Sunteți pe pagina 1din 19

CAPITOLUL I Parturitia patologica

Parturitia sau fatarea este un process fiziologic ,care se defasoara spontan,constituind fatarea normala sau eutocia.Uneori,femela nu poate expulza prin propriile ei forte fatul si este necesara interventia omului,aceasta fiind fatarea patologica sau distocia.Cauzele distociilor sint numeroase si provin de la mama sau de la fat sip e acest criteriu se pot clasifica in maternale si fetale .Interventia de remediere se face dupa pregatirea prealabila a operatorului si femelei . Pregatirea operatorului !ec"ipamentul pantaloon si bluza de salopeta fara maneci cizme ,sort de cauciuc si boneta. !mainile se spala bine cu apa calda si sapun ,apoi se ung cu vaselina simpla sau cu unguent cu antibiotice,sulfamide,entozon,rivanol. Pregatire femelei !interventiile se vor face intr!un loc spaios,bine luminat si fara curenti de aer !se va flosi un asternut de pae,pe care se va intinde o musama sau o foaie de cort #

!interventia se va face mai usor pe vaca in picioare,se va face toaleta regiunii vulvare,fesiere si a cozii cu apa si sapun ,se dezinfecteaza apoi cu solutie antiseptica .

$.$ Interventiile obstreticale nesingeroase

%etodele nesingeroase evita,in mare masura,lezionarea organelor genitale ale mamei si permit extragerea fatului viu. &xtragerea fatului din caile genitale materne se face prin patru manopere obstreticale $.Tractiunea #.'espingerea (.'otatia sau rostogolirea ).*ersiunea $.Tractiunea este manopera obsteticala,prin care fatul este deplasat catre exterior .Tractiunea corecta tebuie sa fie continua,progresiva,da fara smucituri si fara a depasi forta a #!( oameni.&a se face cu mana,cu frang"iute ,cirlige obstreticale si pense . +oua din ele,lungi de $,, m sint destinate membrelor,iar a treia de #,,!(m pentru cap. +upa intrebuintare,frang"iutele se intrebuinteaza prin fierbere ,se usuca,se ung cu vaselina si se pastreaza intr!o cutie de metal . (

-rang"iutele scurte prezinta la un cap un oc"i fix,cu care se poate face un lat,ce se aplica pe membre.Cu frang"iute pentru cap se face un lat dublu,care se trece peste capul vitelului inapoia urec"ilor,se strange usor ,apoi una din bucle se aduce peste bot,se strange usor ,apoi una din bucle se aduce peste bot,formandu!se atfel un capastru obstretical.Aplicarea frang"iutelor se face cu mana sau cu ,,purtatorul de frang"iute..Aceasta este o piesa metalica,prevazuta la capete cu cate un orificiu, prin care se poate trece fring"iuta. Cirligele sint instrumente metalice,de diferite tipuri lungi sau scurte,ascutite sau boante,simple sau duble. Carligele se infig in diferite regiuni,dar cele mai des se folosesc pentru introducerea lor in orbite.Cele mai utilizate sint cirligul dublu articulat si cirligul bont si scurt cu ti/a lunga. Pensele forceps sint de diferite modele si marimi si se folosesc aproape exclusiv la carnivore.&le zdrobesc tesuturile.Pensele se vor aplica numai sub controlul degetului operatorului. #.'espingerea creeaza in uter spatiul necesar pentru remedierea retinerilor. &a se face mai bine cu mana,cautind apoi sa se mentina spatiul castigat.-iind obositoare,se recomanda sa se faca sub anestezie epidurala.-iind obositoare,se recomanda sa se faca sub anestezie epidulara.'espingerea se poate face si cu respingatoarel.Acestea sint ti/e metalice,prevzute cu un maner in T si cu o furca, pentru a se fixa pe corpul fetal.-olosirea lor se face numai sub controlul operatorului, caci se pot produce usor accidente . )

