Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Starea gazoasa a substantelor: Gazele se caracterizeaza prin: *departarea mare intre particule *forte slabe de atractie *nu pastreaza nici forma nici volumul Gazele se pot afla in 2 stari: *ideala *reala Starea ideala a gazului este atunci cind nu se iau in consideratie fortele de atractie dintre particule si volumul insasi al particulelor.starea gazului se descrie prin ecuatia clayperon-mendeleev.Starea gazului real este atunci cind se iau in conisderatie fortele de atractie dintre particule si volumul insasi al particulelor.Van der Vals,savantul olandez a introdus citeva shimbari in ecuatia lui Mendeleev.Pentru orice gaz exista o temperature mai sus de care nici o presiune nu se transforma in lichid,aceasta temperature se numeste temperature critica,exemplu CO2temperatura critica este 31,2 C. Presiunea necesara pt a transforma gazul in lichid la temperature critica se numeste presiune critica.Volumul gazului la temperature si presiune critica se numeste volum critic al gazului.Cele mai importante gaze utilizate in industria alimentara sun SO2,CO2. CO2-bioxidul de carbon se foloseste la fabricaraea limonadei,apei minerale,berei ,vinurilor spumantelor .SO2-se foloseste la dezinfectarea vaselor ,incaperilor,beciurilor
Tensiunea superficiala este in functie de temperature,la cresterea temperaturii presiunea superficialase micsoreaza,in punctul de fierbere devine egal cu 0.Dependenta dintre tensiunea superficiala si temperature este invers proportionala. Metode de determinare a tensiunii superficiale: Se cunosc multe tipuri de determinare a metodei superficiale,cele mai importante fiind: Metoda cu stalagmometru Metoda este relative pentru determinarea tensiunii superficiale,se floseste un lichid standart de comparative a carui tensiune superficiala este cunoscuta,cel mai des in calitate de lichid de comparative se foloseste apa distilata. Apa distilata se scurge prin stalagmometru sub forma de picaturi,marimea picaturii si respective numarul lor depinde de tensiunea superficiala a lichidului,cu cit este mai mare tensiunea superfiala cu atit este mai mare volumu picaturii(respective este mai mic numarul lor).Apa se scurge de 3 ori si se determina numarul mediu de picaturi,dupa aceea prin acelasi stalagmometru se scurge lichidul necunoscut,a carui tensiune superficiala trebuie sa o determinam dupa formula Metoda cu capilar Se foloseste un capilar gradat cu raza cunoscuta.Lichidul se ridica in capilar la o inaltime oarecare,inaltimea la care se ridica lichidul in capilar depinde de tensiunea superficiala a lichidului,cu cit este mai mare tensiunea superficiala a lichidului,cu atit mai sus se ridica lichidul in capilar. Metoda lui Rebinder In aparat se toarna apa distilata,virful capilarului se aduce in contact cu suprafata apei,prin capilar intra aer si la virful lui se formeaza o bula de aer,in aceelasi timp lichidul se ridica in manometru,se fixeaza h a lichidului in momentul ruperei bulei de aer de la virful capilarului,dupa aceea apa ditilata serveste ca lichid se inlocueste cu lichi necunoscut,calculele se efectueaza dupa urmatoarea formula:
x=
( (
) )
