Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursul de senzori si traductoare trateaza constructia, functionarea si utilizarea sistemelor moderne de masurare cu senzori in domeniul ingineriei mecanice.
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN SENZORICA
Exemplu de comanda automata a unui proces: Conditionarea aerului intr-o incapere. In cazul in care se doreste conditionarea aerului intr-o incapere, trebuie initial masurata temperatura (element bimetalic), se face comparatia intre temperatura dorita si cea masurata, se elaboreaza comanda inspre elementul de conditionare in sensul incalzirii sau racirii aerului. Intr-un proces industrial complex in aceeasi schema de comanda sunt necesare informatii de mai multi senzori.
3. Analiza experimentala
In rezolvarea aplicatiilor de inginerie industriala exista doua metode de analiza generale a unui sistem: teoretica si experimentala. Metoda de analiza teoretica: - Descompunerea in elemente componente - Scrierea ecuatiilor pentru elementele componente - Eliminarea variabilelor (marimilor) intermediare - Determinarea ecuatiei generale
Metoda analizei experimentale Executia unui stand experimental pentru implementarea aplicatiei Construirea sistemului de masurare a marimilor de proces Efectuarea masuratorilor experimentale Determinarea modelului matematic prin identificare experimentala Caracteristicile metodei experimentale: Rezultatele metodei experimentale se refera numai la aplicatia studiata Nu sunt necesare ipoteze simplificatoare, comporatmentul sistemului studiat fiind cel real. Sunt necesare sisteme de masurare performante pentru determinarea marimilor de proces Este necesara existenta unui stand experimental si a facilitatilor de laborator.
CAPITOLUL 2
SEMNALE
Semnal - orice mrime a crei amplitudine sau variaia ei n timp conine informaii despre proces Semnalele fizice trebuie convertite n semnale electrice, tensiune sau curent, pentru a fi compatibile cu sistemul de achizitii de date (DAQ)
Clasificarea semnalelor: semnale analogice - conin informaia n variaia continu a semnalului n timp semnale digitale - au numai dou stri discrete - 1 logic (on) sau 0 logic (off)
2.1. Semnalele analogice de curent continuu - statice sau variaz lent n timp - informaia este coninut n amplitudinea semnalului
Masurarea semnalelor analogice de curent continuu: - Amplitudinea semnalului trebuie msurat precis (rezolutie ridicata) - Nu necesita viteza de masurare ridicata - semnalul variaz ncet.
Exemple de semnale de curent continuu DC - Temperatur - Tensiunii la bornele unei baterii - Nivelul unui lichid intr-un rezervor
2.2. Semnale analogice n domeniul timp - conin informaia util n nivelul semnalului i n variaia acestuia n timp - informaia se gsete n forma undei - pant, dispunerea i forma vrfurilor, etc.
Masurarea semnalelor analogice in domeniul timp: - Amplitudinea semnalului trebuie msurat precis (rezolutie ridicata) - Necesita viteza de masurare ridicata viteza de esantionare trebuie sa fie mai mare de viteza procesului
Exemple de semnale analogice n domeniu timp: - Semnalul provenit dela un electrocardiograf - Semnalul dat de presiunea arteriala - Semnalul video
2.3. Semnale analogice n domeniul frecvenial - conin informaia n modul de variaie a semnalului n timp - informaia este coninut n structura frecvenelor componente
Masurarea semnalelor analogice in domeniul frecvential: - Necesita viteza de masurare ridicata viteza de esantionare trebuie sa fie mai mare de viteza procesului - Necesita facilitati de analiza pentru determinarea frecventelor componente ale semnalului
Example de semnale analogice in domeniu frecvential: - Semnalul provenit de la un senzor de emisie acustica - Semnalul provenit de la un senzor de la un microfon - Semnalul de iesire de la un senzor de vibratie
2.4. Semnale logice On-Off - conin informaia n starea digital a semnalului - instrumentul este un simplu detector de stare
2.5. Semnale de tip tren de impulsuri - constau ntr-o serie de tranziii a strilor - informaia este coninut n: - numrul de apariii a tranziiilor de stare - viteza la care tranziiile apar - timpul dintre dou sau mai multe tranziii
2.6. Un semnal - cinci perspective de msurare - cele cinci clasificri ale semnalelor nu sunt exclusive - un semnal particular poate conine mai multe tipuri de informaie - un semnal poate fi clasificat n mai mult de o categorie i de aceea poate fi msurat n mai multe moduri
Conversia Analog-Digitala
3.1. Caracteristici si performante in regim static a sistemelor de masurare Regimul static a unui sistem de masurare corespunde situatiei in care variabilele principale (masurandul x si semnalul de iesire y) nu variaza in timp.
