Sunteți pe pagina 1din 11

1 -Glandele hipofaringiene produc lptior de matca 2 -2 perechi de aripi are albina 3 -hrana proteica este Polenul 4 extractor recoltarea

ea meierii de pe fagure 5 -1 5-2 !g fagurele trebuie sa aiba miere pentru iernare " Ghem 7 - #a masi$ele melifere din paduri, distanta dintre doua vetre va fi de cel putin 100 m si numarul de familii nu $a depasi - 1%% familii & - rama 4 Apistan Cel mai eficace produs de combatere a varroozei este Apistanul, care este livrat de firma Sandoz din S.U.A., preparatul fiind deosebit de scump. Acolo unde este folosit de mai mult timp, risca sa-si piarda din eficacitate si, de aceea, se recomanda folosirea alternanta a medicamentelor acaricide. 'e suspenda cate 2 fasii (ntre ramele 3-4 si )-& sau doar una la stupii pe 5 rame ridicand-se (n prealabil maga*inul+ Fasiile se tin n stupi saptamani sau !10 saptamani n cazul prezentei continue de puiet. "ecanismul actiunii acaricide a fasiilor este foarte simplu# el functioneaza e$clusiv prin contact% de cate ori o albina vine n contact cu fasia de Apistan, cateva molecule de fluvalinat sunt transferate de pe &'C pe perisorii albinei si n scurt timp, varroa care pere(rineaza de la o albina la alta, cade de pe albina, cadere urmata, n functie de numarul de molecule de substanta activa atinsa, de moartea sa sau de o amortire puternica. )ficacitatea preparatului poate atin(e valori de * -100+ n perioada de introducere n stup, atat pentru varroa cat si pentru braula ,paduc-ele albinelor. eventual prezent n stup. Fasiile de Apistan (aranteaza o eficienta aproape constanta pentru o perioada de peste 1!0 de zile. /eoarece fasiile de Apistan si e$ercita actiunea e$clusiv prin contact, este nevoie ca albinele sa poata circula n spatiul dintre fasie si fa(ure, c-iar pe ambele fete ale fiecarei fasii, ceea ce se poate ntampla numai daca aceste spatii sunt de 0 mm. Aceasta conditie se poate obtine ndepartand usor cu dalta ramele ntre care sunt introduse fasiile. 'a trebui evitata eroarea, de1a comisa de unii apicultori, de a plasa fasiile pe fundul, pe peretii stupului sau sub podisor, suprafata eficace reducandu-se astfel cu 20+ iar moleculele de fluvalinat concentrandu-se e$clusiv pe o zona restransa a picioruselor albinelor. Sa se evite ca n perioada de introducere albinele sa stea n barba pe scandura de zbor sau se interzice iritarea albinelor prin fumi(atii prelun(ite, -raniri inoportune si mai ales deplasarea albinelor cu fasiile fi$ate n interiorul stupilor, tinand urdinisurile nc-ise. 3n timpul perioadelor reci si fara activitate de zbor, albinele evita aproape complet contactul cu fasiile, reducand astfel n mod drastic eficienta acaricida a acestora. &entru a se prentampina lasarea urmelor de acaricid este indicat a se sc-imba periodic fa(urii. &entru marirea eficientei acaricidului este indicat sa se utilizeze o rama de dia(nostic unsa cu vaselina fluida si aparata de o plasa de sarma cu oc-iuri de 4-5 mm, pentru a retine si ulterior a elimina acarienii care, pot doar sa cada amortiti ca mai apoi sa se ridice capatand rezistenta la acaricid. C-iar daca ndelun(ata prezenta a fasiilor de Apistan n stup (aranteaza ca mai devreme sau mai tarziu aproape toti acarienii vor primi doza mortala, riscul de a avea peste cativa ani, acarieni rezistenti la fluvalinate ramane tot timpul prezent.

