Sunteți pe pagina 1din 17

Cuprins

1)Contextul general.........................3 2)Barierele existente in dezvoltarea FPC.......6 3)Considerentele Politicii de FPC in Romania...8 4)Cadrul actual al organizarii si functionarii FPC.11 5)Strategia Europeana pentru FPC 14 6)Concluzii.16 7)Bibliografie.17

1)Contextul General
Internationalizarea comertului,contextul global al tehnologiei si ,deasupra tuturor,societatea informationala,au marit posibilitatile de acces la informatii si cunostinte. In acelasi timp acestea au avut drept consecinta modificari in organizarea muncii si a competentelor solicitate. Aceasta tendinta a marit incertitudinea pentru multe personae, iar pentru unii a condus chiar la o situatie intolerabila,de excludere. Optiunea pentru o societate bazata pe cunoastere necesita investitii in dezvoltarea resurselor umane pentru a incuraja angajatii sa dobandeasca noi competente sis a accepte mobilitatea ocupationala. In acelasi timp, este important sa se promoveze calitatea atunci cand se fac angajari si sa se dezvolte strategii de invatare si de formare profesionala pe tot parcursul vietii, in beneficiul cat mai multor oameni.1 Strategiile pentru imbunatatirea accesului efectiv la invatare si formare profesionala pe tot parcursul vietii, in scopul de a elimina deficitele de competenta, trebuie sa asigure coordonarea responsabilitatilor partajate ale autoritatilor publice, ale partenerilor sociali si indivizilor, cu contributia corespunzatoare din partea societatii civile.Partenerii sociali sunt solicitati sa negocieze masuri de imbunatatire a educatiei si formarii profesionale continue, precum si a capacitatii de adaptare a acestora. Investirea in dezvoltarea resurselor umane si valorificarea superioara a acestora contribuie la asigurarea competitivitatii, la ridicarea calitatii locurilor de munca si la evitarea pierderii locurilor de munca.Intr-o societate, locul fiecarui individ va fi determinat de capacitatea sa de a invata si de a stapani cunostintele fundamentale.Relatiile de invatare vor deveni dominante in structura viitoarei societati.2 Cauzele diverse ale schimbarilor din cadrul societatii au afectat in moduri diferite sistemele de invatamant si formare profesionala.Un efect al cresterii sperantei de viata a dus la necesitatea invatarii pe tot parcursul vietii.Extinderea inovatiilor tehnice in toate domeniile a generat noi
1 2

www.cciabn.ro www.mmuncii.ro

cerinte privind cunoasterea. Noile metode de consum, stiluri de viata, problem de mediu, precum si uitilizarea resurselor natural si a resurselor umane au afectat atat sistemele de invatamant si de formare profesionala cat si activitatile industriale. Trei factori majori au fost identificati ca jucand un rol decisive in transformarea societatii noastre intr-o societate a invatarii.Acestia aduc cu ei noi riscuri dar si noi oportunitati, care trebuie sesizate.3 Cei 3 factori identificati sunt : impactul societatii informationale; impactul cunoasterii stiintifice si tehnice; impactul internationalizarii.

Impactul societatii informationale Noua revolutie industriala a impus o noua organizare a productiei, solicitand adaptarea acesteia la exigentele crescande ale consumatorului. Au aparut noi conditii pentru angajare, care au solicitat flexibilitate, descentralizare, cooperare in retea, subcontractare si lucrul in echipa. Tehnologiile de informare si comunicare au contribuit la disparitia muncii de rutina si a celei repetitive.Continutul muncii va fi constituit, din ce in ce mai mult , din sarcini de nivel inal , care solicita initiativa si capacitate de adaptare.