Liniaritatea caracteristici statice este deosebit de importanta in special in cazul in care semnalul de masura este utilizat intr-un sistem automat de comanda a unui proces, care necesita amplificare constanta pe tot domeniul de masurare. Caracteristica statica liniara
a caracteristica statica liniara pe o portiune (0-70)% din domeniul de masurare, iar apoi prezinta o neliniaritate puternica de tip saturatie b - caracteristica statica neliniara pe intreg domeniul sistemul poate fi utilizat numai in cazul in care abaterea de la liniaritate nu va depasi limitele tolerate.
Caracteristica statica liniara se poate defini: 1. Linia care uneste capetele domeniului de masurare si a intregii scari (fig. a); 2. Linia care uneste capetele caracteristicii obtinute prin calibrare (fig. b);
3. Linia egal distantata de doua paralele care include cel mai bine toate valorile semnalului de iesire (fig. c); 4. Linia care asigura abaterea medie patratica minima relativ la punctele rezultate din calibrare (fig. d).
yi Valori masurate y Valorile ideale de pe linie
Parametri caracteristicii statice Sensibilitatea unui sistem de masurare reprezinta variatia semnalului de iesire atunci cand marimea masurata are o variatie unitara
Pragul de sensibilitate este definita ca fiind cea mai mica variatie a marimii masurate care produce o variatie masurabila a semnalului de iesire. Rezolutia se refera la sistemele de masurare digitale si este definita ca fiind cea mai mica variatie a marimii masurate care produce o variatie de tip a semnalului digital de iesire. Abaterea de la origine este definita ca fiind valoarea semnalului electric de iesire atunci cand marimea masurata are valoarea zero.
Eroarea de hysterezis este definita ca maximul diferentei dintre valorile semnalului de iesire corespunzatoare aceleasi marimi masurate la parcurgerea in sensuri diferite ale domeniului de masurare.
Abaterea relativa de la liniaritate este diferenta maxima intre caracteristica obtinuta prin calibrare si cea ideala definita in % relativ la intreaga scala.
Precizia este definita ca fiind capacitatea sistemului de masurare de a asigura obtinerea de rezultate cat mai apropiate de valoarea reala a marimii masurate. Repetabilitatea calitatea unui sistem de masurare de furniza valori apropiate intre ele la repetarea masurarilor aceluasi masurand. Justetea calitatea unui sistem de a da valori apropiate de valoarea adevarata la repetarea masurarilor
Repetabilitate
Justete
Precizie
Erorile datorate sistemului de masurare: - eroarea de zero constanta de-a lungul intregului domeniu de masurare - eroarea de sensibilitate creste proportional cu marimea masurata
Calibrarea consta in: 1. Se genereaza valori cunoscute ale marimii masurate si se masoara valorile corespunzatoare ale semnalul electrtic de iesire. Generarea acestor valori se face prin intermediul standului experimental. Pentru a cunoaste valoarea reala a marimii masurate folosim instrumentul etalon. Pentru a masura semnalul electric de iesire folosim instrumentul. Se repeta masurarile parcurgand intreg domeniul de masurare. Vor rezulta perechi marime masurata semnal electric. Se reprezinta grafic. Se determina caracteristica statica ideala folosind una din cele patru modalitati de definere. Se determina relatia matematica a caracteristicii statice ideale. Se efectueaza masurari test cu sistemul de masurare calibrat.