, -3%- reformarea fagurilor 1% hexagonala forma faguri 11 -rosu 2%13 culoarea de marcare a matcilor 12 - " !g floarea soarelui 13 - PROTOFIL este un produs destinat combaterii nosemo*ei .ratament /osemo*a cu Protofil 6n 7omania aceasta boala se trateaza cu preparatul 8&rotofil8. )ste un e$tract din in(rediente naturale care nu creaza pre1udicii, nici albinelor, nici produselor stupului. &rin continutul de principii active ,vitamine si microelemente., stimuleaza secretia enzimatica di(estiva a albinelor si larvelor, in-iband parazitul. "od de administrare # &rotofilul se administreaza in sirop cate 17 ml9l sau in pasta de za-ar, miere si za-ar, cate 50 ml9:(. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. ;ratamentul se e$ecuta de cate ori este nevoie, cu o sin(ura conditie # cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. &entru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. .ratament /osemo*a cu 0umidil1 Un alt preparat, mai vec-i, adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil <. 6n tarile U.) este sin(urul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei. Ca principiu activ, Fumidil <, are la baza antibioticul fuma(ilina. Administrare # Se administreaza amestecat in sirop astfel # la o colonie mare 42 ( principiu activ la 1litru sirop, la una medie 1! (90,720 litri sirop, iar pentru un roi 1! (90,200litri sirop. Aceste cantitati se administreaza saptamanal. Sunt doua moduri de administrare # in -rana albinelor, cu preparatul livrat in -ranitor % prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas , livrat ca -rana. In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare. /upa cum vedeti tratamentul este de durata, iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic, e$ista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ. 7ecomandam mare precautie. .ratament /osemo*a /econ$entional Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante ,cimbru, coada soricelului etc. la care adau(a o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 720 ( sirop de za-ar si se da albinelor in portii de 400 (. Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune. 2onclu*ii =rice tratament folositi, respectati dozele ,modul de administrare recomandat, perioada etc. /ublati tratamentele medicamentoase cu masuri i(ienico-sanitare draconice, pentru ca altfel rezultatele vor fi minime. 10 - >=CA A")76CA?A afecteaza numai puietul 2ombaterea si tratarea bolii Combaterea locii americane incepe prin distru(erea familiilor slabe, mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. >a familiile puternice se distru( numai fa(urii care prezinta semne de boala. Antibioticele folosite in tratament sunt >=CA"6C6?, SU>FA;6A@=>, ;)7A"6C6?A % modul de administrare, dozele si alte re(uli de administrare le (asiti in prospectul pus la dispozitie de producator. /in nou trebuie

spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri i(ienico-sanitare se face in zadar. Sa recapitulam ce avem de facut # distrugem familiile slabe ; curatam stupii de urme de ceara, propolis, ii spalam cu lesie de soda caustica 4%, clatim bine cu multa apa, apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala, flambam usor ramele cu flacara ; spalam si dezinfectam toate uneltele si utila ele ; curatam toate resturile si le ardem ; mierea e!trasa este buna numai pentru consumul uman, fiind total interzisa "ranirea albinelor ; 15 4 picaturi $arachet pentru stupi ori*ontali .ratament 3arro*a cu 3arachet Substanta activa, raspandita prin fumi(atii, actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular. )ste un medicament de sinteza, cu un bun randament, care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. Un dezavanta1 # prin modul de administrare,fumi(atii., nu actioneaza si asupra puietului capacit. /e aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi nu mai e$ista acest puiet capacit. 7etineti acest lucru pentru ca este foarte important. #odul de administrare ;oamna, la sfarsit de septembrie ,sau functie de vreme., cand puietul capacit a disparut se fac 5 tratamente. )ste permisa e$istenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. 6ntervalul intre tratamente este de 7 zile, iar temperatura e$terioara sa fie peste 14 (rade C. &rin urdinis, asezata pe o tablita, se introduce o banda speciala, aprinsa, pe care picuram substanta activa # 4 picaturi pentru un corp multieta1at, 5 picaturi pentru un corp /adant si 0 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii # nu in-alati fumul si mai ales suprave(-eati stupii, pentru ca este pericol de incendiu. ;ratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand ma1oritatea albinelor sunt in stup. ?u mariti doza de substanta activa pentru a nu into$ica albinele. Astfel tratate si scapate de ma1oritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. 6n primavara se mai face un tratament,o sin(ura administrare., profitand de faptul ca puietul este putin e$tins. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa e$tra(erea mierii de salcam, insa avand in vedere eficienta scazuta, si pericolul mare de contaminare, ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. 1" - 4scosfero*a 5puietul $ros6 - nu ader de pere7ii celulei AscosferozA este o micozA ce atacA puietul cApAcit Bi necApAcit Bi apare n familiile insuficient n(ri1ite, de re(ulA n lunile aprilie-mai, creBte ca intensitate n iunie Bi re(enereazA n iulie-au(ust. >arvele se nne(resc, Bi pierd se(mentaCia, pielea se aspreBte Bi se acoperA pe tot corpul cu un miceliu alb, rAmDnDnd liber numai capul larvei, care apare ca un buton uscat. >arva moare, iar n urma evaporArii apei, Bi reduce volumul, se usucA, devine durA asemAnAtoare unor pietricele de var, de unde Bi denumirea popularA de 8puiet vAros8. Culoarea ei este albA-(Albuie, atunci cDnd a fost parazitatA cu un miceliu de

un sin(ur se$, fie verde murdar, atunci cDnd miceliile s-au contopit Bi au dat naBtere la corpi fructiferi. Puietul mumifiat este rsp8ndit neregulat pe suprafa7a unui fagure i nu ader de pere7ii celulei put8nd fi scos de albine+ #ar$ele (ndeprtate din celule sunt rsp8ndite (n fa7a urdiniului sau pe sc8ndura de *bor boala fiind astfel foarte repede recunoscut de apicultor+

.ratamentul se face cu rezultate mulCumitoare cu #icocidin Bi $odratin. 3n funcCie de mArimea populaCiei de albine Bi de intensitatea infecCiei se administreazA cDte 100-120 ( "icocidin, prin mprABtiere cu mDna peste rame. ;ratamentul se repetA de 5-2 ori, primele douA tratamente fAcDndu-se la interval de 5-0 zile, iar ultimele la 7 zile. /acA infecCia este (ravA se poate administra Bi sub formA de sirop ,1 :( "icocidin la un litru de apA., de 5 ori, cDte 420 ml, concomitent cu primele trei administrAri de "icocidin pulbere. Codratinul se poate administra fie amestecat cu za-Ar pudrA n proporCie de 42 ( la un :( za-Ar, fie dizolvat n soluCie de za-Ar ,50 ( za-Ar la un litru apA., n proporCie de 42 ( preparat la un litru soluCie. 3n funcCie de mArimea familiei de albine Bi intensitatea infecCiei, se administreazA 100-140 ( preparat diluat n za-Ar pudrA, cu mDna sau cu o sitA printre rame, peste albine. ;ratamentul se aplicA de 0-2 ori, primele douA tratamente la interval de 5 zile, ultimele la interval de 2-7 zile. CDnd infecCia micoticA este mai intensA, concomitent cu pudrarea se administreazA cDte 420 ml sirop cu Codratin n -rAnitor. Codratinul dizolvat n soluCie de za-Ar mai poate fi administrat Bi cu a1utorul unui aspirator, cDte 400 ml pentru o familie, tratDndu-se astfel toate ramele cu sau fArA puiet pe ambele pArCi de 2- ori. &rimele douA tratamente la interval de 5 zile, ultimele la interval de 2-7 zile. Se recomandA ca acest produs sA nu se administreze n timpul culesurilor principale, iar fa(urii (oi de la rezervA, din stupinele infectate, nainte de a fi introduBi n stup, sA fie aspersaCi sau stropiCi cu o soluCie de za-Ar cu Codratin Bi lAsaCi sA se usuce. ;ratamentul se aplicA la primele semne de boalA sau n stupinele care n anul precedent au avut micozA nainte de apariCie. 86nstitutul de Cercetare Bi &roducCie pentru ApiculturA8, producAtorul acestui medicament, mai recomandA ca n situaCia n care dupA vindecarea clinicA apar din nou factori favorizanCi dezvoltArii micozelor, sA se intervinA cu una sau douA administrAri cu Codratin pentru a preveni recidiva. 3n cazul n care n stupinA apare odatA cu aceastA boalA Bi loca americanA sau europeanA, n Codratinul diluat cu pudrA de za-Ar se adau(A 4,2 ( teramicinA sau o$itetraciclina, se omo(enizeazA Bi se presarA printre rame, peste albine, respectDnd acelaBi protocol ca Bi n cazul micozei. /e asemenea sc-imbarea mAtcii familiilor bolnave este o mAsurA recomandatA pentru eradicarea bolii. 1) Pentru iernare mierea trebuie s fie de flori , nu de man

