alaturi de alte %G7 de federatii nationale sunt afiliate "ederatiei 9nternationale de Baschet #mator .".9.B.#1.)portivii componenti ai acestor organizatii sportive sunt legitimati si participa la competitii amicale si oficiale pentru obtinerea de titluri de campioni sau de calificare intr o categorie superioara. 9n ;omania structura piramidala a competitiilor cuprindeC

Campionatul ,ational de *inibaschet categoriile 9 si 99 masculin si femininH Campionatul ,ational de Juniori 999 sub %7 ani, masculin si femininH Campionatul ,ational de Juniori 99 sub %G ani, masculin si femininH Campionatul ,ational de Juniori 999 sub %& ani, masculin si femininH Campionatul ,ational de Bineret sub :4 ani, masculin si femininH Campionatul ,ational de )eniori >iv.?B?si?#? masculin si feminin. d+ ,i*loc al educatiei !i&ice si s"ortive.Considerarea baschetului ca mijloc al educatiei fizice si sportive reprezinta recunoasterea functiei formative a acestuia. "unctia formativa constituie o componenta importanta a conceptului despre baschet, calitate oficializata in programele de educatie fizica scolara.2egatura dintre educatia fizica si educatia sportiva reprezinta utilizarea sporturilor si jocurilor sportive in realizarea obiectivelor si functiilor educatiei fizice.>in aceste considerente, baschetul este un mijloc nu numai al educatiei sportive sau al educatiei fizice, ci unul dintre mijloacele tipice ale educatiei sportive si fizice moderne.Baschetul sub aspect educational contribuie laC intarirea sanatatiiH dezvoltarea si educarea calitatilor motrice si psihiceH dezvoltarea fizicaH educatia spiritului de colectiv si de competitivitateH dezvoltarea capacitatii de autoorganizare si autoconducere. e+ S"ort com"lementar.Calitatea de sport complementar data baschetului este o consecinta a valorii lui educative, care influenteaza asupra calitatilor motrice si psihice, inclusiv asupra trasaturilor morale si volitive.>in toate jocurile sportive, baschetul este cel mai frecvent utilizat ca sport complementar, fiind recomandat in toate perioadele antrenamentului sportiv, inclusiv in cea competitionala, aceasta recomandare bazandu se peC influenta baschetului asupra motricitatii, psihicului si functiilor organismuluiH avantajul de a putea fi practicat sub forma simplificata, ca numar de jucatori dar si ca suprafata de joc .eA.streetball1H posibillitatea de a fi practicat ca mijloc de pegatire fizica generala, ca mijloc de odihna si recreere activa.

!+ S"ectacol s"ortiv.Caracteristica de spectacol sportiv este comuna tuturor sporturilor in care competitiile pot fi vizionate de catre spectatori, dar mai ales baschetului care este si supranumit ? cel mai spectaculos joc al planetei?. >e aceea profesorii, antrenorii si sportivii au obligatia morala ca echipa sa fie astfel pregatita incat prestatia lor in jocuri sa aiba toate caracteristicile unui spectacol sportiv, care sa contribuie la cultura si educatia pe plan sportiv a spectatorilor.;eferitor la latura educativa a baschetului considerat ca spectacol sportiv, implica si aspectul denumit?fair plaD?, in spiritul caruia fiecare trebuie sa contribuie la cultura si educatia pe plan sportiv a spectatorilor. %+ #isci"lina s"ortiva a"licativa.Considerarea baschetului ca disciplina sportiva aplicativa se refera la toti specialistii, indeosebi profesorii de educatie fizica si antrenorii, care prin pregatirea si investigatiile pe care le fac se alatura celorlalti specialisti ai educatiei fizice si sportului. Jocul de baschet trebuie investigat de pe pozitiile tuturor stiintelor si in primul rand al stiintelor din domeniul educatiei fizice si anumeC teoria si metodica educatiei fizice, psihologia educatiei fizice, fizologia sportului, sociologia sportului sau pedagogia.Calitatea de interdisciplinaritate confera baschetului caracteristica de a avea si o metodologie de cercetare stiintifica proprie.

%+ #isci"lina de invatamant.)pecialistii care se formeaza in unitatile de invatamant


specifice educatiei fizice si sportului pot avea nivele de pregatire diferite in raport cu gradul de insusire al disciplinei baschetC instructorii sportivi, antrenorii, profesorii de educatie fizica sau cercetatorii stiintifici.9mportant este ca acesti specialisti sa fie formati teoretic si practic, cu cunostiinte, priceperi si deprinderi in principal metodologice, predarii baschetului in unitatile sportive sau in cele de invatamant.

