Sunteți pe pagina 1din 128

SENZORI SI ACHIZITII DE DATE CURS

Cursul de senzori si traductoare trateaza constructia, functionarea si utilizarea sistemelor moderne de masurare cu senzori in domeniul ingineriei mecanice.

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE IN SENZORICA

Notiunile de senzori si traductori


Traductorul reprezinta unitatea elementara de conversie a unei marimi fizice intr-o marime care poate fi evaluata electric. Senzorul reprezinta un echipament alcatuit din unul sau mai multi traductori capabil sa converteasca o marime fizica intr-o marime electrica care poate fi utilizata fara nici o procesare intr-un sistem de comanda automata.

Aplicatii ale senzorilor


Senzorii sunt prezenti in aproape toate activitatile umane, incepand cu bunurile de larg consum pana la procesele industriale complexe. In tehnica exista trei domenii principale de aplicatii ale senzorilor: Monitorizarea proceselor industriale Comanda automata a proceselor Analiza experimentala

1. Monitorizarea proceselor industriale


Multe dintre aplicatiile de masurare au in principal unctii de monitorizare. Monitorizarea reprezinta vizulizarea marimilor de proces. In aplicatiile casnice instrumentele de masurare a consumului de apa, gaz, enerogie electrica, etc au functii de monitorizare. Aceste instrumente indica consumurile, iar prin citirea lor nu se intervine asupra starii sistemului. Determinarea consumurilor se face numai pentru calculul costurilor pe care utilizatorul trebuie sa le plateasca catre furnizori.

2. Comanda proceselor industriale


Un domeniu deosebit de important de utilizare a sistemelor de masurare cu senzori sunt in cadrul automatizarii sistemelor de comanda a proceselor industriale. Schema functionala a unui sistem de comanda automata a unui proces este prezentat in figura 1. Pentru a controla valoarea unui marimi de proces, mai intai trebuie masurata. Astfel apare necesitatea utilizarii unei bucle de reactie, care introduce valoarea momentana a marimii de proces in schema de comanda.

Exemplu de comanda automata a unui proces: Conditionarea aerului intr-o incapere. In cazul in care se doreste conditionarea aerului intr-o incapere, trebuie initial masurata temperatura (element bimetalic), se face comparatia intre temperatura dorita si cea masurata, se elaboreaza comanda inspre elementul de conditionare in sensul incalzirii sau racirii aerului. Intr-un proces industrial complex in aceeasi schema de comanda sunt necesare informatii de mai multi senzori.

3. Analiza experimentala
In rezolvarea aplicatiilor de inginerie industriala exista doua metode de analiza generale a unui sistem: teoretica si experimentala. Metoda de analiza teoretica: - Descompunerea in elemente componente - Scrierea ecuatiilor pentru elementele componente - Eliminarea variabilelor (marimilor) intermediare - Determinarea ecuatiei generale

Caracteristicile metodei de analiza teoretice:


Rezultatele modelarii teoretice sunt mai generale decat aplicatia studiata Necesita ipoteze simplificatoare, ceea ce conduce la un model simplificat. In acest caz comportarea modelului teoretic este diferita de a celui real. In unele cazuri se ajunge la un model matematic complicat. In trecut acesta a fost una din cauzele pentru care unele cercetari au fost oprite, insa azi datorita sistemelor de calcul performante aceste probleme au fost rezolvate. Necesita numai resurse de birou hartie, creion, calculatoare, software, etc. Facilitati de laborator nu sunt necesare

Metoda analizei experimentale Executia unui stand experimental pentru implementarea aplicatiei Construirea sistemului de masurare a marimilor de proces Efectuarea masuratorilor experimentale Determinarea modelului matematic prin identificare experimentala Caracteristicile metodei experimentale: Rezultatele metodei experimentale se refera numai la aplicatia studiata Nu sunt necesare ipoteze simplificatoare, comporatmentul sistemului studiat fiind cel real. Sunt necesare sisteme de masurare performante pentru determinarea marimilor de proces Este necesara existenta unui stand experimental si a facilitatilor de laborator.

CAPITOLUL 2

SEMNALE

Semnal - orice mrime a crei amplitudine sau variaia ei n timp conine informaii despre proces Semnalele fizice trebuie convertite n semnale electrice, tensiune sau curent, pentru a fi compatibile cu sistemul de achizitii de date (DAQ)

Clasificarea semnalelor: semnale analogice - conin informaia n variaia continu a semnalului n timp semnale digitale - au numai dou stri discrete - 1 logic (on) sau 0 logic (off)

2.1. Semnalele analogice de curent continuu - statice sau variaz lent n timp - informaia este coninut n amplitudinea semnalului

Masurarea semnalelor analogice de curent continuu: - Amplitudinea semnalului trebuie msurat precis (rezolutie ridicata) - Nu necesita viteza de masurare ridicata - semnalul variaz ncet.

Exemple de semnale de curent continuu DC - Temperatur - Tensiunii la bornele unei baterii - Nivelul unui lichid intr-un rezervor

2.2. Semnale analogice n domeniul timp - conin informaia util n nivelul semnalului i n variaia acestuia n timp - informaia se gsete n forma undei - pant, dispunerea i forma vrfurilor, etc.

