Sunteți pe pagina 1din 32

ACUSTICA CONSTRUCIILOR.

IZOLARE FONIC N CONSTRUCII


ISTORIA ACUSTICII Acustica cldirilor (grecete: akuein = a auzi; este tiin a sunetului) se ocup cu studiul proble elor legate de propagarea !i recep"ionarea energiei acustice #n unit"ile $unc"ionale din cldiri !i #n teritoriul construit% #n scopul asigurrii con$ortului acustic& 'a trateaz totalitatea aspectelor #n rela"ie cu sunetul% cu ar $i producerea% propagarea% in$luen"area !i analiza sunetului% interac"iunea sunetului cu di$erite ateriale% propagarea #n spa"iu% precu !i percep"ia sunetului !i e$ectele lui asupra oa enilor !i ani alelor& (rincipalele do enii de interes cu care rela"ioneaz acustica sunt ar)itectura% te)nica% uzica% ediul #ncon*urtor% ultrasunetele& Acustica arhitectural este una dintre co ponentele principalelor do enii ale acusticii& +ceasta studiaz distribu"ia undelor sonore #n interiorul spa"iilor #nc)ise !i in$luen"a pe care ele entele ce de$inesc spa"iul (geo etria% aterialele% decora"ia etc&) o au asupra propagrii acestora& ',ist o serie de $unc"iuni preponderente ale acusticii ar)itecturale (sli de concerte% teatre% oper% auditorii% sli de con$erin"e etc)% #ns astzi preocuprile nu se rezu doar la at-t& +ria de des$!urare a acusticii ar)itecturale cuprinde $r deosebire toate progra ele: de la cldiri de birouri% $abrici% !coli% spitale% )oteluri !i ai ales locuin"e& Acustica tehnic se preocup cu predilec"ie de conceperea solu"iilor te)nice pentru izolare $onic #ntre spa"iile cu di$erite utilizri& Acustica u!ical este ra ura acusticii% consacrat studierii localizrii !i utilizrii sunetului #n elaborarea !i perceperea uzicii; nscut din preocuparea de a e,plora rela"iile #ntre ri ile $izice !i cele psi)o.$iziologice proprii $iecrui indi/id% aceast !tiin" tinde s sublinieze coresponden"a dintre e isia !i percep"ia uzicii (se ocup cu designul instru entelor uzicale% precu !i cu odul cu sunetele uzicale in$luen"eaz asculttorul)& Acustica ediului "nco#urtor sau acustica a biental are ca obiect de studiu anage entul !i protec"ia # potri/a zgo otului produs de sursele $i,e (industrie% spa"ii de #n/" -nt !i0sau di/ertis ent% parca*e #n aer liber etc) !i obile (tra$ic aerian% terestru sau subteran) din ediul a biant& Acustica ultrasunetelor se ocup de undele sonore care au $rec/en"ele peste pragul audibil% !i aplica"iile acestora #n industrie !i edicin& +custica unui spa"iu interior depinde de un nu r are de $actori% #n particular de $or a !i supra$e"ele care deli iteaz pla$onul% pere"ii !i pardoseala& (lani$icarea acustic interioar #nsea n asocierea ec)ilibrat a absorban"ilor !i re$lectan"ilor sonori& 1arierele acustice !i absorban"ii de zgo ot pot $i utiliza"i pentru a re edia propagarea deran*ant a sunetului& (entru a orienta sunetul #n direc"ia dorit se reco and a plasarea unor re$lectan"i sonori& (lani$icarea acustic de interior are drept obiecti/e: utilizarea aterialelor cu absorb"ie acustic notabil pentru controlul re/erbera"iei unui spa"iu% precu !i opti izarea acestora #n conte,tul unui con$ort auditi/&
1

2o puncta #n ordine cronologic principalele o ente din istoria acusticii de la origini !i p-n #n prezent:3456 +cu 78 888 de ani #n ur au $ost in/entate pri ele $luiere& +cu 888 de ani #n ur au aprut pri ele $laute& 9n *urul anului 5:88 #&d&;r& egiptenii au in/entat lira !i )arpa& 9n *urul anului ::8 #&d&;r& (itagora studia sunetele uzicale& 'l a re arcat c dou corzi care e it la o octa/ au lungi ile lor #n raport de <:5& 9n *urul anului =>8 #&d&;r& (laton de$inea sunetul ca ?o ac"iune dat de aer care strbate urec)ile !i p-n p-n la creier !i ini @ Aeoria undelor sonore a aprut pentru pri a dat #n *urul anului 578 #&d&;r& Bilozo$ul grec C)rDsippus (5>8 . 58E #&d&;r)% apoi scriitorul% ar)itectul !i inginerul ro an Farcus 2itru/ius (ollio (>80E8G . H 5: #&d&;r)% !i ai t-rziu $ilozo$ul ro an 1oet)ius (H 7>8 . :5: d&;r) au a$ir at ipoteze pri/itoare la i!carea sunetului care se propag sub $or de unde& 9nc din antic)itate acustica a reprezentat o preocupare ai ales pentru ar)itec"ii care concepeau anu ite progra e ar)itecturale . e,: teatrele #n aer liber% a $iteatrele&

In <>J: Kni/ersitatea ;ar/ard a inaugurat sala Bogg +rt Fuseu & (e langa $ru usetea acaparanta% aceasta constructie era pre/azuta si cu o sala de con$erinta
2

are ce reprezenta un spatiu atracti/ pentru toti cei insetati de cunoastere& Lo ptuozitatea acestei capodopere ar)itecturale era u brita insa de un are de$ect : ni eni nu intelegea ni ic din cu/antarile e,puse in aceasta sala datorita con$or arii acustice gresite a acesteia& In /ederea re edierii proble ei conducerea uni/ersitatii a deci consultarea tanarului asistent la Catedra de Bizica a ;ar/ardului: Mallace Cle ent Labine& Nesi in acti/itatea acestuia de pana atunci nu a ai tratat proble e de acustica% Labine s. a do/edit a $i un o de stiinta dedicat si cu o capacitate de in/atare si intelegere e,ceptionale& Labine a descoperit ca atunci cand oratorul isi e,punea lectura% c)iar si la un ni/el auditi/ nor al% sunetul persista in incapere pana la :&: secunde& Ktilizand un ceas cu crono etru% auditori bine pregatiti si un $luier de orga portabil drept ec)ipa ent% Labine a utilizat aerul co pri at pentru a crea sunete de orice ni/el& Odata inc)isa curgerea de aer co pri at prin tea/a $luierului Labine nota durata de ti p necesara sunetului pentru a de/eni inaudibil& Fai intai el a descoperit ca in sala nu puteai sa iti dai sea a pozitia in sala a oratorului sau din ce directie /enea sunetul& Nupa sute de asuratori Labine a utilizat notiunea ti p de re/erberatie pentru a ilustra durata necesara unui sunet pentru a scadea sub 48 d1& Aot el a $ost cel care a descoperit ca acet ti p de re/erberatie este direct proportional cu /olu ul unei incaperi si ca acesta poate $i puternic odi$icat de continutul salii in cauza si de aterialele de constructie $olosite& Ltudiind di$erite sali considerate a $i bune din punct de /edere al acusticii% Labine a descoperit ca o salile propice pentru sustinerea concertelor tind sa aiba un ti p de re/erberatie cuprins intre 5 si 5&5: secunde& Aotodata a stabilit ca salile adec/ate sustinerilor oratorice sunt caracterizate de un ti p de re/erberatie sub o secunda& Nupa ce a rezol/at proble a salii de con$erinte Labine si.a dedicat intreaga cariera studiului ar)itecturii acustice& Kna din capodoperele ar)itectural acustice lucrate de acesta este Opera din 1oston & Cunoscand aterialele utilizate la constructia Operei precu si /olu ul acesteia% Labine a prezis cu o acuratete re arcabila care /a $i ti pul de re/erberatie al salii.ti pul de re/erberatie nu este singura /ariabila care in$luenteaza acustica unei incaperi% ci si $or a acesteia este raspunzatoare intro are asura. si a a*utat la crearea celei ai per$ecte sali din punct de /edere al acuratetei acustice% nici una din salile ulterioare neputand sa o egaleze sub acest aspect& Sunetele sunt /ibra"ii trans ise printr.un ediu elastic sub $or de unde& (entru anu ite /alori ale intensit"ii !i $rec/en"ei sunetele sunt percepute de urec)ea o eneasc% produc-nd senza"ii auditi/e& Lunetele pot $i si ple sau co ple,e& Lunet suprtor sau a estec de sunete discordante% puternice% noci/e reprezint !$o ote& +cestea au o in$luen" duntoare asupra siste ului ner/os% pro/oc-nd o stare de oboseal& Nin acest oti/ izolrile $onice sunt necesare% at-t la cldirile ci/ile c-t !i la cele industriale% pentru a opri rsp-ndirea zgo otelor ce se produc #n interiorul !i #n e,teriorul construc"iilor&
3