Impactul cunoasterii stiintifice si tehnice Industria se bazeaza din ce in ce mai mult pe stiinta pentru a dezvolat noi produse, iar cercetarea stiintifica are nevoie de echipamente cu un nivel inalt de complexitate tehnica. Opinia publica percepe adesea descoperirile si progresul stiintific ca o amenintare, datorita insuficientei cunostintelor si neintelegerii corecte a legaturii reale dintre stiinta si progresul uman.In acest sens, promovarea culturii stiintifice si tehnice,precum si a eticii responsabilitatii au capatat o importanta deosebita.

www.cnfpa.ro

Impactul internationalizarii Ca rezultat al internationalizarii a aparut o piata globala a muncii.Agenti economici de diferite dimensiuni utilizeaza deja modelul teleworking pentru a realiza in timp util activitati necesare, prin implicarea specialistilor din tari cu venituri scazute.Mentinerea modelului social European si imbunatatirea competitivitatii economiilor nationale sunt de mare interes pentru decidentii politici. Hotarearea de Guvern Nr.875 din 28 iulie 2005 , publicata in Monitorul Oficial NR. 747 din 17 august 2005 , privind aprobarea Strategiei pe termen scurt si mediu pentru formarea profesionala continua , are in vedere indeplinirea obiectivului strategic Lisabona: Uniunea Europeana sa devina pana in 2010 cea mai competitiva si dinamica economie bazate pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila, cu locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala. In acest context, invatarea pe tot parcursul vietii trebuie abordata ca o necesitate obiectiva impusa de tranzitia catre o economie si o societate bazate pe cunoastere.4 Strategia urmareste dezvoltarea unui sistem de formare profesionala continua, transparent si flexibil, care sa asigure cresterea ocupabilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca si care sa raspunda nevoilor companiilor de forta de munca calificata. 5 Romania a cunoscut in ultimii ani transformari economice fara precedent care au condus la aparitia unor noi oportunitati si provocari pe piata muncii. Noile oportunitati aparute solicita din partea fiecarei personae un efort de adaptare, si in special de construire a propriilor calificari pe baza blocurilor de cunostinte dobandite in momente de timp si situatii diferite. Invatamantul si formarea profesionala, indiferent daca se desfasoara in cadrul unui sistem formal de invatamant, la locul de munca sau in mod informal, reprezinta pentru fiecare cheia necesara controlului viitoarei cariere si dezvoltarii personale.

HOTARARE Nr. 875 din 28 iulie 2005 privind aprobarea strategiei pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua, 2005 2010. 5 www.mmuncii.ro

Strategia a fost elaborata avand in vedere tinta de la Lisabona - nivelul de participare la procesul de invatare pe tot parcursul vietii sa fie,pana in 2010 de cel putin 12,5% pentru populatia adulta (grupa de varsta 24 - 64 ani) in concordanta cu Programul de guvernare 2005 - 2008, care prevede ca obiectiv major al politicii educationale si de formare profesionala investitia in capitalul uman ca fiind investitia cea mai profitabila pe termen lung.

Imaginea nr.1

2) Barierele existente in dezvoltarea FPC (formarea profesionala continua)


Problema formarii profesionale continue este importanta pentru sustinerea transformarii fortei de munca, fiind principalul instrument prin care acesta se poate adapta la noi cerinte, facilitand astfel mobilitatea intre diferite sectoare de activitate. Schimbarile rapide in toate domeniile determina un spectru al nevoilor de noi competente mult mai dinamic,investitia in formare aducand beneficii atat persoanei cat si intregii societati. In acelasi timp, este important sa se promoveze calitatea ofertei de formare sis a se asigure relevanta acesteia in raport cu abilitatile, cunostintele si nevoile persoanei. Altfel,exista riscul demotivarii participantilor la formare precum si al irosirii banilor si timpului investit.