Masurarea semnalelor analogice in domeniul timp: - Amplitudinea semnalului trebuie msurat precis (rezolutie ridicata) - Necesita viteza de masurare ridicata viteza de esantionare trebuie sa fie mai mare de viteza procesului

Exemple de semnale analogice n domeniu timp: - Semnalul provenit dela un electrocardiograf - Semnalul dat de presiunea arteriala - Semnalul video

2.3. Semnale analogice n domeniul frecvenial - conin informaia n modul de variaie a semnalului n timp - informaia este coninut n structura frecvenelor componente

Masurarea semnalelor analogice in domeniul frecvential: - Necesita viteza de masurare ridicata viteza de esantionare trebuie sa fie mai mare de viteza procesului - Necesita facilitati de analiza pentru determinarea frecventelor componente ale semnalului

Example de semnale analogice in domeniu frecvential: - Semnalul provenit de la un senzor de emisie acustica - Semnalul provenit de la un senzor de la un microfon - Semnalul de iesire de la un senzor de vibratie

2.4. Semnale logice On-Off - conin informaia n starea digital a semnalului - instrumentul este un simplu detector de stare

2.5. Semnale de tip tren de impulsuri - constau ntr-o serie de tranziii a strilor - informaia este coninut n: - numrul de apariii a tranziiilor de stare - viteza la care tranziiile apar - timpul dintre dou sau mai multe tranziii

2.6. Un semnal - cinci perspective de msurare - cele cinci clasificri ale semnalelor nu sunt exclusive - un semnal particular poate conine mai multe tipuri de informaie - un semnal poate fi clasificat n mai mult de o categorie i de aceea poate fi msurat n mai multe moduri

Conversia Analog-Digitala

a - 1 bit, b - 2 biti, c - 3 biti.

DM - domeniul de masurare n - numarul de biti pe care se face conversia A/D

CAPITOLUL 3 CARACTERISTICI SI PERFORMANTE ALE SISTEMELOR DE MASURARE CU SENZORI

3.1. Caracteristici si performante in regim static a sistemelor de masurare Regimul static a unui sistem de masurare corespunde situatiei in care variabilele principale (masurandul x si semnalul de iesire y) nu variaza in timp.

Caracteristica statica de transfer


Caracteristica statica de transfer sau caracteristica statica a unui sistem de masurare reprezinta dependenta functionala intre semnalul de iesire y si marimea masurata x in cazul unui regim de echilibru static.

Liniaritatea caracteristici statice este deosebit de importanta in special in cazul in care semnalul de masura este utilizat intr-un sistem automat de comanda a unui proces, care necesita amplificare constanta pe tot domeniul de masurare. Caracteristica statica liniara

Domeniu de masurare Intreaga scala

a caracteristica statica liniara pe o portiune (0-70)% din domeniul de masurare, iar apoi prezinta o neliniaritate puternica de tip saturatie b - caracteristica statica neliniara pe intreg domeniul sistemul poate fi utilizat numai in cazul in care abaterea de la liniaritate nu va depasi limitele tolerate.

Caracteristica statica liniara se poate defini: 1. Linia care uneste capetele domeniului de masurare si a intregii scari (fig. a); 2. Linia care uneste capetele caracteristicii obtinute prin calibrare (fig. b);

3. Linia egal distantata de doua paralele care include cel mai bine toate valorile semnalului de iesire (fig. c); 4. Linia care asigura abaterea medie patratica minima relativ la punctele rezultate din calibrare (fig. d).
yi Valori masurate y Valorile ideale de pe linie

Parametri caracteristicii statice Sensibilitatea unui sistem de masurare reprezinta variatia semnalului de iesire atunci cand marimea masurata are o variatie unitara

Pragul de sensibilitate este definita ca fiind cea mai mica variatie a marimii masurate care produce o variatie masurabila a semnalului de iesire. Rezolutia se refera la sistemele de masurare digitale si este definita ca fiind cea mai mica variatie a marimii masurate care produce o variatie de tip a semnalului digital de iesire. Abaterea de la origine este definita ca fiind valoarea semnalului electric de iesire atunci cand marimea masurata are valoarea zero.

Eroarea de hysterezis este definita ca maximul diferentei dintre valorile semnalului de iesire corespunzatoare aceleasi marimi masurate la parcurgerea in sensuri diferite ale domeniului de masurare.

Abaterea relativa de la liniaritate este diferenta maxima intre caracteristica obtinuta prin calibrare si cea ideala definita in % relativ la intreaga scala.

Precizia este definita ca fiind capacitatea sistemului de masurare de a asigura obtinerea de rezultate cat mai apropiate de valoarea reala a marimii masurate. Repetabilitatea calitatea unui sistem de masurare de furniza valori apropiate intre ele la repetarea masurarilor aceluasi masurand. Justetea calitatea unui sistem de a da valori apropiate de valoarea adevarata la repetarea masurarilor

Repetabilitate

Justete

Precizie

Erorile datorate sistemului de masurare: - eroarea de zero constanta de-a lungul intregului domeniu de masurare - eroarea de sensibilitate creste proportional cu marimea masurata

Calibrarea unui sistem de masurare


Inainte de calibrare trebuie sa stim: Ce marime fizica masuram Domeniul de masurare a marimii fizice Intreaga scala a semnalului de iesire Inainte de a incepe calibrarea trebuie sa avem: 1. Un stand experimental prin care sa putem genera valori cunoscute ale marimii fizice masurate 2. Un intsrument de masura etalon a marimii fizice masurate. Precizia instrumetului etalon trebuie sa fie mai mare decat precizia preconizata pentru sistemul de masurare. 3. Un instrument pentru masurarea semnalului electric de iesire

Calibrarea consta in: 1. Se genereaza valori cunoscute ale marimii masurate si se masoara valorile corespunzatoare ale semnalul electrtic de iesire. Generarea acestor valori se face prin intermediul standului experimental. Pentru a cunoaste valoarea reala a marimii masurate folosim instrumentul etalon. Pentru a masura semnalul electric de iesire folosim instrumentul. Se repeta masurarile parcurgand intreg domeniul de masurare. Vor rezulta perechi marime masurata semnal electric. Se reprezinta grafic. Se determina caracteristica statica ideala folosind una din cele patru modalitati de definere. Se determina relatia matematica a caracteristicii statice ideale. Se efectueaza masurari test cu sistemul de masurare calibrat.

2.

