Sunteți pe pagina 1din 379

CONSILIEREA I PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTAL

Frank Wills Cognitive Behaviour Coun e!!ing "P #$hothera%# English language edition published by Sage Publications of London, Thousand Oaks, New elhi and Singapore ! Frank Wills "##$ %o&anian edition published by arrange&ent with 'gen(ia literar) L*+*' STO*',

Frank Wills
CONSILIEREA I PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTAL
Traducere din limba englez: GABRIELA CLTU

EDITURA HERALD Bucure i

"#

Redactor: Radu Duma

Realizare grafic: Teodora Vldescu

Lector: Paul Acsinte

! Dre" urile a#u"ra "rezen ei $er#iuni %n limba r&m'n a"ar(in Edi urii Herald) Re"r&ducerea in egral #au "ar(ial a e* ului #au a ilu# ra(iil&r din acea# car e "&a e +i +cu numai cu ac&rdul ace# uia)

Cuvnt nainte

L-a& .nt/lnit pe Frank .n 0112 la cursul de terapie cogniti3-co&porta&ental) 4T55i6 (inut .n O7ford, Ne-a& a8e9at unul l/ng) altul .n pri&a 9i 8i, la fel ca 8i al(i participan(i, a& continuat s) ne a8e9)& pe e7act acelea8i locuri tot anul, 5ursan(ii pro3eneau din do&enii diferite : asisten(i &edicali, lucr)tori sociali, consilieri 8i psihiatri : dar &a;oritatea erau psihologi clinicieni, La 3re&ea aceea, cei &ai &ul(i adep(i ai T55 erau psihologi 8i psihiatri, iar cei interesa(i de &etod), dar care nu apar(ineau acestor profesii, erau pri3i(i cu suspiciune, 5ea &ai &are parte a literaturii 8i cercet)rilor dedicate T55 erau puternic influen(ate de psihiatrie, ca li&ba; 8i &od de utili9are a categoriilor de diagnostic, 8i de aceea nu erau deloc atracti3e pentru consilieri 8i psihoterapeu(i, Eu 8i Frank a& fost i&presiona(i de 3aloarea 8i prag&atis&ul T55 8i de c/t de bine fusese pri&it) at/t de clinicieni, c/t 8i de clien(i, ca un &odel eficient, educa(ional 8i u8or de aplicat, Ne-a& lo3it de reac(ia ostil) a consilierilor care acu9au T55 c) ranforsea9) &odelul &edical, este suprasi&plist), se ocup) &ai degrab) de si&pto&e 8i nu de cau9e, 8i nu are greutatea 8i ad/nci&ea altor terapii,
i

'bre3ierea folosit) frec3ent .n li&ba engle9) este 5<T, de la 5ogniti3e <eha3ioral Therapy, 4n,t,6

Pentru a a3ea o i&agine a 3echilor ostilit)(i, o bro8ur) infor&ati3) publicat) de un birou local al unei organi9a(ii de caritate care opera .n do&eniul s)n)t)(ii &entale a descris T55 ca =o ceart) .ntre terapeut 8i pacient>, Terapia cogniti3) p)rea s) aib) foarte &ulte de oferit, dar a3ea .n &od clar o proble&) de i&agine, in &o&entul .n care ne-a& .ncheiat for&area, .n 0112, eu 8i Frank a& pornit .ntr-o &isiune de a face T55 &ai accesibil) 8i &ai atracti3) pentru speciali8tii din alte do&enii dec/t psihologia 8i psihiatria, 8i astfel s-a n)scut pri&a noastr) carte =Terapia 5ogniti3)? Transfor&area i&aginii>ii 8i a& .nceput .&preun) o lung) carier) ca autori, =5onsilierea 8i Psihoterapia 5ogniti35o&porta&ental)> este pri&a carte a lui Frank a3/ndu-l ca singur autor 8i sunt .nc/ntat) c) &i s-a oferit onoarea de a scrie =5u3/ntul .nainte>, Lucrurile s-au schi&bat foarte &ult, iar T55 este acu& principala &etod) pentru clinicienii, consilierii 8i terapeu(ii pro3eni(i din di3erse do&enii de acti3itate, %aportul Layard .ncura;ea9) o ar&at) .ntreag) de lucr)tori din do&eniul s)n)t)(ii &entale cu o &ini&) e7perien() clinic) s) ur&e9e o for&are .n T55, @n paralel cu e7plo9ia aceasta de interes, T55 s-a de93oltat i&ens de c/nd eu 8i Frank ne-a& .nceput for&area, 5oncepte cu& ar fi co&pasiunea, pre9en(a con8tient)iii, acceptarea 8i centralitatea e&o(iei se al)tur) tradi(ionalei centr)ri a T55 pe schi&bare, pro3ocare 8i proble&e, 'cu& 3orbi&
ii

Titlul c)r(ii .n li&ba engle9), .n te7t, =5ogniti3e Therapy? Transfor&ing the *&age>, 4n,t,6 iii 5onceptul folosit .n li&ba engle9) este cel de =&indfulness>, 4n,t,6

ii

despre a fi pre9en(i .n e7perien(a noastr), a o obser3a, a ne elibera de ea, ca 8i despre a pune pe h/rtie 8i a c)uta alternati3e, Procesul este la fel de i&portant ca 8i &etoda, %ela(ia terapeutic) a de3enit centrul preocup)rilor, Pentru for&atori 8i practicieni pro3ocarea se refer) la a 8ti c/nd s) recurgi la abord)ri ino3ati3e, f)r) s) te la8i absorbit de entu9ias&ul =celui de-al treilea 3al> al T55, Practicienii consilieri 8i psihoterapeu(i adopt) direct noile practici ap)rute? concentrarea pe e7perien(ele din trecut, abordarea din perspecti3) ontologic), abordarea ba9at) pe sche&e - ceea ce aduce cu sine riscul de a se pierde din ingredientele eficiente ale tradi(ionalei T55, e cealalt) parte se afl) noii con3erti(i la T55, care scot la b)taie tot ce au .n3)(at pentru a fi terapeu(i 8i se arunc) .n &etode 8i tehnici, ner)bd)tori s) practice .nregistrarea g/ndurilor 8i e7peri&entele co&porta&entale, sufoc/ndu-8i clientul cu o &ul(i&e de acti3it)(i, 'rta T55 .nsea&n) crearea unui echilibru .ntre toate aceste ingrediente, pe principiul c) e7ist) un ti&p 8i un loc pentru toate, =5onsilierea 8i Psihoterapia 5ogniti35o&porta&ental)> (ese elegant o p/n9) fin) .ntre nou 8i 3echi, 5artea cuprinde toate ingredientele cheie ale T55 : rela(ia terapeutic) ba9at) pe colaborare, &en(inerea structurii 8i a direc(iei, for&ularea : 8i o serie de &etode 8i tehnici, introduc/nd de ase&enea abord)rile &ai noi ce (in de conceptele de pre9en() con8tient), co&pasiune 8i proces terapeutic, Terapia este o chestiune .ncurcat) 8i i&predictibil), 5/teodat) &erge confor& planului,

alt)dat) p)trunde& .n .ntuneci&ile psihicului u&an 8i ne pierde& .n ape ad/nci, Frank are o e7perien() foarte bogat) ca terapeut 8i for&ator T55, studen(ii s)i pro3enind din &edii profesionale foarte diferite, 're propriul s)u stil ce nu poate fi reprodus, introduc/nd studii de ca9 8i istorioare &enite s) fac) lu&in) .n practica T55, El ne .&p)rt)8e8te din bog)(ia e7perien(elor sale, bune 8i rele, ceea ce face aceast) carte s) fie at/t folositoare, c/t 8i pl)cut), 'utorului nu .i este fric) s) relate9e &o&entele .n care ar fi putut face lucrurile altfel, Nu-i este, de ase&enea, fric) s) 3orbeasc) despre propriile sale g/nduri 8i tr)iri 8i despre cu& a folosit T55 pentru el .nsu8i, 5el &ai i&portant, descrierea T55 pe care Frank o reali9ea9) este ancorat) .n e&o(ional 8i interpersonal, iar rela(ia terapeutic) r)&/ne per&anent .n centrul e7punerii, 5ititorul poate descoperi abord)ri 3aloroase .n aceast) carte, fie c) arunc) rapid o pri3ire pentru a-8i defini o abilitate, fie c) o cite8te din scoar() .n scoar(),

iana Sanders O7ford Februarie, "##$

i3

Introducere

5onsider c) e7ist) dou) e7perien(e profesionale &inore pe care le-a& tr)it la &i;locul anilor A1# ce ilustrea9) &odul .n care &) raporte9 eu la abilit)(ile terapiei cogniti3-co&porta&entale 4T55i36, Pri&a, a& fost in3itat s) particip la progra&ul derulat la ni3el na(ional pentru a stabili co&peten(ele N+B pentru psihoterapie, .n general, 8i pentru terapia cogniti3-co&porta&ental), .n particular, 'ceasta a i&plicat participarea la o serie e7tins) de .nt/lniri la Londra, c/teodat) .ntr-un grup restr/ns de profesioni8ti T55, alteori .n grupuri &ai &ari de profesioni8ti apar(in/nd tuturor orient)rilor, @n pri&a 9i, grupul T55 s-a apucat .n lini8te de lucru la sarcinile sale 8i p/n) la ;u&)tatea 9ilei a redactat o pri&) 3ersiune, destul de bine .nchegat), a docu&entului con(in/nd toat) ga&a de co&peten(e T55, @nainte de a p)r)si &etropola, toate grupurile s-au .nt/lnit la finalul 9ilei ti&p de o or) pentru a-8i co&para noti(ele, Cin/nd str/ns de docu&entul aproape finali9at, grupul T55 a fost surprins
i3

Pe parcursul acestei c)r(i 4respect/nd for&atul original al edi(iei .n li&ba engle9)6 ter&enul terapie cogniti3-co&porta&ental) 3a fi folosit .n for&a abre3iat) T55, iar ter&enul cogniti3-co&porta&ental .n for&a abre3iat) 55, 4n,t,6

s) constate c) doar pu(ine alte grupuri a;unseser) c/t de c/t la fel de departe, Dnul dintre grupuri, .&i a&intesc, se afla .ntr-o disput) .nc) nere9ol3at) pri3ind defini(iile e7acte ale ter&enilor de =terapeut> 8i =client>, '& plecat de la acest e3eni&ent cu con3ingerea c) T55 are un set de abilit)(i 8i co&peten(e unani& acceptat 8i neobi8nuit de clar definit, 'dep(ii T55 sunt .n general prag&atici 8i .nclina(i spre a-8i duce la bun sf/r8it sarcinile atribuite, @ndoieli sup)r)toare .&i in3adaser) .ns) &intea? a3ea& noi o g/ndire prea linear) 8i ne sc)pase ce3a aiciE 'l doilea incident s-a .nt/&plat la o conferin() unde a& pre9entat o lucrare de cercetare despre for&area consilierilor .n T55, Oarecu& .n glu&), f)cea& obser3a(ia c), din perspecti3a T55, consilierii uneori =ascult) prea &ult>, Prin aceasta spunea& c) unii consilieri par dornici s) reflecte practic tot ceea ce clientul spune 8i astfel le este greu s) ating) acel ni3el de centrare .n sarcin) cerut de T55, necesar pentru econo&icitate 4=c/8tig &a7i& cu efort &ini&>6, up) pre9entare, unul dintre for&atori, care preg)tea personalul pentru National Fealth Ser3ice, &-a abordat cu re&arca? - Gi s-a p)rut foarte interesant, pentru c) eu duc o ade3)rat) lupt) pentru a-i face pe cursan(ii &ei s) asculte c/t de c/t, Sunt sigur c) a&/ndoi e7agera& .ntr-o oarecare &)sur) pentru a ne face clare p)surile 43e9i 5apitolul H despre lucrul cu e&o(iile6, totu8i e7ista un substrat ade3)rat .n afir&a(iile noastre, G-a& g/ndit atunci, ca 8i acu&, c) dac) este s) pun .n balan(), prefer s) a& .n ti&pul cursurilor de for&are proble&a &ea 8i nu pe a lui,
3i