In acest moment, in domeniul formarii profesionale continue sunt implicate o diversitate de institutii si parteneri sociali, pentru viitor impunandu-se dezvoltarea si diversificarea parteneriatelor intre organizatiile patronale si cele sindicale, asociatii profesionale, organizatiile non-profit si alte societati civile la toate

nivelurile:local,regional,national si european. Romania este si ea supusa acelorasi presiuni si provocari ca toate tarile UE, in ceea ce priveste formarea profesionala continua. Modificarile care au intervenit pe piata muncii precum si recomandarile care au fost facute Romaniei in Foaia de parcurs pentru integrarea Romaniei in UE (noiembrie 2002) pentru dezvoltarea, pe termen mediu, a unui sistem structurat de formare profesionala, mai ales de formare profesionala continua,pentru a sprijini imbunatatirea calitatii fortei de munca si adaptarea ei la noi cerinte ale pietei muncii in schimbare, au condus la necesitatea crearii unui cadru legislativ national. Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale impreuna cu Ministerul Educatiei ,Cercetarii, Tineretului si Sportului ,Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor au definitivat cadrul legislativ pentru formarea profesionala a adultilor (continua), fiind adoptate acte normative prin care au fost aprobate: Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor; Metodologia calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare; Procedura de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute de pe alte cai decat cele formale, care reglementeaza evaluarea si certificarea competentelor dobandite pe cale non-formala si informala. Barierele existente in acest moment in calea unei dezvoltari armonioase a formarii profesionale continue sunt: Codul Muncii abordeaza intr-un mod inflexibil si plin de constrangeri aceste probleme; lipsa unui sistem de formare profesionala continua flexibil si modular, bazat pe competente;

insuficiente legaturi si coordonare intre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerul Educatiei ,Cercetarii, Tineretului si Sportului , fapt care afecteaza direct posibilitatea dezvoltarii profesionale continue; nomenclatorul calificarilor este depasit si completarea acestuia cu noile calificari cerute de piata este deosebit de anevoiasa; insuficienta cantitate si calitate in ceea ce priveste furnizarea de formare profesioanala continua; sume alocate si structure insuficente pentru a finanta formarea profesionala continua; formarea profesionala continua este privita de catre companii, in special IMM-uri ca o cheltuiala nu ca o investitie.6

3)Considerentele Politicii de Formare Profesionala Continua


Reformele angajate in diferite sectoare (economie, sanatate, educatie, administratie etc) nu pot fi duse pana la capat fara resursele umane adecvate, fara anumite competente si fara anumite standarde sociale si profesionale. Pentru a iesit din cercul vicios al resurselor umane este necasara o politica globala care sa reconsidere rolul resurselor umane in ansamblul reformelor. Aceasta politica trebuie sa fie fundamentata pornind de la doua considerente: Resursele umane trebuie sa devina o prioritate nationala, dincolo de declaratiile politice; Realizarea concreta nu se poate face decat printr-o reprezentare clara a obiectivelor si o politica realist ape baza unui consens social. Interesul general este ca aceste resurse sa nu fie conservate ci si dezvoltate, in concordanta cu aspiratiile de stabilitate, coeziune sociala si ridicare a nivelului de trai. Pentru aceasta trebuie abandonata mentalitatea de supravetuire, conform careia exista alte prioritati, in Romania existand resurse umane pontentiale bogate care pot si trebuie dezvoltate cat mai mult si mai bine.

www.cciabn.ro

Restructurarea si privatizarea sectorului economic au antrenat si schimbari majore pe piata fortei de munca. In acest context, formarea profesionala continua are un dublu obiectiv:7 Pe de o parte, ea trebuie sa se modernizeze si sa raspunda prompt solicitarilor imediate; Pe de cealalta parte, ea trebuie sa fie pro-activa , astfel incat sa anticipeze evolutiile pietei muncii si sa formeze competente valoroase in contextul european. In Romania continua sa lipseasca o strategie nationala de cultivare sistematica a potentialului productive al capitalului uman. Meseriile, specializarile, functiile si activitatile in care urmeaza a fi calificati, recalificati sau perfectionati cursantii (someri si/sau persoane active) se stabilesc de catre Oficiile de forta de munca si somaj existente pe plan local. Noul text al art.135 din Legea invatamantului precizeaza ca Persoanele juridice sau fizice pot organiza, in cadrul sistemului de formare continua, impreuna cu unitati sau institutii de invatamant ori separate, cursuri de calificare, perfectionare si conversie profesionala a adultilor, care ofera certificate de competenta profesionale, recunoscute pe piata muncii. Resursele umane reprezinta resurse strategice ale unei intreprinderi. De aceea,formarea acestora devine un element important al europenizarii.Abordarea formarii profesionale ca o investitie in resursele umane devine caracteristica majoritatii intreprinderilor europene.8 Departamentele de resurse umane din toate tarile Europei de Vest acorda o importanta maxima partii variabile a salariului si incearca sa o integreze in politicile lor.De asemenea, se observa tendinta generala de relationare a performantelor si a salariilor angajatilor de rezultatele organizatiei si ale echipei din care fac parte. O alta tendinta consta in realizarea unor sisteme de salarizare motivante pe termen lung. Motivatia presupune maximizarea contributiei pe care oamenii sunt dispusi sa o dea pentru dezvoltarea organizatiei unde lucreaza.Oamenii isi orienteaza atunci energiile, actiunile si comportamentul pentru realizarea obiectivelor stabilite de organizatia din care fac parte , fapt