I$. National Ba%&et'all A%%o(iation ) NBA *


-heor%he #umitru ,uresan .n. %7 februarie %'F% n Britenii de Jos, Cluj1 este un fost juctor ,B# nscut n ;om(nia. 2a nlimea de :,-% m, deine mpreun cu *anute Bol titlul de cel mai nalt juctor din istoria ,B#.<heorghe *ure an este cel mai cunoscut sportiv rom(n intrat in vizorul lumii sportive datorit seleciei observative. #v(nd o naltime peste medie la v(rsta junioratului a fost imediat reperat de ctre speciali tii de la Clubul )portiv al +niversitii Cluj. >e aici, datorit aptitudinilor sale, juctorul a evoluat i cur(nd a atras atenia selecionerului echipei naionale i mai apoi echipelor din strinatateC =au 6rthez, Nashington Bullets i ,eL JerseD ,ets. # ncercat i actoria, fiind un personaj principal n filmul <igantul *eu din %''&, n care a jucat mpreun cu BillD CrDstal.;ecordul su pentru naionala ;om(niei este de 7: de puncte, reuite ntr un meci cu )uedia, n noiembrie %'':. $n %''- a ptruns n liga profesionist nord american .,B#1, evolu(nd cinci sezoane pentru Nashington Bullets .%''- %''&1 i dou pentru ,eL JerseD ,ets .%''& :4441. $n sezonul %''3 %''G a primit premiul ,B# *ost 9mproved =laDer #Lard.

,iami .eat' un -oliat in /B0

*ami Eeat a facut recent una dintre cele mai spectaculoase mutari din ,B#. 9 a adus pe 2eBron James si Chris Bosh, agenti liberi, si i a prelungit contractul lui >LaDne Nade. *iami tinde sa devina astfel un <oliat al 2igii in sezonul viitor, dar eAista multe semne de intrebare cu privire la abilitatea celor trei superstaruri de a juca impreuna. 2egendarului Nilt Chamberlain 9 se atribuie o declaratie conform careia uriasii, cei despre care se crede ca vor fi forta dominanta in competitie nu reusesc pana la urma sa adune prea multa simpatie intr o lume in care marea majoritate se simte mai degraba ca >avid.

,iami .eat $ #1aine 2ade


*ichael Jordan si *agic Johnson au dezaprobat amandoi acest plan al celor de la *iami. 9n epoca lor, marea majoritate a echipelor se construiau in jurul unui lider, Jordan la Bulls, *agic la 2a/ers sau Bird la Boston. Bulls au dominat 2iga ani la rand in primul rand prin competitivitatea si valoarea uriasa a lui Jordan dar si gratie unui joc de echipa remarcabil, in care )cottie =ippen, BJ #rmstrong, )teve Oerr sau BonD Ou/oc au jucat roluri foarte importante. 2a fel si in cazul lui *agic Johnson si 2arrD Bird, al caror duel a fost capul de afis al finalelor ,B# din anii P&4 . Cu siguranta, cheia transformarii celor de la *iami Eeat dintr o pleiada de vedete intr o echipa campioana este cat de mult isi vor taia din orgoliu cele trei staruri. >e altfel, asta isi doreste orice antrenor, fie el din ,B# sau din campionatul universitar, dar asta se intampla in general atunci cand eAista o impartire graduala a talentelor dintr o echipa. Cu siguranta nici campioana 2os #ngeles 2a/ers sau finalista Boston Celtics nu privesc cu ochi bun ridicarea acestei posibile superputeri. >ar pana acum, atat 2a/ers cat si Celtics, desi au si ele suficiente vedete de calibru, au mers in primul rand pe crearea unei echipe competitive. 9ar asta a s a vazut in ultimii trei ani, cand cele doua echipe si au impartit titlurile in ,B#.

To" 13 "orecle din /B0

Jucatorii din baschetul american nu mai sunt numiti dupa nume. #cum, aproape orice jucator din ,B# are o porecla, un ?nic/name? . 9n timpul meciului, auzi de fiecare data de C=-, 2BJ, Bhe Bruth, Big Bic/et, )/ip Bo *D 2ou si o gramada de alte porecle pe care le au multi jucatori. 9n

mai

momentul de fata, au loc si multe dezbateri pentru gasirea acestor ?nic/name? uri .cele recente au fost pentru >evin Earris, ;ajon ;ondo, Oendric/ =er/ins1.

#m ales cele mai interesante %4 porecle din baschetul american, ale jucatorilor aflati in acest moment in liga si le am pus in ordine aleatorieC

%. #O 7F #ndrei Oirilen/o :. Blac/ *amba Oobe BrDant -. Bhe <reat Nall @ao *ing 7. Bad =orn CoreD *aggette 3. Jesus )huttlesLorth ;aD #llen G. Nilt ChamberneezD )haQuille 6P,eal .a/a Big #ristotle, >iesel, )hogun1 F. B >iddD Baron >avis .a/a Bhe Beard, Boom >izzle1 &. Chosen 6ne 2eBron James .a/a Oing James1 '. <roundhog >aD Bim >uncan .a/a Bhe Big "undamental1 %4. Ealf *an, Ealf # )eason !ince Carter .a/a ?Ealf *an, Ealf #mazing?, !insanitD, a fost si #ir Canada1