1! - 3499:;4 4#1</=#:9 boala P494;<.494 - <oala este produsa de un acarian , 'arroa Eacobsoni 1, <ntoxica7ia cu pesticide de ingestie de contact sau de respira7ie 53:#4.<#=6 >a albine, into$icaCiile se pot produce cu# polen% AceastA into$icaCie este cauzatA de polenul to$ic recoltat de albine de la diferite plante otrAvitoare situate n raza de zbor a albinelor Printre plantele polinifere care intr (n aceast categorie amintim> omagul ceapa nem7iorul tutunul mselari7a laptele cucului teiul argintiu i multe altele+ ;ratamentul este nespecific Bi constA n administrarea siropului de za-Ar ,1#4., cAlduC ,57FC., n dozA de 200 ml pentru o familie, din 4 n 4 zile, pDnA la dispariCia simptomelor clinice. nectar% AceastA boalA este determinatA de consumul de nectar to$ic secretat de aceleaBi plante care produc Bi polenul otrAvitor ratamentul constA n administrarea de sirop de za-Ar, cDte 200 ml zilnic fiecArei familii, timp de 5-2 zile. miere de manA% Combaterea into$icaCiei cu miere de manA se face prin e$aminarea calitACii mierii Bi e$cluderea de la iernare a proviziilor n care e$istA miere de manA. pesticide folosite la combaterea dAunAtorilor de culturile a(ricole. 6nsecticidele, indiferent de natura lor, de in(estie, de contact sau de respiraCie, sunt nocive atunci cDnd penetreazA or(anismul albinei Bi provoacA un dezec-ilibru fiziolo(ic la cDteva procese biolo(ice fundamentale. 2% #=G=4 &,?1,,& 4P<2@#.@9<< 41 G Pentru pre$enirea intoxica7iilor familiilor de albine cu pesticide $ rugm sa anun7a7i to7i proprietarii apicultori asupra acestor ac7iuni . 22 - propolis terapie tratare cu propolis 23 5% familii albine dimensiuni minime comerciale 24 4Autoare europene toate cele 3 25 @= recomanda tratamentele naturale alternati$e 2" factura fiscala se (ntocmete in 3 exemplare 2) 9egistrul-Aurnal de ncasri i pli 5cod 14-1-1?b6 i Registrul-inventar 5cod+ 14-1-2?b6 au regim de (nregistrare la organele fiscale teritoriale+