www.steconomice.uoradea.ro

care ii determina si incurajeaza sa urmeze pe langa serviciu programe de formare profesionala continua care sa-i faca cat mai utili in domeniul in care activeaza.9

Efecte asupra mediului economic si social: Pot aparea deficite de forta de munca calificata in sectoarele noi de activitate/ocupatii noi, necorelari intre oferta si cererea de forta de munca si forta de munca necompetitiva la nivel European; Apare necesarul de formare nevoia de actualizare a competentelor fortei de munca prin formare continua; Exista riscul de excludere de pe piata muncii a persoanelor fara posibilitati financiare de a tine pasul cu schimbarile si a persoanelor varstnice, la care apare cel mai pregnant fenomenul de lipsa/deficit de commpetente / calificari.

Imaginea nr.2

Lefter, V. Managementul resurselor umane, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1995.

10

4) Cadrul actual al organizarii si functionarii FPC


Responsabilitatile Institutionale Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua nu poate fi conceputa in absenta unor parteneriate construite cu contributia tuturor factorilor care pot influenta evolutia sistemului, in special a partenerilor sociali, dar si a statului si a autoritatilor sale de reglementare, a asociatiilor profesionale, a furnizorilor de formare, a societatii civile etc. In acest sens, este necesara adaptarea politicilor publice, pentru a asigura cadrul necesar mobilizarii tuturor resurselor in favoarea formarii profesionale continue la toate nivelurile. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in colaborare cu ministerele si institutiile relevante elaboreaza politicile si strategiile in domeniul formarii profesionale continue.Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei asigura ca invatamantul profesional initial si formarea profesionala initiala sa fie articulata cu cea continua. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca implementeaza si finanteaza din bugetul asigurarilor pentru somaj masurile active pentru stimularea fortei de munca, inclusive cele de consiliere, orientare si formare profesionala. Programele de formare profesionala sunt organizate de agentiile judetene de ocupare a fortei de munca prin propriile centre de formare profesionala,centrele regionale de formare profesionala a adultilor si prin furnizorii de formare profesionala, autorizati in conditiile legii. Un rol important ii revine Consiliului National pentru Formarea Profesionala a Adultilor (CNFPA), un organism tripartit format din reprezentanti ai Guvernului , patronatelor si sindicatelor cu rol consultative in elaborarea politicilor si a strategiilor pentru formarea

profesionala a adultilor.Incepand din 2003, CNFPA are si un rol decizional in asigurarea calitatii sistemului de formare profesionala si de evaluare de competente. Acestea trebuie sa incurajeze dialogul social,la nivel national, regional,local si sectorial, in vederea participarii tuturor actorilor implicate la dezvoltarea unui sistem de formare profesionala continua, flexibil si transparent care sa asigure tuturor sanse egale de access si intregrare socioprofesionala.