Pri3ind .napoi, cred c) aceste dou) incidente &iau cristali9at ideile care au de3enit, 8i au r)&as .n ti&p, principalele for(e &otrice pentru &ine din punct de 3edere profesional, @n practica &ea, &-a& str)duit s) co&bin ascultarea atent) 8i respectoas) a clientului cu centrarea pe 8i clarificarea aspectelor proble&atice cheie, .n &oduri care s) de93olte speran(a 8i s) &arche9e .n &od realist ele&entele schi&b)rii 4Wills I Sanders, 011JK Wills, 011$K Sanders and Wills, 0111, "##L, "##M6, @n &unca &ea de for&ator, a& c)utat &i;loace prin care s) .i a;ut pe ceilal(i s) .8i de93olte e7act acelea8i abilit)(i 8i calit)(i 4Wills, "##Hb6, Este .ncura;ator s) constat c) e7ist) acu& cercet)ri serioase ale c)ror re9ultate sugerea9) c) este posibil s) de93ol(i un spectru efecti3 echilibrat de abilit)(i 8i c) terapeu(ii 55 pot face acest lucru la fel de bine ca oricare al(ii 4Nei;sers et al,, "###6, 5a for&ator, a trebuit c/teodat) s) &) confrunt cu re9er3ele participan(ilor, e8i nu este .ntotdeauna o e7perien() confortabil), &i-a folosit pentru c) &-a f)cut &ereu s)-&i reg/ndesc pre&isele, '& lucrat cu grupuri profesionale diferite, .ntre care consilieri, lucr)tori co&unitari ai departa&entului de ;usti(ie, asisten(i sociali, profesori 8i interni, Dna din re(inerile principale for&ulate de consilieri se referea la a8a-9isul caracter directi3 al T55, e fapt, eu cred c) toate terapiile au defectele lor caracteristice 4Willis, 011$6K adesea, defectele lor sunt str/ns legate de 3irtu(ile lor, P)catul funda&ental al T55 este, cred eu, tendin(a de a fi &ult prea directi3) 8i orientat) spre a persuada clientul, 5onstruirea unei rela(ii fin diferen(iat) de colaborare cu clientul ofer) cea &ai

eficient) protec(ie pentru a nu c)dea .n acest p)cat, *ni(ierea 8i construirea unei astfel de colabor)ri 3or constitui te&e centrale ale acestei c)r(i, 'cest proces de colaborare este cel &ai bine sus(inut prin folosirea cu subtilitate a unor ele&ente de structurare a procesului terapeutic, 'lte categorii profesionale din do&eniul social au probabil &ai pu(ine proble&e cu ideea direc(ion)rii .n terapie 8i sunt &ai &ult preocupate de efectul de =decapacitare>3 a3ut de o T55 puternic ba9at) pe tehnic), in acest punct de 3edere, este i&portant ca terapeu(ii 55 s) adopte &etode ce pro&o3ea9) &ai degrab) =descoperirea ghidat)> dec/t =schi&barea &odului de g/ndire> 4Padesky, 011H6, Goduri creati3e de a ghida descoperirea 3or fi .nt/lnite .n co&pletarea tuturor aspectelor abilit)(ilor 55 pre9entate .n aceast) carte 8i 3or constitui cel de-al doilea pilon i&portant al acestei c)r(i, al)turi de conceptul de colaborare, Prin ur&are, fiecare capitol 3a surprinde o fa(et) a procesului de descoperire prin colaborare, corespun9/nd fiec)rei arii practice, 5apitolul 0 3a descrie 8i anali9a c/te3a aspecte teoretice funda&entale pentru de93oltarea diferitelor abilit)(i, +a oferi, de ase&enea, scurte considera(ii din perspecti3a 55 asupra schi&b)rii interpersonale, cogniti3e, co&porta&entale 8i e&o(ionale, 5apitolul " se 3a referi la abilit)(ile corespun9)toare procesului de e3aluare 8i descriere a proble&ei 4for&ularea6, 5apitolul L 3a aborda abilit)(ile interpersonale din perspecti3) 55, 5apitolele 2, M 8i H se
3

Ter&enul folosit .n te7tul original este =dise&powering>, 4n,t,6

3iii

3or referi la procesul de a ob(ine schi&barea terapeutic) .n ariile g/ndirii, co&porta&entului 8i afecti3it)(ii, 5apitolul J 3a descrie procesul de ob(inere a schi&b)rii =paternurilor> &ult &ai ad/nc .nchegate 8i &ai de ti&puriu structurate 4=schi&barea sche&elor>6, 5apitolul final, 5apitolul $, 3a prelua o idee din e7celenta carte despre abilit)(ile .n terapia Oestalt publicat) .n aceast) serie, scris) de Poyce I Sills 4"##06, 8i 3a reflecta la locul terapeutului 55 .n cadrul &ai general al profesiilor sociale, ast)9i, Obser3a& &ai .nainte c/t este de greu pentru un autor s) (in) pasul cu T55, a3/nd .n 3edere rit&ul alert .n care aceasta se de93olt), Nu a& dorit ca aceast) carte s) fie foarte 3olu&inoas) 8i de aceea uneori a fost greu s) decid ce anu&e s) includ 8i ce anu&e s) las deoparte, '& fost foarte &ult a;utat de di3er8i colegi care &i-au citit lucrareaK le &ul(u&esc consultan(ilor &ei pe proble&e de stil, iana Sanders, Panet Orey 8i 'nnie Wills, Francesca *nskipp, editorul acestei serii de c)r(i, a fost un editor inspira(ional 8i suporti3, &erg/nd cu aceasta chiar dincolo de a8tept)rile cele &ai &ari, Francesca a editat aceast) serie de c)r(i despre abilit)(i ale diferitelor 8coli terapeutice, '& a3ut recent pl)cerea de a o inter3ie3a pe Francesca .n cadrul unei serii de inter3iuri .nregistrate cu personalit)(i i&portante care au contribuit la de93oltarea consilierii 4Qcoala de Studii Sociale, Dni3ersitatea din Wales Newport6, Gunca Francesc)i a fost inspira(ional) .n do&eniul construirii de abilit)(i 4*nskipp, 01$H, 011H6, '& g)sit .ntotdeauna e7erci(iile pre9entate de ea .n di3erse ghiduri practice

e7cep(ional de clare, eficiente 8i 4folosind unul din cu3intele preferate ale terapeu(ilor 556 econo&ice, *nspir/ndu-&) din e7erci(iile sale, fiecare capitol include sugestii pentru e7erci(ii 8i reflect)ri supli&entare, Trebuie, de ase&enea, s) adrese9 &ulte &ul(u&iri lui 'lison Poyner 8i echipei sale de la S'OE pentru a;utorul lor profesionist 8i pentru disponibilitate, '& dorit s) p)stre9 cartea re9onabil de scurt), i&agin/ndu-&i c) 3a fi un instru&ent de lucru 8i nu o carte de pus pe raft, 5/teodat) si&t c) terapeu(ii au ne3oie de ce3a echi3alent rubricii de =lecturi digerate>3i a 9iarului =The Ouardian>, @n pre9ent =The Ouardian> are o rubric) de =lecturi digerate, digerate>, ac) aceast) carte 3a fi pre9entat) 3reodat) acolo, sper c) 3a ap)rea cu titlul =T55? .nc) odat), dar de data aceasta cu &ai &ult) si&(ireR>, E7ist) un website care aco&pania9) aceast) carte, 'cesta poate fi g)sit pe website-ul S'OE la adresa www,sagepub,co,uk-wills,
Not

Teoria, practica 8i abilit)(ile T55 sunt .n &od inti& rela(ionate, Practica co&petent) presupune ca folosirea abilit)(ilor s) se funda&ente9e pe cunoa8terea teoretic), 'ceast) serie S'OE este fer& centrat) pe aplicarea .n practic) a abilit)(ilor, Pentru ca aceast) carte s) nu dep)8easc) un anu&it nu&)r de pagini, este necesar s)
3i

@n te7t original, =digested read>, 4n,t,6

presupune& c) cititorul este .ntr-o oarecare &)sur) fa&iliari9at cu teoria ele&entar) a T55, astfel .nc/t s) nu fie aici necesar) descrierea .n .ntregi&e a tuturor conceptelor, 'stfel este presupus) e7isten(a unor cuno8tin(e preli&inare despre?
rela(ia de ba9) .ntre g/nduri, e&o(ii 8i co&porta&ente, natura g/ndurilor auto&ate negati3e, supo9i(iilor disfunc(ionale 4credin(e ira(ionale6, con3ingerilor 8i sche&elor &aladaptati3e ti&purii 8i rela(ia dintre acestea, ba9ele co&porta&entului de e3itare, &odelele T55 funda&entale ale an7iet)(ii 8i depresiei, rela(ia terapeutic) de colaborare,

Gai &ulte referiri bibliografice 8i tri&iteri c)tre alte lecturi sunt f)cute pe parcursul acestei c)r(i 8i pe website-ul S'OE asociat acesteia, Pe de alt) parte, .n(elegerea ba9ei teoretice are o i&portan() crucial) pentru folosirea anu&itor abilit)(i, astfel c) o pre9entare co&plet) este necesar) chiar 8i aici 4de e7e&plu, discu(ia referitoare la =procesarea cogniti3)> .n capitolele 2 8i H6, Gai sunt, de ase&enea, unele categorii de concepte utile pentru aplicarea practic) a abilit)(ilor, dar care nu sunt descrise foarte pe larg .n literatura dedicat) T55? de e7e&plu, ideile lui Sey&our Epstein referitoare la rela(ia dintre cogni(ie 8i e&o(ie 43e9i 5apitolul H6,

0$

Abilitile specifice terapiei cognitivcomportamentale i fundamentele lor teoretice


n alegerea principiilor voastre, luai exemplu de la pugilist, nu de la spadasin. Cel din urm las sabia jos i trebuie s o ridice din nou; cellalt e nedesprit de braul su i nu trebuie dect s strng pumnul. arcus !ntoninus "#$%$& #%#'() !urelius

'ceast) carte este cogniti3ist) 8i co&porta&entalist), +) 3a sugera &odalit)(i de de93oltare a cuno8tin(elor despre T55 care 3) 3or influen(a &odul .n care g/ndi(i psihoterapia, Totodat), aceste cuno8tin(e 3) 3or influen(a co&porta&entul de terapeut, 5artea aduce noi idei despre abilit)(i 8i tehnici ce 3) 3or a;uta s) aplica(i T55 cu &)iestrie, @8i propune, de ase&enea, s) influen(e9e ceea ce si&(i(i fa() de practica T55, sper/nd s) 3) hr)neasc) .ncrederea 8i, cel &ai i&portant, 0

senti&entul eficien(ei personale? s) si&(i(i cu &intea 8i s) g/ndi(i cu ini&a =O pot faceR>, Echilibrul .ntre teorie 8i practic) este foarte i&portant, Teoria f)r) aptitudini practice ne poate a;uta s) ne .n(elege& clien(ii, dar nu 8i s) .i a;ut)&, Practica f)r) funda&ent teoretic ne poate conduce c)tre inter3en(ii superficiale 8i bloca;e .n terapie, 'cest capitol 3a debuta, de aceea, cu descrierea unui set si&plu de principii care funda&entea9) abilit)(ile practice, tehnicile 8i strategiile ce 3or fi pre9entate pe parcursul c)r(ii, '8a cu& cei ce iubesc acadelele <lackpool %ock reg)sesc cu fiecare &u8c)tur) engra&at nu&ele <lackpool .n b)(ul lor de 9ah)r ars, tot astfel cititorul acestei c)r(i 3a sesi9a cu& principiile teoretice descrise .n acest capitol se reg)sesc .n substratul abilit)(ilor practice descrise pe parcursul c)r(ii, +oi folosi &odelul teoretic al principiilor T55 descris pentru pri&a oar) de 'aron <eck 401JH? <eck et all,, 01$M6 8i de93oltat ulterior de fiica sa, Pudith <eck 4011M6 : 3e9i Figura 0,0, T55 s-a schi&bat 8i de93oltat .n decursul anilor, Schi&barea a fost de a&ploare 8i a atins di&ensiuni interna(ionale, E7ist) terapeu(i care au fost introdu8i .n &etod) plec/nd de la 3ersiuni de .nceput dep)8ite ale &odelului, astfel .nc/t .n anu&ite p)r(i ale lu&ii a persistat o anu&e i&agine stereotip) 8i greoaie a T55, 'ceast) stereotipie 8i te&erile care o .nso(esc c) T55 =preia controlul> profesiei, au dus la de9bateri caracteri9ate &ai &ult de ardoare dec/t de sens 4Wills, "##Hb6, 5u to(ii ar trebui s) fi& deschi8i la de9bateri critice, dar de9baterile ancorate .n stereotipie nu a;ut) la ni&ic, @n pri&ul r/nd, anu&i(i ter&eni trebuie e7plica(i, '8a cu& a& &en(ionat de;a, aceast) carte se 3a concentra .n &od special pe &odelul lui <eck de terapie cogniti3), Godelul lui <eck ar trebui pri3it ca "