Apa distilata se scurge prin capilarul viscozimetrului din volumul v cu secundametru se fixeaza timpul scurgerii de 3 ori se ia media,dupa aceea se arunca apa distilata se introduce lichidul necunoscut,se fixeaza timpul scurgerii 3 ories ia media,viscozitataea se calculeaza dupa formula 2-pentru aceasta metoda se aplica o bila cu raza si densitatea cunoscutaconditiadensitatea bilei trebuie sa fie mai mare ca densitatae lichidului.Lichidul viscozitataea caruia se determina,se toarna intrun cilindru inalt se da drumu la sfera si cu secundametru se fixeaza timpul scaderii sferei
Termodinamica chimica studiaza legile de transformare reciproca a diferitor tipuri de energie.Termodinamica se ocupa cu calcularea efectelor termice a reactiilor chimice.In baza termodinamicii se poate determina directia spontana a (procesului chimic) Spontanietatea procesului chimic.Termodinamica se bazeaza pe 2 legi: I)Legea intiia a termodinamicii II)Legea a doua a termodinamicii Legea intiia reprezinta un caz particular a legii universale:Legea conservarii si transformarii energiei(Energia nu apare din nimic si nu dispare fara urma dar numai se transforma dintro forma in alta in cantitati echivalente.) Legea a doua a termodinamicii:are mai multe formulari;una mai raspindita si mai importanta p/u chimie este formularea lui Rudolf-Klauzius(savant German) Energia(caldura) nu poate trece spontan de la sine de la corpul rece la corpul cald. Energia interna Termodinamica opereaza cu asa notiune cum este sistema:Sistema se numeste un corp real care contine multe particule(atomi,ioni,molecule) si conventional este separat din mediul inconjurator. Exemple de sisteme:1)O solutie intr-un pahar 2)Un gaz intr-un cilindru Sistema(corpul)se caracterizeaza prin energie interna. Energia interna este suma tuturor energiilor dinauntrul corpului(energia de deplasare a particulelor,energia de rotatie,energia atomilor in molecula,energia electronilor care se rotesc in jurul nucleului,energia nucleara s.a) exceptie face parte energia cinetica si energia potentiala a insusi corpului.Deoarece pina in present nu se cunosc toate tipurile de energie din corp.Valoarea absoluta a energiei din corp nu poate fi determinate insa se poate determina variatia energiei interne,la trecerea(sistemei)corpului dintr-o stare in alta. Procesele care decurg la temperatura constanta se numesc procese izotermice Procesele care decurg la presiune constanta se numesc procese izobarice Procesele care decurg la volum constant se numesc procese izocorice Presupunem ca avem un gaz intr-un cilindru sub piston. Incalzim cilindrul cu gaz.Caldura pe care o primeste gazul se repartizeaza in felul urmator,o parte se cheltuie p/u a mari valoare energiei interne iar o parte p/u lucrul de dilatare. Acesta este un process isobaric Aceasta este expresia matematica a legii intia a termodinamicii Qp-Caldura primita de sistema la presiune constanta -Variatia(Schimbarea)energiei interne
A-lucrul de delatare a sistemei A=U+pV=H-entalpia Entalpia este energia interna a sistemei dilatate Qp=H2-H1->Qp=Caldura primita de sistema la presiune constanta este egala cu variatia entalpiei Fie ca pistonul este fixat in cilindru.La incalzire volumul ramine constant,adica si atunci A devine=0;de aici rezulta la volum constant caldura primita de sistema,este egala cu (delta)U cu variatia energiei interne.Diferenta dinte (delta)U si (delta)H este mare numai la gaze,la lichide si solide ea este mica si nu poate fi luata in consideratie.