Problemele specifice acusticii construciilor sunt: a% &rotec'ia " &otri(a !$o otelor )i (i*ra'iilor ; aceast categorie de proble e se poate rezol/a prin: reducerea intensit"ii zgo otelor la surs; atenuarea zgo otelor la trecerea prin ele entele de #nc)idere (izola"ii $onice)& *% asi$urarea condi'iilor o&ti e de audi'ie "n sli % prin ur toarele suri: trata ente acustice absorbante% pentru a reduce re$le,ia necontrolat a sunetelor !i e$ectele sale negati/e; diri*area con/enabil a sunetelor utile% pe baza re$le,iei controlate& Pealizarea unor cldiri corespunztoare din punct de /edere acustic i pune necesitatea cunoa!terii odului de propagare !i de percepere a sunetelor !i zgo otelor !i% pe de alt parte% analiza propriet"ilor acustice ale aterialelor !i ele entelor co ponente ale cldirilor& Lunetele se pot propaga prin aer% #n care caz se nu esc sunete sau !$o ote aeriene% sau prin edii solide (ele ente de construc"ii)% $iind nu ite sunete sau !$o ote structurale& Qgo otele produse de lo/ituri se nu esc !$o ote de i &act !i se trans it at-t prin structur (ele ente) c-t !i prin aer& Lunetele pot $i studiate !i apreciate sub dou aspecte: a) Fenomen fizic (obiectiv), produs prin /ibra"ia ecanic a corpurilor solide !i $luide& 9n acest caz sunetele sunt caracterizate prin ri i speci$ice oscila"iilor (undelor): a plitudine% perioad% lungi e de und% $rec/en"% pulsa"ie% precu !i prin ri i energetice: energie sonor% presiune sonor% intensitate sonor etc& b) Fenomen fiziologic (subiectiv), prin care se #n"elege senza"ia perceput de organele auditi/e& 9n aceast situa"ie sunetele se caracterizeaz prin: #nl"i e% ti bru% ni/el de trie sonor& I!olare +onic=insonori!are= totalitatea operaiilor i surilor luate pentru a reduce intensitatea zgo otelor dintr.o #ncpere (dintr.un spa iu #nc)is)& I!olaia +onic oprete rsp-ndirea zgo otelor ce se produc #n interiorul !i #n e,teriorul construc"iilor& ,aterial +onoa*sor*ant= aterial care # piedic trans iterea (rsp-ndirea) undelor sonore dintr.un ediu #n altul (care are proprietateade a absorbi sunetele)&

,SURI -E ATENUARE A Z.O,OTELOR


Reducerea !$o otelor &rin suri ur*anistice a% ,suri $enerale 9n aceast categorie intr surile ce pot $i aplicate la scara unei #ntregi localit"i& Liste atizarea localit"ii prin separarea zonelor de locuit de cele destinate agre entului !i de zonele industriale& 9n acest conte,t% sunt scoase din peri etrul zonei de locuit industriile poluante sau care necesit un /olu are de aterii pri e% deci un /olu are de transport&
4

'$ectuarea periodic !i #n condi"ii de calitate a lucrrilor de #ntre"inere ale dru urilor& +rterele de circula"ie intens% #n special cele destinate tra$icului greu% trebuie pozi"ionate la peri$eria zonelor de locuit prin pre/ederea unor rute ocolitoare (osele de centur)& Ktilizarea unor /e)icule de transport #n co un silen"ioase (tra /aie de ulti genera"ie% troleibuze etc&)& *% ,suri locale 9ndeprtarea cldirilor de sursele de zgo ot prin retragerea acestora #n raport cu arterele de circula"ie intens& -is&unerea *locurilor &er&endicular &e a/ul str!ii poate di inua ni/elul de zgo ot& C-nd nu pot $i e/itate arterele cu circula"ie are% zona de locuin"e se prote*eaz cu cldiri0ecran% cu destina"ii care ad it un ni/el ai ridicat de zgo ot ( magazine, cldiri administrative etc.)& (re/ederea unor &erdele de &rotec'ie% alctuite din zone plantate dispuse #ntre sursele de zgo ot !i zona locuit& Ktilizarea unor ecrane0*arier de &rotec'ie acustic (de e,e plu ecrane din beton armat)% care creeaz o a!a nu it u br acustic% #n care ni/elul zgo otelor este substan"ial redus& (roiectarea corect a aparta entelor% din punct de /edere al polurii sonore% prin a plasarea ca erelor destinate acti/it"ilor zilnice pe $a"ada e,pus zgo otelor% iar a celor de odi)n pe $a"ada opus& Reducerea !$o otelor &rin i!olare acustic a% Reducerea !$o otelor aeriene Capacitatea de izolare acustic a ele entelor (pere"i% plan!ee) alctuite dintr.un singur strat depinde de asa ele entului !i de $rec/en"a sunetului% cresc-nd propor"ional cu logarit ul acestor ri i& (entru a*oritatea sunetele obi!nuite% cu $rec/en"e ai ari dec-t $rec/en"a proprie a ele entului (care este $oarte ic% de cca& 58&&&=8 ;z)% capacitatea de izolare este in$luen"at nu ai de as& Ra o rire substan"ial a asei ele entului% cre!terea capacit"ii de izolare acustic nu este prea are% aceasta /ariind cu logarit ul asei& (ractic% prin dublarea asei (deci !i a costului aterialelor)% se c-!tig un spor de izolare de nu ai 7&&&4 d1% sunetele #nalte $iind ai bine atenuate dec-t cele *oase% care au o putere de ptrundere ai are& O solu"ie alternati/% ai ra"ional% const #n $olosirea unor &ere'i alctui'i din dou straturi &aralele% $r legturi rigide #ntre acestea% ce au posibilitatea de a oscila independent sub ac"iunea undelor sonore& (ot $i adoptate ur toarele solu"ii: #n cazul &ere'ilor $rei este indicat ca #ntre cele dou straturi s nu se dispun nici un aterial (deoarece se creeaz o legtur #ntre straturi)% sporul de izolare acustic $iind de cca& 4&&&J d1% $unc"ie de grosi ea stratului de aer ; la &ere'ii cu $reutate edie este posibil ca stratul de aer% ce are o $rec/en" proprie situat #n zona sunetelor #nalte% s intre #n rezonan"& Ne aceea este indicat s se dispun un strat absorbant% din &1sl& +cest strat trebuie s $ie #n suspensie ($r legturi cu cele dou straturi ale peretelui de baz)% sau $i,at nu ai pe una dintre supra$e"ele interioare ale ele entului ;
5

pentru &ere'ii des&r'itori u)ori spa"iul dintre straturi trebuie u plut #n #ntregi e cu un aterial $onoabsorbant&

9n ceea ce pri/e!te &lan)eele% izolarea la zgo otele aeriene este asigurat datorit asei lor ari% de peste =:8 kg0 5% dac placa din beton este de ini <=&&&<: c grosi e& Kn grad superior al capacit"ii de izolare se poate ob"ine prin utilizarea ta(anelor sus&endate +alse% cu rol $onoabsorbant& I!olarea la !$o ot aerian definete ac"iunea prin care se ur re!te ca ele entele separatoare #ntre unit"ile $unc"ionale ale cldirii (#n principal pere"i sau plan!ee) s reduc trans isia zgo otului aerian #ntre cele dou spa"ii pe care le separ& Peducerea trebuie s $ie e$ecti/ #n a bele sensuri de trans itere a zgo otului& Izolarea este de$init de indici de i!olare care "in sea a #n esen" de di$eren"a de ni/el de zgo ot #ntre cele dou spa"ii& Ne notat c totdeauna izolarea e$ecti/ deter inat pe baza surrilor Sin situ@ este ai ic dec-t cea deter inat pe baza surrilor #n laborator datorit unor ci colaterale de trans itere a sunetului !i este in$luen"at de caracteristicile de absorb"ie (re/erbera"ie) ale spa"iului considerat ca prote*at& a.2. Izolarea la zgo ot aerian poate $i de$init ca diferena ntre nivelurile de zgomot din cele dou ncperi (spaii) separate de elementul considerat : IZ !"#$ "%&'(I%) STANDARDIZAT T Nn%A #ntre dou #ncperi sau spa"ii% de$init de rela"ia: T 0.32V Nn%A = R< T R5 U <8 lg T0 = PV U <8 lg 3d16 (<&<) S
6