1 - 2eara pentru cladirea fagurilor este produsa de glandele ceriere , dispuse perec-i pe sternitele abdominale ale albinelor lucratoare si au forma ovala, cu o suprafata desc-isa, numita o(linzi ceriere. Ceara secretata apare sub forma de solzisori pe partea poroasa o o(linzilor ceriere, de unde, cu a1utorul membrelor, este recoltata si dusa la nivelul mandibulelor pentru prelucrare si transformare in fa(uri. 2 Celulele de trntori servesc la creBterea puietului de trDntor Bi, n perioadele de cules intens, la depozitarea mierii. Se (Asesc, de obicei, pe partea lateralA Bi inferioarA a fa(urilor.'unt mai mari dec8t celulele de lucrtoare , diametrul mediu al acestor celule fiind de , mm ,cu limite de ,42- ,70. Bi adDncimea de 15-1 mm. &e 1dm4 de fa(ure sunt 240 celule de trDntori. ;rantorul iese din oua nefertilizate% acest tip de perpetuare este numit parteno(eneza. )ste nevoie de 40 de zile ca un trantor sa eclozeze. ;rantorii eclozati recent se afla intr-o stare de rela$are totala in interiorul stupului, la temperaturi care a1un( la 520 C. Aceasta este perioada in care spermatozoizii acestora se maturizeaza. /e aceea albinele lucratoare ii -ranesc si au (ri1a de acestia. 6n a opta zi a vietii lor, trantorii parasesc stupul pentru a face diferite zboruri de cercetare. Acum, ei se -ranesc direct din celulele fa(urelui. Acestia nu aduna nectar, nici nu produc miere. /e obicei, un trantore traieste intre cincisprezece si douazeci de zile, in functie de timpul imperec-erii. 6n familiile bine dezvoltate, trantorii pot fi (asiti numai intre lunile aprilie si au(ust. ?umarul lor variaza intre 1000 si 4100 de indivizi. >a sfarsitul lunilor iulie si au(ust, trantorii sunt aruncati afara din stupi. /e asemenea, trantorii se clocesc din ouale nefertilizate ale unei matci vir(ine sau subdezvoltate sau din ouale depuse de albinele lucratoare. ;rantorii clociti din astfel de oua sunt mult mai mici, dar acestia pot produce spermatozoizi vii. 3 cercetas Albinele cercetas# acestea sunt albinele care cauta cele mai bune surse de nectar 4 - Stupul casa albinelor, este o unealtA e$trem de importantA in apiculturA. 5 matca depune 2%%%-4%%% oua pe *i -n timpul sezonului activ matca depune ntre 120000-400000 ouA, putDnd a1un(e pDnA la 5000 de ouA pe zi, masa acestora depABind de 4$ Bi 1umAtate masa proprie a mAtcii% - matca depune in decurs de 40 de ore 4000-5000 de oua " - *ahar 5% - (n re*er$a de iernare sa nu depaseasca 7 G polenizare - Aciunea de a poleniza; fenomen care constA n transportul polenului de pe anterele staminelor pe sti(matul pistilului% poleniza ie. & 3-3 5 !m-9a*a economica , dupa *borul de curatire se da hran proteic -polen &entru satisfacerea nevoilor de proteine n perioadele cDnd lipseBte polenul, este recomandabil ca, n afara rezervelor de pAsturA n fa(uri, pe timpul culesurilor abundente de polen, sA se recolteze polen cu a1utorul colectoarelor. &olenul recoltat se va pAstra n vederea administrArii ca -ranA proteicA familiilor de albine la ieBirea acestora din iarnA, dupA primul zbor de curACire. 1% - de trantori Fa(urii cu defecte, cu celule de trDntori se trec spre mar(inea cuibului, spre diafra(mA, iar dupA eclozionarea puietului se vor aBeza dupA diafra(ma neobturantA,