&n 'o( (e a )n*e!ege $!ien*ii +i %ro,!e'e!e !orT55 se ba9ea9) pe o for&ulare cogniti3-co&porta&ental) O ,a./ %entru a ne a0uta $!ien*iiT55 se ba9ea9) pe o rela(ie terapeutic) solid), T55 se ba9ea9) pe colaborarea terapeut : client, O %o.i*ie trategi$/ %entru e1orturi!e noa tre tera%euti$eT55 este o terapie relati3 de scurt) durat), T55 este centrat) pe proble&e 8i orientat) c)tre re9ultate, T55 se centrea9) ini(ial pe proble&e actuale, T55 este structurat) 8i directi3), T55 este educa(ional), Co'%eten*e (e ,a./ %entru i'%!e'entarea trategii!orGetodele T55 sunt inducti3e 8i &aieutice,i T55 apelea9) regulat la practica te&elor pentru acas), T55 folose8te tehnici di3erse pentru schi&barea &odului de

@n te7tul original =socratice>, Gaieutica, arta de a a;uta la na8terea ideilor, este &etoda descoperit) .n antichitate de Socrate, ba9at) pe de9batere 8i discu(ii .n contradictoriu, pentru a sti&ula g/ndirea critic), 4n,t,6

g/ndire, a st)rii e&o(ionale 8i a co&porta&entului, 2igura 343 5 Prin$i%ii!e TCC 6a(a%tate (u%/ Be$78 39:;< Be$7 et a!48 39=>< ?4 Be$78 399>@4

unul dintre cele &ai i&portante &odele parte a fa&iliei de &odele cogniti3-co&porta&entale, Godelul terapiei cogniti3e a subliniat puternic rolul &etodelor co&porta&entale, astfel .nc/t ter&enii de =terapie cogniti3)> 8i =T55> se pot substitui reciproc f)r) a ap)rea ne.n(elegeri, +o& apela, de ase&enea, 8i la alte orient)ri fecunde ale T55, cu& ar fi terapia co&porta&ental) 8i terapia co&porta&ental) ra(ionale&oti3) 4T5%Eii6, Nu e un &oti3 de ru8ine pentru &ine faptul c) &odelul terapiei cogniti3e este de fapt cel pe care .l st)p/nesc cel &ai bine, @ntr-un conte7t &ai larg, cred c) fiecare &etod) de terapie are &ulte de oferit celorlalte &etode, iar eu prefer o for&) de practic) integrati3) 8i co&binati3), 5ititorul 3a descoperi &ulte referiri la teoria psihodina&ic) sau la cea u&anist) .n aceast) carte, Gai t/r9iu, totu8i, 3oi ar)ta c) pentru cei &ai &ul(i dintre noi e7ist) li&ite referitor la c/t de &ult pute& .&pru&uta .n ter&eni de concepte teoretice sau abilit)(i practice 8i integra cu succes .n practica noastr) 9ilnic), ceea ce st) &)rturie pentru faptul c) partea cea &ai i&portant) a practicii &ele este puternic ba9at) pe T55, Principiile funda&entale care 3or fi pre9entate aici ur&)resc s) facilite9e? un &od de a .n(elege clien(ii 8i proble&ele lor,
'bre3ierea folosit) frec3ent .n li&ba engle9) pentru a dese&na aceast) for&) de terapie este %E<T 4%ational E&oti3e <eha3iour Therapy6, 4n,t,6
ii

rela(ia terapeutic), o po9i(ie strategic) pentru inter3en(ia terapeutic), un funda&ent pentru abilit)(ile practice necesare pentru a i&ple&enta o ase&enea strategie,

nelegerea clienilor: formularea cognitivcomportamental


La ba9a paradig&ei T55 st) un &odel foarte si&plu, dar eficient? &odul .n care oa&enii g/ndesc despre situa(iile .n care se afl) influen(ea9) &odul .n care ei si&t 8i se co&port), Poate fi util s) obser3)& c/t de repede se poate adapta un client la acest &odel, iar pentru aceasta ne pute& folosi de un dialog cu& ar fi acesta, pentru a oferi clientului un e7e&plu al &odului .n care T55 func(ionea9)? Tera%eut5/teodat) eu e7e&plific &odul .n care T55 func(ionea9) relat/nd o po3este despre doi cunoscu(i, '&/ndoi lucrau .n aceea8i fabric), a3eau ca& aceea8i 3/rst) 8i erau de condi(ii ase&)n)toare, in p)cate, au aflat .ntr-o 9i c) se aflau a&/ndoi pe lista de disponibili9)ri, Dnul dintre ei 8i-a 9is? ='sta e groa9nic, s-ar putea s) nu .&i &ai g)sesc niciodat) de lucru, 5e 3a crede so(ia &eaE S-ar putea s) &) 8i p)r)seasc),> 5u& cre9i c) se si&(ea, g/ndind astfelE isperat, &) g/ndesc, Qtii, cu ade3)rat la p)&/nt 8i depri&at, a, e ade3)rat, a8a s-a si&(it, ar cel)lalt cunoscut s-a g/ndit? =F&&, nu e bine, E o

C!ientTera%eut-

C!ientTera%eutC!ientTera%eut-

situa(ie grea, Pe de alt) parte, nu sunt at/t de fericit s) &uncesc acolo, aceasta ar putea fi o 8ans) s) .ncerc s) fac alte lucruri care &) interesea9),> 5u& cre9i c) se si&(eaE F&, &ai bine, Tot .ngri;orat, dar se pare c) are un pic &ai &ult) speran(), Qi dac) s-ar i3i o nou) slu;b), care din ei cre9i c) ar aplica pri&ul pentru eaE 'l doilea, Pri&ul ar putea chiar 8i s) renun(eK poate nici nu 3a aplicaE '8a este 8i e7act asta s-a .nt/&plat,

'cest gen de istorioar) e7e&plificati3) func(ionea9) deoarece arat) cu& doi oa&eni reac(ionea9) diferit la apro7i&ati3 aceea8i situa(ie, 'ceasta e3iden(ia9) i&portan(a &odului .n care e3alu)& un e3eni&ent, '& putea repre9enta e3alu)rile celor doi 8i efectele lor printr-o diagra&) 43e9i Figura0,"6, 5/te3a conclu9ii i&portante se pot trage pe ba9a acestui e7e&plu, @n pri&ul r/nd, persoana care de&onstrea9) o atitudine &ai adaptat) este de ase&enea .ngri;orat) de situa(ie? nu este nep)s)toare 8i, .n &od sigur, nu este fericit), @ngri;orarea este adec3at) .n acest conte7t 8i poate de3eni o &oti3a(ie pentru persoana respecti3) de a se anga;a acti3 .n dep)8irea cri9ei cau9ate de disponibili9are, de8i c/teodat) este, bine.n(eles, necesar) o perioad) de =doliu> pentru acceptarea pierderii suferite, @n al doilea r/nd, diagra&ele din Figura 0," constituie e7e&ple de efecte circulare, un cerc =3icios>, cel)lalt =po9iti3>, @n =cercul 3icios>, e7e&plul negati3, r)spunsurile e&o(ionale 8i co&porta&entale pot foarte bine s) confir&e e3aluarea cogniti3) ini(ial) a situa(iei, prin ceea ce se nu&e8te =profe(ia auto.ndeplinit)>, @n schi&b, al doilea cerc este po9iti3 8i duce la ie8irea clientului din situa(ia H

proble&atic), @n sf/r8it, ele&entele din diagra&a =cercului 3icios> luate separat pot fi pri3ite fiecare ca poten(iale obiecti3e pentru o serie de strategii pentru schi&bare? &odul de g/ndire poate fi schi&bat, st)rile e&o(ionale pot fi abordate terapeutic 8i pot fi .ncercate e7peri&ente co&porta&entale 4pagina 1#6, iagra&ele cercurilor 3icioase sunt o&nipre9ente .n practica T55, desenate fie pe h/rtie, fie pe o tabl) de scris &agnetic), Ele trebuie pri3ite ca fiind te&porare, nu scrise .n piatr)? clientul le poate desena .n caietul pentru 8edin(ele de terapie pe care .l poate studia acas), ;uc/ndu-se cu 8i personali9/nd sche&a f)cut) 43e9i 5apitolul "6, Go&entul .n care clien(ii .ncep s) .8i aud) pentru pri&a dat) propriile g/nduri negati3e poate fi un &o&ent cu &are poten(ial, iar efectul poate fi pro3ocat 8iSsau a&plificat prin punerea acestora pe h/rtie,

Suge tie
ac) lucra(i .n perechi, recurge(i la ;ocuri de rol pentru a e7e&plifica clientului &odul .n care terapia func(ionea9) 4probabil prelu/nd ideea po3e8tii =fabricii> de &ai sus6, @ncerca(i s) adapta(i po3estea la situa(ia persoanei c)reia 3) adresa(i, 'cest lucru se poate face prin schi&barea te&ei disponibili9)rii sau transfer/nd scena .ntr-un alt conte7t care ar fi &ai e3ocati3 pentru client, e e7e&plu, dac) persoana este interesat) de partidele politice, se poate folosi o po3este .n care dou) persoane pot reac(iona diferit la .nfr/ngerea .n alegerile electorale, ac) lucra(i singur4-)6, .ncerca(i s) 3) g/ndi(i la o po3este care ar a3ea ecou .n &intea unui client 3enit recent .n terapie,

Po3estea =&uncitorilor din fabric)> este o po3este ce are ecou .n &intea &ultor oa&eni, dar conte7tul poate fi adaptat la e7perien(a clien(ilor, plas/ndu-se, de e7e&plu, situa(ia la birou, la 8coal) sau oriunde altunde3a, @n ciuda notelor de &odernitate ale e7e&plului, el aduce a&inte de .n(elepciunea socratic) sau stoic), cel &ai bine pus) .n cu3inte de Epictet 4011M6, astfel? =Oa&enii nu sunt afecta(i de dificult)(i, pe c/t sunt afecta(i de opiniile pe care le au asupra acestor dificult)(i> 4Enchiridion, +6, 'ceast) diagra&) si&pl) a =cercului 3icios> este, de fapt, pri&ul pas .n for&ularea 4denu&it) 8i =conceptuali9are>6 situa(iei clientului .n T55, Pa8ii doi 8i trei sunt =recunoa8terea distorsiunilor cogniti3e> 8i respecti3 =aplicarea specificit)(ii cogniti3e>, 5onstruind o for&ulare longitudinal) co&plet) a proble&ei definiti3)& conceptuali9area, 'ceste no(iuni sunt descrise &ai elaborat .n 5apitolul " 4E3aluarea, for&ularea 8i .nceperea terapiei6 8i 5apitolul 2 4'bilit)(i .n lucrul cu g/ndurile negati3e6, 5u3/ntul =cogniti3> se refer) la procesarea 8i interpretarea infor&a(iei, 5/teodat) &) g/ndesc c) ar fi fost &ai potri3it s) fi nu&it =terapia cogniti3)> &ai degrab) =terapia e3alu)rii>, deoarece procesele cogniti3e de e3aluare sunt cu ade3)rat cele &ai i&portante pentru succesul T55, Gulte g/nduri auto&ate

Pri&a persoan) ' doua persoan)

E3eni&ent? disponibili9area

O/ndireSE3aluare cogniti3)? O/ndireSE3aluare cogniti3)?