(.'otatia sau rostogolirea fatului pe axul longitudinal se face cu mina, prin miscari repetate de rostogolire a fatuli in sensul dorit, in pauzele dintre contractiile uterine.+aca membrele sint iesite la exterior, vor incrucisa si se vor roti catre un a/utor, simultan cu miscarile operatorului .'otatia se eecuta mai usor, daca in uter se mai gasesc lic"ide, iar la nevoie se introduc citiva litri de apa saponata calduta.+e asemenea se recomanda ca interventia sa se faca pe animalul in picioare si cu trenul posterior mai ridicat. ).*ersiunea consta in sc"imbarea asezarii fatului.Aceasta se remediaza prin efectuarea tractiunii, pe membrele care sint mai bine anga/ate in bazin si respingerea extremitatii opuse. Interventia este foarte obositoare si se va executa pe femela in picioare si sub anestezie epidurala.+e cite ori este posibil, se va aduce fatul in prezentarea posterioara, pentru a putea fi extras mai usor.

$.# Interventiile obstreticale singeroase

-etotomia sau embriotonia consta in sectionarea diferitelor regiuni ale corpului fetal,reducindu!i volumul,cu scopul final de a!l extrage.&ste indicata in angustia pelvina,monstri,asezarea transversala sau alte distocii care nu se pot remedia prin metode nesangeroase.0e executa pe fatul mort .

-etotomia are sanse de reusita, daca se respecta urmatoarele conditii !gatul uterin sa fie desc"is complet !bazinul sa fie suficient de larg pentru a permite trecerea maini cu instrumentele si fragmentele din corpul fetal !cand fatul este viu,se va proceda la sacrificarea lui. -atul poate fi omorit prin sectionarea cordonului ombilical,/ugularei si carotitei,sau a arterei femural.-etotonia necesita pe langa instrumentarul obisnuit din interventile nesangeroase si alte instrumente pentru sectionarea si zdrobirea tesuturilor .Cele mai folosite sunt deget !ferastraiele de sarma !rac"ioforul -etotonia se poate practica prin ! metoda subcutana realizeza ablatia regiunilor fetale, dupa ce acestea au fost /upuite !metoda transcutana foloseste embriotoamele cu ferastrau de sarma,toate tesuturile fiind sectionate la acelai nivel. &mbriotomia pe cap si gat se face pentru a se remedia retinerea capului, excesului de volum al capului, sau ca etapa pregatitoare in zdrobirea coloanei vertebrale. 0ectionarea gatului se face cu ferastraul de sarma,cant mai la baza lui. +ecapitarea subcutana se va face,in situatile cand capul se gaseste la nivelul desc"ideri anterioare. !embriotomul curb de

&mbriotonia membrelor anterioare se practica in cazul retinerii membrelor in excesul de volum fetal, subcutanat sau transcutanat.Ultima metoda se face cu ferastrau de sarma, controlandu!se daca i ansa sirmei nu a fost prins peretele uterin, dar s!a cuprins toata spata. &mbriotomia membrelor postrioare se practica in excesul de volum, in retinerea membrelor si in angustia pelvina.0e foloseste numai metoda transcutanata cu ferastrau de sarma. +etroncatia sau sectionarea transversala a corpului fetal se practica in excesul de volum partial, sau in asezarea transversala.In primul caz, detroncatia se face la exterior, iar in a doilea caz se face lin cavitatea uterina. &visceratia consta in smulgerea viscerelor, din cavitatea toracica si abdominala. 2isterotomia este interventia c"irurgicala de extragere a fatului prin laparotoia si incizia uterului.2isterotomia este indicata in angustia pelvina, "isterocel exces de volum fetal si in general, in toate cazurile , cand fatul este viu, iar celelalte metode nu au sanse de reusita.-emelele slabite epuizate prin interventile prelungite, intoxicate prin moartea fatului, nu pot rezista socului operator si se va prefera fetotomia..