)rima aruncare de trei "uncte in /B0

=utina lume stie, ca acum -4 de ani erau foarte putini jucatori de baschet profesionisti, care sa stie sa arunce de dupa arcul de trei puncte. 5i bine, eAact acum -4 de ani, %% 6ctombrie %'F', Chris "ord, jucatorul lui Boston Celtics a reusit prima aruncare de trei puncte in ,B#. #bia peste : saptamani acesta a aflat acest lucru de la un membru =; al clubului si nici nu prea i s a dat atentie, pentru ca 2arrD Bird juca primul meci in ,B#, in acea perioada. 2a fel si *agic Johnson. *omentul avusese loc in primul sfert al meciului dintre Boston Celtics si Eouston ;oc/ets. 5rau ultimele secunde din posesie, Chris "ord avea destul spatiu pentru o aruncare. 5l spune ca si a dat seama ca era o aruncare de dupa arc, insa nu stia ca este prima, in ,B#. 9nainte de aceasta, doar in #B# .#merican Bas/etball #ssociation1 se aruncase de la puncte. Celtics avea doar : jucatori care mai aruncasera de dupa arcC ;ic/ BarrD si >on ChaneD. 5ra cu totul alt joc pe atunci.

Re+,lile 'a%(-et,l,i .in NBA v%. Re+,lile internationale !IBA.

)unt foarte multe reguli in baschetul international "9B# care nu se aplica in alte ligi de baschet, precum ,B# .,ational Bas/etball #ssociation1, ,C## .,ational Collegiate #thletic #ssociation liga colegiilor din )tatele +nite ale #mericii1, N,B# .NomenRs ,ational Bas/etball #ssociation liga fondata de ,B#1. !oi prezenta diferentele dintre acestea pentru baschetul cel mai mult apreciat, si anume, baschetul din ,B# si baschetul international. !oi acoperi doar regulile care influenteaza jocul in masura mai mare.

4ucrurile sunt mai lun%i in /B0


2inia de trei puncte este masurata din centrul cosului si in ,B# este mai departata cu aproape %m .F.:7 m fata de G.:3 m in baschetul international1. >e multe ori vad jucatorii )tatelor +nite miscandu se si chiar aruncand de mai departe de linia de - puncte normala din baschetul international. )unt obisnuiti cu semicercul din ,B#, si probabil au anumite repere dupa care se orienteaza pe teren. Jucatorii din ,B# sunt obisnuiti sa joace mai mult .7& de minute1, datorita lungimii sfertului de joc de %: minute in liga americana. >e aceea, echipa )tatelor +nite are un plus de rezistenta .ceea ce poate fi crucial, mai ales in ultimul sfert1, fiindca adversarii lor alearga doar 74 de minute in mod obisnuit intr un meci. 2ungimea terenului este cu putin mai mare in ,B# .:&.G3 m1 fata de baschetul international .:&m1, dar acest lucru nu influenteaza mult jocul. >iferenta aceasta a aparut, probabil, din cauza diferentei de unitati de masura .ft in )+#1, americanii dorind sa aiba o lungime de eAact '7 ft.

#i!erente de *oc in /B0 si aschetul international.


Cateodata jucatorii americani se opresc in a juca si se intorc in defensiva daca mingea trece peste panou. #ceasta pentru ca in ,B# jocul este oprit in astfel de situatii. 9n meciurile internationale, euroliga etc., jocul continua daca mingea nu atinge suporturile panoului. 9n baschetul international jucatorii nu au voie sa ceara timeout. Oobe BrDant a incalcat aceasta regula vara trecuta intr un meci de pregatire. >oar antrenorul are voie sa ceara timeout. #re la dispozitie : timeout uri in prima repriza, - in a doua repriza, si cate unul pentru fiecare prelungire .overtime1 a meciului. 9n ,B# se complica lucrurile. )unt doua tipuri de timeout uriC obisnuit .G4 de sec1 si de :4 de secunde. )e dau G obisnuite pentru tot meciul de baschet si : pentru perioada de prelungiri, dar se mai dau si cate unul de :4 de secunde pentru fiecare repriza si fiecare perioada de prelungire. )e pot lua doar - timeout uri in al 7 lea sfert. 6 regula interesanta, mai nou introdusa in ,B# .:44F :44&1, este ca daca o echipa are : sau timeout uri obisnuite in ultimele : minute din al 7 lea sfert sau prelungire acestea se vor schimba intr unul obisnuit si unul de :4 de secunde. #stfel nici o echipa nu are mai mult de : timeout uri intr un final de meci. ,umarul de faulturi pe care poti sa le comiti intr un meci international este de maAim 3. Jucatorii ,B#I)+# sunt afectati in mare parte, deoarece in liga americana sunt permise G faulturi. Chiar in aceasta vara 2ebron James a fost eliminat in ultimele 3 minute din meciul cu ;usia pentru comiterea celui de al cincilea fault. 9nca o regula foarte importanta este cea de goaltending. >upa regulile "9B#, din momentul in care mingea atinge inelul, orice jucator o poate juca. 9n ,B#, eAista un cilindru imaginar cu baza pe inel, iar daca mingea e in acel cilindru cu orice parte a ei se aplica regula privitoare la goaltending. 9nteresant este ca alleD oop ul era considerat goaltending dupa regulile "9B#, insa, a fost legalizat in %''7.