3.

4.

3.2. Caracteristici si performante in regim dinamic a sistemelor de masurare Regimul dinamic a unui sistem de masurare corespunde situatiei in care variabilele principale (masurandul x si semnalul de iesire y) variaza in timp. Performantele comportarii dinamice ale unui sistem de masurare: - stabilitatea: capacitatea sistemului de masurare de a reintra in regim static dupa incetarea actiunii unei perturbatii; - rapiditatea: este intervalul de timp in care semnalul de iesire atinge valoarea corespunzatoare marimii intrarii instantanee (timpul in care sistemul reintra in regim static).

Analiza experimentala a comportarii dinamice a.- in domeniu timp; b.- in domeniu frecvential. a. Analiza dinamica in domeniul timp Analiza experimentala in domeniu timp descrie comportarea dinamica a unui sistem prin raspunsul acestuia la un semnal de intrare standard (impuls, treapta, rampa).

Eroarea dinamica

ys - valoarea stationara e =25% ys =0,01% ys pentru sisteme cu constrangeri speciale

Indici de calitate pentru comportarea dinamica: - precizie: a - eroarea statica - rapiditate: tc - timp de crestere tr - timp de raspuns - stabilitate: A1 - suprareglajul D - gradul de amortizare

Parametri comportarii dinamice Rapiditate tr - timpul de raspuns timpul in care semnalul de iesire ajunge in regim static tc - timpul de crestere - timpul in care semnalul de iesire creste in intervalul (0,1-0,9)ys f - frecventa naturala frecventa oscilatiilor T - perioada oscilatiilor timpul dintre doua oscilatii consecutive

Stabilitate - atenuarea - eroarea dinamica pozitiva corespunzatoare primul maxim a semnalului de iesire. D - gradul de amortizare

b. Analiza dinamica in domeniul frecvential Analiza experimentala in domeniu frecvential descrie comportarea dinamica a unui sistem de masurare prin raspunsul acestuia la o variatie a marimii de intrare de tip sinusoidal. Marime de intrare Semnal de iesire

M - raportul amplitudinilor - atenuare - depinde de frecventa unghiulara - defazajul - depinde de frecventa unghiulara si apare datorita inertiei sistemului

r - frecventa de rezonanta - frecventa corespunzatoare atenuarii maxime t - frecventa de taiere - frecventa la atenuarea este c - frecventa caracteristica: frecventa corespunzatoare unui defazaj

Capitolul 4 TRADUCTOARE PENTRU MASURAREA POZITIEI SI DEPLASARII

4.1. Notiuni de baza privind masurarea pozitiei unghiulare si liniare


Deplasarea este marimea care caracterizeaza schimbarea pozitiei unui obiect sau a punctului sau caracteristic relativ la un sistem de referinta. Pozitia este marimea atribuita unui corp sau punctului sau caracteristic, care il localizeaza in raport cu un sistem de referinta. Proximitatea este proprietatea unui corp de a fi in imediata apropiere fata de o pozitie data.

Clasificarea traductorilor de deplasare a. Forma traiectoriei: - liniari - rotativi b. Natura semnalului de iesire:

- analogici - digitali c. Fenomenul fizic utlizat in conversie: - potentiometric (resistiv); - inductiv; - capacitiv; - ultrasonic; - optic; - laser, etc. d. Locul efectuarii masurarii : - masurare directa - masurare indirecta

4.2. Sisteme de masurare analogica a pozitiei si deplasarii


Sistemele de masurare analogica au ca suport pentru informatie o marime de natura analogica, tensiune sau curent.

4.2.1. Traductoare potentiometrice


Potentiometrul, cel mai simplu traductor analogic de pozitie, transforma o deplasare liniara sau unghiulara intr-o tensiune Constructie Potentiometrul este alcatuit dintr-un ansamblu rigla cursor, care se deplaseaza relativ una fata de celalalt. Principiul de functionare Potentiometrul functioneaza pe principiul divizorului de tensiune. In functie de tensiunea de alimentare: - Traductor potentiometric unipolar - tensiunea variaza intre zero si maxim - Traductor potentiometric bipolar - tensiunea variaza de la o tensiune negativa spre una pozitiva trecand prin zero

Modelul matematic - caracteristica statica de transfer:

Link-uri\Potentiometer.pdf Link-uri\Potentiometer electronic adapter.pdf

4.2.2. Traductorul de tip rezolver


Rezolverul este un traductor analogic de pozitie rotativ. Constructie: Rezolverul este alcatuit dintr-an ansamblu stator rotor, cu doua infasurari statorice si una rotorica, decalate electric cu 90. Principiu de functionare: Variatia inductivitatii intre infasurarile statorice si cea rotorica, in timp ce ele se deplaseaza relativ unele fata de cealalta.

Modelul matematic a. In cazul alimentarii rotorului cu tensiunea tensiunea indusa in infasurarile rotorice va fi: b. In cazul alimentarii infasurarilor statorice cu tensiuni de forma:

unde este pozitia de referinta, in rotor se induce tensiunea:

c. In cazul alimentarii infasurarilor statorice cu doua tensiuni de aceeasi frecventa si amplitudine, dar decalate cu 90:

tensiunea indusa in rotor va fi de forma:

Adaptor electronic de conversie rezolver-digital Adaptorul functioneaza in bucla inchisa iar pozitia unghiulara se determina prin compararea unghiurilor provenite de la traductor () cu cel convertit digital ().

Link-uri\Resolver.pdf

4.2.3. Traductoare de tip inductosin


Inductosinul este un traductor analogic pentru masurarea pozitiei unghiulare si liniare. Constructie Inductosinul se compune din circuite conductoare, imprimate pe doua elemente plate din otel sau materiale nemetalice, separate de un interstitiu de aer. Principiul de functionare Variatia inductivitatii intre cele doua circuite conductoare, in timp ce ele se deplaseaza relativ unul fata de altul. Clasificare -Inductosin rotativ -Inductosin liniar

a. Inductosinul rotativ Constructie Inductosinul rotativ este realizat din doua discuri plane, unul mobil, montat solidar pe elementul in miscare (rotorul) si unul fix, asociat sistemului de referinta (statorul).