CAPITOLUL II #.$ +istocii de origine fetala

Cele mai frecvente distocii sint produse de catre fat, care prin volum, prin modul cum se anga/eaza in bazin ca si prin monstruozitati, poate sa opresca fatarea.Pentru o intelegere usoara a distociilor fetale , este necesara cunoasterea raporturilor in care se gaseste fatul fata de bazinul mamei la fatare. Asezarea este raportul dintre axul longitudinal al fatului si axul longituinal al uterului mamei. Asezarea , deci poate fie longitudinala si transversala. Prezentarea obstreticala este raportul dintre desc"iderea anterioara a bazinului si regiunea corpului fetal,care se gaseste in fata acesteia.Punctul fix de pe fat este regiunea dorsala in prezentarea anterioara si regiunea lombara in prezentarea posterioara. In asezarea transversala, punctul fix este extremitatea cefalica a fatului. +e pe bazin se iau in considerare sacrumul, iliumul, creasta suscotiloidiana si pubistul.Pozitia obstreticala se defineste prin pnctul fix fetal si punctul de pe bazin cu care vine in contact. In prezentarea anterioara sint posibile deci pozitiile dorso!sacrala, dorso!iliala stinga si dreapta , dorso!suscotiloidiana stinga si dreapta si dorso!pubiana. In prezentarea posterioara, se intalnesc pozitiile lombo!sacrala, lombo! iliala stanga si dreapta, lombo!suscotiloidala stanga si dreapta si lombo! pubiana. 4

In asezarea transversala sint patru pozitii cefalo!sacrala, cefalo!iliala stanga si dreapta si cefalo!pubiana. La animale sint eutocice asezarea longitudinala cu cele doua prezentari ale sale si pozitiie dorso!sacrala. Toate celelalte sint distocice. In asezarea transversala pentru fiecare prezentare corespunde toate cele patru pozitii.

#.# +istocii in prezentarea anterioara

In prezentarea anterioara distociile pot fi produse prin retentiile de cap, de gat , de membre ca si de pozitiile vicioase. +istocii produse de cap si gat.'etinerea capului si gatului este mai frecventa la minz si miel.Aceste distocii apar cind eforturile de eliminare sint puternice, iar gitul uterin intarzie sa se desc"ida mai ales daca se fac tractiuni pe membre, fara sa se controleze daca este anga/at capul. 'etinerea capului si gatului pe o latura. La examenul clinic, se constata ca membrele sint anga/ate , dar cel de partea retinerii este mai scurt , capul si gitul sint flexate lateral. Tratamentul.%embrele anga/ate se fixeaza cu frang"iute.Operatorul introduce degetele in orbite si respinge capul in sus , apoi anga/eaza capul in bazin. +aca nu se reuseste cu mana se va aplica un capastru din lant dublu. Tractiunile facute pe bot sau prin aplicarea unui lat pe maxilarul inferior

complica distocia si trebuie evitate.Carligele introduse in orbite usureza manopera.Cand nu se reuseste se va face embriotonia. 'etinerea capului pe stern. -emela face eforturi,membrele sint anga/ate, dar expulzia fatului nu se produce.La exploratia vaginala,se constata ca la desc"iderea anterioara a bazinului se gaseste fruntea,ceafa sau coama fatului .Prognosticul este favorabil la vaca si rezervat la iapa . Tratamentul, se respinge capul in sus si inainte, apoi se anga/eaza capul normal.In timpul anga/arii capului in bazin, se va avea gri/a de inc"iderea botului fatului.

'etinerea capului pe spate este rar intalnita Tratamentu, remedierea se face prin aceleasi manopere obstreticale ca la retinerea capului pe o latura. +istocii produse de membrele anterioare. 0e produc, de cele mai multe ori , ca o consecinta a intarzierii desc"iderii cervixului.-atul este impins spre orificiul uterin al cervixului dar acesta nu permite patrunderea membrelor , care ramin in cavitatea uterina.In alte cazuri, anc"ilozele, retractiile musculare sau lipsa miscarilor de acomodare ale fatului sint cauzele principale ale retinerilor membrelor.