11

In acest scop, se va continua adaptarea actualului cadru legislative, astfel incat acesta sa asigure: Cresterea rolului si responsabilitatilor partenerilor sociali in formare profesionala continua; Cresterea investitiilor publice si private in formarea profesionala continua; Cultivarea unui climat favorabil participarii la formarea profesionala continua si valorificarii rezultatelor acesteia,indifferent de contextual formal, non formal sau informal in care au fost obtinute; Stimularea furnizorilor de formare, astfel incat oferta de formare profesionala continua sa satisfaca cererile de formare atat la nivel individual, cat si de companie.

Parteneriatul Social in FPC Provocarile de piata muncii cer o abordare mai cuprinzatoare a politicilor de ocupare si formare profesionala din perspectiva promovarii,dezvoltarii resurselor umane si participarii la formarea profesionala continua.Aceasta abordare a fost deja adoptata in Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca. In Romania au fost infiintate mai multe strructuri de dialog social.Aria lor de cuprindere a fost formarea profesionala initiala sau continua.Unele dintre ele au un rol consultative, in timp ce altele pot lua decizii.

Cererea actuala de FPC Tendinta este mai semnificativa in randul persoanelor tinere precalificate, care se dovedesc mai mobile din punctul de vedere al reorientarii profesionale, dar se simte nevoia articularii sistemului de formare profesionala continua cu sistemul educational si de formare profesionala initiala. Se observa ca in regiunile mai dezvoltate din punct de vedere economic, exista o tendinta a operatorilor economici de a aloca fonduri mai mari pentru formarea personalului lor.In regiunile

12

mai putin dezvoltate economic, formarea profesionala se realizeaza mai ales sub forma de instruire la locul de munca, cel mai ieftin mod de instruire la nivelul unitatii. In momentul de fata, ramurile cu o valoare adaugata scazuta au cea mai mare contributie la cresterea economica si , atat timp cat aceasta situatie va continua in Romania, cadrul general pentru formarea profesionala continua nu va fi foarte favorabil.10 Formarea profesionala este vazuta ca un cost, care trebuie minimizat, si nu ca o investitie. Investitiile angajatorilor in dezvoltarea resurselor umane sunt mici si cheltuielile generate de formarea profesionala sunt acoperite in special de persoanele fizice.

Finantarea FPC Finantarea formarii profesionale continue se face din urmatoarele surse: fonduri proprii ale angajatorilor; - angajatorii nu sunt dispusi sa investeasca in formare si nu fac aproape nici un fel de investitii in formare, in ciuda faptului ca atat angajatorii, cat si angajatii spun ca teoretic formarea este importanta dar numai din companii au organizat programe de informare in ultimii 3 ani; -formarea este vazuta ca o responsabilitate individuala, si nu ca o prioritate a companiei; fonduri publice; -in cazul veniturilor obtinute din salarii, nu sunt impozabile cheltuielile effectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata la angajator; -din bugetul asigurarilor pentru somaj se finanteaza formarea profesionala atat pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca,cat si pentru alte categorii;cei care beneficiaza gratuit de formare profesionala sunt:somerii indemnizati si

neindemnizati,persoanelor care nu putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant dau dupa satisfacerea stagiului militar etc.

10

www.mmuncii.ro

13

-pe langa aceste categorii de persoane, din bugetul asigurarilor pt somaj mai sunt finantate si 50% din cheltuielile cu serviciile de formare prof pt un numar de cel mult 20% din personalul angajat al agentilor economici etc; sponsorizari, donatii, surse externe atrase; taxe de la persoanele participante la programele de formare profesionala; Finantarea individuala: oamenii sunt interesati in formarea profesionala continua deoarece aceasta ofera oportunitati mai bune pe piata muncii, contribuind la pastrarea locului de munca, dezvoltarea carierei, chiar si la gasirea unui loc de munca in strainatate. Uniunea Europeana este cea mai importanta sursa de finantare in domeniul dezvoltarii resurselor umane, inclusiv in formarea profesionala continua. Romania a participat la programul comunitar Leonardo da Vinci, care urmareste imbunatatirea calitatii, caracterul innovator si dimensiunea europeana a practicilor si sistemelor de formare profesionala continua.11