=E groa9nic, s-ar putea s) nu .&i &ai =Nu e bine, dar sunt alte lucruri pe care g)sesc niciodat) de lucru,> le pot face>

5o&porta&ent? 5o&porta&ent?
e9anga;at,renun() 'nga;at, caut) solu(ii

E&o(ie? E&o(ie?
epri&at, disperat @ngri;orat, ce3a speran()

2igura 34A 5 Con$e%tu! B$er$u!ui vi$io C4

au un con(inut tri3ial, O/ndurile negati3e ale clientului care se do3edesc de cele &ai &ulte ori a a3ea o i&portan() central) pentru schi&bare .n T55 (in aproape .ntotdeauna de interpret)rile clien(ilor legate de cine cred ei c) sunt, ce cred ei c) ar trebui s) fac) 8i .&preun) cu cine cred ei c) ar trebui s) fac), 5ititorii pot a3ea .n 3edere acest lucru pe &)sur) ce

str)bate& di3ersele interpret)rii,

straturi ale

g/ndirii,

e3alu)rii 8i

Suge tie @ncerca(i s) 3) a&inti(i un e3eni&ent recent, din ulti&a s)pt)&/n), de e7e&plu, .n care a(i resi&(it o puternic) tr)ire e&o(ional), Pentru a ser3i scopului acestui e7erci(iu este &ai bine s) 3) g/ndi(i la o tr)ire e&o(ional) negati3), despre care 8ti(i c) 3) pune .n 3reun fel proble&e 4de e7e&plu, despre care crede(i c) 3-a afectat &ai &ult dec/t poate ar fi trebuit6, ac) lucra(i acest e7erci(iu cu un partener, poate ar fi indicat s) 3) g/ndi(i dac) subiectul ce ur&ea9) s) .l aborda(i este potri3it .n acest conte7t, +ede(i dac) pute(i s) descrie(i reac(ia 3oastr) e&o(ional) .n ter&eni de g/ndire 4e3aluare cogniti3)6 : e&o(ie : co&porta&ent, ac) este posibil, construi(i sche&a a8a cu& a(i 3)9ut &ai sus, E7ist) 3reun ele&ent caracteristic =cercului 3icios> .n lan(ul reac(ional pe care l-a(i identificatE ac) o situa(ie ase&)n)toare se 3a i3i din nou, cu& altfel a(i putea reac(ionaE 5e ' @NSEGN'T sau @NSE'GNT aceast) situa(ie pentru 3oiE

Baza TCC: relaia terapeutic de colaborare


O &are parte din ti&pul &eu, .n ulti&ii 0M-"# de ani ai 3ie(ii &ele profesionale, a& petrecut-o .ncerc/nd s) con3ing terapeu(i de alte orient)ri c) terapeu(ii T55 cred .ntr-ade3)r c) stabilirea rela(iei terapeutice este esen(ial) .n ceea ce fac, Pledoaria &ea s-a ba9at pe trei argu&ente principale?

0#

%ela(ia terapeutic) .n T55 &o8tene8te se&nificati3 &odelele terapeutice ale altor orient)ri 8i le continu) 4acest argu&ent este .n continuare de93oltat .n subcapitolul intitulat =E&patie, c)ldur) 8i autenticitate>, &ai ;os6, T55 abordea9) .ns), .ntr-o &anier) proprie, rela(ia terapeutic) 43e9i =O alian() de lucru prin colaborare, e&piric) .n natura sa, prag&atic) .n spirit>, &ai ;os6, e8i si&plitatea este una din 3irtu(ile rela(iei terapeutice .n T55, prin pre9en(a infor&at) 8i sensibil) a terapeutului aceasta poate face fa() celor &ai subtile procese interpersonale care inter3in .n terapie, inclusi3 transferului 8i contratransferului 43e9i =T55, o terapie interpersonal)>, &ai ;os, 8i 5apitolul L6,

Empatie, cldur i autenticitate


5/nd <eck 8i colaboratorii s)i 401J16 au se&nat lucrarea lor influent) despre terapia cogniti3co&porta&ental), descrierea f)cut) de ei rela(iei terapeutice era tributar) ideilor lui 5arl %ogers? ='8a cu& a fost descris) de %ogers 401H06, rela(ia terapeutic) .n terapia cogniti3) este caracteri9at) de autenticitate, respect 8i, .n &)sur) re9onabil), de c)ldur),> 4<eck et al,, 01J1? "06, Tot astfel, 'lbert Ellis 401JL6 descria terapia ra(ional-e&oti3) 8i co&porta&ental) ca fiind o abordare u&anist) a terapiei, Teoria coginiti3) sugerea9) .ns) c) &odul .n care clientul percepe e&patia terapeutului este influen(at de siste&ul s)u de credin(e? co&porta&entul terapeutului tr)it ca e&patic de o persoan) poate fi resi&(it ca autoritar de c)tre o alta,

5)ldura .n T55 este adesea aco&paniat) de un grad de opti&is&, de e7e&plu terapeutul optea9) s) fie un pic &ai =dina&ic> cu un client, .n special unul depresi3, 'ceasta poate duce la folosirea .nte&eiat) a u&orului, D&orul are capacitatea de a pune .ntr-o alt) lu&in) anu&ite &oduri de g/ndire, lucru pe care .l 3o& e7plora &ai pe larg .n 5apitolul 2, @n plus, e&patia poate fi co&pletat) prin reflectarea sensului, ca 8i prin reflectarea tr)irii afecti3e 4*3ey et al,, 011J6, +an eur9en-S&ith 401$$6 sus(inea c) e7plorarea sensului este o preocupare central) a terapiei e7isten(iale, O for&) particular) de e&patie cogniti3) 4<urns I 'uerbach, 011H6 se de93olt) pe &)sur) ce este accentuat) e7pri&area e&o(iilor prin e7pri&area a ceea ce e&o(iile .nsea&n), Practicianul T55 poate face leg)tura aceasta e7plicit) spun/nd? =Oricine g/nde8te U'& pierdut totulA se si&te depri&at, a8a cu& te si&(i tu acu&,> E&patia poate fi .nt)rit), de ase&enea, prin intercalarea reflect)rilor 8i .ntreb)rilor socratice, specific &ai degrab) *nter3iului Goti3a(ional 4Giller I %ollnick, "##"6, 8i prin =c)utarea riguroas) a solu(iilor> 4Wright et al,, "##H? 016, Dn dialog e&patic terapeut-client poate include 8i pro3oc)ri, de8i pentru aceasta s-ar putea s) fie ne3oie de un anu&e grad de diplo&a(ie, care nu 3a &erge .ns) p/n) la a afecta autenticitatea : o calitate la fel de i&portant) pentru terapeu(ii 55, c/t 8i pentru ceilal(i, Terapeutul 55 aduce aceste calit)(i laolalt) pentru a construi rela(ia terapeutic) de ba9) 8i, totodat), ini(ia9) =e&piris&ul colaborati3> 43e9i sec(iunea ur&)toare6, Dn studiu reali9at de Nlein 8i colaboratorii s)i 4"##L6 a ar)tat c) re9ultatele T55 depind foarte &ult de calitatea rela(iei, Pre9en(a sau absen(a acestei rela(ii este 3i9ibil) .nc) din stadiile incipiente ale terapiei, Gai &ult, Nei;sers 8i colaboratorii 4"###6, .n ur&a unei anali9e &a;ore a calit)(ilor

0"

specifice T55, arat) c) practicienii T55 sunt la fel de capabili de a se folosi de aceste calit)(i ca 8i terapeu(ii din alte tradi(ii,

alian de lucru prin colaborare, empiric !n natura "a, pragmatic !n "pirit


Practicienii T55 au f)cut i&posibilul pentru a de&onstra c) pentru a opera &odelul nu este necesar s) a3e& =la conducere> un e7pert de8tept, @ntr-ade3)r, T55 este caracteri9at) prin inteligen() practic) de bun si&( 4<eck, 01JH6, este tran8ant) 4Wright et al,, "##H6 8i cu picioarele pe p)&/nt 4Wills, "##Ha6, 'cesta este &oti3ul pentru care se acord) o ase&enea i&portan() construirii unei alian(e de lucru prin colaborare .ntre terapeut 8i client, 5olaborarea .nsea&n) pur 8i si&plu a lucra .&preun)? sarcinile clientului 8i cele ale terapeutului sunt diferite, .ns) co&ple&entare unele altora, Sarcina terapeutului este de a identifica 8i, adesea, de a pune la .ncercare &odul de g/ndire al clientului, 5lientul are sarcina s) raporte9e cu onestitate proble&ele sale de func(ionare 8i trebuie s) se anga;e9e cu serio9itate .n .ncercarea de a schi&ba tiparele nefunc(ionale, 5lien(ii ar putea e7peri&enta pro3oc)rile terapeutului la adresa &odului lor de g/ndire ca pe un atac la persoan), e aceea, poate fi util) folosirea analogiei, .nf)(i8/nd clientul 8i terapeutul ca o =echip)> .&potri3a proble&ei, La fel de util poate fi un e7erci(iu de i&agina(ie .n care terapeutul 8i clientul, st/nd u&)r l/ng) u&)r de o parte a ca&erei, se alia9) .&potri3a proble&ei, aflat) de cealalt) parte a ca&erei, 't/t clientul, c/t 8i terapeutul .&p)rt)8esc responsabilitatea pentru procesul terapeutic 8i pentru progresul acestuia, Stabilirea agendei de

lucru 8i colectarea feedback-uluiiii 43e9i 5apitolul "6 sunt instru&entele structurante ba9ate pe colaborare ce pot consolida acest proces, La .nceput este &ai probabil ca terapeutul s) .8i asu&e o responsabilitate &ai &are 8i s) fie &ai acti3, dar responsabilitatea 8i controlul pot fi gradat trecute de partea clientului, Po9i(ia ini(ial) poate fi aceea de &entor-ucenic, dar pe &)sur) ce ti&pul trece aceasta 3a a3ansa &ai &ult c)tre un raport de consiliere, %ela(ia terapeutic) de ba9) este o alian() e&piric) 4ba9at) pe culegerea de date6 pentru c) depinde de generarea do3e9ilor despre &odul curent de func(ionare 8i despre e7peri&entarea noilor stiluri de func(ionare,

TCC, o terapie interper"onal


Terapia este .n &od firesc un proces interpersonal 8i de aceea T55 este supus) acelora8i procese interpersonale 8i transferen(iale care au fost identificate &ai e7plicit de alte orient)ri terapeutice, e3enind &ai con8tien(i de procesele interpersonale, terapeu(ii 55 pot fi &ai fle7ibili .n apelul lor la structur) 45apitolul "6, F)r) aceast) fle7ibilitate e7ist) pericolul ca terapia 55 s) de3in) for&al) 8i neani&at), e3enind fa&iliari9a(i cu ceea ce poate fi nu&it =e3olu(ia natural)> a terapiei : cu& se desf)8oar) lucrurile pentru oa&enii infinit de diferi(i pe care .i .nt/lni& .n cabinet : ne
=Feedback> este un instru&ent de co&unicare care fa3ori9ea9) procesul de &onitori9are a unei acti3it)(i 8i de 3erificare a re9ultatelor, prin solicitarea pe parcursul desf)8ur)rii sau la .ncheierea acesteia a unui =r)spuns .napoi>, reali9/ndu-se astfel, .n procesul co&unic)rii, o cone7iune in3ers), Ter&enul se folose8te foarte frec3ent identic .n li&ba ro&/n), 4n,t,6
iii