Modelul matematic Rotorul se alimenteaza cu tensiunea:

Infasurarile statorice sunt decalate electric cu 90. Tensiunile induse in infasurarile statorice vor fi:

unde N - numarul de poli ai rotorului


- unghiul de rotatie relativ dintre rotor si stator.

b. Inductosinul liniar Constructie Inductosinul liniar este format dintr-un ansamblu rigla-cursor pe care sunt imprimate circuitele conductoare, rigla (rotorul) avand o singura infasurare a carei lungime acopera intreg domeniul de masurare, iar cursorul (statorul) doua infasurari decalate electric cu 90.

Modelul matematic In cazul alimentarii rotorului cu tensiunea tensiunea indusa in infasurarile statorice este:

unde x reprezinta deplasarea relativa rigla-cursor. In cazul alimentarii infasurarilor statorice: - modulate in amplitudine unde x0 este pozitia de referinta, tensiunea din rotor va fi: In cazul alimentarii infasurarilor statorice: - modulate in faza tensiunea in rotor va fi:

Adaptorul electronic In sistemele moderne de masurare, care folosesc traductoare analogice de tip inductosin folosesc adaptoare ce au in componenta convertoare A/D, pentru ca informatia utila sa fie compatibila cu tehnica de calcul.

Link-uri\Inductosyn - Farrand Controls Brochure.pdf Link-uri\Inductosyn Analog to Digital Converter.pdf

4.3. Sisteme de masurare digitale a pozitiei si deplasarii


Sistemele de masurare digitale furnizeaza la iesire semnale de tip tren de impulsuri. Trenurile de impulsuri sunt generate pe principii magnetice, optice sau electrice.

4.3.1. Traductoare incrementale


Traductoarele incrementale se bazeaza pe principiul masurarii pozitiei intre doua puncte prin numararea unor diviziuni (incremente) de pe o rigla sau un disc. Distanta de masurat se obtine inmultind numarul de incremente cu valoarea acestuia.

Traductoare incrementale magnetice Constructie Traductoarele magnetice sunt alcatuite dintr-un ansamblu element magnetic disc sau rigla. Elementul magnetic poate fi un magnet permanent sau o bobina cu un miez din material feromagnetic.

Principiul de functionare Traductoarele magnetice se bazeaza pe principiul variatiei reluctantei magnetice in circuitul element magnetic - disc sau rigla. In cazul in care elementul magnetic este un magnet permanent, pozitia incrementala se determina prin numararea alternantelor tensiunii Ue. In cazul in care elementul magnetic este o bobina cu miez feromagnetic se foloseste un montaj electric in punte. In unul din brate este plasat circuitul de excitatie prin al carui intrefier se roteste discul dintat. La o diagonala a puntii se conecteaza o sursa de curent alternativ cu frecventa purtatoare inalta (200 kHz), iar la cealalta diagonala a puntii se culege o tensiune de aceeasi frecventa, modulata in amplitudine cu pozitia discului. Pozitia incrementala va fi proportionala cu amplitudinea tensiunii de iesire Ue.
Link-uri\Magnetic encoder - Pepperl Fuchs.pdf

Traductoare incrementale optice


Constructie Traductoarele optice sunt alcatuite din: - sursa de lumina - o rigla sau un disc, avand un numar egal de fante si zone opace - un cap de citire cu un numar de elemente fotosensibile (fotorezistente, fotodiode, fototranzistori). Citirea se poate face prin transparenta sau reflexie.

Principiul de functionare La rotatia discului sau la deplasarea cursorului, fluxul de lumina este sesizat de catre elementul fotosensibil in momentul aparitiei unei fante sau a unei oglinzi. Elementul fotosensibil va genera 1 logic. In cazul in care fluxul de lumina este intrerupt de o zona opaca, elementul fotosensibil comuta in 0 logic. Pozitia incrementala se obtine prin numararea aparitiei impulsurilor si prin inmultirea cu pasul dintre doua fante, respectiv oglinzi. Pentru determinarea sensului de deplasare trebuie procesate semnale electrice provenite de la cel putin doua diode. Siguranta citirii creste cu numarul de diode folosit. Incertitudinea citirii este data de zona de trecere de la o fanta transparenta la o zona opaca. . Un traductor incremental cu rezolutie ridicata foloseste un sistem cu 4 fotodiode si o contragrila plasata intre disc sau rigla si capul de citire pentru marirea preciziei de citire.

Adaptorul electronic de prelucrare a semnalului Adaptorul cuprinde: - doua circuite de conversie a tensiunilor de iesire in impulsuri - doua numaratoare: pozitie unghiulara si rotatii complete

Link-uri\Optical Encoder Omron.pdf

4.3.2. Traductoare absolute


Traductoarele absolute cele mai folosite sunt cele optice, principiul lor constructiv fiind acelasi cu a celor incrementale, cu diferenta ca rigla sau discul au o structura de numere codificate, realizate sub forma unor piste corespunzatoare ordinelor binare.

Link-uri\Absolute encoder - Heidenhain.pdf

Capitolul 5 TRADUCTOARE PENTRU MASURAREA VITEZEI

5.1. Notiuni de baza privind masurarea vitezei


Traductoarele de viteza transforma viteza liniara sau unghiulara intrun semnal electric adecvat echipamentelor de comanda sau achizitie de date. In aplicatiile obisnuite (masini-unelte cu comanda numerica, roboti industriali) controlul vitezei nu se face cu o precizie deosebita, ca si in cazul masurarii pozitiei, urmarindu-se simplificarea solutiei constructive.