2.
3.
4.
3.2. Caracteristici si performante in regim dinamic a sistemelor de masurare Regimul dinamic a unui sistem de masurare corespunde situatiei in care variabilele principale (masurandul x si semnalul de iesire y) variaza in timp. Performantele comportarii dinamice ale unui sistem de masurare: - stabilitatea: capacitatea sistemului de masurare de a reintra in regim static dupa incetarea actiunii unei perturbatii; - rapiditatea: este intervalul de timp in care semnalul de iesire atinge valoarea corespunzatoare marimii intrarii instantanee (timpul in care sistemul reintra in regim static).
Analiza experimentala a comportarii dinamice a.- in domeniu timp; b.- in domeniu frecvential. a. Analiza dinamica in domeniul timp Analiza experimentala in domeniu timp descrie comportarea dinamica a unui sistem prin raspunsul acestuia la un semnal de intrare standard (impuls, treapta, rampa).
Eroarea dinamica
Indici de calitate pentru comportarea dinamica: - precizie: a - eroarea statica - rapiditate: tc - timp de crestere tr - timp de raspuns - stabilitate: A1 - suprareglajul D - gradul de amortizare
Parametri comportarii dinamice Rapiditate tr - timpul de raspuns timpul in care semnalul de iesire ajunge in regim static tc - timpul de crestere - timpul in care semnalul de iesire creste in intervalul (0,1-0,9)ys f - frecventa naturala frecventa oscilatiilor T - perioada oscilatiilor timpul dintre doua oscilatii consecutive
Stabilitate - atenuarea - eroarea dinamica pozitiva corespunzatoare primul maxim a semnalului de iesire. D - gradul de amortizare
b. Analiza dinamica in domeniul frecvential Analiza experimentala in domeniu frecvential descrie comportarea dinamica a unui sistem de masurare prin raspunsul acestuia la o variatie a marimii de intrare de tip sinusoidal. Marime de intrare Semnal de iesire
M - raportul amplitudinilor - atenuare - depinde de frecventa unghiulara - defazajul - depinde de frecventa unghiulara si apare datorita inertiei sistemului
r - frecventa de rezonanta - frecventa corespunzatoare atenuarii maxime t - frecventa de taiere - frecventa la atenuarea este c - frecventa caracteristica: frecventa corespunzatoare unui defazaj
Clasificarea traductorilor de deplasare a. Forma traiectoriei: - liniari - rotativi b. Natura semnalului de iesire:
- analogici - digitali c. Fenomenul fizic utlizat in conversie: - potentiometric (resistiv); - inductiv; - capacitiv; - ultrasonic; - optic; - laser, etc. d. Locul efectuarii masurarii : - masurare directa - masurare indirecta
Modelul matematic a. In cazul alimentarii rotorului cu tensiunea tensiunea indusa in infasurarile rotorice va fi: b. In cazul alimentarii infasurarilor statorice cu tensiuni de forma:
c. In cazul alimentarii infasurarilor statorice cu doua tensiuni de aceeasi frecventa si amplitudine, dar decalate cu 90:
Adaptor electronic de conversie rezolver-digital Adaptorul functioneaza in bucla inchisa iar pozitia unghiulara se determina prin compararea unghiurilor provenite de la traductor () cu cel convertit digital ().
Link-uri\Resolver.pdf
a. Inductosinul rotativ Constructie Inductosinul rotativ este realizat din doua discuri plane, unul mobil, montat solidar pe elementul in miscare (rotorul) si unul fix, asociat sistemului de referinta (statorul).
Infasurarile statorice sunt decalate electric cu 90. Tensiunile induse in infasurarile statorice vor fi:
b. Inductosinul liniar Constructie Inductosinul liniar este format dintr-un ansamblu rigla-cursor pe care sunt imprimate circuitele conductoare, rigla (rotorul) avand o singura infasurare a carei lungime acopera intreg domeniul de masurare, iar cursorul (statorul) doua infasurari decalate electric cu 90.