02

face s) .n(elege& c) T55 nu poate fi .n nici un ca9 o solu(ie la &inut, '8adar, sarcina de a .n3)(a s) practic)& T55 cu &)iestrie este un proces ce durea9) o 3ia() .ntreag), @ntotdeauna a& fost de p)rere c) a refu9a s) .n3e(i din e7perien(a altor for&e de terapie este echi3alentul ignoran(ei cu bun) 8tiin(), Terapeu(ii 55 au ar)tat .n ulti&ul ti&p tot &ai &ult) deschidere c)tre a prelua din alte &odele, Dn bun e7e&plu .n aceast) direc(ie este &odul .n care ne-a& adaptat constructele teoretice pentru a .n(elege procesele interpersonale 4Safran I Seagal, 011#K Sanders I Wills, "##MK <ennet-Le3y I Thwaites, "##J6, iscu(ia despre procesele interpersonale este de93oltat) pe larg .n 5apitolul L, dar pentru &o&ent o 3o& anticipa folosindu-ne de cu3intele lui Paul Oilbert? =Terapeu(ii cogniti3i8ti ar trebui s) .8i re9er3e &ai &ult din ti&pul practicii lor orientate pe tehnic) pentru a reflecta la ceea ce .nsea&n) s) fii o fiin() u&an)> 4.n ryden I Trower, 011$? HH6,

rientarea "trategic a interveniei !n TCC


T55 a fost g/ndit) ca una dintre acele terapii asociat) &ai degrab) cu inter3en(iile pe ter&en scurt dec/t pe ter&en lung, E3olu(ia ulterioar) a T55 a dus la necesitatea de a se nuan(a aceast) po9i(ionare, 5onte7tul .nsu8i s-a aflat .n schi&bare pe &)sur) ce di3erse i&perati3e au crescut 3i9ibilitatea &etodelor orientate pe ter&en scurt .n fa(a celor pe ter&en lung, urata obi8nuit) a T55 : .ntre 0# 8i "# de 8edin(e : ar fi p)rut c/nd3a i&posibil de scurt) pentru unii, dar acu&, ca for&ator, &i se spune frec3ent c) este costisitor de lung) 8i sunt .ntrebat dac) nu este posibil s) fie finali9at) .n H-$ 8edin(e sau chiar &ai pu(ine,0 urata de 0#-"# de 8edin(e

a fost stabilit) pe ba9a cercet)rilor asupra T55 aplicat) cu clien(i depresi3i, care au sugerat c) re9ultatele cele &ai econo&ice se ob(in .n &edie .n 0J 8edin(e 4<eck et al,, 01J16, 'ceste re9ultate au 3enit .ntr-o perioad) de presiuni socioecono&ice 8i politice pentru reali9area unei terapii &ai eficiente ca ti&p 8i cost, trend care s-a a&plificat .n anii care au ur&at, O ;ustificare &ai teoretic) ar putea fi aceea c) terapeu(ii rareori pot solu(iona toate proble&ele clien(ilor lor 8i ar trebui s) se centre9e &ai &ult pe facilitarea posibilit)(ii ca ace8tia s) .8i re9ol3e singuri proble&ele, de3enind proprii lor terapeu(i, 'ceasta ar a;uta pentru a preg)ti clientul s) e3ite .n 3iitor recidi3a, unul din a3anta;ele &a;ore ale T55 4Follon, "##L6, Terapia de scurt) durat) este, din e7perien(a &ea, popular) .ntre clien(i, .n special dac) li se per&ite, .n ca9ul .n care doresc, s) negocie9e prelungirea ei, urata scurt) a T55 este foarte i&portant) pentru c) din aceasta se de93olt) alte aspecte specifice stilului de lucru, 5/nd terapia este scurt), este 3ital s) fie educati3) 8i s) foloseasc) opti& ti&pul, e aceea trebuie s) r)&/n) puternic centrat), iar aten(ia cea &ai &are trebuie acordat) proble&elor sauS8i si&pto&elor pe care clientul le aduce .n terapie, Dn focus clar pe proble&) duce .n &od natural la stabilirea unor obiecti3e de co&un agreate, '8a cu& ar)ta 5arkhuff 401$J6, obiecti3ele sunt re3ersul proble&elor, Pe &)sur) ce proble&ele sunt e3aluate 8i se a;unge la o for&ulare a lor, de3ine adesea e3ident c), de8i a3e& o proble&) .n func(ionarea actual), aceast) proble&) are o =istorie> 8i poate fi legat) de de93oltarea ti&purie, Terapia 55 tradi(ional) era orientat) &ai &ult pe a lucra cu proble&a curent), din pre9ent, 8i punea &ai pu(in accent pe factorii de de93oltare din trecutul clientului, 'cest lucru a pro3enit din faptul c) &are parte a teoriei 8i practicii T55 a fost elaborat) .n condi(iile focali9)rii pe sindroa&e clare, cu si&pto&e relati3 0H

diferen(iate, cu& ar fi depresia unipolar) 4<eck et al,, 01J16 8i tulburarea de panic) 45lark, 011H6, Pe &)sur) ce T55 s-a orientat c)tre arii tot &ai largi, a de3enit 3i9ibil &ai fle7ibil) .n pri3in(a duratei terapiei 8i a atitudinii fa() de lucrul cu aspecte din trecutul clientului 8i aspecte ce (in de de93oltarea acestuia 4Sanders I Wills, "##M6, S-au de93oltat 3ersiuni de T55 &ai e7tinse ca durat) de tipul terapiei dialectice co&porta&entale 4Linehan, 011L6 8i terapiei orientate pe sche&e 4Voung et al,, "##L6, 'ceast) fle7ibilitate .n abordare ne indic) faptul c) inter3en(ia terapeutic) .n T55 poate lua o 3arietate de for&e, S-ar putea opta pentru lucrul standard cu si&pto&ele pre9ente, .n cadrul tradi(ional al terapiei de scurt) durat), ac) aceast) abordare are .ntr-o anu&it) &)sur) re9ultate 8i totu8i aspecte din substratul proble&ei de3in e3idente, iar clientul dore8te s) lucre9e aceste aspecte, procesul terapeutic poate fi reorientat c)tre aceste di&ensiuni &ai profunde, put/ndu-se &en(ine chiar for&atul terapiei de scurt) durat), Nu este .ntotdeauna necesar s) abord)& .n .ntregi&e, s) =perlabor)&>, toate aceste aspecte de substrat? terapia poate fi &en(inut) .n li&itele cadrului de scurt) durat), 'lternati3, e7ist) un set de criterii care ne a;ut) s) decide& .n situa(ia .n care &odul de lucru standard al T55 nu este potri3it pentru un anu&it client 4Voung et al,, "##L6 8i, prin ur&are, terapeutul poate .ncepe s) lucre9e pe ba9a unui for&at de terapie pe ter&en lung, apel/nd la un &odel orientat pe sche&e, a;ung/nd probabil p/n) la, 8i chiar dep)8ind, 2# de 8edin(e sau un an de terapie, 5ercet)rile laborioase ale lui 5u&&ings 8i Satya&a 4011M6 sugerea9) c), .n practic), din totalul pacien(ilor unui terapeut, apro7i&ati3 0#W din clien(i 3or a3ea ne3oie de o abordare pe ter&en lung 8i circa MW ar putea a3ea ne3oie chiar de inter3en(ii episodice pe parcursul &ai &ultor ani, O lucrare a lui GcOinn 8i colaboratorii 4011M6

surprinde spiritul actual al T55, ;ustific/nd =5XN 8i cu& s) apele9i la terapia pe ter&en lung 8i s) nu te si&(i 3ino3at>, Este interesant c) o for&) de terapie psihodina&ic) de scurt) durat) a a3ut re9ultate bune pentru trata&entul panicii 4Gilrod et al,, "##J6, Totu8i, aceast) for&) de terapie durea9) &ai &ult dec/t for&ele obi8nuite de T55 8i este considerat) a fi .n &od special util) c/nd panica este asociat) cu dificult)(i interpersonale, un punct de 3edere sus(inut 8i de literatura dedicat) T55 4Sanders I Wills, "##L6, Dn alt factor care reiese din orientarea strategic) a T55 c)tre o durat) li&itat) 8i re9ol3area de proble&e este faptul c) terapeutul 55 a adoptat .n &od tradi(ional con8tient un rol educa(ional, 'cesta &ai este nu&it 8i =psihoeduca(ional>, 'cest ter&en se refer) .ns) &ai &ult la aspectul relati3 didactic al rolului educa(ional 8i poate fi obser3at atunci c/nd terapeutul ofer) unui client aflat .n depresie infor&a(ii =nor&ali9atoare> despre condi(ia sa, Dn client, de e7e&plu, poate de3eni foarte autocritic din cau9a slabei sale capacit)(i de concentrare 8i &oti3are, fiindu-i util s) .n(eleag) c) aceste tr)s)turi ale sale pot foarte bine s) fie doar e7presia depresiei 8i nu sunt tr)s)turile sale specifice de caracter, 'cest tip de nor&ali9are trans&ite un &eta&esa; al T55? !cestea sunt lucruri pe care putem *nva s le gestionm. E7ist), .ns), un aspect 8i &ai subtil al rolului educa(ional, &ai apropiat de rolul de =&entor>, in aceast) perspecti3) &ai tutorial), rolul terapeutului este de a a;uta clientul =s) .n3e(e s) .n3e(e>, care poate debuta prin a insufla clientului curio9itatea refle7i3)? =ce &i se .nt/&pl)E>, Pas cu pas, reflec(ia poate de3eni &ai acti3) pe &)sur) ce clientul .n3a() =s) g/ndeasc) despre g/ndire> 8i apoi e7peri&entea9) cu di3erse stiluri de g/ndire 8i tipuri diferite de co&porta&ent prin inter&ediul e7peri&entelor co&porta&entale,

0$

TCC: fundamentul abilitilor i al te#nicilor


Tehnicile 8i abilit)(ile specifice T55 3or fi descrise pe larg ce3a &ai t/r9iu, 'ici accentul 3a c)dea pe de&onstrarea rela(iei dintre abilit)(ile practice 8i principiile teoretice ale T55, care influen(ea9) &odul .n care sunt .n(elese proble&ele clientului 8i .n care se construiesc inter3en(iile, 5/teodat) &etoda T55 pare s) fie &ai degrab) deducti3) 4adun/nd do3e9i din care se deduce o teorie6, dec/t inducti3) 4test/nd o teorie cu date concrete6, Este, .n orice ca9, inducti3), deoarece i&plic) testarea teoriilor actuale de 3ia() ale clien(ilor, pentru c) noi presupune& c) ace8tia sunt pri9onierii unei perspecti3e negati3iste, Dr&)re8te aceea8i logic) folosit) .n dialogurile lui Socrate, &arele filosof care cerea partenerului s)u de de9batere s) for&ule9e un enun( 8i apoi c)uta argu&ente pro 8i contra acelei idei prin .ntreb)rile sale socratice, Pute& obser3a acest proces atunci c/nd spune& clien(ilor po3e8tile de e7e&plificare a &odului .n care func(ionea9) terapia, Gai de3re&e, a& discutat despre rolul acestor e7e&ple .n facilitarea procesului de .n(elegere a terapiei de c)tre client, O astfel de po3este, una e7peri&entat) de &ul(i, folose8te e7e&plul clasic al persoanei ce .ncearc) s) salute o persoan) care, aparent, ignor) salutul, 5ei &ai &ul(i oa&eni, c/nd sunt .ntreba(i ce g/ndesc .n acest scenariu, dau r)spunsuri de genul =Nu &) place> 4atribuire e7tern)6 sau de genul =5red c) a& f)cut ce3a gre8it> 4atribuire intern)6," ac) .nt/lni& acea persoan) .ntr-un &o&ent .n care sunte& plini de .ncredere .n noi .n8ine, o pute& opri 8i .ntreba =Nu &-ai 3)9utE>, iar atunci pute& afla c/te3a infor&a(ii despre ce s-a .nt/&plat, Gai probabil, .ns), 3o& ree3alua