Clasificare traductorilor de viteza in functie de modul de conversie: - Conversie directa utilizand fenomene fizice a caror evolutie este dependenta de viteza (inductia electromagnetica). - Conversia prin prelucrare electronica a semnalului provenit de la un traductor de deplasare.

5.2. Traductoare cu conversie directa


Traductoarele cu conversie directa se bazeaza, in general, pe fenomenul inductiei electromagnetice, tensiunea indusa fiind proportionala cu viteza de deplasare. In spirele unei bobine aflata in miscare fata de un magnet permanent ia nastere o tensiune de forma:

B - densitatea fluxului magnetic L - lungimea bobinajului v - viteza relativa k - constanta de proportionalitate.

5.2.1. Traductoare pentru masurarea vitezelor liniare


Constructie Traductorul pentru masurarea vitezelor liniare este alcatuit dintr-o bobina in care circula un miez din magnet permanent. In general traductorul se foloseste pe distante scurte, unde iesirea este liniar dependenta de viteza, pe distante lungi intervin dificultati constructive.

Link-uri\Magnetic linear speed sensor.pdf

5.2.2. Traductoare pentru masurarea vitezei unghiulare


Masurarea directa a vitezei unghiulare se face cu traductoare de tip tahogenerator. Acestea sunt generatoare electrice care furineaza la iesire o tensiune proportionala cu viteze de rotatie unghiulara: Tahogeratoarele de curent continuu Sunt practic generatoare de curent continuu, furnizeaza la iesire o tensiune proportionala cu turatia. Constructia: stator - magneti permanenti rotor infasurari Tensiunea generata se culege printr-un sistem perii colector.

Adaptorul electronic pentru tahogeneratorul de curent continuu Adaptorul contine un circuit de filtrare, un circuit de atenuare pentru micsorarea amplitudinii tensiunii in domeniul standard si un convertor analog-digital pentru ca datele sa poata fi preluate de catre un calculator.

Domeniul de masurare a tahogeneratorului de curent continuu este 0-10000 rot/min. Sensibilitatea este 5-20 V / 1000 rot/min.
Link-uri\DC Tachogenerator.pdf

Tahogeneratorul de curent alternativ

Constructie Tahogeneratorul de curent alternativ este alcatuit dintr-un ansamblu rotor (magnet permanent) si un stator cu o insafsurare. Principiul de functionare In stator se induce o tensiune datorate miscarii rotorului (magnetul permanent) in interiorul bobinei. Ampltitudinea tensiunii induse este proportionala cu viteza de rotatie.

Adaptorul electronic pentru procesare tensiunii alternative Adaptorul consta dintr-o punte de redresare cu diode si un circuit de filtrare. La iesire se obtine o tensiune continua proportionala cu tensiunea alternativa la iesirea din traductor.

Domeniul de masurare a tahogeneratorului de curent alternativ este 0-6000 rot/min. Sensibilitatea este 1 V / 100 rot/min.
Link-uri\AC Tachogenerator.pdf

5.3. Traductori de deplasare utilizati in masurarea vitezei


In principiu orice traductor de deplasare, indiferent de natura semnalului de iesire (analogic sau digital), poate fi utilizat ca traductor de viteza printr-o prelucrare electronica adecvata a semnalului.

5.3.1. Traductoare de pozitie magnetice utilizate in masurarea vitezei


Constructie Traductoarele megnetice sunt alcatuite dintr-un ansamblu magnet permanent, miez magnetic - bobina si un disc feromagnetic cu proeminente sau caneluri. Principiul de functionare Reluctanta circuitului magnetic al bobinei este dependenta de pozitia acestuia (cu dinte sau gol in dreptul miezului). Rotatia discului genereaza o tensiune electromotoare indusa, la iesire se obtine un tren de impulsuri a carui frecventa este proportionala cu turatia.

Adaptorul electronic Adaptorul contine un circuit de tip trigger care converteste semnalul sinusoidal de la traductorul magnetic intr-un semnal de tip impuls sau dreptunghiular. Acest semnal este transformat intr-un semnal TTL compatibil cu calculatorul.

5.3.2. Traductoare de viteza cu elemente fotoelectrice Sunt traductoare incrementale de pozitie, care furnizeaza la iesire un tren de impulsuri electrice avand frecventa proportionala cu viteza.

Constructie Sursa de lumina este o dioda cu radiatii infrarosii, iar receptorul un fotoelement cu sensibilitate ridicata. Are loc o amplificare a semnalului, numararea impulsurilor, viteza elemetului mobil fiind masurata prin intermediul frecven]ei acestor impulsuri.

CAPITOLUL 6 TRADUCTOARE PENTRU MASURAREA TEMPERATURII

Temperatura constituie o marime de proces cu implicatii importante in domeniu industrial. Controlul si monitorizarea temperaturii determina in multe situatii calitatea procesului sau produsului urmarit. Temperatura face parte din categoria acelor marimi fizice care nu pot fi masurate in mod direct. De aceea, pentru masurarea temperaturii este necesara convertirea acesteia intr-o marime fizica direct masurabila. Clasificarea senzorilor de temperatura d.pd.v. al contactului cu mediul al carui temperatura se masoara: 1. Senzori de temperatura cu contact direct 2. Senzori de temperatura cu radiatie

6.1. Senzori de temperatura cu contact direct 6.1.1 Termorezistentele


Constructie: Elementul activ al termorezistentei este contruit din metale pure: Pt(220750 C), Cu(-50150 C), Ni(-60180 C). Principiul de functionare: Proprietatea unor metale pure de a-si modifica rezistenta cu variatia de temperatura. Relatia matematica: R0 rezistenta electrica la 0 C Materialele termorezistive trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: - Coeficientii de temperatura sa fie cat mai mare si cat mai mic - Rezistivitate cat mai mare; - Stabilitate in timp a proprietatilor electrice, mecanice, fizico-chimice cu asigurarea repetabilitatii masuratorilor.