Caldura de ardere este cantitatea de caldura care se degaja la arderea unui mold de substanta, in oxygen curat. Caldurile de formare se de ardere sunt calculate in institutii speciale de cercetari stiintifice,sunt aduse la conditii standarte.Conditii standarte:T=298K si presiunea de 101325Pa si publicate in tabele speciale sau indrumatoare bazindune pe legea lu Hess si luind din indrumatoare caldurile de formare sau caldurile de ardere,putem calcula,efectul termic al reactiilor chimice,neinfaptuind practice reactiile. Efectul termic al reactiei chimice este egal cu suma caldurilor de formare a substantelor finale minus suma caldurilor de formare a substantelor initiale. Efectul termic al reactiei chimice este egal cu suma caldurilor de ardere a substantelor initiale minus suma caldurilor de ardere a substantelor finale
8)Solutiile.Tipurile de concentratie(Partea de masa,Concentratia molara, concentratia molara a echivalentului,Titrul,Concentratia molara si partea molara a componentului) 9)Solutiile gazelor in lichide.Legea lui Henry
Solutiile de acest tip se obtin la dizolvarea gazelor in lichid (solvent) in calitate de solvent luam apa. Daca gazele nu interactioneaza cu apa, solubilitatea lor este mica. Solubilitatea acestor gaze depinde de presiune si temperature. Dependenta solubilitatii de presiune se exprima prin legea lui Henry. LEGEA LUI HENRY: Concentratia gazului in apa este proportional cu presiunea gazului deasupra apei. C=K*p C- concentratia gazului in apa; K- coeficientul de proportionalitate; P-Presiunea gazului deasupra apei. Gazele din amestec se dizolva in conformitate cu legea lui Henry-Dalton: Fiecare gaz din amestec se dizolva in conformitate cu presiunea lui partial. Concentratia oxigenului la dizolvarea aerului in apa este de 2 ori mai mare decit a azotului. Insa aceasta lege se refera numai la gaze putin solubile in apa si nu se refera la asa gaze cum sunt, amoniacul NH3 clorura de hydrogen HCl, HBr. La ridicarea temperaturii solubilitatea gazelor in apa descreste air la micsorarea temperaturii creste. La fierberea lichidelor gazelle se elimina si putem capata lichid pur fara gaze.Asupra solubilitatii gazelor influenteaza si prezenta electrolitilor , adaugind electrolit in Solutia gaz lichid o parte de gaz se elimina.
*legea 1 a termiodinamicii. *legea 2 a termodinamicii. Energia interna este suma tuturor energiilor din nauntru corpului(energia de deplasare a particulelor,energia de rotatie,energia nucleara)
*Definitia vitezei reactiei chimice in sistemul omogen: Viteza reactiei chimice in sistemul omogen este variatia concentratie uneia din substante initiale sau finale intr-o unitate de timp A+B=C+D V(omogen)= c/ *Definitia sistemului eterogen: Viteza de reactive in sistemul eterogen este schimbatoarea cantitatii de substanta reactanta care reactioneaza pe o unitate de suprafata intr-o unitate de timp. V(eterogen)= /S = mol/ *S
Asupra vitezei de reactive influenteaza urmatorii factori: 1) Natura substantei reactante; 2) Concentratia substantei reactante (ca gaze si lipide); 3) Presiunea (la gaze); 4) suprafata de contact; 5) temperature; 6) prezenta catalizatorului.
14)Dependenta vitezei reactiei de temperature 15)Cataliza.Cataliza omogena 16)Cataliza eterogena 17)Cataliza fermentativa
Cataliza fermentative-Fermentii pot fi clasificati in 2 grupe:Simpli si compusi Fermentii simpli constau dintr-o molecula de substanta proteica.Fermentii compusi constau dintr-o molecula de proteina,si o molecula de natura neproteica,care se numeste coferment. In calitate de coferment cel mai des se intilnesc Vitaminele.Fermentii au o influenta specifica ei actioneaza un proces sau un tip anumir de procese,denumirea fermentilor provine de la substanta asupra careia actioneaza sau de la procesul pe care il catalizeaza,uneori denumirea provine si de la substanta si de la proces.Fermentii au sfirsitul (-aza) Exemplu:Fermentul care catalizeaza procesul de hidroliza a amelozei,componentul amidonului se numeste amilaza.Fermentul care catalizeaza procesul de rupere a atomilor de hidrogen de la acidul malic,se numeste malat de hidrogenaza. In ultimul timp fermentii au capatat o utilizare mare practica,se cunosc citeva mii de fermenti; In anul 1961.La congresul biochimistilor din Moscova fermentii au fost clasificati in 6 grupe: (1)Hidrolaze(2)Oxidoreductoaze(3)Transferaze(4)Liaze(5)Ligaze(6)Sintetaze(izomeraze)