Modelul matematic In cazul alimentarii rotorului cu tensiunea tensiunea indusa in infasurarile statorice este:
unde x reprezinta deplasarea relativa rigla-cursor. In cazul alimentarii infasurarilor statorice: - modulate in amplitudine unde x0 este pozitia de referinta, tensiunea din rotor va fi: In cazul alimentarii infasurarilor statorice: - modulate in faza tensiunea in rotor va fi:
Adaptorul electronic In sistemele moderne de masurare, care folosesc traductoare analogice de tip inductosin folosesc adaptoare ce au in componenta convertoare A/D, pentru ca informatia utila sa fie compatibila cu tehnica de calcul.
Traductoare incrementale magnetice Constructie Traductoarele magnetice sunt alcatuite dintr-un ansamblu element magnetic disc sau rigla. Elementul magnetic poate fi un magnet permanent sau o bobina cu un miez din material feromagnetic.
Principiul de functionare Traductoarele magnetice se bazeaza pe principiul variatiei reluctantei magnetice in circuitul element magnetic - disc sau rigla. In cazul in care elementul magnetic este un magnet permanent, pozitia incrementala se determina prin numararea alternantelor tensiunii Ue. In cazul in care elementul magnetic este o bobina cu miez feromagnetic se foloseste un montaj electric in punte. In unul din brate este plasat circuitul de excitatie prin al carui intrefier se roteste discul dintat. La o diagonala a puntii se conecteaza o sursa de curent alternativ cu frecventa purtatoare inalta (200 kHz), iar la cealalta diagonala a puntii se culege o tensiune de aceeasi frecventa, modulata in amplitudine cu pozitia discului. Pozitia incrementala va fi proportionala cu amplitudinea tensiunii de iesire Ue.
Link-uri\Magnetic encoder - Pepperl Fuchs.pdf
Principiul de functionare La rotatia discului sau la deplasarea cursorului, fluxul de lumina este sesizat de catre elementul fotosensibil in momentul aparitiei unei fante sau a unei oglinzi. Elementul fotosensibil va genera 1 logic. In cazul in care fluxul de lumina este intrerupt de o zona opaca, elementul fotosensibil comuta in 0 logic. Pozitia incrementala se obtine prin numararea aparitiei impulsurilor si prin inmultirea cu pasul dintre doua fante, respectiv oglinzi. Pentru determinarea sensului de deplasare trebuie procesate semnale electrice provenite de la cel putin doua diode. Siguranta citirii creste cu numarul de diode folosit. Incertitudinea citirii este data de zona de trecere de la o fanta transparenta la o zona opaca. . Un traductor incremental cu rezolutie ridicata foloseste un sistem cu 4 fotodiode si o contragrila plasata intre disc sau rigla si capul de citire pentru marirea preciziei de citire.
Adaptorul electronic de prelucrare a semnalului Adaptorul cuprinde: - doua circuite de conversie a tensiunilor de iesire in impulsuri - doua numaratoare: pozitie unghiulara si rotatii complete
Clasificare traductorilor de viteza in functie de modul de conversie: - Conversie directa utilizand fenomene fizice a caror evolutie este dependenta de viteza (inductia electromagnetica). - Conversia prin prelucrare electronica a semnalului provenit de la un traductor de deplasare.
Adaptorul electronic pentru tahogeneratorul de curent continuu Adaptorul contine un circuit de filtrare, un circuit de atenuare pentru micsorarea amplitudinii tensiunii in domeniul standard si un convertor analog-digital pentru ca datele sa poata fi preluate de catre un calculator.
Domeniul de masurare a tahogeneratorului de curent continuu este 0-10000 rot/min. Sensibilitatea este 5-20 V / 1000 rot/min.
Link-uri\DC Tachogenerator.pdf
Constructie Tahogeneratorul de curent alternativ este alcatuit dintr-un ansamblu rotor (magnet permanent) si un stator cu o insafsurare. Principiul de functionare In stator se induce o tensiune datorate miscarii rotorului (magnetul permanent) in interiorul bobinei. Ampltitudinea tensiunii induse este proportionala cu viteza de rotatie.