Fe

Ni

Pt

-100 500

100

200 300 400

T C

Adaptorul electronic pentru termorezistente este o punte Wheatstone. Tip conexiune: - 2 fire - 3 fire (figura) - 4 fire R

RL1 R RL2 RL3 R UOUT R UIN

R- rezistenta senzorului; R - rezistenta de precizie; RL1, RL2, RL3- rezistentele conductorilor de legatura.

6.1.2 Termistoare
Constructie: Termistoarele sunt senzori termorezistivi din materiale semiconductoare. Domeniu de masurare: -70250 C cu conditia liniarizarii caracteristicii statice. Principiul de functionare: - variatia rezistentei electrice a materialelor semiconductoare Avantajele termistoarelor: - Rezistenta electrica suficient de mare astfel incat influenta conductorilor de legatura chiar si la distante mari este neglijabila; - Dimensiuni mici; - Timp de masurare foarte scurt. Termistoarele utilizate in tehnica masurarii se realizeaza din oxizi metalici (Fe2O3, Fe3O4, Ni O, Cu2O, Si2O,Mn2O3).

Modelul matematic: RT []

RT - rezistenta termistorului R0 - rezistenta la temperatura T0 constanta termica a termistorului (depinde de material)

T [C]

Adaptoare analogice pentru termistoare


T Termistor RT Circuit electric U Sursa de tensiune
Rezistenta RT a termistorului determina curentul I prin dispozitivul de masurare. Circuitul electric - divizor de tensiune sau o punte simpla Re - Rezistenta echivalenta R, R, R, R1, R2, R3. RT Re U R U Uout R RT R

Instrument de masurare

Re

R2
Iout RT

R R T

R
1

R3
R R

Adaptoare digitale pentru termistoare Utilizeaza oscilatoare RC care convertesc marimea de iesire (proprotionala cu temperatura) intr-o frecventa.
C1 Re RT RS RP
+ -

R1 Frecventmetru digital

C2

6.1.3 Termocuple
Constructie: Termocuplele sunt senzori generatori constituiti din asocierea a doua metale diferite care transforma variatia de temperatura in variatie de tensiune termoelectromotoare (ttem).
T0

Materiale: Fe Constantan (Fe - CuNi) Cromel Alumel ( NiMnAlSi Platina Rodiu Platina (PtRh - Pt) NiCr Ni Model matematic:

T T0 ET

ET

Caracteristici: Domeniu de masurare (-10016000C). Sensibilitatea termocuplului (210)mV/1000C.

Tmin

Tmax T[C]

Schema bloc de masurare cu termocuplu


Conductori de legatura

IM

T0 Termocuplu

Rezistenta de compensare

6.2. Senzori de temperatura cu radiatie


Principiul de functionare: Utilizeza radiatia termica emisa de obiectul a carui temperatura o masoara.
1 2

Contructie:

3 Termocuplu
mV

1 Corpul a carui temperatura se masoara 2 Lentila 3 Traductor de radiatie termica Radiatia termica a corpului 1 este concentrata de lentila 2 pe traductorul de radiatie termica 3, format dintr-o placuta captoare pe care este fixat punctul caldal unui termocuplu. Radiatia termica produce o tensiune termoelectro motoare care poate fi masurata.

Domeniu de masurare: 800 2000 C Precizie: 1% pe tot domeniul de masurare Avantaje: - Elementul activ de masurare nu este in contact direct cu corpul a carui temperatura se masoara, incalzindu-se intr-o masura redusa; - permite masurarea temperaturilor inalte (>1600C).

CAPITOLUL 7 SENZORI PENTRU MASURAREA FORTELOR SI MOMENTELOR

Cea mai utilizata metoda de determinare a fortele si momentelor este convertirea unei deformatii intr-un semnal electric. Metoda are la baza efectul tensorezistiv. Prin alungirea sau comprimarea unui conductor supus unei deformari va apare o variatie a rezistentei electrice a conductorului. 7.1. Traductoare tensorezistive (marci tensometrice) Un conductor cu sectiunea A, lungimea l si rezistivitatea , variatia rezistentei acestuia in functie de alungirea l, este:

Sau in valoare relativa: iar:

unde - este coeficientul lui Poisson (raportul dintre contractia transversala si alungire)

Considerand o variatie liniara a rezistivitatii cu volumul V, avem:

In final:

unde: km - factor de marca. - depinde de natura materialului si de tehnologia de fabricatie a marcii tensometrice; - reprezinta sensibilitatea traductorului.

7.2. Tipuri de marci tensometrice


a. Marci tensometrice de tip conductor metalic Constructie Un filament din conductor metalic subtire lipit in zigzag pe un suport de hartie de nitro-celuloza sau rasina epoxidica.

Materialele din care sunt facute filamentele trebuie sa indeplineasca conditiile: The material of the filament must satisfy the following requirements: - km, factorul de marca sa fie cat mai mare; - Variatia rezistivitatii conductorului cu temperatura cat mai mica; - Coeficientul de dilatare aproximativ egal cel al piesei pe care marca tensometrica se monteaza; - Limita de elasticitate cai mai ridicata; - Histerezis redus.