IZ !"#$ "%&'(I%) NORMALIZAT T Nn%+% de$init de rela"ia: A A0 Nn%+ = R< T R5 T <8 lg A0 = PV U <8 lg S 3d16 (<&5)

#n care: R<% R5 = ni/eluri de zgo ot #n spa"iul de e isie% respecti/ de recep"ie% #n d1 A = durata de re/erbera"ie surat (calculat) #n spa"iul de recep"ie% #n secunde A8 = durata de re/erbera"ie de re$erin"% #n sec& (A 8 = 8%: sec&) + = aria de absorb"ie acustic ec)i/alent #n spa"iul de recep"ie% #n 5 +8 = aria de absorb"ie acustic ec)i/alent de re$erin" (+ 8 = <8 5) PV = indicele de atenuare acustic in situ% #n d1 2 = /olu ul spa"iului de recep"ie% #n = L = aria ele entului deli itator #ntre cele dou spa"ii% #n 5 a.3. Izolarea la zgo ot aerian se poate re$eri direct la elementul de construcie considerat: I*+I%$ +$ "($*&"#$ "%&'(I%) T P pentru un ele ent de construc"ie% de$init prin #ncercare #n laborator% de rela"ia: S P = R< T R5 U <8 lg A 3d16 (<&=) #n care: R<% R5 = ni/eluri de zgo ot #n spa"iul de e isie% respecti/ de recep"ie% #n d1 L = aria probei (perete sau plan!eu)% #n 5 + = aria de absorb"ie ec)i/alent #n ca era de recep"ie% #n 5 Carcase +onoi!olatoare Carcasele $onoizolatoare sunt ele ente constructi/e spa"iale care au ca scop atenuarea trans iterii zgo otului produs de o sursa #n ediul #ncon*urtor% prin acoperirea total a acesteia& (rin inter ediul carcasei se ai realizeaz !i : . pre#nt- pinarea unor e/entuale accidente ce s.ar putea produce datorit contactului ne i*locit cu utila*ele ; . cli atizarea utila*elor etc& Carcasele pot $i a plasate% $a de surse% #ntr.unul din cele dou oduri: . #n a$ara li itelor c- pului acustic apropiat corespunztor sursei; . #n interiorul li itelor c- pului acustic apropiat corespunztor sursei& Ecrane de &rotec'ie acustic 4a&licate la surs% (rin ecrane de protec"ie acustic (aplicate la surs) se #n"eleg alctuiri plane sau

spa"iale din panouri sau alte ele ente constructi/e care asc)eaz par"ial sursa de zgo ot $a" de punctele de recep"ie considerate !i care sunt a plasate #n interiorul c- pului acustic apropiat al sursei&

+ T reprezint paralelipipedul de apro,i a"ie al utila*ului real% de di ensiuni R% l% ); 1 T reprezint e is$era de apro,i a"ie a li itei c- pului acustic apropiat% caracterizat prin Sr@ r = a,& (R; 5)) #n care: R = cea ai are di ensiune a dreptung)iului de baz; ) = #nl"i ea paralelipipedului de apro,i a"ie a utila*ului real& 'cranele de protec"ie acustic pot $i alctuite din: Ni ensiunea ini a ?l@ a unui ecran de protec"ie acustic% trebuie s #ndeplineasc condi"ia: l W =780$8 3 6 #n care:

$8 % #n ;z% este $rec/en"a cea ai *oas a do eniului #n care ecranul trebuie s produc atenuri ale zgo otului produs de surs& In$luen"a di$eritelor ti&uri de *ariere 4ecrane% acustice #n co baterea zgo otului urban% se deter in prin analiza e$icien"ei acestora% care se e,plic datorit e$ectului de reducere a ni/elului de zgo ot prin inter ediul zonei de Xu br acusticX produs& 5arierele acustice arti+iciale sunt obstacolele solide care se a plaseaz de. a lungul strzilor% de obicei #n lungul autostrzilor% pentru a prote*a cldirile din zonele reziden"iale #n/ecinate% de zgo otul produs de circula"ia din tra$icul rutier& 9n cazul a plasrii de bariere acustice pe a bele pr"i ale unei autostrzi% pentru a nu apare e$ectul de rire a ni/elului de zgo ot #ntre cele dou laturi datorit re$le,iilor% se reco and ca pe partea dinspre tra$ic a barierei acustice aceasta s $ie realizat din ateriale $onoabsorbante& 9nl"i ea barierelor se reco and a $i li itat la a,i > etri% din oti/e structurale !i estetice&

1arierele acustice se proiecteaz !i construiesc ast$el #nc-t s aib un aspect estetic plcut& Nensitatea super$icial a barierei.ecranului se alege de cel pu"in <8 kg0 5% ast$el #nc-t structura barierei acustice s aib o izolare la zgo ot aerian PY de cel pu"in =8 d1% reducerea de zgo ot prin Xu br acusticX depinz-nd de #nl"i ea !i lungi ea barierei& 1arierele (ecranele) acustice /or a/ea structuri cu para etrii $izico. ecanici !i acustici c-t ai stabili #n decursul #ntregii lor e,ploatri& Faterialele din care se realizeaz aceste bariere de izolare a zgo otului pot $i: a) ateriale opace (plci etalice% ateriale le noase% plci din ci ent% zidrie de ele ente pentru zidrie de argil ars% beton ar at% o"el% alu iniu% beton% etc&); b) ateriale transparente ($oi de sticl !i ele ente de sticl% ple,iglas etc&)& Le en"ioneaz c cele ai e$iciente bariere (ecrane) acustice care se pot $olosi sunt cldirile dispuse% sub $or de ansa bluri $rontale% de.a lungul agistralelor rutiere& 2aloarea reducerii ni/elului de zgo ot asigurat de ecranele. cldiri poate s ating 5: &&& =8 d1(+)& Ca bariere.ecrane se /or utiliza cldiri cu destina"ii di$erite (dar nu locuin"e)% proiectate !i izolate corespunztor din punct de /edere acustic& *% Reducerea !$o otelor de i &act Qgo otele de i pact se produc prin lo/irea direct a ele entelor de construc"ii% #n cadrul e,ploatrii nor ale a cldirilor& (roble a atenurii zgo otelor de i pact se pune #n special pentru co ple,ul pardosealTplan!euTta/an(pla$on)% la cldirile ci/ile cu ai ulte ni/eluri% unde ast$el de zgo ote au un caracter $rec/ent !i condi"ioneaz con$ortul& (entru a se ob"ine o calitate corespunztoare a ansa blului plan!eu.pardoseal% din punct de /edere al izolrii la zgo ot de i pact% se reco and asi$urarea asei
10

o&ti e a &lan)eului% precu !i atenuarea )ocurilor cu a#utorul unor straturi a*sor*ante &re(!ute "ntre &ardoseal )i &lac & (entru e/itarea propagrii zgo otului prin structur se e/it contactul direct dintre pardoseal !i pere"i% prin inter ediul unor rosturi& Lunt posibile ur toarele solu"ii: utilizarea unor pardoseli elastice ( ochet6 ase &lastice) dispuse pe o plac din beton cu grosi e ini de <=&&&<: c ; adoptarea unui siste de &ardoseal cu dal +lotant% ce spri*in pe o plac din beton de grosi e oderat% de cca& <8 c & Nala $lotant const dintr.un strat superior de uzur dur (&archet)% reze at pe un suport rigid (din beton sla* ar at de cca. 7 c % (BR sau (+R) care spri*in la r-ndul su pe un strat elastic (din &olistiren6 &1sl sau &udret de cauciuc ) ce a ortizeaz /ibra"iile din i pact; solu"iile de ai sus pot $i #nc # bunt"ite prin pre/ederea unui ta(an +als6 sus&endat &rin le$turi elastice&

