Sunteți pe pagina 1din 5

Doin de Vasile Alecsandri comentariu Doina este o oper literar liric n versuri, specific folclorului romnesc, n care se exprim

o varietate de sentimente deosebit de puternice. Este o creaie cu un caracter anonim, autorul fiind necunoscut. S a transmis din !eneraie n !eneraie, pe cale oral. Scriitorii romni au fost cule!tori de folclor sau au preluat motive literare din creaia popular precum V. Alecsandri, ". Eminescu, ". Sadoveanu, #ucian $la!a %i muli alii. &rintre creaiile populare culese de V. Alecsandri n cule!erea '&oe(ii populare ale romnilor) se numr %i poe(ia 'Doin). Aceasta poart ca titlu numele speciei folclorice pe care o repre(int. Ea sinteti(ea( trsturile specifice acestei creaii amintind de* doina de dor, de +aiducie, de ,ale. Alte doine sunt de ctnie sau de nstrinare. Doina apare personificat %i poetul i se adresea( n mod direct, ca unei fiine dra!i* 'Doin, doin, cntic dulce.) -epetiia 'doin) %i epitetul 'dulce) su!erea( le!tura afectiv dintre creatorul anonim %i cntecul popular care i nfrumuseea( viaa. Epitetul 'dulce) su!erea( %i funcia doinei de a i alina suferinele. .mul din popor se dore%te mereu n prea,ma ei* 'cnd te aud, nu m a% mai duce/). Doina este 'viers cu foc), adic exprim durerea profund* 'Doin, doin, viers cu foc, 0 1nd rsuni eu stau n loc/) 1ntecul popular l a nsoit pe omul simplu permanent. 1nd 'bate vntul de primvar), el cnt doina 'pe afar), 'n!nndu se cu florile %i privi!+etorile.) Anotimpul primverii i a redat cntreului optimismul, dorul libertii. Dra!ostea de via %i sperana l a sensibili(at n faa frumuseilor naturii. Verbul 'a se n!na) su!erea( armonia doinei %i exprim dorina de nsoire cu celelalte elemente ale naturii. Venirea iernii !enerea( sentimentul sin!urtii. 1ntreul cnt doina 'nc+is n cas). 1reaia spiritual i mn!ie existena. 2rumuseea primverii este n antite( cu 'iarna viscoloas), pe care plu!arul o suport !reu, avnd o via oropsit. Aceast idee este su!erat de repetiia '(ilele) din versurile * 'De mi mai mn!i (ilele,0 3ilele %i nopile). Verbul 'a mn!ia) are nelesul 'de a alina) suferinele. 4aiducul trie%te un sentiment de bucurie la revenirea primverii. 1odrul este spaiul securi(ant n care se ntoarce. Doina 'de voinicie) este le!at de sentimentul de ncredere pe care natura l insufl +aiducului. 1odrul l apr de du%mani %i de poteri.

1derea frun(ei veste%te venirea toamnei. 1odrul nu l mai poate ascunde %i +aiducul trie%te un sentiment de ,ale. Suprarea sa face coninutul doinei de ,ale. 5ltimele patru versuri pun accentul pe le!tura dintre plu!ar %i creaia sa* 'Doina (ic, doina suspin 0 6ot cu doina m mai in 0Doina cnt , doina %optesc,0 6ot cu doina vieuiesc). Verbele '(ic), 'suspin), 'cnt), '%optesc) sunt su!estii ale actului creator. Verbele 'm in), 'vieuiesc) accentuea( permanena doinei n viaa omului. #a fel %i adverbul 'tot). 2olosirea repetiiilor %i a simetriilor, ca procedee de sintax poetic, relev simplitatea %i naturaleea stilului. &oe(ia are o mu(icalitate deosebit reali(at prin versificaie. "sura versurilor este de 7 8silabe %i ritmul este tro+aic. -ima versurilor este mperec+eat. Doina este o creaie specific literaturii populare romne%ti, care impresionea( prin frumuseea sa %i sinceritatea omului din popor.