Adaptorul electronic pentru procesare tensiunii alternative Adaptorul consta dintr-o punte de redresare cu diode si un circuit de filtrare. La iesire se obtine o tensiune continua proportionala cu tensiunea alternativa la iesirea din traductor.
Domeniul de masurare a tahogeneratorului de curent alternativ este 0-6000 rot/min. Sensibilitatea este 1 V / 100 rot/min.
Link-uri\AC Tachogenerator.pdf
Adaptorul electronic Adaptorul contine un circuit de tip trigger care converteste semnalul sinusoidal de la traductorul magnetic intr-un semnal de tip impuls sau dreptunghiular. Acest semnal este transformat intr-un semnal TTL compatibil cu calculatorul.
5.3.2. Traductoare de viteza cu elemente fotoelectrice Sunt traductoare incrementale de pozitie, care furnizeaza la iesire un tren de impulsuri electrice avand frecventa proportionala cu viteza.
Constructie Sursa de lumina este o dioda cu radiatii infrarosii, iar receptorul un fotoelement cu sensibilitate ridicata. Are loc o amplificare a semnalului, numararea impulsurilor, viteza elemetului mobil fiind masurata prin intermediul frecven]ei acestor impulsuri.
Temperatura constituie o marime de proces cu implicatii importante in domeniu industrial. Controlul si monitorizarea temperaturii determina in multe situatii calitatea procesului sau produsului urmarit. Temperatura face parte din categoria acelor marimi fizice care nu pot fi masurate in mod direct. De aceea, pentru masurarea temperaturii este necesara convertirea acesteia intr-o marime fizica direct masurabila. Clasificarea senzorilor de temperatura d.pd.v. al contactului cu mediul al carui temperatura se masoara: 1. Senzori de temperatura cu contact direct 2. Senzori de temperatura cu radiatie
Fe
Ni
Pt
-100 500
100
T C
Adaptorul electronic pentru termorezistente este o punte Wheatstone. Tip conexiune: - 2 fire - 3 fire (figura) - 4 fire R
R- rezistenta senzorului; R - rezistenta de precizie; RL1, RL2, RL3- rezistentele conductorilor de legatura.
6.1.2 Termistoare
Constructie: Termistoarele sunt senzori termorezistivi din materiale semiconductoare. Domeniu de masurare: -70250 C cu conditia liniarizarii caracteristicii statice. Principiul de functionare: - variatia rezistentei electrice a materialelor semiconductoare Avantajele termistoarelor: - Rezistenta electrica suficient de mare astfel incat influenta conductorilor de legatura chiar si la distante mari este neglijabila; - Dimensiuni mici; - Timp de masurare foarte scurt. Termistoarele utilizate in tehnica masurarii se realizeaza din oxizi metalici (Fe2O3, Fe3O4, Ni O, Cu2O, Si2O,Mn2O3).
Modelul matematic: RT []
T [C]
Instrument de masurare
Re
R2
Iout RT
R R T
R
1
R3
R R
Adaptoare digitale pentru termistoare Utilizeaza oscilatoare RC care convertesc marimea de iesire (proprotionala cu temperatura) intr-o frecventa.
C1 Re RT RS RP
+ -
R1 Frecventmetru digital
C2
6.1.3 Termocuple
Constructie: Termocuplele sunt senzori generatori constituiti din asocierea a doua metale diferite care transforma variatia de temperatura in variatie de tensiune termoelectromotoare (ttem).
T0
Materiale: Fe Constantan (Fe - CuNi) Cromel Alumel ( NiMnAlSi Platina Rodiu Platina (PtRh - Pt) NiCr Ni Model matematic:
T T0 ET
ET
Tmin
Tmax T[C]
IM
T0 Termocuplu
Rezistenta de compensare
Contructie:
3 Termocuplu
mV
1 Corpul a carui temperatura se masoara 2 Lentila 3 Traductor de radiatie termica Radiatia termica a corpului 1 este concentrata de lentila 2 pe traductorul de radiatie termica 3, format dintr-o placuta captoare pe care este fixat punctul caldal unui termocuplu. Radiatia termica produce o tensiune termoelectro motoare care poate fi masurata.