I!olarea la !$o otul de i &act este ac"iunea prin care se ur re!te ca ni/elul de zgo ot datorat unor !ocuri de natur ecanic (pa!i% obiecte czute% ane/rri de obilier) asupra ansa blului unui plan!eu s se aud pe c-t posibil redus at-t #n spa"iul de sub plan!eu c-t !i #n spa"iile alturate& Qgo otul de i pact este unul din aspectele do eniului ai /ast al zgo otului trans is pe cale solid (denu it !i !$o ot structural)& Izolarea la zgo ot de i pact se deter in #n laborator prin surarea #n spa"iul de recep"ie a ni/elului de zgo ot produs de un ciocan de i pact (aparat standardizat care produce lo/ituri #n spa"iul de la ni/elul superior)&
11

(oate $i caracterizat de una din ur toarele ri i: *I,$!&! +$ Z- . ( +$ I.P"%( STANDARDIZAT T Rn%A % de$init ca: T Rn%A = Ri T <8 lg T0 3d16 (<&7) *I,$!&! +$ Z- . ( +$ I.P"%( NORMALIZAT T Rn% de$init ca: A Rn = Ri U <8 lg A0 3d16 (<&:) #n care: Ri = ni/elul de zgo ot #n spa"iul de recep"ie% #n d1 A = durata de re/erbera"ie surat (calculat) #n spa"iul de recep"ie% #n secunde A8 = durata de re/erbera"ie de re$erin" (A 8 = 8%: sec&) + = aria de absorb"ie acustic ec)i/alent #n spa"iul de recep"ie% #n 5 +8 = aria de absorb"ie acustic ec)i/alent de re$erin" (+ 8 = <8 5) (entru pardoseli se de$inesc indici ZR% reprezent-nd # bunt"irea izolrii la zgo ot de i pact prin aportul adus de pardoseal& (entru deter inarea izolrii la zgo ot de i pact a ansa blului plan!eu U pardoseal% indicii ZR se scad din /aloarea ni/elului Rn al plan!eului&

12

Instala'ii de e(acuare a de)eurilor ena#ere Le /a $ace re$erire la surile de reducere a ni/elului de zgo ot #n interiorul unei unit"i $unc"ionale% datorat utilizrii instala"iilor de e/acuare a de!eurilor ena*ere& Instala"iile de e/acuare a de!eurilor ena*ere sunt co puse din tuburi /erticale pre/zute cu guri de colectare la $iecare ni/el al cldirii& Ra partea in$erioar aceste tuburi de/erseaz #n pubele de gunoi sau instala"ii de incinerare& Instala"iile de e/acuare a de!eurilor ena*ere pot $i a plasate #n e,teriorul cldirii ($i,ate de unele ele ente ale acesteia: pere"i% parapete de balcon% etc&) sau interioare& 9n cazul celor interioare se reco and e/itarea pre/ederii lor pe pere"i co uni cu cei ai #ncperilor prote*ate din unit"ile $unc"ionale (dor itoare% saloane bolna/i etc&)& Cea ai bun solu"ie din punct de /edere acustic este a plasarea acestor instala"ii l-ng casa li$tului& (ere"ii tuburilor pentru e/acuarea de!eurilor ena*ere trebuiesc alctui"i #n structur dubl% cu aterial $onoabsorbant #n interior (de e,& /ata inerala cu densitate de cel putin J8 kg0 c)&

13

K!ile de acces #n #ncperile #n care se gsesc tuburile pentru e/acuarea de!eurilor ena*ere /or $i realizate din le n asi/% etan!ate pe contur& (entru ane/rarea pubelelor de gunoi% at-t #n cazul cldirilor e,istente c-t !i la cldirile nou proiectate se /or pre/edea spa"ii prote*ate !i suri corespunztoare pentru a eli ina discon$ortul de orice natur (din punct de /edere al purit"ii aerului% igienei% protec"iei acustice etc&)& Indici de i!olare la !$o ot aerian &entru &ereti si &lansee Indicele XPYX este caracteristica cea ai i portanta a aterialului de constructie si reprezinta caracteristica de izolare $onica la zgo ot aerian a$erent acestuia& Indicele de izolare $onica (PY) al unui aterial% depinde in a$ara caraceristicilor sale $izice ( asa pe unitatea de supra$ata) si de $rec/enta sunetului incident% producatorii de ateriale de constructie si0sau izolatii $onice% precizand in od nor al /alorile acestui para etru in $unctie de banda de $rec/enta (de regula% aceste /alori sunt date pentru $rec/ente ale sunetului cuprinse intre <5: ;z si 7888 ;z)& In cazul in care aceste date nu sunt disponibile% indicele de izolatie $onica al unui aterial dat poate $i deter inat cu o precizie su$icienta% in $unctie de caracteristicile $izice ale acestuia (densitate% odul de elasticitate% etc) cu a*utorul di$eritelor odele ate atice de calcul standardizate& a% 8ereti $rei onostrat PY (d1) Basii bca [1\=: E&: c 93 Basii bca [1\=: <8 c 97 Basii bca [1\=: <5&: c 9: 1locuri bca [1\=:]:8 58 c % tencuit 5U5 c 7; 1locurii bca [1\=:]:8 57c % tencuit 5U5 c 7< (laca (perete) ba netencuita <= c :2 (laca (perete) ba netencuita 5: c :< (erete << c tencuit <U< :2 Cara ida plina <<&: c tencuita 5U5 c 7= Cara ida plina 57 c tencuita 5U5 c :7 Cara ida plina =:&: c tencuita 5U5 c :< Cara ida e$icienta 5J c tencuita 5U5 c :7 1locuri cera ice cu goluri 5J c tenc& 5U5 c :3 *% 8ereti $rei ultisrat PY (d1) Basii bca [1\=:.<5%: c %/& in&Ec % aer 4c % [1\.E%: :2 Basii bca [1\=:.<8 c %/& in&7c % aer <c % [1\.<8 :3 Basii bca [1\=:.<5%: c %/& in&7c % aer <c % [1\.E%: :3 Basii bca [1\=:.<5%: c %/& in&7c % aer 4c % [1\.E%: :9 1&a& :c % aer 4c % b&a& :c :3 1&a& :c % aer <8c % b&a& :c :9 1&a& Ec % aer 4c % b&a& Ec ::
14

1&a& <8c % aer 4c % azboci ent 8&4c :2 1& granulit >c % aer 4c % b&granulit >c :9 1& granulit >c % aer <8c % b&granulit >c :7 1&a& <7c % aer 4c % cara & 4%=c tenc& 5c :: 1&a& <7c % aer 4c % /& in& 4%=c tenc& 5c :< Cara ida <<%:c % aer :c % cara ida <<%:c % tenc&5U5 :9 Cara ida 57c % aer :c % cara ida <<%:c ;2 Cara ida 57c % aer <<c % cara ida 57c ;3 Cara ida =:&:c % aer >c % cara ida <<%:c ;; c% 8ereti usori PY (d1) (laci gipscarton (< strat) . <%5:c 3> [ipscarton <%5:c % aer :c % gipscarton <%5:c . total E%:c 9< [ipscarton <%5:c % /& in& : c % gipscarton <%5:c . total E%:c 77 [ipscarton <%5:c % /& in& : c % gipscarton <%5:c . total <8c 7> [ipscarton <%5:c % /& in& : c % gipscarton <%5:c . total <5&:c :? [ipscarton <%5:c % /& in& > c % gipscarton <%5:c . total <5&:c :7 [ipscarton 5,<%5:c % /& in& : c % gipscarton 5,<%5:c . total <8c :? [ipscarton 5,<%5:c % /& in& : c % gipscarton 5,<%5:c . total <5&:c :9 [ipscarton 5,<%5:c % /& in& : c % gipscarton 5,<%5:c . total <:c :: [ipscarton 5,<%5:c % /& in& > c % gipscarton 5,<%5:c . total <:c ;2 [ipscarton 5,<%5:c % /& in& 7 c % gipscarton 5,<%5:c . total <:%:c ;9 [ipscarton 5,<%5:c % /& in& > c % gipscarton 5,<%5:c . total <:%:c ;: [ipscarton 5,<%5:c % /& in& 7 c % gipscarton 5,<%5:c . total 58%:c ;7 [ipscarton 5,<%5:c % /& in& > c % gipscarton 5,<%5:c . total 58%:c ;: [ipscarton 5,<%5:c % /& in& 7 c % gipscarton 5,<%5:c . total 5:%:c ;: [ipscarton 5,<%5:c % /& in& > c % gipscarton 5,<%5:c . total 5:%:c ;; [ipscarton 5,<%5:c % /& in 7 c % gipscarton <%5:c % /& in& 7 c % gipscarton 5,<%5:c . total 5<%:c ;; [ipscarton 5,<%5:c % /& in : c % gipscarton <%5:c % /& in& : c % gipscarton 5,<%5:c . total 5<%:c ;3. Indici de i!olare la !$o ot de i &act &entru &ardoseli si &lansee

a% 8lansee Rn Y (d1) (laca ba E c >2 (laca ba >&: c <= (laca ba <8 c << (laca ba << c <; (laca ba <5&: c <:
15