spre searA se va descApAci cDte 10 cmp pentru ca albinele sA care mierea n cursul nopii n cuib. Trantorii sunt legati direct de faguri naturali si de unul !ers al coloniei" /in pacate noi nu stim despre fa(urii naturali decat ca sunt crescuti in rama claditoare sau sub -ranitor. /esi(ur, intotdeauna cu celule de trantori pe care le eliminam imediat dupa capacire pentru a H diminua varoozaI. 11 (n se*onul acti$ sunt 3% %%% -4% %%% albine ?umArul albinelor lucrAtoare dintr-o familie cu dezvoltare normalA variazA n funcCie de sezon. /acA la nceputul primAverii sunt ntre 10000 Bi 40000 albine, n timpul verii sunt ntre 00000 Bi 0000 albine iar toamna n 1ur de 40000-50000 albine. 12- &lantele melifere ofera albinelor nectar si polen. G nectarifere polenifere si nectaro-polenifere 13 teiul pentru iernat si de e$itat mana la iernat Be asemenea iernarea este fa$orabila pe pro$i*ii de miere care nu cristali*ea*a, n acest scop se recomanda folosirea proviziilor de la culesul de la salcDm, unde raportul (lucoza-fructoza este n favoarea fructozei. Cierea de floarea-soarelui si (n special cea de rapita , cristalizeaza rapid si iernarea nu mai are loc n conditii bune. 10 - 50+ poate fi din plante care cristalizeaza floarea-soarelui si (n special cea de rapita 12 G faceliei &-1% , -!. :( samanta la -ectar 042=#<=< 1" - %arac"et-forte este utilizat n combaterea varrozei la albine ,J>A7;A? , "A'76J. C439<9:# este utilizat pentru combaterea varroozei la albine 17 G Parali*ia cronic este o boalA infecto-conta(ioasA produsA de 'irusul paraliziei cronice albinele capt o culoare neagr cu un luciu metalic% depilareD aspect de furnic% paralizie% K tremurAturi ale aripilor% K albinele capt o culoare neagr cu un luciu metalic% K depilare% K contractarea abdomenului% K aspect de furnic% K albine cu dimensiuni mai mici% K se asociazA cu nosemoza. 1! - PROTOFIL este un produs destinat combaterii nosemo*ei

1, micotica - - AscosferozA este o micozA ce atacA puietul cApAcit Bi necApAcit Bi apare n familiile insuficient n(ri1ite, de re(ulA n lunile aprilie-mai, creBte ca intensitate n iunie Bi re(enereazA n iulie-au(ust. Combatere combatere cu pudra de za-ar. 40 - Gaselnita 5molia cerii6 este un mic fluture care prin larvele sale aduce multe nea1unsuri apiculturii. &ractic, orice apicultor se confrunta anual cu acest daunator, care prin larvele sale ataca fa(urii pastrati la rezerva sau pe cei din familiile slabe de albine. 41 G into$icatii sunt ali!entare# !edica!entoase# c$i!ice 1olile nemolipsitoare pot fi divizate in tulburari fi*iologice ,puiet racit, diaree., anomalii, intoxicatii ,alimentare, medicamentoase, c"imice .. 44 - 9egistrul-Aurnal de ncasri i pli 5cod 14-1-1?b6 i Registrul-inventar 5cod+ 14-1-2?b6 au regim de (nregistrare la organele fiscale teritoriale+ 23 24 ore de la instalarea pe $atra la consiliul local se anunta sosirea apicultorului 24 - 5% familii albine dimensiuni minime comerciale 25 Produsele stupului tratament cu miere C=#<':.=94P<4 .94.4C=/. 2@ P:#=/ P:#=/:.=94P<4 P9:P:#<':.=94P<4 2@ P9:P:#<' 4P<.:E</:.=94P<4 2@ 3=/</ .:4.= .9=< 2" 'ub$entii =@ - toate 3 tipuri 2) umiditatea in miere trebuie sa fie pana 1&-1,2& documente de e$identa primara - 0actura si /ota de 9ecep7ie 1 Ponderea cea mai mare in stup o au albinele 2ulegtoare 2 durata de $iata a unei culegtoare este de 25-3% *ile in se*onul acti$ 3 9oirea - 6?"U>;67)A A7;6F6C6A>A S6 ?A;U7A>A A FA"6>66>=7 /) &'(I)* % & 4lbina rom8neasc - 4pis mellifera carpatica 5 0ecundarea matcii cu mai multi trantori poliandrie " 2=494 fagurii sunt facuti din ceara si gaurile sunt acoperite cu ceara ) =$itarea umiditatii in stup cu materiale $idroscopice