&oe(ia 9Doina) se include in volumul &oe(ii adunate si indreptate de Vasile Alecsandri, cule!ere de folclor publicata in :8;<. 1reatia lirica, populara, in versuri, ce exprima confesiv cea mai bo!ata !ama de sentimente umane* dra!oste, ura, ,ale, revolta. 1a orice creatie folclorica si aceasta are caracter oral, anonim, traditional si sincretic . 1a o formula specifica doinei este cea de inceput* 9Doina, doina cantec dulce), sau o structura poetica exclamativa, vi(ind le!atura omului cu natura. Apar astfel motive specifice cum ar fi* al comuniunii omului cu natura, al codrului, al dorului. Sentimentele dominante sunt exprimate sub forma unui monolo! sau al unui dialo! cu elementele naturii. #irismul oscilea(a intre tristete si speranta. 6e+nicile specifice doinei sunt*vocativele, repetitiile, verbele la imperativ, exclamatiile si intero!atiile. &rocedeele artistice specifice sunt* invocatiile retorice, personificarile, paralelismele, epitetele, comparatiile si inversiunile. 6itlul denumeste una din cele mai frumoase si mai dra!i creatii populare romanesti. 1reatia lirica, doina exprima sentimente de dra!oste ale romanului fata de aceasta creatie specifica neamului romanesc.

Aceasta l a insotit pe roman in toate momentele decisive ale vietii, versurile man!aindu i sufletul si alinandu i tristetea in momente de restriste, vibrand de bucurie in clipele sale de fericire. Aceasta creatie lirica debutea(a cu cu o repetitie asociata cu un epitet expresiv, cu o formula de adresare* 9Doina, doina cantec dulce). Viersul ei vra,it incanta pe oricine si l tine in loc, ipresionandu l prin vitalitate si pasiune=9viers de foc)>*91and te aud, nu m as mai duce/? 1and rasuni, eu stau pe loc/). -otatia anotimpurilor e transpusa in universul ei sensibil* bucuria la venirea primaverii o data cu renasterea naturii=9Eu cant doina pe afara, 0 De ma n!and cu florile 0Si privi!+etorile9>, dar si tristetea la venirea iernii ce viscoleste. 1and romanul canta doina lan!a vatra =9Eu cant doina nc+is in casa, 0 De mi mai man!ai (ilele, 0 3ilele si noptile)>. #a venirea primaverii, romanul isi simte sufletul tresarind la cantecul tumtos al doinei +aiducesti =92run(a n codru cat invie, 0 Doina cant de voinicie)>. Apare aici un motiv specific al acestei creatii literale folclorice* comuniunea stransa dintre om si natura. Doina repre(inta c+iar sufletul romanului, caci suspinul si soapta ei ii dau bucuria de a trai, infruntand soarta = Doina cant, doina soptesc, 06ot cu doina vietuiesc)>. -epetitiile 9doina) si enumeratiile* 9(ic), 9soptesc), 9vietuiesc), precum si epitetele 9cantec dulce) , 9viers cu foc) amplifica varietatea sentimentelor fata de aceasta creatie cu caracter oral, anonim, traditional, sincretic si sincretic. 6otodata repetitiile si enumeratiile* De ma n!and cu florile 0Si privi!+etorile9 amplifica ideea de timp indelun!at de cand doina a aparut in viata romanului. Enumeratia personificarilor fundamental din aceasta poe(ie. este procedeul artistic

1a te+nica specifica se observa folosirea exclamatiilor reali(ate prin vocative*9Doina, doina,) Enumeratia verbelor la indicativ* 9(ic), 9soptesc), 9vietuiesc) aduc versul doinei mai aproape de sufletul omului. Subiectivismul este accentuat de folosirea verbelor si pronumelui de persoana @* aud, m as duce, stau, cant, man!ai . Subiectivismul da mu(icalitate versurilor amplificata de elementele pro(odice* rima imperec+eata, ritmul tro+aic, masura scurta, de 7 8 silabe. Ar!umentele aduse demonstrea(a ca aceasta opera lirica, populara, in versuri, ceexprima confesiv cea mai bo!ata !ama de sentimente umane* dra!oste, ura, ,ale, revolta este o doina.