Electroconductibilitatea specifica se exprima prin litera K(kapa) Sm/m;Sm*m Electroconductibilitatea specifica depinde de concentratia solutiilor de electroliti. La Cresterea concentratiei electroconductibilitatea creste pina la o marime maximala iar apoi incepe a descreste.Aceasta dependenta se explica:La cresterea concentratiei creste numarul de ioni(purtatori de curent)insa cind concentratia a devenit mare se intensifica fortele de atractie dintre ei si se micsoreaza mobilitatea lor,de aceea electroconductibilitatea descreste. Electroconductibilitatea echivalenta este electroconductibilitatea solutiei care contine 1 mol echivalent de electrolit.Suprafata electrolitilor depinde de volumul solutiei.Se exprima prin litera Unitatea de masura este: Electroconductibilitatea echivalenta deasemenea depinde de concentratie.La micsorarea concentratiilor,la diluarea cu solvent(electroconductibilitatea creste pina la o marime maximalacare se numeste electroconductibilitatea infinita)iar apoi ramine constanta.Electroconductibilitatea infinita este egala cu suma mobilitatilor ionilor.Aceasta este expresia matematica a legii deplasarii ionilor in solutie sau legea lui Kolraus,Fridrich.Intre cationi cea mai mare mobilitate au ionii de (H+).Intre anioni cea mai mare mobilitate o are ionul de (OH-) insa mobilitatea ionilor de hidroxil este aproape de 2 ori mai mica ca a ionilor de hidrogen.Intre mobilitatea echivalenta si cea specifica exista urmatoarea relatie: Masurarea electroconductibilitatii solutiilor de electrolit.Electroconductibilitatea se masoara cu conductometru,variante sunt multe insa toate lucreaza in baza schemei-electrice a lui Uiston G-generator de curent alternative cu frecventa inalta Ro-rezistenta cu marimea cunoscuta Rx-Rezistenta solutiei de electrolit Ni-instrumentul nul(galvanometrul) C-contact mobil a-b-(reocord) Solutia de electrolit se toarna intr-un pahar in care se introduce 2 electrozi,(de platina) Includem electrolitii in circuit.Cu contacul mobil gasim pe reocord o pozitie cind instrumentul nul ne arata lipsa de curent in circuit. P/u asa pozitie exista urmatoarea relatie
20)Titrarea conductometrica
Titrarea conductometrica reprezinta o metoda volometrica de analiza chimica.Stiind 2 volume si concentratia uneia din solutii putem determina concentratia solutiei a 2-a NaOH+HCl=NaCl+HOH OH(-)+H(+)=HOH
C(HCl)
V(NaOH)
C(NaOH)*V(NaOH)
0,1*20ml
V(HCl) = 10ml
=0.2mol/l
Metoda analitica poate fi aplicata numai in cazul cind solutiile sunt transparente si putem observa,schimbarea culorii indicatorului.Daca solutiile sunt tulbure sau colorate atunci aplicam, metoda conductometrica In continuare aplicam acelasi aparat matematic si calculam concentratia acidului.
21)Potentialul de electrod
Fie ca intr-un pahar cu solutie de sulfat de zinc introducem o placa de zinc metalic Ionii de zinc de pe placa trec in solutie pina se stabileste un echilibru,in rezultat pe placa ramin electronii si placa se incarca negative,iar solutia din jurul placii se incarca pozitiv, datorita ionilor de Zn(2+).Astfel la granita zinc-solutie se formeaza un strat electric-dublu, care se mai numeste potential de electroni Valoarea absoluta a potentialului de electrod nu poate fi calculate.In schimb putem calcula valoarea relativa.Potentialul se determina dupa un electrod de comparatie se foloseste electrodul de hidrogen,potentialul caruia conventional se socoate egal cu 0.Electrodul de hidrogen reprezinta un vas de sticla cu solutie de acid sulfuric cu concentratia 1mol/l. In solutie se afla o placa de platina,acoperita cu platina maruntita.Prin solutie se barboteaza hidrogen gazos de o puritate inalta sub presiunea de 1 atmosfera.Potentialele electrolizilor calculate dupa electrodul de hidrogen la temperature de 25C se numesc potentiale standarte de electrod,care se inseamna prin E. Seria metalelor aranjate in ordinea cresterii potentialului standart de electrod se numeste seria potentialelor electrochimice a metalelor. Cunoscind potentialele standarte de electrod,noi putem calcula potentialul electrodului p/u orice concentratie a solutiei. Calcularea potentialelor de electrod se efectuiaza dupa formula lui Nernst
E-potentialul de electrod E-potentialul standart de electrod R-constanta naturala a gazului T-temperatura dupa scara Kelvin n-sarcina cationului F-numarul lui Faraday F=96500KL/mol ln-logaritm natural a-activitatea cationilor a=f*b(x) P/u solutiile diluate activitatea o putem inlocui cu concentratia molala
23)Elementele de concentratie
Element chimic se poate obtine si din 2 electrozi de acelasi fel.Co conditia ca ei se afla in solutii cu concentratii diferite.Aceste elemente functioneaza atit timp cit exista diferenta de concentratie.Atunci cand concentratiile au devenit egale,forta electromotoare a elementului devine egala cu 0 si elementul nu mai functioneaza.