$6

Prezentarea genunc"ilui este intilnita mai frecvent la iapa si la vaca.0imptomele,la inspectie,se observa capul si un membru care apar la orificiul vulval.In cazul ambilor genunc"i, numai capul a/unge la desc"iderea vulvii.Cu toate eforturile femelei,fatul nu mai progreseaza. La exploratia vaginala se constata flexarea membrelor respective. Tratamentul. 0e respinge fatul, pentru a crea spatiul necesar interventiei. 0e prinde cu mina fluierul membrului retinut si se respinge in sus si spre linia mediana. %ina aluneca si prinde copita in palma,anga/and piciorul in bazin.Tractiunea membrelor se face mai uso daca se aplica un lant pe c"isita ,obstreticianu respinge genunc"iul in timp ce un a/utor trage de frang"iuta. Prezentarea spetei . 0imptome. Ca si la celelalte distocii, se constat ca femela face eforturi dar expulzia nu se produce. La exploratia vaginala, se gaseste capul si un membru in vagin.+istocia prezinta importanta numai la iapa si la vaca. Tratamentul. La iapa, se poate incerca extragerea ca atare, cand fatul este mic, iar bazinul destul de larg. 'emedierea prin tractiune fortata determina totusi leziuni si de aceea se aplica un lat pe membrul anga/at si un capastru pe cap. Cu mina se prinde antebratul membrului retinut si se flexeaza, transformand distocia in prezentarea genunc"iului.Aceasta se realizeaza mai usor daca se fixeaza un lat pe antebrat si in timp ce un a/utor trage de frang"iuta, operatorul respinge membrul, in sus pentru a se putea inc"ide articulatia cotului. 0e impinge apoi frang"iuta pe fluier pana la c"isita continuandu!se remedierea.

$$ +aca metodele neinsangeroase nu dau rezultate, se face embriotonia ,sau operatia de cezariana . Incrucisarea membrelor pe ceafa este mai frecventa la iapa, capra si vaca. 0imptome. +urerea este intensa si eforturile puternice de expulzare fac ca botul sa apara intre buzele vulvei. La exploratia vaginala se gasesc membrele incrucisate, indreptate spre peretele superior al vaginului si perineu. Tratamentul. In rand se va calma femela prin anestezie epidurala sau generala. Pana la instalarea anesteziei , femela va fi plimbata pentru a se reduce eforturile de expulzare. 0e fixeaza membrele cu frang"iute, de care doua a/utoare trag in sens opus incrucisarii, in timp ce operatorul respinge capul fatului in /os, in fata pragului pubian.

#.( +istocii in prezentarea posterioara

Prezentarea /aretelui este cea mai frecventa distocie ce se produce la unul sau ambele membre posterioare.-lexarea /aretelui atrage dupa sine flexarea tuturor articulatiilor membrului posterior. 0imptome. In cazul prezentarii unui singur /aret, membrul opus apare intre buzele vulvei. +aca distocia intereseaza ambele membre, cu toate eforturile femelei, la exterior nu apare nimic. La examenul vaginal, se intalneste /aretul retinut cu ongloanele agatate la marginea anterioara a pubisului.

$# Tratamentul . ' ezolvarea distociei este asemanatoare cu cea descrisa la prezentarea genunc"iului. &mbriotonia sau "isterotomia, cand fatul este viu, se recomanda numai daca metoda nesingeroasa nu a rezultat. Prezentarea fesei. &ste caracterizata prin flexarea articulatiei coxofemurale, membrul posterior fiind intins linga corpul fatului. 0imptome. 0e constata ca unul sau ambele membre nu apar la exterior, desi femela face eforturi de fatare. La explorarea vaginala in fata bazinului se gaseste punctul membrului retinut. Tratamentul consta in eptarea membrului retinut, folosindu!se manoperele aplicate la distocia prin prezentarea spetei. Cand fatul este mort, se va face embriotomia de in/umatatire a bazinului. Intinderea incompleta a membrelor. Consta in flexarea partiala a tuturor articulatilor, membrul scurtat. 0e produce cand fatul este mort, sau cand reactivitatea si viabilitatea sant reduse. +istoci se mai poate produce in timpul extractiei fatului, daca se executa tractiuni puternice pe cap iar membrele raman in urma. 0imptome. %embrele apar intre labiile vulvei dar ongloanele sint la aceleasi nivel cu botul. &xploratia vaginala atenta evidentiaza flexarea redusa a articulatiilor si prezenta pe membre si se executa tractiuna alternative. La nevoie se introduce mana sub cot sau /aret si se respinge in sus pentru a desc"ide articulatia.