situa(ia 8i posibil ne 3o& g/ndi =S) fi f)cut ce3a care a ;ignit-oE Nu &) pot g/ndi la ni&ic, Poate c) era doar distras),> 5eea ce face& .n principal este =s) trece& .n re3ist) do3e9ile>? o acti3itate cogniti3) obi8nuit) de 9i cu 9i, ac) .ns) nu era& .ntr-o stare &ental) bun) .n &o&entul .n care a& fost ignora(i, atunci este probabil s) ne si&(i& &ai sup)ra(i 8i s) fi& &ai pu(in dispu8i s) ac(ion)& aserti3, 5hiar 8i &ai t/r9iu, ne-ar fi &ult &ai greu s) ree3alu)& datele 8i s) a;unge& la o conclu9ie &ai po9iti3), 'stfel de incidente i9olate rareori au tendin(a de a se de93olta 8i a de3eni o ade3)rat) proble&) &ental), @ns) odat) ce proble&ele psihologice .ncep s) se de93olte, aceste incidente tind s) se a&plifice 8i s) .8i lase a&prenta, Odat) atins un punct critic, .ncep s) apar) si&pto&ele caracteristice unui sindro& 8i se pun .n &i8care =cercuri 3icioase> de si&pto&e &ereu co&plicate, @ntreruperea acestor cercuri 3icioase prin inter3en(ia terapeutic) poate .ncepe cu o abordare co&porta&ental), @n depresie, de e7e&plu, efectele asupra capacit)(ii de concentrare pot face orice fel de inter3en(ie ba9at) pe folosirea unor func(ii cogniti3e de rang .nalt prea dificil), cel pu(in pentru un ti&p, ar a8a cu& 3o& 3edea .n 5apitolul M, =acti3area> : cre8terea nu&)rului 8i a calit)(ii acti3it)(ilor 8i .ncura;area co&porta&entelor proacti3e : poate duce la schi&b)ri rapide ale dispo9i(iei e&o(ionale ceea ce 3a face, .n schi&b, &ai accesibile tra3aliul 8i schi&b)rile la ni3el cogniti3, 5/teodat) o si&pl) schi&bare de co&porta&ent poate influen(a g/ndirea, Pot a3ea, de e7e&plu, credin(a negati3) 8i depri&ant) c) =nu &) pot face au9it la ser3iciu>, ac) g)sesc o &odalitate prin care s) &) fac au9it 8i .&i dau sea&a c) a& reu8it acest lucru, siste&ul &eu de credin(e, confruntat cu aceast) infor&a(ie ce induce disonan() cogniti3), ar putea

"#

.ncepe s) se schi&be pentru a aco&oda aceast) nou) infor&a(ie, Schi&barea cogniti3) are loc la &ai &ulte ni3eluri, O/ndurile auto&ate negati3e 4O'N6 pot fi &odificate prin tehnici ca =re-e3aluarea do3e9ilor> 8i .nregistrarea g/ndurilor 43e9i 8i 5apitolul 26, @n principal, aceste tehnici a;ut) &intea s) procese9e infor&a(iile a8a cu& o face atunci c/nd func(ionarea sa este corect), 5/teodat) do3e9ile sunt scrise .ntr-un caiet dedicat 8edin(elor de terapie sau pe o tabl) de scris &agnetic), ceea ce a;ut) clientul s) de3in) &ai con8tient la procesele sale de g/ndire, up) ce a dus la .ndeplinire anu&ite sarcini .n ti&pul 8edin(ei de terapie, clientul poate fi .ncura;at s) le e7erse9e 8i acas), Efectuarea te&ei pentru acas) corelea9) cu progrese &ai &ari .n terapie 4Na9ant9is et al,, "##M6 8i poate fi considerat) din ce .n ce &ai &ult ca un factor co&un al terapiei 4Na9antis I %onan, "##H6, e ase&enea, folosirea ti&pului dintre 8edin(e pentru a e7ersa poate a3ea, cu anu&i(i clien(i, efect co&pensatoriu, .n situa(iile .n care lucr)& sub presiunea ti&pului, Totu8i, li&it)rile legate de ti&p pot a3ea at/t efecte po9iti3e, c/t 8i negati3e, '-l deter&ina pe client s) .8i note9e de ase&enea pe caiet, accentuea9) responsabilitatea clientului pentru schi&bare 8i controlul acestuia asupra schi&b)rii, Poate fi u8or pentru un terapeut e7ersat 8i persuasi3 s) g)seasc) pro3oc)ri interesante pentru testarea g/ndurilor negati3e, Schi&barea care se produce .ns) pe ba9a pro3oc)rilor aduse de terapeut .n terapie, .n &od obi8nuit nu re9ist) .n ti&p 8i nu .i 3a crea clientului obi8nuin(a de a fi propriul s)u terapeut, *&portan(a pe care o acord) terapeu(ii 55 sarcinilor trasate clientului poate fi unul din &oti3ele pentru care ace8tia raportea9) &ai pu(ine proble&e legate de dependen(a .n terapie dec/t alte orient)ri terapeutice,

Terapeu(ii 55 nu lucrea9) nu&ai cu g/ndurile negati3e auto&ate, ci 8i cu ni3eluri &ai ad/nci ale cogni(iei care se &anifest) sub for&a supo9i(iilor, regulilor de 3ia(), con3ingerilor 8i sche&elor, 'ceste inter3en(ii sunt .n &od obi8nuit &ai co&ple7e, de &ai lung) durat) 8i i&plic) factori ce (in de rela(ie, &ai interpersonali 43e9i 8i capitolele L 8i J6, Se poate 3edea astfel c) T55 folose8te o 3arietate de tehnici pentru a schi&ba g/ndirea, dispo9i(ia 8i co&porta&entul,

Concluzie
T55 este o for&) de terapie orientat) pe abilit)(i practice, dar acestea trebuie s) fie ba9ate pe un set de principii ce gu3ernea9) &odul .n care .n(elege& proble&ele clientului 8i .n care planific)& 8i pune& .n aplicare inter3en(iile pentru a&eliorarea proble&elor, Principiile ser3esc ca siste& de na3iga(ie pentru a (ine corabia T55 pe cursul bun 8i pentru a c/r&i departe de apele f)r) ad/nci&e ale terapiei superficiale 8i de apele furtunoase ale terapiei haotice,

Suge tie Studiind .nc) o dat) lista de principii din Figura 0,0, cu care dintre acestea pute(i fi i&ediat de acordE Sunt 8i principii pe care le g)si(i &ai dificil de acceptatE ac) ar trebui s) subscrie(i sau =s) depune(i un ;ur)&/nt> pentru respectarea ""

acestui set de principii, dar 3i s-ar per&ite s) refor&ula(i unul sau dou) dintre ele, care ar fi acestea 8i cu& ar suna dup) &odificareE

$faturi pentru practic: %ntroducerea clientului !n TCC


&legei cu atenie cuvintele Probabil din cau9a leg)turii istorice dintre psihiatrie 8i alte abord)ri .n do&eniul s)n)t)(ii &entale, li&ba;ul T55 reu8e8te c/teodat) s) e3oce .n &intea oa&enilor anu&ite sensuri f)r) inten(ia terapeutului, 5ele &ai &ulte 8coli de terapie au f)cut eforturi pentru destig&ati9area li&ba;ului specific, @n capitolele referitoare la lucrul cu diferite ni3eluri ale g/ndirii a& preferat cu3/ntul =nefolositor> &ai degrab) dec/t =difunc(ional>, =neadaptati3> sau =ira(ional> pentru a descrie e3entuale &oduri de g/ndire ale clien(ilor, 'ceasta nu pentru a fi diplo&at sau e7cesi3 de atentK e7ist) o pledoarie solid construit) pentru e3itarea acestor ter&eni, 'cesta este cel &ai probabil 8i &oti3ul pentru care clien(ii 3in la terapeut? sche&ele lor actuale : din care face parte 8i g/ndirea : le sunt de prea pu(in folos pentru a a;unge la re9ultatul pe care 8i-l doresc .n 3ia(), Li&ba;ul psihiatric este util pentru a ne ghida pe noi .n direc(ia care trebuie, dar este de &ulte ori &ult &ai rigid dec/t conceptele pe care le descrie, 5u3/ntul =obsesie> este un cu3/nt care .i .nsp)i&/nt) frec3ent pe clien(i, @n

practic), g)sesc c) e7ist) suprapuneri i&ense .ntre conceptul de obsesie 8i conceptele de g/nduri intru9i3e sau gri;i, Dnor clien(i le 3a fi &ai u8or s) se g/ndeasc) la ei .n8i8i ca a3/nd dea face cu gri;i 8i nu obsesii, iar logica lucrului cu gri;i ur&ea9) ca& aceia8i pa8i ca 8i logica lucrului cu obsesiile, 'ozarea fermitii "tructurii TCC ' .n3)(a s) folosi& structura terapiei .ntr-un &od care s) fie confortabil pentru fiecare client .n parte este .n &are &)sur) una dintre abilit)(ile principale ce dau do3ada &)iestriei .n practica T55, +o& porni, probabil, de la presupunerea c) terapia 3a fi suficient de structurat) 8i .n acela8i ti&p 3a p)stra o profund) sensibilitate 4<eck et al,, 01J1? HM6 pentru ne3oile specifice ale clientului, .n terapie 8i .n alte arii ale 3ie(ii, <eck 8i colaboratorii 401J16 se refer) la =do9area> gradului de structurare, Structura, de e7e&plu, este folositoare pentru clien(ii depresi3i pentru c) .i a;ut) s) se concentre9e 8i s) .8i aduc) a&inte, Gul(i clien(i 3in de la al(i terapeu(i pl/ng/ndu-se c) au fost supu8i la t)ceri e7agerat de lungi, inter3ale .n care s-au si&(it 8i &ai r)u ca de obicei, *nteresant, ei au interpretat deseori t)cerea ca un indicator al faptului c) terapeutului nu .i pas) de proble&ele lor, e8i sunt sigur c) ei se .n8elau f)c/nd aceast) interpretare, ea .&i a&inte8te de principiul cogniti3 de i&portan() cardinal) c) oa&enii .n(eleg ce li se .nt/&pl) .n func(ie de g/ndurile 8i senti&entele lor pre9ente, 5u& afir&a& 8i .n sfatul anterior, cu3intele sunt 8i ele foarte i&portante, Gul(i terapeu(i pro3enind din orient)ri diferite tind s) g/ndeasc) c) este gre8it pentru un terapeut s) fie =directi3>, dar ce ne face& cu o terapie c)reia =.i lipse8te direc(ia> sau cu un terapeut care nu este capabil s) co&unice .n &od =direct>E Toate aceste "2

cu3inte 8i fra9e sunt legate .ntre ele, Terapeu(ii ar trebui s) fie aten(i la li&ba;ul 8i la .n(elegerea clientului? 3or obser3a frec3ent c) acestea nu au ni&ic .n co&un cu c)r(ile de terapie,

(ecturi recomandate:
Far3ey, ', et al, 4"##26 Cognitive be+avioural processes across ps,c+ological disorders, O7ford? O7ford Dni3ersity Press, %ach&an, S, 4011J6 -+e evolution o. cognitive be+aviour t+erap,, *n ,G, 5lark I5,O, Fairburn 4eds6, /cience and practice o. cognitive be+aviour t+erap,, O7ford?O7ford Gedical Publications, p, L:"H, Sanders, , I Wills, F, 4"##M6 Cognitive t+erap,& an introduction. London? Sage, especially 5hapter 0,