sticla,potentialul caruia depinde de concentratia de hidrogen din solutie. In Calitate de electrod de comparative mai des practice se foloseste electrodul de clorura de argint
=x/S(mol/m2)
Deoarece este greu de calculate aria suprafetei adsorbentului deseori adsorbtia se exprima prin nr.de moli de adsorbtiv care revine la o unitate de masa(kg) de adsorbent. A=x/m(mol/kg) A-adsorbtia x-nr de moli de adsorbtiv m-masa adsorbentului Adsorbtia depinde de temperatura.La orice temperature se stabileste un echilibru intre adsorbtie si desorbtie. La ridicarea temperaturii echilibrul se deplaseaza spre desorbtie(1).La micsorarea temperaturii echilibrul se va deplasa spre adsorbtie(2) ------------------>(1) Ads->Desorbtie --------------(2) Cu alte cuvinte la ridicarea temperaturii se micsoreaza adsorbtia iar la micsorarea temperaturii creste.Adsorbtia depinde si de presiunea gazului deasupra adsorbentului. Dependenta adsorbtiei gazului de presiune la temperatura constanta se numeste izoterma adsorbtiei.Grafic izoterma adsorbtiei are forma de parabola Izoterma consta din 3 sectoare(a,b,c). Savantul German Fraindlich a propus ecuatia izotermei adsorbtiei
A-adsorbtia K si n-Constantele adsorbtiei care depind de natura adsorbentului si adsorbtivului P-presiunea adsorbtivului(gaz)deasupra adsorbentului Insa ecuatia lui Fraindlich descrie mai bine numai sectorul (b) al izotermei,sectoarele (a si c) le descrie xu aproximatie
Savantul American Irving Lengmur a propus alta ecuatia a izotermei reesind din teoria stratului monomolecular de adsorbtie. Tezele teoriei:(I)_Adsorbtia nu are loc pe intreaga suprafata a adsorbentului dar numai pe unele centre numite centre de adsorbtie (II)Pe un centru se poate adsorbi numai o singura molecula de gaz,adica stratul de adsorbtie este monomolecular,grosimea lui este egala cu diametrul moleculei de gaz. (III)Molecula de gaz se retine pe centru un timp oarecare iar apoi este inlocuita cu alta molecula de adsorbtiv Ecuatia lui Lengmur
Aceasta ecuatie descrie izoterma cu o precizie mai mare inclusive si sectoarle (a si c).In forma data ea descrie sectorul(b) max-Adsorbtia maximala -Adsorbtia P-Presiunea b-constanta de adsorbtie La presiuni mici(sectorul a)unul este mai mare ca bp 1>>b psi atunci 1+bp~1 =max*bp Concluzie:La presiuni mici adsorbtia este direct proportionala cu presiunea.La presiuni mari 1<<bp si atunci 1+bp~bp =max Concluzie:La presiuni mari adsorbtia este maximala(toate centrele sunt ocupate de molecule de adsorbtiv)Adsorbtia nu mai depinde de presiune
-Silica gelul(acid silicic lipsit de o parte de apa) -Luturile -Sticla cu capilare Din grupa adsorbentilor hidrofobi mai principali sunt: -Carbunele activate(prelucrat cu vapori de apa la temperature inalte) -Grafitul -Talc..