(laca ba <7 c <7 (laca ba <4 c <9 (laca ba E c din $asii cu goluri% 55 c <7 (laca b&a <8 c U ta/an elastic gipscarton 7c (laca b&a <7 c U ta/an elastic gipscarton 7c (laca b&a <8 c U ta/an gipscarton 7c ( in&58c ) ;< (laca b&a <7 c U ta/an gipscarton 7c ( in&58c ) ;7 *% 8ardoseli

placat <3 placat <2 cu sc)elet elastic suspendat cu sc)elet elastic suspendat

Rn Y (d1) (arc)et l&u& 55 lipit pe placi $ibrole noase poroase <4 grosi e 2? (arc)et l&u& 55 lipit pe placi $ibrole noase poroase 5: grosi e 27 (arc)et l&u& 55 ontat pe dusu ea oarba% grinzisoare din le n de E%:c cu strat elastic din pluta 5%:c 2> (arc)et l&u& 55 ontat pe dusu ea oarba% grinzisoare din le n de E%:c cu strat carton bitu at 2; Co/oare si dale (2C $ara suport te,til cu grosi i de <&&&<%: < Co/oare (2C cu suport te,til tesut cu grosi i de 5&&&5%: = Co/oare (2C cu substrat $onoizolator din (2C e,pandat% grosi e in& 5%: 2; Co/or $ibre polia idice pe substrat $onoizolator ((oliro ) 2> Foc)eta netesuta 3? (arc)et sau co/or (2C lipit pe dala $lotanta din beton =%: c pe strat elastic din /ata inerala rigida <8 grosi e 39 (arc)et sau co/or (2C lipit pe dala $lotanta din beton =%: c pe strat elastic din /ata inerala rigida 58 grosi e 3> (arc)et sau co/or (2C lipit pe dala $lotanta din beton =%: c pe strat elastic din polistiren e,pandat ecruisat <8 grosi e 33 A5SOR5@IE ACUSTIC 4+onoa*sor*'ie% A*sor*'ia acustic de$ine!te odul #n care alctuirile supra$e"elor din spa"ii #nc)ise se co port #n raport cu undele sonore incidente& (rin absorb"ie acustic se ur re!te ca o parte din energia sunetului aerian ce #nt-lne!te o supra$a" deli itatoare a unui spa"iu s nu $ie re$lectat ci a*sor*it& Nin punctul de /edere al $onoabsorb"iei nu intereseaz ce se #nt- pl cu energia ce nu este re$lectat& 9n od obi!nuit aterialele )i structurile +onoa*sor*ante nu sunt )i i!olatoare acustice& Arata entele absorbante sunt destinate atenuarii unor sunete parazite e ise din interiorul incaperii& +bsorbtia zgo otelor reprezinta trans$or area ener$iei cinetice a undelor sonore in ener$ie ter ica& Capacitatea absorbanta a unui aterial este e,pri ata de catre coe+icientul de a*sor*tie& Coe$icientul de absorbtie se e,pri a in procente si reprezinta su a totala a energiei trans ise si absorbite de catre aterial (energia sonora absorbita T 'a) raportata la energia totala incidenta a undelor sonore (energia undei incidente T 'i)&

16

Coe$icientul de absorbtie /a $i de 8^ daca toata energia undelor sonore este re$lectata la i pactul cu o supra$ata& Naca energia este absorbita sau trans isa ai departe% coe$icientul de absorbtie /a $i de <88^& +bsorbtia totala este corespunde coe$icientului de absorbtie egal cu <& Coe$icientul de absorbtie /ariaza in $unctie de $rec/enta si de ung)iul de incidenta& +ceasta trebuie luata in considerare la asurarea absorbtiei sonore si la e,pri area ei cu o singura /aloare& [eorge [abriel Ltokes ne spune c atenuarea sunetului este direct propor"ional cu ptratul $rec/en"ei& +!adar $rec/en"ele *oase /or $i ult ai slab atenuate% se /or propaga ult ai u!or prin pere"ii despr"itori ai cldirii% a*ung-nd #n $inal la urec)ile (sau #n sto acul) /ecinilor /o!tri !i deran*-ndu.i& n conclu!ie% trebuie redus #n pri ul r-nd a plitudinea $rec/en"elor *oase% deci a ba!ilor& REFLEAIE 0 -IFUZIBITATE Cand o unda sonora intalneste un obstacol% o parte a undei se re$lecta dupa un ung)i r% egal cu ung)iul de incidenta i& Re+le/ia unei unde sonore la i pactul cu o supra$ata se datoreaza unei proprietati acustice care se nu este rezistenta acustica (i pedanta acustica)& Aoate ateriale au i pedanta acustica proprie& Pe$le,iile puternice care apar la i pactul unei unde sonore cu un perete de beton se datoreaza $aptului ca rezistenta acustica a aerului si betonului di$era $oarte ult& Naca s.ar putea crea un aterial cu o rezistenta acustica care sa /arieze progresi/ de la /aloarea rezistentei aerului la cea a betonului% atunci nu ar ai $i re$le,ii&

Nar cand supra$ata obstacolului prezinta neregularitati cu di ensiuni co parabile cu lungi ea de unda a sunetului% se produce $eno enul de di+u!itate&

17

Ni$uzitatea se bazeaza pe dispersia a,i a a undei sonore (un ca p sonor per$ect o ogen = un ca p sonor di$uz)& (entru a crea un ca p cat ai di$uz% pot $i asezate ele ente di$uzante in sala sau in scena (e,e plu:panourile $ac ca atat in scena cat si in sala% auditia sa $ie per$ecta in orice loc)&

TRATA,ENTE ACUSTICE A5SOR5ANTE


9n ti p ce surile de izolarea acustic au rolul de a prote*a o #ncpere # potri/a zgo otelor pro/enite din a$ara acesteia% trata entele a*sor*ante sunt destinate atenurii unor sunete parazite emise din interiorul ncperii & Pe$le,iile repetate ale sunetelor #ntr.o incint #nc)is conduc la o percep"ie a pli$icat a acestora% cu e$ecte adesea neplcute din punct de /edere al con$ortului acustic& (entru e/itarea acestui $eno en se recurge la $olosirea anu itor ateriale !i solu"ii constructi/e care deter in o a*orare a energiei sonore absorbite% #n detri entul celei re$lectate& 9n raport cu ecanis ul prin care se realizeaz disiparea energiei acustice% e,ist ai ulte tipuri de trata ente absorbante: a% A*sor*an'i &oro)i Arans$or energia sonor #n cldur prin $recarea cauzat de /-scozitatea aerului din pori& Coe$icientul de absorb"ie depinde de: porozitatea aterialului% grosi ea plcii% distan"a $a" de perete% $rec/en"a sunetului& Faterialele ce pot $i $olosite ca absorban"i poro!i sunt: (ata ineral% produse din /at ineral (saltele6 +1)ii6 &lci &lane &line sau &er+orate )% &lut e/&andat% 8FL &oros% " *rc in'i de cati+ea )i &lu) etc& (ratamentele subiri sunt e$iciente in do eniul sunetelor nalte% iar cele groase #n do eniul sunetelor medii i /oase& '$icien"a trata entului cre!te dac este pozi"ionat la o anu it distan" $a" de perete& (relucrarea supli entar a aterialului prin per$orare% $or are de ad-ncituri% rugozit"i etc&% conduce la creterea capacitii de absorbie ($a/orizeaz ptrunderea undelor #n aterial)& 9n Big& ur atoare este prezentat o solu"ie de trata ent $onoabsorbant realizat din &lci de &1sl ineral &er+orate&