' ( )ana ( se evita la re*erva de $rana teiul pentru iernat si de evitat mana la iernat *- culoarea matcii 4015 7=SU 10 G S)7A7A G S;6"U>A7)A 6? &)76=A/A /) CU>)S S) FAC) S)A7A 11 G )liminarea ;7A?;=76>=7 /6? S;U& )S;) S)"? /) 7)@)7') "6C6 /) L7A?A 14 G 5-2 :( apro$imativ 5-2 :( miere si polen 9 la :( de ceara )ste un produs comple$ al albinelor tinere, initial lic-id, secretat de (landele cerifere din abdomen, dupa un consum abundent de miere si pastura ,apro$imativ 5-2 :( miere si polen 9 la :( de ceara.. &entru acest motiv 8 Raportul intre !iere si ceara este de +,-# adica + .g ceara se socoteste pentru sta ilirea pretului de cost la - .g !iere8 ,dupa datele date in A<C - ul apicol vol 66, p. 4 2.. 15 G3mbunatatirea bazei melifere - 2on$eier verde F sistem de organi*are a producerii nutreurilor ver*i 14 sparceta - 5% !g?ha norma samanta 12 G 3nceputul infloririi G este momentul pentru polenizare 1" - PROTOFIL este un produs destinat combaterii nosemo*ei 1) 12-15 grade temperatura externa tratament 3499:;4 4#1</=#:9 1& - - #:24 4C=9<24/4 afectea*a numai puietul 5si trantorii6 1, loca americana si europeana - .ratamentul cu O/IT0TR1CICLI21+ Bo*a este de % 5 - % )5 g oxitetraciclina la 1 l .ratarea cu antibiotice a familiilor bolna$e de loca americana si europeana 6n stupinele unde dia(nosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator, tratamentele cu antibiotice se aplica in familie, dupa ce fa(urii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu fa(uri din rezerva. ;ratamentele cu antibiotice recomandate de autoritatile sanitare veterinare din 7omania si autorizate a se folosi sunt# $1. ;ratamentul cu '+$&#I$I) conform prospectului redactat de producator% $4. ;ratamentul cu +,I-*-.&$I$'I)&. /oza este de 0,2 - 0,72 ( o$itetraciclina la 1 l de sirop, cate 420-200 ml 9 administrare9 familie, in functie de puterea familiei si (ravitatea bolii. &entru a avea eficacitatea scontata, se efectueaza neaparat 0 - 2 administrari cu sirop medicamentat9familie, la interval de 0-2 zile. 9

/e asemenea, antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea acestuia, si pentru a nu se de(rada, nu se adau(a in siropul fierbinte ,este acceptata o temperatura de 00 C, cat se suporta prin incercare cu mana.. Stupina afectata se va trata si in primavara anului urmator. "ierea depozitata de albine in fa(uri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate fi comercializata la e$port. $5. ;ratamentul cu )76;7="6C6?A se face numai la indicatia specialistului care a dia(nosticat boala. )ritromicina este antibioticul alternativ acceptat si autorizat, pentru ca sunt unele tulpini bacterinene care au capatat rezistenta la o$itetraciclina. /eci, daca specialistul a identificat o tulpina rezistenta la o$itetraciclina atunci va indica aplicarea unui tratament cu eritromicina. /oza este de 0,5 ( eritromicina la 1 l sirop, cate 420 - 200 ml9familie, de 4 ori la interval de 5 zile, apoi inca de 5 ori la interval de 7 zile. $0. Sunt interzise in U) si 7omania folosirea de# streptomicina, nitrofuran, sulfatiazol, acid nalidi$ic si cloramfenicol. $2. 6n SUA se foloseste ca antibiotic alternativ pentru tulpinile rezistente la o$itetraciclina, ;M>=S6?A. &$*/- P.+01/ )1 */-* -*/-&- I) $.*. /I )I$I I) .+#&)I& P*)-.1 2&#I'II'* 0* &'(I)*. $ . ;otodata trebuie sa fac precizarea ca # o$itetraciclina este totuna cu teramicina si ca >=CA"6C6?U> are ca substanta activa tot o$itetraciclina.