28)Cromatografia
-In 1903 savantul rus Mihail Tvet a trecut o solutie in eter de clorofila printr-un tub de sticla cu oxid de Aluminiu(Al2O3) si a observat ca in tub se formeaza citeva zone colorate in diferite culori Tubul de sticla cu adsorbent cu zone colorate a fost numit Cromatograma,de la cuvantul grecesc(Cromos-Culoare)
Zona 1 o constituie fractia de clorofila cu proprietatea de adsorbtia mai mare. Zona 3 reprezinta fractia cu proprietatea de adsorbtia cea mai mica Zona 2 se adsoarbe mai rau ca 1 si mai bine ca 3.Daca in tub se toarna solvent pur(eter), Zonele colorate incep a se deplasa de sus in jos,cu viteze diferite,cu viteza mai mare se deplaseaza zona 3 are proprietatea de adsorbtie mica,cu o viteza mica se deplaseaza zona 1 (datorita proprietatii mari de adsorbtie) Turnam solvent(eter) noi putem scoate si separa componentele(fractiile) clorofilei. Metode de separare a amestecurilor in fractie (componente)se numeste cromatografia. Cromatografia a gasit o utilizare mare practica.Ea serveste ca o metoda chimica de analiza. In tehnica se aplica la separarea vitaminelor,fermentilor,multor substante medicamentoase.
-Adsorbtia C-Concentratia substantei in solutie R-Constanta universala a gazului T-temperatura dupa scara (Kelvin) -diferenta dintre tensiunile superficiale a solventuli pur si a solutiei -Diferenta dintre concentratie substantei dizolvate din stratul de adsorbtie si un strat analogic din solutie. dsorbtia la granita solutie gaz depinde si de natura substantei dizolvate: Regula lui Traube:La cresterea radicalului de hidrocarbura cu o grupa metilenica CH2 capacitatea de adsorbtie a substantei dizolvate creste de la (3-3.5ori) Exemplu:CH3-CH2-CH2-OH CH3-CH2-CH2-CH2-OH
Butanolul va avea proprietati de adsorbtie in stratul superficial al solutiei de 3,2 ori mai mari decit propanolul. Repartizarea moleculelor de substanta dizolvata,la granite solutie gaz depinde de concentratia ei in stratul de adsorbtie
2)Metoda schimbarii solventului Exemplu:Sulful este insolubil in apa insa se dizolva bine in alcool etilic formind o solutie reala.Daca la solutia de sulf in alcool se toarna apa,moleculele de sulf fiind insolubile in apa incep a se condensa,formind particule de dimensiuni coloidale. 3)Metoda Reactiei chimice(Solutia coloidala putem obtin si in urma reactiei chimice,daca se suporta urmatoarele 3 conditii:I)In urma reactiei trebuie sa se obtine o substanta insolubila II)Solutiile substantelor initiale luate p/u reactie trebuie sa fie diluate(neconcentrate) III)Concentratia la una din solutie trebuie sa fie mai mare ca concentratia solutiei a II-a
I=24 I0 (
Unde I-este intensitatea luminei difuzate Io-Intensitatea luminei cazatoare n1 si n2-coeficientii de refractie a fazei disperse(n1) si a mediului de dispersie(n2) -nr de particule de faza dispersa intro unitate de volum V-volumul unei particule -lungimea de unda a luminii. In Lumina policromica solutia coloidala incolora,in diferenta de pozitia observatorului poate avea diferite nuante de culoare. In Lumina emergenta solutia are culoarea rosie datorita faptului ca ea are lungimea de unda mai mare si difuzeaza mai putin,daca privim solutia perpendicular razei noi vedem mai multa lumina difuzata adica albastra. Ultramicroscopia
In 1903 Savantii din Austria(Zigmondi si Zidentoff)au construit ultramicroscopul.In microscopul optic lumina cade in ochiul observatorului,in ultramicroscop observatorul priveste perpendicular razei de lumina.In ultramicroscop noi putem observa si chiar numara particulele fazei disperse dintr-o unitate de volum a solutiei coloidale.In ultramicroscop particular fazei disperse se vede ca un punct luminos,datorita difuziei luminei cazatoare. Din expresia: C/ =4/3 C-Concentratia solutiei coloidale -Densitatea fazei disperse -nr particulelor de faza dispersa intr-o unitate de volum pe care determinam cu ultramicroscopul
42)Suspensiile
SUSPENSIILE-se numeste sistemul dispers cu faza solida dispersasi mediu de dispersie lichid.Suspensiile sunt termodinamic nestabile si usor se distrug,insa eel pot fi stabilizate dca se introduce stabilizatorul.