18

*% A*sor*an'i cu &lac oscilant Le bazeaz pe $aptul c un panou a$lat #n calea undelor acustice /ibreaz% consu -nd o parte din energia acustic incident& Nac $rec/en"a undelor sonore coincide cu cea a siste ului absorbant% se a*unge la $eno enul de rezonan"% absorb"ia acustic $iind a,i & Arata entele acustice absorbante de acest tip se pot realiza din &anouri de &laca#% carton% etal% sau din cadre de le n &re(!ute cu o &1n! $roas )i un aterial &oros ((at de *u *ac)& +bsorban"ii de tip plac se pot onta cu spaiu liber n spate% sau cu p0sl& Ne ase enea% se poate # bunt"i capacitatea de absorb"ie prin compartimentarea spaiului din spatele panoului cu rigle i f0ii de p0sl sau vat &

19

c% A*sor*an'i cu aer 4re!onatori% Ne!i oscilan"ii cu aer se deosebesc din punct de /edere constructi/ de cei descri!i ai sus (pct& b)% se bazeaz pe acela!i tip de $eno en% nu ai c ecranul ce intr #n /ibra"ie este #nlocuit cu un volum de aer& (rincipial% un ast$el de siste poate $i co parat cu o sticl culcat% a/-nd g-tul liber sau u plut cu un aterial poros& Lub ac"iunea sunetului incident aerul din canalul rezonatorului e,ecut i!cri de oscila"ie alternati/e% ca un piston !i% datorit iner"iei !i /-scozit"ii% disipeaz energia sonor& Ra rezonan" /iteza aerului din canal de/ine $oarte are% dar dac #n g-t se onteaz un aterial de absorb"ie acustic% prin $recare rezonatorul de/ine un absorbant sonor $oarte e$icient& Ca/it"ile de rezonan" pot $i separate #ntre ele prin despr"ituri din sc0ndur% !i sunt acoperite cu un perete perforat unic din placa/% peste ori$icii poz-ndu.se o p0nz&

20

Concluzii: Ra cldiri e,ist dou tipuri de propagare a sunetului: a% 8rin aer . se re$er la propagare #n cazul #n care sunetul $ace ca structura s /ibreze sub in$luen"a aerului: oa eni care /orbesc% uzic% etc& +ceasta include trans isia spre alte ca ere !i re/erbera"ia (ecoul) #n aceea!i ca er& *% Sunetul la i &act . apare atunci c-nd sursa este o $or" dina ic ce ac"ioneaz direct asupra construc"iei: obiecte care cad% scaune care sunt utate% oa eni care erg pe podea% ec)ipa ente sanitare $i,ate de pere"i !i podele% bo,e $i,ate pe pere"i% etc& Pe$eritor la propriet"ile acustice ale unui aterial% e,ist dou caracteristici fundamentale care determin capacitatea de izolare acustic : a% Ri$iditatea dina ic ( cu re$erire la zgo otele generate la i pact ) este o caracteristic ce se re$er la capacitatea aterialului de a conduce unde acustice !i are legtur cu elasticitatea aterialului *% Re!isti(itatea la +lu/ul de aer ( cu re$erire la zgo otele trans ise pe cale aerian) e,pri at #n 3_(a`s0 56 indic gradul de absorb"ie a aterialului% e/alu-nd cantitatea de aer care poate trece prin aterial la o anu it rat de /olu a $lu,ului& +re legtur cu porozitatea !i cu densitatea aterialului& Faterialele din /at ineral destinate izolrii $onice trebuie s aib /aloarea rezisten"ei liniare la $lu,ul de aer (r) ai are dec-t : _(a`s0 5% respecti/% ai ic dec-t <8 _(a`s0 5& (entru /alori ai ici de : 3_(a`s0 56 izola"ia nu ar $urniza o atenuare acustic su$icient iar peste <8 3_(a`s0 56 trans iterea sunetului s.ar $ace cu precdere pe calea solid% datorit co pactit"ii e,tre e a aterialului&

21

8rotecia acustic "n construcii 8rotec'ia acustic T ansa blul de suri destinate realizrii unor spa"ii cu un cli at sonor con$ortabil% adic lini!tit& Lcopul $inal al tuturor surilor de protec"ie acustic adoptate #n proiectarea construc"iilor #l constituie reducerea sub limi e admisibile a ni!elului de "rie al zgomo ului ce #" runde $n uni a ea func%ional" considera " & (rotec"ia acustic a construc"iilor are #n /edere ur toarele aspecte esen"iale #n adoptarea i*loacelor de co batere a zgo otului:
.

scderea ni/elului de zgo ot la surs prin suri de ordin te)nologic aplicate instala"iilor !i utila*elor generatoare de zgo ot; gruparea surselor de zgo ot !i a construc"iilor prote*ate; reducerea ni/elului de zgo ot prin suri urbanistice;

. . .

distribu"ia *udicioas a #ncperilor #n cadrul unit"ii $unc"ionale "in-nd sea a de destina"ia acestora !i e,igen"ele de con$ort ur rite; izolarea acustic a unit"ilor $unc"ionale la zgo ot aerian !i de i pact; reducerea ni/elului de zgo ot prin absorb"ie acustic&

. .

22

RA8EL -E ELE,ENTE -E FIZIC I FIZIOLO.IE Frec(en ($)% lun$i e de und (a) Lun$i ea de und este un para etru de baz al oricrui $eno en ondulatoriu (und) care se propag #n spa iu i anu e reprezint distan a parcurs de und pe durata unei oscilaii% ori distan a dintre dou puncte din spa iu #ntre care de$aza*ul relati/ al oscilaiilor este de 5b radiani& +st$el de $eno ene pot $i de e,e plu undele electro a$netice (lu ina% undele radio etc&) i undele ecanice (sunetele% undele seis ice etc&)& Rungi ea de und este legat de /iteza de propagare a undei respecti/e i de $rec/ena ei prin relaia: v a= f = /cA unde si bolurile reprezint: a = lungi ea de und% / = /iteza de propagare a undei #n ediul respecti/% $ = $rec/ena undei% in/ersa perioadei te porale% A = perioada undei& 9n ti p ce lungi ea de und depinde de ediul #n care se propag unda% $rec/ena undei este constant% cel puin #n cazul #n care sursa% receptorul i ediul de propagare sunt #n repaus relati/& Ne aceea% #n precizarea para etrilor undei se pre$er adesea $rec/ena acesteia& Nac totu i o und este descris prin lungi ea de und a oscilaiilor sale% trebuie precizat sau con/enit ediul de propagare& Ne e,e plu% #n cazul lu inii% e,ist con/en ia de a considera c toate lungi ile de und se re$er la propagarea #n /id& Frec(ena este sura nu rului de repetri ale unui $eno en periodic #n unitatea de ti p& 9n Liste ul Internaional unitatea pentru $rec/en este nu it )ertz i este si bolizat prin ;z% #n cinstea $izicianului ger an ;einric) ;ertz& O $rec/en de < ;z corespunde unei perioade de repetare de o secund& Ne e,e plu% pute spune despre o ciocnitoare care bate cu ciocul #n scoar a unui copac de <8 ori pe secund% capul acesteia oscileaza cu o $rec/en de <8 ;z& 1 $= T (entru surarea $rec/enei se pot $olosi i alte unit i& Ne e,e plu% pulsul ini ii i te poul uzical se e,pri #n bti pe inut% rota ia otoarelor #n rota ii pe inut etc& +lte e,e ple: Curentul electric alternati( are #n Po -nia $rec/ena standardizat de :8 ;z% ceea ce #nsea n c #ntr.o secund polaritatea tensiunii trece de la plus la
23

inus i #napoi de :8 de ori& 9n Ltatele Knite ale + ericii $rec/en a curentului alternati/ din reeaua public este de 48 ;z& Frec(ena sunetelor este direct legat de senzaia de #nl i e uzical& +st$el% nota Ra din ga a central a pianului este de$init ca a/#nd $rec/en a de 778 ;z% dei de.a lungul ti pului au $ost #n /igoare i di/erse alte /alori& +ceasta #nsea n c aerul pus #n icare de o ast$el de und sonor oscileaz de 778 de ori #n $iecare secund& Krec)ea o ului este sensibil la sunete cu $rec/en e cuprinse apro,i ati/ #ntre 58 ;z i 58 k;z (58&888 ;z)% cu di$eren e apreciabile de la un indi/id la altul& Undele radio se #ntind pe o band larg de $rec/en e& Ne e,e plu% undele de radio BF obinuite sunt e ise #n Xbanda /estX . CCIP (>>.<8> F;z) i Xbanda estX . OIPA (4:.E7 F;z)& Lu ina (i!i*il este o und electro agnetic cu $rec/en a edie de :88 A;z (:88`<8<5 ;z% adic :88 de ilioane de ilioane de oscila ii pe secund)& #n ediul din care pro/in% atunci c-nd ele #nt-lnesc supra$a"a de separa"ie cu un alt ediu% care are o alt densitate& Pe$le,ia undelor sonore se ai nu e!te !i re+le/ie acustic& -i+racia undelor sonore Beno enul de di+racie a undelor este de$init de Lo er$eld ca abaterea direc"iei de propagare a undei de la o dreapt% din alte cauze dec-t re$le,ia sau re$rac"ia acesteia&(unda ocolete obsacolele #nt-lnite #n cale) RELAIA 4I CONTRA-ICIA% A5SOR5IE 0 IZOLARE
Cile de str*atere 4trans isie% a sunetului &rin o*stacole a) (rin poroziti i goluri