!valuarea" formularea i nceperea terapiei


01iavolul se ascunde *n detalii. etanaraiunea irlande2 este uor de *neles, dar trebuie s ptrun2i *n pro.un2ime ca s o *nelegi cu adevrat. Gick Fealty, Ouardian, UFree to 5o&&entA <log, 1 iunie "##H E3aluarea e3eni&entelor se&nificati3e este un concept central .n T55, Gai &ul(i filosofi au sugerat c) e3aluarea este, de ase&enea, un aspect central al naturii u&ane? oa&enii sunt .n &od natural ani&ale c)ut)toare de sens 4Negan, "##H6, Oa&enii tind s) se e3alue9e 8i s) se &)soare unul pe cel)lalt din pri&ele secunde ale unei .nt/lniri, E3alu)rile sunt in3ariabil interpersonale? este aceasta o persoan) cu care &) 3oi putea .n(elegeE ar putea repre9enta o a&enin(are pentru &ineE 'ce8ti factori ne arat) c) procesele de e3aluare 8i interpretare .ncep din pri&ul &o&ent al contactului dintre terapeut 8i client, @nsea&n) 8i c) =e3aluarea> este un proces bidirec(ional? clientul .l e3aluea9) pe terapeut .nc) de la .nceput : aceast) persoan) &) 3a pl)cea, &) 3a a;uta sau se 3a folosi de &ineE @ntr-un fel, =e3aluarea> .n terapie este nu&ai o for&ali9are a acestor procese naturale de e3aluare, dar este foarte i&portant) deoarece ea ne 3a conduce c)tre for&ularea ini(ial) 8i 0$

aceasta, .n schi&b, 3a func(iona ca o hart) a traseului pentru inter3en(iile noastre, 'cest capitol 3a .ncepe prin a descrie c/te3a &odalit)(i prin care s) folosi& interac(iunile de e3aluare ini(iale pentru a ob(ine a3anta;e &a7i&e, 'poi se 3a concentra asupra caracteristicilor principale ale e3alu)rii =trans3ersal)>, &ai ales asupra culegerii infor&a(iilor despre func(ionarea curent) a clientului, 'cestea 3or fi ur&ate de c/te3a aser(iuni referitoare la clientul potri3it pentru T55, 'poi capitolul 3a descrie unele dintre abilit)(ile necesare pentru a finali9a corespun9)tor for&ularea proble&ei clientului, centr/ndu-se .n special pe istoricul de93olt)rii clientului, @n final, 3or fi descri8i pa8ii ini(iali ce 3or oferi structura &enit) s) a;ute terapeutul 8i clientul la i&ple&entarea unor planuri pentru a facilita schi&barea legat) de proble&ele identificate prin e3aluare 8i for&ulare,

*rimul contact cu clientul


Pri&ele contacte cu clien(ii sunt influen(ate de conte7tul de lucru, ac) ser3iciul de terapie este po9i(ionat .n cadrul unei organi9a(ii &ari, pri&a 8edin() de terapie poate fi 8i pri&a oar) c/nd clientul 3orbe8te cu terapeutul, @n practica independent), terapeutul poate r)spunde solicit)rii ini(iale prin telefon sau e-&ail 8i poate fi, de ase&enea, i&plicat .n stabilirea unei progra&)ri, 'cestea sunt &o&ente i&portante care adesea dau tonul terapiei, Se pare c) de3ine din ce .n ce &ai greu s) ob(ii ti&p de calitate din partea furni9orilor de ser3icii .n econo&ia &odern), Progresele tehnologice, cu& ar fi paginile de internet, pot ser3i uneori la i9olarea furni9orilor de ser3icii de clien(i? ceea ce clien(ii doresc s) 8tie poate s) nu

fie .ntotdeauna cuprins .n sec(iunea de .ntreb)ri 8i r)spunsuri a paginii, Persoanele care doresc infor&a(ii sunt adesea an7ioase 8i se si&t pe un teren nefa&iliar, astfel c) aprecia9) .n &od deosebit r)spunsurile a&abile, rela7ate 8i deschise, Terapeu(ii ar trebui, de ase&enea, s) .8i note9e .ntreb)rile pe care le pri&esc 8i &odul .n care sunt puse? de;a ob(ii pri&ele infor&a(ii despre &odul .n care clientul pri3e8te lu&ea, 5/teodat) .n(elegerea apare .naintea contactului, Dn client &i-a l)sat un &esa; pentru a-l suna, dar c/nd suna&, de fiecare dat), se pare c) era la ser3iciu, chiar 8i seara t/r9iu, 'cest lucru &i s-a p)rut se&nificati3 8i, .ntr-ade3)r, s-a do3edit a fi a8a? acesta trecea printr-o perioad) foarte stresant) la ser3iciu 8i era a&enin(at cu disponibili9area, Guncea c/t era 9iua de lung) pentru a se p)stra .n gra(iile 8efilor 8i se .ndrepta ine3itabil c)tre o tulburare legat) de stres, 5ontactul telefonic ini(ial poate a3ea loc c/nd se instalea9) un senti&ent de speran(), c/teodat) nu&it 8i =refacere &oral)>, 5lientul 3a .ntreba direct de &ulte ori? =G) po(i a;uta cu proble&a &eaE>, 'stfel el e3aluea9), probabil, dac) terapeutul &erit) cheltuiala de resurse 8i efort pe care o anticipea9) ca necesar), 5lien(ii au tot dreptul s) .ntrebe c/t 3a dura procesul 8i care 3a fi costul probabil, ca ti&p 8i bani, al anga;)rii .n trata&ent, Terapeutul are .n aceea8i &)sur) datoria s) se asigure c) T55 repre9int) pentru client, .n acel &o&ent, in3esti(ia potri3it), Pe scurt, 3o& aduce .n discu(ie c/te3a criterii pe ba9a c)rora se poate stabili dac) T55 este potri3it) pentru client, lucru care poate ac(iona .n fa3oarea e3it)rii unui posibil =e8ec terapeutic>, Terapeutul poate ca ur&are a discu(iei ini(iale s) tri&it) bro8uri infor&a(ionale 8i flutura8i, folosind &ateriale pro3enite de la asocia(ii profesionale cu& ar fi 'socia(ia <ritanic) de Psihoterapie 5ogniti3) 8i 5o&porta&ental) 43e9i &aterialele care se pot "#

desc)rca gratis de pe pagina de internet www,babcp,org,uk6, Pentru o 3ersiune personali9at) 3e9i Forton 4"##H6,

Clientul potrivit pentru TCC


eci9iile legate de c/t de potri3it este un client pentru terapie pot fi dificile, 'ceasta deoarece, de8i at/t criteriile pentru acceptarea, c/t 8i cele pentru neacceptarea .n terapie au fost clar for&ulate, poate fi greu de anticipat cu& 3a reac(iona clientul .n terapie .nainte ca acesta s) se afle de;a .n proces, ar odat) ce 8edin(ele au .nceput, este dificil pentru un terapeut s) co&unice clientului c) aceast) terapie nu i se potri3e8te, Figura ",0 con(ine un re9u&at al principalelor criterii pentru acceptare 8i neacceptare 43e9i sec(iunea de lecturi reco&andate la sf/r8itul capitolului pentru referin(e &ai detaliate6, 5/nd pri3esc criteriile referitoare la clien(ii care au cele &ai bune re9ultate .n psihoterapie, c/teodat) &) g/ndesc c) ar trebui s) fii bine ca s) func(ione9i bine .n terapie, 5/t de util este, de e7e&plu, s) 8tii c) clien(ii cei &ai potri3i(i pentru T55 ar trebui s) aib) acces u8or la g/ndurile lorE @n pri&ul r/nd, aceasta ar .&bun)t)(i probabil statisticile oric)rui tip de terapie, @n al doilea r/nd, dac) presupune& c) un client nu-8i poate accesa propriile g/nduri, ce este de f)cutE S) reco&and)& o alt) A$$e%tare0, 're acces la g/nduri 8i senti&ente ", 'ccept) o parte din responsabilitatea schi&bare L, @n(elege logica T55 8i for&ularea pentru

2, 5apabil s) sus(in) o rela(ie =suficient de bun)> cu terapeutul M, Dn anu&e opti&is& fa() de terapie Nea$$e%tare0, ", L, e3itare 2, M, Func(ionare cogniti3) proble&atic) Proble&e gra3e sau cronice Lipsa 3oin(ei de a renun(a la co&porta&entele de Lipsa 3oin(ei de a efectua te&e pentru acas) Dn pesi&is& pronun(at fa() de terapie

2igura A43 5 Criterii!e (e a$$e%tare +i nea$$e%tare )n TCC B tan(ar(C

for&) de terapie sau &edica(ieE Nu neap)rat, pentru c) este posibil s) ne a;ut)& clien(ii s) .8i recunoasc) g/ndurile auto&ate negati3e, @ntr-ade3)r, abilitatea de a fi con8tient de g/ndurile proprii nu este o abilitate =ori,,, ori,,,>, ci se poate repre9enta pe un continuu& de la foarte bun la foarte prost, 5e ne ofer) bun aceste criterii este c) ne a;ut) s) .n(elege& c/nd anu&e e posibil s) a3e& de-a face cu un proces terapeutic de lung) durat), 5ititorul 3a obser3a folosirea unei ter&inologii specifice psihiatriei .n Figura ",0 8i se 3a .ntreba cu& s) interprete9e ter&enii psihiatrici .ntr-o &anier) congruent) cu e3aluarea centrat) pe client a adec3)rii la terapie, eoarece o &are parte din &unca .ntreprins) pentru de93oltarea T55 a a3ut loc .n aria psihiatriei, psihiatria i-a influen(at acesteia li&ba;ul folosit 8i g/ndirea conceptual), Terapeu(ii 55 tind s) se foloseasc) de clasific)rile din Ganualul Statistic 8i de iagnostic al 'socia(iei '&ericane de Psihiatrie 4 SG6, Ei ""

lucrea9) u8or diferit cu tulburarea de panic) fa() de tulburarea de panic) cu agorafobie, de e7e&plu 4Fack&ann, 01$$6, Dnii terapeu(i 55 sunt diagnosticieni, de8i &ul(i nu sunt, Pute& considera criteriile din SG ca pe linii de orientare generale utile pentru a a3ea un set coerent de concepte atunci c/nd lucr)& .n aria diagnosticului, Nu este ne3oie ca aceasta s) lege terapeu(ii de nici un fel de etichete sau proces de =etichetare>, 'plicarea acestor criterii, .n orice ca9, nu este nici pe departe at/t de e7act) precu& sunte& l)sa(i c/teodat) s) crede&K clien(ii par adesea s) .ndeplineasc) criteriile pentru &ai &ulte categorii diferite0 8i poate fi greu s) decide& care este punctul cel &ai bun de plecare .n diagnosticare, 5ele &ai contro3ersate etichete sunt legate de ter&enul contro3ersat de =tulbur)ri de personalitate>, o 9on) plin) de confu9ii, 5u3/ntul =tulburare> 8i presupusa lui leg)tur) cu co&porta&entul antisocial i-a .ndep)rtat pe unii terapeu(i de la a se folosi p/n) 8i de aspectele utile ale acestor criterii, 5riteriile ne a;ut) s) .n(elege& si&pto&e care altfel ar fi foarte neclare, =Personalitate> se refer) .n principal la faptul c) paternuri negati3e de func(ionare sunt at/t de generali9ate 8i per3a9i3e, .nc/t se sugerea9) i&plicarea unei di&ensiuni caracteriale, 5onceptul de paternuri per3a9i3e, probabil dat/nd din perioada copil)riei, nu este un concept str)in, ci &ai degrab) fa&iliar celor &ai &ul(i terapeu(i, 5riteriile SG pot oferi o hart) a teritoriului pentru a facilita .n(elegerea, de8i este ne3oie s) fi& ni8te e7ploratori capabili s) .8i obser3e critic propriile ;udec)(i, Orice siste& i&plic), bine.n(eles, riscul de abu9, dar cititorii .8i pot redob/ndi .ncrederea .n acesta dac) citesc introducerea Ganualului Statistic 8i de iagnostic *+-% 4'&erican Psychiatric 'ssociation, "###6, &ai ales paragrafele despre procesul riguros 8i atent de colaborare 8i consultare i&plicat .n definirea ter&enilor descri8i,