Domeniul de temperatura in care se poate utiliza marca tensometrica este determinat de materialul din care este facut suportul: - hartie: -7070 0C; - rasina epoxidica: -1801200C.

b. Marci tensometrice din folie metalica subtire

Constructie Tehnologia de fabricatie este similara cu cea utilizata la realizarea circuitelor imprimate. Materialele cele mai utilizate in constructia foliei metalice subtiri sunt aliajele constantan si nichel-crom.

c. Marci tensometrice cu depuneri metalice Constructie: Sunt aplicate direct pe suprafata obiectului supus masurarii. Initial suprafta este acoperita cu un material izolator. Au dimensiuni reduse si pot lucra la temperaturi inalte (12000C). d. Marci tensometrice semiconductoare Constructie Lucreaza pe baza efectului piezorezistiv al semiconductoarelor. Factorul de marca este mare (50200). Dezavantajul lor consta in neliniaritati si compensarea erorilor cauzate de temperatura este dificila. Link-uri\Strain gauges.pdf

7.3. Adaptoare electronice pentru marcile tensometrice


Adaptoarele electronice sunt alcatuite din 2 blocuri: a) Puntea tensometrica: traductoarele sunt conectate intr-un aranjament de tip punte Wheatstone; b) Amplificatorul final are rolul de a converti semnalul electric ce iese din punte intr-un semnal standard.

a. Puntea tensometrica Traductorii tensorezistivi se conecteaza in punte conform aranjamentului: a) Sfert de punte b) Semi punte c) Punte completa Rezistentele variabile din aranjament reprezinta marcile tensometrice. Rezistentele constante sunt rezistentele de calibrare ale aparatului de masura.
R1 UOUT R2 R1 UOUT R2 R1 R3 R3 R4 UIN R4 UIN

R4 UOUT UIN R3

R2

Puntea completa este recomandata datorita urmatoarelor avantaje: -Evitarea influentei unor fenomene cum ar fi temperatura, tensiunea transversala - Sensibilitate ridicata a masurarii - Dependenta de rezistentele calibrate este evitata. Conditia de echilibru a puntii In cazul puntii complete se poate scrie:

Daca puntea este in echilibru:

Dupa ce este aplicata deformatia puntea se dezechilibreaza:

Aplicand dezvoltarea in serie Taylor

Deoarece

Stiind ca:

Modelul liniarizat al puntii Wheatstone complete:

b. Adaptoare finale pentru punti tensometrice b1. Adaptoare de curent continuu

R1 R3 R2

R4

R P UIN

UOUT

Amplificator de curent continuu

Convertor U/I

Semnal unificat

Sursa tensiune

b2. Adaptoare de curent alternativ (modulate in frecventa)


UOUT Punte tensometrica UIN Generator de tensiune sin UIN

R1

R4 R3

Preamplificator

R2

Amplificator final U1 Demodulator de faza U0

Semnal unificat

Convertor U/I

Uf

Filtru trece-jos

7.4. Elementul elastic si montarea marcilor tensometrice


Tipuri de tensiuni mecanice Amplasarea marcilor tensometrice pe elementul elastic Deformatia specifica

Alungirea Compresiunea

Incovoierea

Torsiunea

unde

CAPITOLUL 8 SENZORI PENTRU MASURAREA PRESIUNII SI DEBITULUI

8.1. Senzori de presiune


O forta F uniform repartizata pe suprafata S, exercita pe aceasta suprafata o presiune p:

Fenomene utilizate in constructia senzorilor de presiune: piesoresistiv tensoresistiv (marci tensometrice) inductiv capacitiv

8.1.1. Traductoare de presiune cu elemente elastice


Forta creata prin actiunea presiunii este convertita printr-un element elastic in deformatie, care apoi este masurata pe cale tensometrica, inductiva sau capacitiva. Elemente elastice - membrana - tub ondulat - tub Bourdon A) Elemente elastice de tip membrana a) Membrana plana
p - presiunea R - raza membranei E - modul de elasticitate y deformatia (sageata) membranei - coeficientul lui Poisson

b) Membrana gofrata

Genereaza deplasari mari fara deformatii permanente; Caracteristica statica aproape liniara si mai stabila; Pot fi utilizate in perechi de doua membrane formand o capsula. Materialul utlizat este bronzul de beriliu (caracteristica stabila si histeresis mic)

a si b depind de coeficientii de anizotropie si de .

B) Tubul ondulat Materiale utlizate in constructia tuburilor ondulate: - presiuni joase: bronz de beriliu - presiuni ridicate: otel In general se utilizeaza pentru presiuni joase unde este necesara o sensibilitate ridicata. C) Tubul Bourdon Tuburile sunt in forma de arc, cu unghiul la centru 250. Sub actiunea presiunii capatul liber al tubului se deplaseaza in sensul indreptarii tubului. Sunt utilizati in constructia manometrelor cu ac indicator si mai putin in senzorica.

Elemente de conversie asociate Convertesc deformatiile mecanice ale elementelor elastice in variatii ale unor marimii electrice. A) De tip inductiv: - deplasarea elementului elastic modifica inductanta unei bobine.

Convertorul este de tip transformator diferential liniar variabil TDLV.

B) De tip capacitiv Convertesc deformatia unui element elastic intr-o variatie de capacitate. Constructie: Traductorul este alcatuit din 2 camere de masurare separate de o membrana elastica. Cele 2 camere sunt umplute cu un fluid dielectric (ulei siliconic) care joaca rolul de mediu de trasmitere a presiunii. Presiunea este aplicata pe partile laterale ale celor 2 camere de masurare.