ACUSTICA N S8AIU Re+le/ie si ilar cu lu ina (rin re+le/ia undelor sonore se #n"elege $eno enul de #ntoarcere a acestora

8oro!itateaC . $a/orizeaz absorbia aparent a sunetului . este co btut #n alctuirile izolante (etanare) b) (rin /ibraii de ansa blu Bi*raiile de ansa *luC . sunt utile #n alctuiri $onoabsorbante ( e brane /ibrante)
. se combat n alctuirile izolante -i+erena a*sor*ieDi!olare

(prin creterea masei - k !mp"

A*sor*ia= relatia spaiu T supra$a T spaiu (coe$icient de absorb ie= raport energie absorbita0energie incidenta% = 8]<) I!olarea= relatia spatiu T co parti entare Tspatiu alaturat (indice de atenuare sau izolare e,pri at #n ai ulte /ariante #n d1)

24

8RINCI8IILE ALCTUIRILOR FONOA5SOR5ANTE Su&ra+ee &oroase "n contact cu su&ra+ee su&ort : absorbie ai bun la $rec/ene edii i #nalte& 8lci &oroase distanate de su&ort (aezate ca puin # buntit la $rec/ene *oase&

e brane /ibrante): absorbie

,e *rane (i*rante : absorbie

ai bun la $rec/ene *oase&

,e *rane (i*rante cu #n special la $rec/ene *oase&

ateriale &oroase la interior : absorbie # buntit

Re!onatori si &li sau cu&lai : absorbie $oarte specializat #n $uncie de caracteristicile geo etrice& A*sor*ie co *inat : alctuiri rezonant absorbante (rezonatori cu poroase)

ateriale

8RO8A.AREA SUNETULUI NTRDO NC8ERE6 REBER5ERAIA TI,8URIE I TERZIE


Re(er*eraia reprezint persisten" unui sunet #ntr.o #ncpere #nc)is% datorit re$le,iei% dup ce iz/orul sonor a #ncetat s ai e it unde&( e$ect de prelungire a sunetelor% datorit re$le,iilor succesi/e pe supra$e ele peri etrale ale spa iului (obi nuit =8 T 78 de re$le,ii) )& Beno en #nt-lnit #n spa"ii #nc)ise sau par"ial #nc)ise ce const #n re$le,ia repetat a undelor acustice care pierd o parte din energie la $iecare re$le,ie& Pezult un dublu e$ect de suprapunere peste sunetul direct !i de #ntrire a acestuia ur at de o prelungire dup ce #nceteaz sunetul direct& C-nd o unda generata de o sursa sonora dintr.o incapere a*unge la un obstacol% o parte din energia ei este absorbita de aterialul din care este realizat obstacolul% iar restul se re$lecta precu o raza de lu ina intr.o oglinda% propag-ndu.se intr.o alta directie% p-na a*unge la un nou obstacol% unde procesul se repeta& In cazul unei incaperi goale% sunetul se re$lecta din perete in perete% p-na la e,tinctia totala cauzata de absorbtiile repetate& +cest $eno en se nu este re(er*eratie a sunetului si este caracterizat de ti &ul de re(er*eratie& Cu c-t peretii sunt ai netezi si ai duri% iar procentul de unda re$lectat de perete este ai are% cu at-t /or trebui ai ulte re$le,ii p-na sa se stinga sunetul% ti pul de re/erberatie $iind ai are& Ne ase enea% cu c-t distantele intre obstacole sunt ai ari% cu at-t ti pul de re/erberatie /a $i ai are& +st$el% ti pul de re/erberatie este o asura a c-t de repede scade energia sunetului&

25

'/aluarea calit"ii acustice a unei #ncperi constituie o proble di$icil dac se "ine sea a de structura co ple, a c- pului sonor ce se stabile!te #n spa"ii #nc)ise de di/erse $or e !i caracteristici acustice& +precierea dup auz d o not de subiecti/is datorit di$eren"elor care pot apare de la o persoan la alta& (entru e/aluarea general a calit"ii !i i plicit a destina"iei unei #ncperi% se utilizeaz para etri acustici obiecti/i: ti pul de re/erbera"ie% ti pul de a ortizare ti purie% claritatea% de$ini"ia% ti pul central& Nac se dore!te o analiz care s "in cont de particularit"ile unor loca"ii ale #ncperii sau se dore!te o analiz a di$eren"elor percepti/e ale di$eritelor loca"ii% se /a apela la o legtur dintre para etrii obiecti/i !i cei subiecti/i& Biecrui para etru obiecti/ #i corespunde un para etru subiecti/& +ceast legtur a $ost deter inat #n condi"ii de laborator% $olosind speciali!ti din do eniul acusticii (acusticieni% co pozitori% diri*ori)& Nurata re/erbera"iei stabile!te destina'ia "nc&erii& 9ntr.o sal de curs% principalul obiecti/ este inteligibilitatea /orbirii% prin ur are #n acest caz se /a ur ri ca re(er*era'ia s ai* o durat ini & 9n cazul unei sli de concerte de uzic clasic /a conta ai ult a bian"a creat de # binarea sonor dintre ultiplele instru ente uzicale% #n ti p ce inteligibilitatea /orbirii nu /a $i #n pri plan% deci se /a ur ri un ti p de re(er*era'ie ai are& 'c)ipa entele capabile s odeleze $eno enul de re/erbera"ie natural a #ncperilor poart nu ele de re(er*eratoare; ele $ac parte din categoria circuitelor generatoare de e$ecte sonore& '$ectele sonore sunt ob"inute pe cale natural sau prin i*loace electroacustice% care #i dau asculttorului senza"ia de sunet real sau #i o$er acestuia posibilitatea de a.!i i agina un ediu acustic ne ai#nt-lnit #n realitatea #ncon*urtoare& Paportate la #nt-rziere% cele ai cunoscute e$ecte sonore sunt:

d <.: d :.<8 d <8.5:

ilisecunde: /ibrato; ilisecunde: $langer; ilisecunde: c)orus; ilisecunde: re/erbera"ie; ilisecunde: ecou; ilisecunde: ultiecou&

d :8.<88 d <88.5:8 d 5:8.:88

(entru odelarea acusticii #ncperilor se /a apela la generatoarele de e$ecte de re/erbera"ie& '$ectul de re/erbera"ie si uleaz $eno enul de re/erbera"ie natural% de$init ca o persisten" (prelungire) a sunetului datorat re$le,iilor repetate sau di$uziei undelor acustice #ntr.un spa"iu #nc)is& 9n cazul re/erbera"iei% re$le,iile undelor acustice
26

se succed at-t de rapid #nc-t sunt percepute ca un singur sunet continuu& Ai pul #n care se ani$est auditi/ aceast persisten"% sau prelungire% se nu e)te ti & de re(er*era'ie% acesta $iind deter inat de volumul !i forma camerei% dar !i de calitile reflectante ale pereilor& Ai pul de re/erbera"ie este e,pri at #n secunde !i reprezint durata "n care ni(elul &resiunii sonore descre)te cu ;? d5 +a' de ni(elul ini'ial. TI,8UL -E REBER5ERAIE Ai pul necesar pentru ca ni/elul re/erbera"iei s descreasc cu 48 d1 $a" de ni/elul ini"ial este de$init ca ti pul de re/erbera"ie (Ar)& +cesta poate $i surat din rspunsul la i puls& Cunosc-nd volumul ncperii% coeficienii de absorbie a pereilor% podelei i tavanului% ti pul de re/erbera"ie al #ncperii poate $i esti at $olosind $or ula lui Sa*ine(<)% 'Dring (=)% Fillington.Lette (7) !i _uttru$$ (4) 3_KA8J6% 31'P>46% 3'eP=86& Pela"ia lui Labine consider un c- p acustic di$uz o ogen 3_KA8J6: Ar = unde: . 2 este /olu ul #ncperii; . L este aria supra$e"ei #ncperii; . coe$icientul de absorb"ie asociat supra$e"ei #ncperii& Nac coe$icientul de absorb"ie nu este constant (ceea ce se #nt- pl #n curent)% /a trebui #nlocuit cu edia sa arit etic: = unde: . L este aria supra$e"ei #ncperii #n . este coe$icientul
5