Domeniu de masurare: 800 2000 C Precizie: 1% pe tot domeniul de masurare Avantaje: - Elementul activ de masurare nu este in contact direct cu corpul a carui temperatura se masoara, incalzindu-se intr-o masura redusa; - permite masurarea temperaturilor inalte (>1600C).
Cea mai utilizata metoda de determinare a fortele si momentelor este convertirea unei deformatii intr-un semnal electric. Metoda are la baza efectul tensorezistiv. Prin alungirea sau comprimarea unui conductor supus unei deformari va apare o variatie a rezistentei electrice a conductorului. 7.1. Traductoare tensorezistive (marci tensometrice) Un conductor cu sectiunea A, lungimea l si rezistivitatea , variatia rezistentei acestuia in functie de alungirea l, este:
unde - este coeficientul lui Poisson (raportul dintre contractia transversala si alungire)
In final:
unde: km - factor de marca. - depinde de natura materialului si de tehnologia de fabricatie a marcii tensometrice; - reprezinta sensibilitatea traductorului.
Materialele din care sunt facute filamentele trebuie sa indeplineasca conditiile: The material of the filament must satisfy the following requirements: - km, factorul de marca sa fie cat mai mare; - Variatia rezistivitatii conductorului cu temperatura cat mai mica; - Coeficientul de dilatare aproximativ egal cel al piesei pe care marca tensometrica se monteaza; - Limita de elasticitate cai mai ridicata; - Histerezis redus.
Domeniul de temperatura in care se poate utiliza marca tensometrica este determinat de materialul din care este facut suportul: - hartie: -7070 0C; - rasina epoxidica: -1801200C.
Constructie Tehnologia de fabricatie este similara cu cea utilizata la realizarea circuitelor imprimate. Materialele cele mai utilizate in constructia foliei metalice subtiri sunt aliajele constantan si nichel-crom.
c. Marci tensometrice cu depuneri metalice Constructie: Sunt aplicate direct pe suprafata obiectului supus masurarii. Initial suprafta este acoperita cu un material izolator. Au dimensiuni reduse si pot lucra la temperaturi inalte (12000C). d. Marci tensometrice semiconductoare Constructie Lucreaza pe baza efectului piezorezistiv al semiconductoarelor. Factorul de marca este mare (50200). Dezavantajul lor consta in neliniaritati si compensarea erorilor cauzate de temperatura este dificila. Link-uri\Strain gauges.pdf
a. Puntea tensometrica Traductorii tensorezistivi se conecteaza in punte conform aranjamentului: a) Sfert de punte b) Semi punte c) Punte completa Rezistentele variabile din aranjament reprezinta marcile tensometrice. Rezistentele constante sunt rezistentele de calibrare ale aparatului de masura.
R1 UOUT R2 R1 UOUT R2 R1 R3 R3 R4 UIN R4 UIN
R4 UOUT UIN R3
R2
Puntea completa este recomandata datorita urmatoarelor avantaje: -Evitarea influentei unor fenomene cum ar fi temperatura, tensiunea transversala - Sensibilitate ridicata a masurarii - Dependenta de rezistentele calibrate este evitata. Conditia de echilibru a puntii In cazul puntii complete se poate scrie:
Deoarece
Stiind ca:
R1 R3 R2
R4
R P UIN
UOUT
Convertor U/I
Semnal unificat
Sursa tensiune
R1
R4 R3
Preamplificator
R2
Semnal unificat
Convertor U/I
Uf
Filtru trece-jos
Alungirea Compresiunea
Incovoierea
Torsiunea
unde
Fenomene utilizate in constructia senzorilor de presiune: piesoresistiv tensoresistiv (marci tensometrice) inductiv capacitiv
b) Membrana gofrata
Genereaza deplasari mari fara deformatii permanente; Caracteristica statica aproape liniara si mai stabila; Pot fi utilizate in perechi de doua membrane formand o capsula. Materialul utlizat este bronzul de beriliu (caracteristica stabila si histeresis mic)
B) Tubul ondulat Materiale utlizate in constructia tuburilor ondulate: - presiuni joase: bronz de beriliu - presiuni ridicate: otel In general se utilizeaza pentru presiuni joase unde este necesara o sensibilitate ridicata. C) Tubul Bourdon Tuburile sunt in forma de arc, cu unghiul la centru 250. Sub actiunea presiunii capatul liber al tubului se deplaseaza in sensul indreptarii tubului. Sunt utilizati in constructia manometrelor cu ac indicator si mai putin in senzorica.