40 - 11 (n se*onul acti$ sunt 3% %%% -4% %%% albine ?umArul albinelor lucrAtoare dintr-o familie cu dezvoltare normalA variazA n funcCie de sezon. /acA la nceputul primAverii sunt ntre 10000 Bi 40000 albine, n timpul verii sunt ntre 00000 Bi 0000 albine iar toamna n 1ur de 40000-50000 albine. 21 'tupi $erticali 2 picaturi pentru un corp multietaAat $arachet C439<9:# este utili*at pentru combaterea $arroo*ei la albine 22- >)N)A !*91**! A&6CU>;U766 45 - plante care furni*ea*a nectar sau polen toxice pentru albine & o!agul stirigoaia floarea de leac floarea pastelui Canifestare > diaree sau fecale consistente de culoare galben-$er*uie D albinele au stGri spasmotice nu pot *bura se t8rGsc si fac salturi (n fata stupului si au abdomenele mGrite D mortalitate masi$G + 2au*e > nectarul sau polenul plantelor permanent toxice H a.oma(ul , omea(ul , iarba rea , mOrul lupului ,cucurbetica. % b. stiri(oaia % c. mOtrO(una , cireasa lupului , floarea codrului % d. piciorul cocosului , floarea de leac , pOstita , floarea pastilor I si plantelor oca*ional toxice H mOselOrita , tutunul , ricinul , laptelecucului , di(itala , nemtisorul de cDmp , floarea brosteascO , salcia , ceapa , ste1arul , castanul , pOpOdia

10

, teiul ... I D sarea de bucGtGrie 54 G 2 P scurteazO viata albinelor iar 20 ( 9 l provoacOmoartea albinelor 6 D ierbicide fungicide acaricide sau insecticide D substante medicamentoase 5 si deparazitare . H antibiotice , sulfamide , tutun , azotat de amoniu ... I suprado*ate D produsii poluGrii industriale 5arsenic , fluor Q6 si rutiere 5 tetraetil de plumb 6 + 9ecuperare > *ilnic timp de 5 " *ile se dG familiei 3%% 4%%ml sirop cald 5 ma$im J42FC 6 de *ahGr sau de miere 5 cue$tract de plante medicinale 6 D (n ca*ul tratamentelor fito-sanitare albinele se i*olea*G )2 ore (n stup cu aAutorul unui K triunghi de aerisire K 5 plasO de sDrmO cu orificii R 4 mm 6 introdus pe urdinis are o desc-idere de 2 mm n vDrful lui care se afla la 2 mm de peretele posterior al stupului + <ntoxicatiile alimentare fa$ori*ea*G aparitia bolilorinfectioase 5 nosemoza 6 + 24 cu 5 *ile inainte sa instiinte*e in scris consiliile locale inceprea tratamentului cu produse de protectia plantelor

42 - Produsele stupului tratament cu miere C=#<':.=94P<4 .94.4C=/. 2@ P:#=/ P:#=/:.=94P<4 P9:P:#<':.=94P<4 2@ P9:P:#<' 4P<.:E</:.=94P<4 2@ 3=/</ .:4.= .9=< 2" .oate cele trei tipuri de fonduri europene 2) B<4094GC4 J podior separarea familiilor de albine intr-un strup 2& 4$i* de (nso7ire a mrfii - la transport 4* - 9egistrul-Aurnal de ncasri i pli 5cod 14-1-1?b6 i Registrul-inventar 5cod+ 14-1-2?b6 au regim de (nregistrare la organele fiscale teritoriale+

11