$( #.) +istocii prin pozitii +intre pozitiile fiecarei prezentari, numai cate una este eutocica,celelalte fiind distocice . Pozitiile eutocice sint pozitia dorso!sacrala in prezentarea anterioara si poziti lombo!sacrala in prezentarea posterioara. Cuaza acestor distocii este incapacitatea fatului de a se acomoda, determinata de contractiile prea slabe sau prea puternice ale uterulu, moartea fatului, excesul de volum etc. 0imptome. La inspectie se observa ca membrele au copitele cu fata palmara sau in /os. In prezentarea posterioara, copitele au fata plantara in /os sau lateral. Tratament. 0e efectueaza rotatia dupa te"nica descrisa la manoperele obstreticale. 'otatiile se executa mai usor daca fatul si caile genitale sint bine lubrefiate. #., +istocii prin asezarea transversala 0in cele mai grave si mai greu de remediat, dar se intainesc rar. &tiologie intarzierea acomodarii fatului si a desc"iderii cervixului, unele monstruozitai. 0imptome. In prezentarea sterno!abdominala, toate membrele aint adunate in vagin. In celelalte prezentari pungile fetale se anga/eaza si se sparg dar fatul ramane in fata desc"iderii anterioare.La exploratia vaginala, se gaseste regiunea corpului fetal caracteristica fiecarei prezentari. Cervixul este incomplet desc"is, iar lic"idele perifetale scurse.

$) Tratamentul. ' emedierea distociilor prin asezarea transversala se face prin versiune, sub anestezie epiturala 7)!, ml procaina $!#89 si dupa introducerea unei cantitati mari de lic"ide lubrefiante 7,!$6 L de apa saponata,embriosol $68 etc9 +e cate ori va fi posibil, se va prefera versiunea posterioara, caci interventia se face mai usor cand se lucreaza numai cu doua membre, in timpu ce la veriunea anterioara se adauga capul. +aca insa extremitatea anterioara a fatului este mai aproape de desc"iderea bazinului, se va face versiunea anterioara.

#.1 +istocii prin exces de volum

+ezvoltarea exagerata a corpului fetal, incat diametrele lui transversale depasesc diametrele desc"iderii anterioare a bazinului, constituie excesul de volum sau partial. &tiologie. &xcesul de volum poate sa fie un caracter de rasa, sau individual, care se transmite dominant la descendenti. Apare frecvent in urma impreunarii unor masculi robusti, de talie mare, cu femele debile, de talie mica, sau prin alimentatia in exces, in timpul celei de!a doua /umatati a gestatiei. 0imptome. -atul este anga/at normal si femela face eforturi dar fatarea este oprita. La examenul vaginal se constata ca dimensiunile capului sint mai mari decat dimensiunile desc"iderii anterioare. Tratament. +istocia se rezolva numai prin fetotomie, daca fatul este mort sau fara valoare economica si cezariana, daca fatul este viu.

$, #.3 +istocii prin anomalii

2idrocefa:ia este acumularea exagerata de lic"id cefalora"idian in cutia craniana, care se mareste mult in volum. La palpatie, craniul este moale si uneori c"iar fluctuant. Anomalia este mai frecventa la manz si vitel. -atarea este blocata de cap. Tratamentul. 0e evacueaza cutia craniana, in zona cea mai accesibila, cu un trocar, embrioton de deget sau bisturiu. +upa ce se scurge lic"idul acumulat, craniul se reduce la volum si fatarea se produce spontan. Anazarea fetala. In aceasta anomalie tesutul con/unctivala al fatului, mai ales subcutanat este infiltrat cu serozitati. 0imptome. -atul este marit in volum, cu proeminente osoase sterse, iar capul si membrele par infundate in corp. La palpatie, fatul este moale ca o perna. Tratamentul. 0e practica incizii longitudinale ale pielii si tesutului con/unctival, cu embriotonul de deget, pentru ca lic"idul de infiltratie sa se scurga si fatul sa se scurga si fatul sa poata fi extras. Ascita fetala se manifesta prin acumularea de lic"id in cavitatea abdominala, in urma tulburarilor circulatorii. Uneori se produce si "idrotorax. 0imptome. -atul, adesea slab dezvoltat, corect anga/at, nu poate depasi desc"iderea anterioara a bazinului. 0e poate spune ca tocami lipsa de semne clinice este simptomul ce mai important. Palparea cu foarte mare atentie a cavitatii abdominale, prin usoare balotari, percepe senzatia de val, data de lic"id ascistic.