Elemente de conversie asociate Convertesc deformatiile mecanice ale elementelor elastice in variatii ale unor marimii electrice. A) De tip inductiv: - deplasarea elementului elastic modifica inductanta unei bobine.
B) De tip capacitiv Convertesc deformatia unui element elastic intr-o variatie de capacitate. Constructie: Traductorul este alcatuit din 2 camere de masurare separate de o membrana elastica. Cele 2 camere sunt umplute cu un fluid dielectric (ulei siliconic) care joaca rolul de mediu de trasmitere a presiunii. Presiunea este aplicata pe partile laterale ale celor 2 camere de masurare.
Capacitor plates Elastic membrane Isolating support (glass) Interspaces filled with silicone oil
C) De tip tensoresistiv Deformatia produsa de presiune este transformata intr-un semnal electric prin intermediul marcilor tensometrice. Acestea sunt aplicate pe o membrana elastica in diverse aranjamente.
8.1.2 Traductoare piezoelectrice de presiune Principiul de functionare Fenomenul piezoelectric consta in aparitia polarizarii electrice pe suprafata unui cristal cand o forta F actioneaza asupra suprafetei. Polarizarea este proportionala cu forta aplicata si cu orientarea acesteia in raport cu axele cristalului. Materiale utilizate: cristale de quartz si titan-bariu
8.2.1. Traductoare de debit de tip turbina Principiu de functionare Convertesc viteza de deplasare a fluidului (debitul) printr-o teava in viteza unghiulara a unei turbine tangentiale sau axiale. Viteza de rotatie a turbinei este convertita in frecventa impulsurilor care vin de la un senzor inductiv de proximitate.
8.2.2. Traductoare de debit cu roti dintate Traductorul este alcatuit din 2 roti dintate in angrenare actionate de fluidul a carui debit se masoara. Viteza de rotatie a rotilor dintate este proportionala cu debitul.
In corpul traductorului este amplasat un traductor inductiv de proximitate care numara frecventa aparitiei dintilor.
Instrumentatia virtuala
Instrumentul virtual este combinatia dintre un calculator si un echipament de achizitii de date si comanda. Avantajele instrumentatiei virtuale: - Echipamentele folosite sunt de uz general - Se pot construi sisteme de masurare si automatizari care raspunda exact cerintelor specifice (user defined) in locul instrumentelor traditionale cu functii fixe limitate definite de producator (vendor defined) - Functia instrumentului este definita de aplicatia software
Conversia marimilor de proces in semnale care contin informaria de masurare este realizata de senzori. Achizitia converteste semnalul intr-un format compatibil cu unitatea de procesare (PC). Analiza consta in extragerea si procesarea informatiei de masurare. Informatia de masurare este convertita in data. Prezentarea este inregistrarea datelor in formate diferite (reprezentare grafica, fisiere in diferite formate).
Exemplu: un circuit counter/timer configurat pentru numrarea apariiei unor evenimente Trenul de impulsuri este conectat la intrarea SURS. Semnalul de tip POART se utlizeaza pentru pornirea i oprirea numrrii. In momentul n care registrul de numrare este plin apare un semnal la IEIRE.