Connection electrical wires

Capacitor plates Elastic membrane Isolating support (glass) Interspaces filled with silicone oil

Separation membrane Sealing welds

C) De tip tensoresistiv Deformatia produsa de presiune este transformata intr-un semnal electric prin intermediul marcilor tensometrice. Acestea sunt aplicate pe o membrana elastica in diverse aranjamente.

a dispunerea in punte b tensiunile tangentiale si radiale c marca tensometrica de tip rozeta

Utilizarea de elemente deformabile fixate mecanic pe membrane elastice

Link-uri\Pressure sensor Cerabar.pdf

8.1.2 Traductoare piezoelectrice de presiune Principiul de functionare Fenomenul piezoelectric consta in aparitia polarizarii electrice pe suprafata unui cristal cand o forta F actioneaza asupra suprafetei. Polarizarea este proportionala cu forta aplicata si cu orientarea acesteia in raport cu axele cristalului. Materiale utilizate: cristale de quartz si titan-bariu

8.2. Traductoare de debit


Traductoarele de debit (debitmetrele) trebuie sa indeplinesca urmatoarele cerinte: domeniu de masurare mare precizie ridicata imunitate la variatile de temperatura, presiune si vascozitate ale fluidului

8.2.1. Traductoare de debit de tip turbina Principiu de functionare Convertesc viteza de deplasare a fluidului (debitul) printr-o teava in viteza unghiulara a unei turbine tangentiale sau axiale. Viteza de rotatie a turbinei este convertita in frecventa impulsurilor care vin de la un senzor inductiv de proximitate.

8.2.2. Traductoare de debit cu roti dintate Traductorul este alcatuit din 2 roti dintate in angrenare actionate de fluidul a carui debit se masoara. Viteza de rotatie a rotilor dintate este proportionala cu debitul.
In corpul traductorului este amplasat un traductor inductiv de proximitate care numara frecventa aparitiei dintilor.

CAPITOLUL 9 INTRODUCERE IN ACHIZITIA DE DATE

Instrumentatia virtuala
Instrumentul virtual este combinatia dintre un calculator si un echipament de achizitii de date si comanda. Avantajele instrumentatiei virtuale: - Echipamentele folosite sunt de uz general - Se pot construi sisteme de masurare si automatizari care raspunda exact cerintelor specifice (user defined) in locul instrumentelor traditionale cu functii fixe limitate definite de producator (vendor defined) - Functia instrumentului este definita de aplicatia software

Funciile instrumentaiei virtuale

Conversia marimilor de proces in semnale care contin informaria de masurare este realizata de senzori. Achizitia converteste semnalul intr-un format compatibil cu unitatea de procesare (PC). Analiza consta in extragerea si procesarea informatiei de masurare. Informatia de masurare este convertita in data. Prezentarea este inregistrarea datelor in formate diferite (reprezentare grafica, fisiere in diferite formate).

9.2. Structura sistemelor de achizitie de date


Calculatorul Echipamentul de achizitii de date si comanda Modulul de conditionare de semnal Senzori si traductoare

9.3. Module de conditionare de semnal


Aducerea semnalele intr-o forma compatibila cu echipamentul de achizitii de date se numeste conditionare de semnal. Tipuri de conditionare de semnal: Amplificarea amplificarea nivelului de semnal, cresterea rezolutiei si imbunatatirea raportului semnal / zgomot Sursa externa de excitatie furnizeaza tensiuni si curenti de alimentare pentru elementele de camp cum ar fi traductoarele Liniarizarea realizeaza hardware liniearizarea caracteristicii senzorilor (dependenta intre marimea masurata si semnal) Izolarea izoleaza semanlele provenite din procesul industrial si echipamentul de achizitii de date Filtrarea filtreaza semnalele nedorite (zgomote) pentru a nu achizitiona date eronate

Example de conditionare de semnal:

9.4. Echipamentul de achizitii de date si comanda de proces


Echipamentul de achizitii de date constituie o interfa ntre calculator i mediul sau procesul urmrit, caracterizat prin semnale analogice, digitale sau de tip tren de impulsuri. Achiziia de date consta in efectuarea urmatoarelor operatii: intrri analogice ieiri analogice intrri-ieiri digitale intrri-ieiri de tip numrtor/eantionor

Fiecare operatie de achizitii de date este realizata de catre circuite specializate.

Placa de achizitii de date

9.4.1. Intrri analogice


Circutele specifice intrrilor analogice: multiplexorul analogic (Mux) amplificatorul instrumental circuitul de eantionare - memorare convertorul analog-digital (ADC) buffer-ul de tip primul intrat primul ieit (FIFO - First In First Out)

9.4.2. Iesiri analogice


Echipamentele multifuncionale conin convertoare digital - analogice care transforma numere digital n tensiuni analogice. Generarea tensiunilor analogice

Generarea semnalelor de tip unda

9.4.3. Intrri / ieiri digitale


Intrrile / ieirile digitale ale unei echipament DAQ constau din circuite care pot genera sau achiziiona semnale compatibile TTL. Semnalul TTL este caracterizat prin doua nivele: 0 logic si 1 logic Achiziia sau generarea unui semnal digital se face pe o linie digital. Liniile digitale la toate plcile DAQ sunt grupate n porturi. Numrul de linii digitale pentru fiecare port este specific tipului de plac utilizat, dar cele mai multe porturi au patru sau opt linii. Toate liniile din cadrul aceluiai port trebuie s aib aceeai direcie (de exemplu, intrare sau ieire).

9.4.4. Intrri-ieiri de tip counter/timer


Un circuit counter/timer (numrare/eantionare) poate fi utilizat pentru: numrarea apariiei diferitelor evenimente analiza semnalelor digitale de frecven ridicat generarea de semnale dreptunghiulare cu factor de umplere variabil. Circuitele counter/timer lucreaz cu semnale digitale de tip TTL. Intrarea SURS - numararea de evenimente Intrarea POART - controleaz funcionarea numrtorului prin definirea momentului n care ncepe i se termin numrrea Semnalul de IEIRE (OUT) Generarea de trenuri de impulsuri Registrul de numarare memoria numaratorului

Exemplu: un circuit counter/timer configurat pentru numrarea apariiei unor evenimente Trenul de impulsuri este conectat la intrarea SURS. Semnalul de tip POART se utlizeaza pentru pornirea i oprirea numrrii. In momentul n care registrul de numrare este plin apare un semnal la IEIRE.

S-ar putea să vă placă și