0.161x V xS

3s6

od

1 S

, fLi , i

ediu de absorb"ie; aterialul cu coe$icientul

. Li este aria supra$e"ei peri etrale i% pe care e aplicat de absorb"ie i% #n 5 . i coe$icientul de absorb"ie al supra$e"ei i&
27

8ROTEC@IA ,8OTRIBA Z.O,OTULUI REBER5ERAT EACESIB FI A Z.O,OTULUI 8RO-US N S8A@IILE 8ROTEGATE \i/elul de zgo ot din interiorul unei #ncperi este #n $unc"ie% pe de o parte% de nivelul de putere acustic a surselor !i% pe de alt parte% de durata de reverberatie ( a ncperii% respecti/ de suprafaa de absorbie ec1ivalent& '$ectul re/erbera"iei este rirea ni/elului de zgo ot #n #ncpere% indi$erent de

pro/enien"a lui (din spa"iul respecti/ sau din e,teriorul acestuia)& Nurata de re/erbera"ie trebuie li itat prin pre/ederea unor supra$e"e $onoabsorbante #n special #n ur toarele tipuri de spa"ii: a. #ncperi pentru acti/it"i intelectuale (birouri) cu *. )oluri !i circula"ii #n cldiri ci/ile; c. alte spa"ii aglo erate; d. spa"ii cu ec)ipa ente% utila*e% sau acti/it"i zgo otoase: . pentru protec"ia lucrtorilor% . consider-nd aceste spa"ii ca surse de zgo ot% c)iar $r locuri de acti/itate per anente% pentru a prote*a e/entuale spa"ii alturate e. spa"ii de ari di ensiuni #n cldiri ci/ile indi$erent de $unc"iune% ai ult de : persoane;

+. #n general #n unit"ile $unc"ionale prote*ate $a" de zgo ot sosit din spa"ii alturate sau din e,terior& Nurata de re/erbera"ie a,i acceptabil /ariaz #n $unc"ie de /olu ul #ncperii !i de destina"ia ei !i este prezentat #n tabelul.diagra 7&4&=% pentru do eniul de $rec/en"e de <5: &&& 7888 ;z& Ta*elul 7.;.9 T 2alorile ad isibile pentru durata de re/erbera"ie
28

edie A din unit"ile

$unc"ionale ale cldirilor de locuit% social.culturale% te)nico.ad inistrati/e T #n conte,tul protec"iei # potri/a zgo otului

NotC Nurata de re/erbera"ie #n spa"iile de audi"ie se li iteaz supli entar prin nor e speci$ice& Nurata de re/erbera"ie duratelor de edie A se poate deter ina ca edie arit etic a

re/erbera"ie pentru cele 4 $rec/en"e standardizate% sau prin calcul utiliz-nd indicele de absorb"ie acustic ponderat Y& Le reco and alegerea unor alctuiri $onoabsorbante caracterizate de coe$icien"i de absorb"ie c-t ai apropia"i la toate $rec/en"ele% sau co binarea lor #n scopul ob"inerii unor ti pi de re/erbera"ie c-t ai uni$or i la toate $rec/en"ele& (entru protec"ia persoanelor care se gsesc #n apropierea unor ec)ipa ente cu ni/el ridicat de zgo ot se pot realiza:
29

a. carcasri de ec)ipa ente *. ecrane cu supra$a"a orientat spre surs% tratat $onoabsorbant& (entru acti/it"i intelectuale #n unit"i $unc"ionale de ari di ensiuni% se reco and separarea locurilor de lucru cu panouri $onoabsorbante cu #nl"i ea de <%58&&&<%:8 & Caracteristicile geo etrice !i durata de re/erbera"ie% #n cazul spa"iilor cu cerin"e speciale datorit speci$icului utilizatorilor (persoane sau $lu,uri te)nologice) sau destinate unor acti/it"i speciale (laboratoare% studiouri de #nregistrri !i ane,e)% se /or alege !i /eri$ica #n con$or itate cu nor ele speci$ice&

ACUSTICA SLILOR
In <J88% $izicianul a erican Mallace Cle ent Labine% cel care a conceput XLD p)onD ;allX din 1oston% a pus bazele acusticii% relation-nd $eno enul de re/erberatie a sunetului cu /olu ul si supra$ata de absorbtie a salii& +custica este stiinta sunetului& 'a trateaza totalitatea aspectelor in relatie cu sunetul% cu ar $i producerea% propagarea% in$luentarea si analiza sunetului% interactiunea sunetului cu di$erite ateriale% propagarea in spatiu% precu si perceptia sunetului si e$ectele lui asupra oa enilor si ani alelor& +custica este un do eniu de cercetare si aplicatie interdisciplinar% bazat pe di$erite discipline% ca $izica% psi)ologia% $iziologia% te)nica trans isiei de in$or atii% stiinta aterialelor% electronica& Con$ortul acustic dintr.o sala depinde de caracteristicile geo etrice ale spatiului% de absorbtia acustica a ele entelor de constructie deli itatoare% precu si de ni/elurile de presiune acustica ale surselor interioare sau e,terioare& (entru indeplinirea cerintei de calitate pri/ind protectia la zgo ot a utilizatorilor unei Lali sunt necesare anu ite conditii te)nice ce trebuie realizate obligatoriu: calitatea ediului acustic si izolarea acustica& (rintr.un proces ase anator alegerii culorii unui perete in /ederea obtinerii unui e$ect estetic sau a unui obiect de ilu inat in /ederea crearii unei a biante placute% alegerea aterialelor decorati/e in /ederea obtinerii unui sunet de calitate trebuie $acuta cu ulta gri*a& Lupra$ata aterialelor utilizate pentru pereti% pla$oane si pardoseli trebuie sa asigure un ni/el ec)ilibrat al sunetului pe tot cuprinsul incaperii& Criteriile de per$or anta corespunzatoare conditiilor te)nice sunt:
a) Re+eritoare la calitatea

ediului acustic

durata de re/erberatie;
30

coe$icientii de absorbtie ai ele entelor de constructii deli itatoare;


aterialelor de constructii de $inisa* si0sau ai

coe$icientii de uni$or itate spatiala ( a,i a) a sunetului in sala; e is de instalatiile si agregatele de

ni/elul a,i al zgo otului incalzire0/entilare a aerului in sala;

zgo otul perturbator pro/enit de la instalatiile te)nice si sursele e,terioare salii&


b) Re+eritoare lai!olarea acustica

ni/elul a,i e,terior ad is al zgo otului in peretii de $atada ai salii:

ediul a biant la 5

distanta de

izolarea la zgo ot aerian pentru ele entele e,terioare /erticale de constructii (peretii e,teriori% acoperisul% $erestrele% usile% etc) si pentru ele entele interioare; izolarea la zgo otul de i pact pentru ele entele interioare orizontale (plansee) de constructii% deli itatoare salii& 5i*lio$ra+ie:

C<5:.58<5 . \or ati/ pri/ind acustica #n construc ii i zone urbane LFI['RLC;I% F& +custica #n ar)itectur T bre/iar K&+&K&I&F& NPKICg Q'R'AI\% I& \ote de curs 3AOF8Eb6 \orbert Ao a% Farina Nana Aopa% ?+naliza $eno enului de re/erbera"ie?% hcoala Lt rean% ILL\ <:>7.8445% +nul I2% \r >% pp& <<4.<5=% Lepte brie 588E 3ILO8J6 ILO ==>5.<:588J +coustics T Feasure ent o$ roo T (art <: (er$or ance spaces& 3ILO8>6 ILO ==>5.5:588> +coustics& Feasure ent o$ roo Pe/erberation ti e in ordinarD roo s& acoustic para eters acoustic para eters&

31

ACUSTICA CONSTRUCIILOR. IZOLARE FONIC N CONSTRUCII

Faster anul I% Ingineria Cldirilor% [rupa 5 Studeni: +le,andru Fara +l)a* +li ;a*ar Fi)ilescu Iulia.+lina

32