$1 Tratamentul. Cu embritonul de deget se face o incizie a cavitatii abdominale, pentru a lasa sa se scurga lic"idul ascitic. &xtragerea fatului, mai ales ca acesta este slab dezvoltat, se face cu usurinta.

&mfizemul fetal este o complicatie frecventa si grava a distociilor. -tul mort se infecteaza cu microbi anaerobi, cu dega/are de gaze, care patrund in tesuturile moi. 0imptome. -atul este destins, cu gazele acumulate sub piele si crapand la palpatie. Parul si ongloanele cad usor, +in uter se scurge o serozitate rosie! bruna murdara, cu miros puternic de putrefactie. Tratamentul consta in practicarea mai multor incizii longitudinale, pentru ca gazele sa se elimine si fatul sa!si micsoreze volumul. -etotomia si "isterotomia pot rezolva situatia. Operatorul va lua masuri de protectie aprope contra infectiei si de sustinere si dezontoxicare a femelei. #.4 +istocii prin monstruozitati

In practica obstreticala au importanta numai anomaliile si monstruozitatile care provoaca distocii. %onstrii se grupeaza in simpli sau unitari si compusi sau dubli. +intrae monstrii simpli cel mai frecvent se intilneste sc"istosoma reflexum. 0c"istozoma reflexum este o monstruozitate unitara caracterizata prin inc"iderea incompleta a cavitatii abdominale si toracice.

$3 *iscerele plutesc in cavitatea amniotica. Coloana vertebrala este incurbata si aproape toate articulatiile sint anc"ilozate. 0imptome. La exploratia vaginala se gseste viscerele, mai ales intestinele, care pot a/unge in vagin, sau la exterior. %onstriicompusi rezulta din unirea a doi fetusi. +upa regiunea in care s!a facut sudura pot fi ! cefalopagi !toracopagi ! cefalo!toracicopagi ! omfalopagi ! isc"iopagi ! iliopagi. %onstrii dubli mai putin individualizati sint monstii cu un singur tren anterior si doua trenuri posterioare. 0izomienii cu doua trenuri anterioare si un singur tren posterioar. Anomaliile monstruoase ale membrelor pot produce si ele distocii, astfel este polipodia, care consta in existenta unor membre suplimentare, ce se pot anga/a in conductul pelvin. Opusul acestei anomalii este apodia in care membrele sint reduse la niste rudimente, care se pot agata la desc"iderea anterioara. Tratamentul obstretical al monstruozitatior si anomaliilor se rezuma la extragerea prin fetotomie si mai rar prin cezariana. Apodianul se remediaza prin metode neinsangeroase.

$4

BIBLIOGRAFE

- A'T2U', ;.2.< =OA>&0, +.&.< P&A'0O=, 2. 7$55$9. 'eproducci?n @ Obstetricia en *eterinaria. 1A &d. &ditorial Interamericana %c ;raB ! 2ill, %adrid. - C&=&0C2, -. 7$51,9. Tratado de obstetricia @ ginecologDa veterinaria. &d. Labor 0.A., Carcelona. - +&'I*AUE, F. -isiopatologDa de la ;estaci?n @ Obstetricia *eterinaria. &ditorial Acribia. Garagoza. $54). - ;'U=&'T, &.< CO*&, 0.< 0TOPI;LIA, A. 7$53$9. ;uDa de obstetricia veterinaria. &d. Universitaria de Cuenos Aires. - ;'U=&'T, &.< &C&'T, F. 7$5569. Obstetricia del Covino. &ditorial 2emisferio 0ur 0.A., Cuenos Aires. - 'OC&'T0, 0.F. 7$5419. *eterinar@ obstetrics and genital diseases. T"eriogenolog@ $4 ()(!(,4. - 0O''ICA0, C.&. 7$5559. 'eproducci?n en los animales peHueIos. &d. IntermJdica.

$5