5) Strategia Europeana pentru Ocupare si FPC

La nivelul Uniunii Europene politica este centrata pe identificarea optiunilor disponibile pentru invatamant su formare profesionala,oferind sugestii ,propunand linii directoare si formuland obiective menite sa sustina si sa suplimenteze politicile nationale destinate invatarii si formarii profesionale. Dezvoltarea sistemelor de educatie si formare profesionala initial si continua, subsecvente obiectivelor din Uniunea Europeana, are in vedere in mod specific prioritatile stabilite prin Declaratia ministrilor europeni ai educatiei si formarii profesionale si a Comisiei Europene, covenita in 29 si 30 noiembrie 2002, cu privire la consolidarea cooperarii europene in formarea profesionala Declaratia de la Copenhaga si anume : dimensiunea europeana, transparenta, informare si consiliere, recunoasterea competentelor si calificarilor,asigurarea calitatii in formare.
11

www.mmuncii.ro

14

Ca prioritate a Strategiei Europene pentru Ocupare , investitia mai mare in capitalul uman si in invatarea continua presupune: Elaborarea unor politici ambitioase pentru cresterea nivelului capitalului uman, pentru cresterea investitiilor in domeniul cercetarii si dezvoltarii si pentru promovarea atitudinii antreprenoriale si a abilitatilor prin intermediul educatiei la toate nivelurile; Costuri si responsabilitatile impartite intre autoritatile publice, companii si persoane, precum si revizuirea stimulentelor pentru cresterea investitiilor in capitalul uman si in intreprinderi; Reducerea abandonurilor scolare si imbunatatirea ofertei de formare profesionala cu scopul cresterii accesului la formarea profesionala continua, in special pentru cei care au cel mai mult nevoie, respectiv pentru persoanele subcalificate si pentru muncitorii in varsta, tinand cont de viitoarele nevoi ale pietei muncii; Dezvoltarea unor metode de innovative de invatare si formare profesionala (cum ar fi cea prin intermediul computerului/electronica) si investirea in deprinderi legate de utilizarea tehnologiilor de informatie si comunicare.

15

Concluzii

Tendintele de schimbare ale sistemului occupational romanesc vor conduce la o necessitate accentuata de adoptare a unor politici corespunzatoare de formare profesionala continua a fortei de munca, pentru a tine pasul cu schimbarile tehnice/tehnologice si cu noile tehnologii de comunicare. Este necesara o schimbare a mentalitatii in ceea ce priveste formarea profesionala, in sensul cresterii gradului de constientizare cu privire la importanta invatarii continue, a gradului de motivare pentru largirea cunostintelor si dezvoltarea competentelor persoanelor. Problema formarii profesionale continue este importanta pentru sustinerea transformarii fortei de munca, fiind principalul instrument prin care aceasta se poate adapta la noi cerinte, facilitand astfel mobilitatea intre diferite sectoare de activitate. Elaborarea si aplicarea unor programe corespunzatoare de instruire permanenta a fortei de munca va contribui la prevenirea deficitelor de forta de munca calificata/competente pentru anumite domenii si ocupatiile aferente acestora. Este importanta cresterea implicarii partenerilor sociali in stabilirea necesarului de competente pe piata fortei de munca, astfel incat economia sa dispuna in timp util de resurse umane corespunzator calificate. Acumularea de cunostinte si abilitati permite imbunatatirea pozitiei pe piata muncii, ducand in acelasi timp si la cresterea productivitatii. Schimbarile rapide in toate domeniile determina un spectru al nevoilor de noi competente mult mai dinamic.

Investitia in formare adduce beneficii atat persoanei cat si intregii societati.

16

Bibliografie
Carti
1)Lefter, V. Managementul resurselor umane , Editura Didactica si Pedagogica R.A , Bucuresti, 1995.

Site-uri
1)www.mmuncii.ro 2)www.cnfpa.ro 3)www.cciabn.ro 4)www.steconomice.uoradea.ro

17