43)Emulsiile
EMULSIILE-sisteme unde faza dispersa lichida sub forma de picaturi este raspindita in mediu de dispersie lichid.Emulsiile pot fi de 2 tipuri:directe de tipul(elei in apa u/a) si inverse(apa in ulei a/u).Emulsia se poate obtine la agitarea a 2 lichide reciproc insolubile,adica a unui lichid polar si a unui lichid nepolar.exemplu:la agitarea apei cu ulei de floarea soarelui.Emulsiile pot fi stabilite numai in prezenta stabilizatorului care in cazul emulsiilor se numeste emulgator.Tipul de emulsie depinde de natura stabilizatorului,scimbind stabilizatorul schimbam si tipul emulsiei asa fenomen se numeste inversarea emulsiilor,exemplu de emulsii:lapte ,untul,margarina.
44)Spumele
Spuma este sistemul dispers cu faza gazoasa si mediul de dispersie lichid,la spumele solide mediul de dispersie este solid.Bulele de gaz sunt separate de pelicule de mediul de dispersie. Spuma se poate forma numai cu ajutorul stabilizatorului,stabilizator poate fi o substanta superficial activ.Lichidul pur fara stabilizator,spuma nu formeaza.Stabilitatea spumei depinde de viscozitatea mediului de dispersie,natura stabilizatorului si temperature Cu cit este mai mare viscozitatea mediului de dispersie cu atit este mai stabila spuma:Ca stabilizatori se folosesc substante cu un numar de atomi de carbon in molecula de la 14 in sus,cei mai buni stabilizatori sunt(Alcoolii superiori;sapunul;detergentii;substantele proteice) Spuma mareste calitatile produselor alimentare(La sampanie,bere,limonada,apa minerala,la piine,zefir,cascaval) Spuma se aplica la spalare,la stingerea incendiilor.Spuma joaca si rol negativ,daca nimereste in lacuri,in riuri(distrug flora si fauna)de aceia apele de spalare de la intreprinderi care contin spuma,intii se prelucreaza cu alcooli inferiori,acizi carboxilici,esteri care distrug spuma)
45)Aerosolii
-Aerosolii se numesc sistemele disperse cu faza solida sau lichida si mediul de dispersie gazos.Aerosolii se clasifica in 2 grupe: Solid-Gaz(fum) + Smog
Lichid-Gaz(Ceata) Aerosolii spre deosebire de suspensii si emulsii n-au strat electric dublu,insa particulele pot capata sarcina,de regula particulele cu dimensiunile mici capata sarcina de un semn.Particulele cu dimensiunile mai mari capata sarcina cu semn opus,in rezultatul repartizarii particulelor in spatiu,si atunci cand densitatea tensiunii atince 300V/cm au loc descarcarile electrice.Aerosolii se obtin prin metode de condensare s-au dispersare. Aerosolii au diverse intrebuintari:1)in gospodariea sateasca(la stropirea viilor,la protectia livezilor in caz de ingheturi 2)in constructii(varul stins,vopseaua,sub forma de aerosol) 3)In medicina(Unele medicamente se folosesc sub forma de aerosol; 4)In cosmetic;5)In tehnica(P/u arderea combustibilului la motoarele cu ardere interna)