' ne g/ndi la criteriile pentru acceptarea clientului .n terapie ne poate, de ase&enea, a;uta la anticiparea anu&itor sc)p)ri, ce pot fi e3itate, Ne pute& .ntreba, 8i apoi pute& testa, dac) clientul 3a fi capabil? s) accepte responsabilitatea pentru schi&bare, s) preia sarcini .n afara 8edin(elor 4te&e pentru acas)6, s) accepte o abordare structurat), s) se aco&ode9e .ntr-o rela(ie terapeutic) specific) T55, Fayes 8i colaboratorii 4"##26 sugerea9) c) practicienii T55 au a3ut tendin(a s) aborde9e ra(ional &oti3a(ia clientului, cre9/nd .n anu&ite &o&ente c) dac) clien(ii se si&t r)u, ace8tia 3or 3rea obligatoriu s) se i&plice acti3 pentru a se si&(i &ai bine, 'ceast) credin() ignor) un ade3)r tradi(ional .n terapie care recunoa8te c) unii clien(i au ne3oie s) treac) prin .ncerc)ri di3erse 8i repetate pentru a a;unge .n acest punct, '8a cu& se e7pri&a Fayes 4011$6? =5lientul 3ine la terapeut 8i spune? 'ceasta este proble&a &ea, Te rog, a;ut)&) s) o re9ol3, .ncearc) ce3a ce nu a& &ai f)cut p/n) acu&,> Terapeu(ii de orientare psihodina&ic) se pot g/ndi la obser3a(iile lui Freud despre =co&pulsia de a repeta> paternurile negati3e, Literatura din do&eniul inter3iului &oti3a(ional ne arat) c) &oti3a(ia 8i anga;a&entul pentru schi&bare tra3ersea9), .n &od obi8nuit, .n decursul ti&pului, &ai &ulte fa9e ciclice, 5o&bina(ia atent) de e&patie, de&onstra(ie 8i &aieutic) socratic) s-a do3edit a fi o cale eficient) de a .nt)ri &oti3a(ia 8i sti&ula asu&area responsabilit)(ii, Sunt utile .ntreb)rile care atrag r)spunsurile de for&a afir&a(iilor care .ncep cu =Eu,,,>, &ai ales atunci c/nd clien(ii au tendin(a s) fie &ai aten(i la co&porta&entele "2

altora 8i s) arunce 3ina asupra celorlal(i, Dn client care continu) s) descrie f)r) .ncetare co&porta&entul de neacceptat al unui partener care i-a gre8it poate fi .ntrebat? ='8adar c/nd eaSel face acest lucru, tu ce faciE>, o .ntrebare care s) readuc) .n centrul proble&ei clientul, Goti3a(ia clientului pentru T55 poate fi 8i ea e3aluat) e7plic/ndu-i-se c) i se 3a solicita regulat s) e7ecute te&e pentru acas) : un indicator util pentru a 8ti la ce s) ne a8tept)& .n 3iitor, Terapeutul trebuie s) fie atent, .ns), la opti&is&ul e7agerat al clientului, Str)duin(a pentru a efectua cu succes te&ele pentru acas) se poate do3edi .n cele din ur&) cea &ai 3aloroas) e7perien(), Oradul de preg)tire a clientului pentru i&plicarea .n T55 poate fi esti&at, de ase&enea, prin obser3area &odului .n care clientul reac(ionea9) la e7e&plificarea logicii T55 8i la structura terapiei, Dnii clien(i sunt re9isten(i la structurare pentru c) i&plic) anu&ite conota(ii legate de a fi controlat? este ne3oie ca terapeutul s) de(in) abilitatea de a 3aria structura 8i rela(ia terapeutic) .n func(ie de conte7t, @ns) terapeu(ii pot reac(iona diferit la diferite reac(ii ale clien(ilor, Dnii pot bate .n retragere pentru a c/8tiga clien(ii 8i .8i asu&) prin aceasta pe &ai departe pro3ocarea, Figura "," con(ine o serie de .ntreb)ri pe care terapeutul trebuie s) 8i le adrese9e dup) trei sau patru 8edin(e de T55, pentru a e3alua dac) indicatorii adec3)rii clientului la terapie se fac obser3a(i .n practic), %)spunsurile negati3e indic) ne3oia de re3i9uire 8i posibil &odificare a stilului terapeutic,

0, Ne apare clientul acu& ca a3/nd &ai &ult) sau &ai pu(in) speran()E ", E7ist) colaborareE

L, Se e3iden(ia9) scopuri clare 8i realisteE 2, 5are este balan(a efortului 8i a responsabilit)(ii dintre terapeut 8i clientE 2igura A4A 5 Dntre,/ri %entru a eva!ua evo!u*ia tera%iei (u%/ trei au %atru +e(in*e

Suge tie O/ndi(i-3) la un client pre9ent sau recent pe care l-a(i a3ut .n terapie 8i aplica(i .ntreb)rile din Figura "," referitor la procesul terapeutic de p/n) acu&, E7ist) 3reo .ntrebare care s) indice proble&e tehnice sau de rela(ie .n terapieE ac) da, cu& pute(i &odifica procesul 8iSsau rela(ia pentru a .ncerca s) a&eliora(i proble&eleE Dnii clien(i se pot pre9enta .ntr-un &od care sugerea9) c) sunt prea tulbura(i pentru a ur&a 3reo for&) de terapie, Este c/teodat) greu pentru terapeut s) e&it) o ase&enea ;udecat), pentru c) poate ap)rea ca o etichetare negati3), Poate fi util s) folosi& criteriile =de e3aluare a st)rii &entale>i, 'ceste criterii au .n 3edere se&nele care indic) orice aspect al st)rii &entale actuale a clientului ce ar putea influen(a negati3 sau .n alt fel terapia, e e7e&plu, pre9int) clientul 3reun fel de idei deliranteE Se g)sesc pe internet seturi de criterii descrise detaliat, dar pentru practic) terapeu(ii pot g)si .n &od particular util) for&a si&plificat)
i

Este 3orba despre protocolul general de e3aluare clinic) cunoscut interna(ional sub denu&irea de =Gental state e3aluation> 4GSE6 4a nu se confunda cu GGSE6, @n li&ba ro&/n) se folose8te &ai degrab) ter&enul de inter3iu clinic,

"H

oferit) de GacGahon 4011H6, GacGahon ad&ite c) e7ist) .n efectuarea unei ase&enea e3alu)ri pericolul stereotipiei, dar sugerea9) .n &od corect c) ite&ii pot fi refor&ula(i pentru a fi adapta(i la ne3oile situa(iei terapeutice, ac) clientul &anifest) idei delirante, este corect 8i potri3it s) ne .ntreb)& .n ce &od poate aceasta influen(a terapia,

binerea detaliilor: evaluarea tran"ver"al


Ob(inerea detaliilor despre func(ionarea curent) a clientului este foarte i&portant) pentru c) e7ist) &ai &ulte direc(ii posibile .n care terapia poate continua 8i a3e& ne3oie s) 8ti& care sunt c)ile ce ne 3or per&ite s) inter3eni& .n ariile care garantea9) succesul cel &ai &are, *nfor&a(iile detaliate despre func(ionarea clientului sunt i&portante pentru c) progresele de .nceput pot fi foarte subtile 8i s-ar putea s) nici nu ne d)& sea&a de ele, dac) nu a3e& o i&agine bun) a func(ion)rii clientului de dinaintea .nceperii terapiei, P/n) la un punct, aceast) parte a e3alu)rii presupune de(inerea instru&entului potri3it pentru culegerea infor&a(iilor 8i a &erge direct la (int), *nstru&entul pre9entat .n Figura ",L este unul 34 Pro,!e'a $urent/5are este proble&aE Oferi(i un e7e&plu recent, detaliat, colect/nd infor&a(ii despre? eclan8atorii proble&ei 4e7terni sau interni6 Factori fi9ici 5o&porta&ent Gediu

O/nduri Senti&ente

A4 Ce a!i'entea./ %ro,!e'aE 5e face ca lucrurile s) fie &ai bineE 5e face situa(ia &ai bun)E 5o&porta&ente de siguran() 8i strategii ineficiente de gestionare a proble&ei? E3itarea +erificarea pre9en(ei si&pto&elor sau a pericolelor 5)utarea suportului la ceilal(i %itualuri @n)bu8irea g/ndurilor sau a tr)irilor @ngri;orarea continu) fa() de proble&) Lipsa speran(ei 8i a .ncrederii .n schi&bare 5o&porta&entul negati3 al altor persoane Lipsa suportului social sau prea &ult suport 8i dependen() E3eni&ente de 3ia() .n desf)8urare 8i stres

F4 Cu' -a in ta!at %ro,!e'aE *storicul proble&ei 5e a declan8at-oE 5e se .nt/&pla .n 3ia(a persoanei .n acel &o&entE Proble&a .l .nso(e8te per&anent pe client sau este episodic)E

"$

Principalele e3eni&ente din 3ia(a clientului 8i stresorii Te&e cheie ale 3ie(ii indi3idului sau ale fa&iliei *dei despre regulile 8i credin(ele i&plicite ale clientului 2, I tori$u! (e (e.vo!tare? *storia perioadei ti&purii a 3ie(ii, ocupa(ia, educa(ia Fa&ilia 8i rela(iile E3eni&ente de 3ia() se&nificati3e Te&e ale fa&iliei *storicul &edical 8i psihiatric E7perien(e anterioare .n terapie >4 Pro,!e'e genera!e (e /n/tateGedica(ie 5onsu&ul de &edica&ente prescrise sau nu 5onsu&ul de alcool, fu&atul *storicul adic(iilor ;4 A+te%t/ri!e %e $are !e are (e !a tera%ie +i o,ie$tive!eSperan(ele 8i te&erile fa() de terapie Lista de proble&e *dentificarea scopurilor principale ale terapiei 2igura A4F 5 In1or'a*ii %entru eva!uare 6a 1i a(a%tate !a nevoi!e $!ientu!ui@ 6a(a%tare (u%/ San(er " Gi!! 8 AHH>@4

structurat de &ine, .&preun) cu iana Sanders, ba9/ndu-ne pe diferite surse, ' fost probat 8i testat de-a lungul &ai &ultor ani, O astfel de list) poate p)rea &ai degrab) inti&idant) 8i poate tre9i i&aginea terapeutului 55 cu un clipboard .n &/n), bif/nd c)su(e .ntr-o list), indiferent de ti&pul 8i suferin(a clientuluiR Toate e3alu)rile cunoscute nou) se desf)8oar) .n acest fel, Dnul dintre clien(ii &ei descria o astfel de e7perien() ca =&oartea de clipboard>, E o distan() de la cer la p)&/nt .ntre aceast) i&agine 8i ceea ce Fobson 401$M6 nu&ea stilul =con3ersa(ional> de terapie, ac) tras)& o dreapt) .ntre stilul =con3ersa(ional> de terapie 8i stilul clipboard, probabil c) ideal ar fi s) ne po9i(ion)& unde3a la &i;locul acesteia pentru a ne .ndeplini sarcina de e3aluare, dar 3o& dori s) ne orient)& &ai aproape de stilul =con3ersa(ional> pe &)sur) ce terapia progresea9), Poate fi util pentru clien(i s) co&plete9e chestionare .ntre 8edin(e pentru a econo&isi ti&p, Terapeu(ii pot (ine .n fa(a lor o list) ase&eni celei din Figura ",L 8i se pot raporta selecti3 la ea, sau o pot 3erifica dup e3aluare, pentru a 3edea ce arie a fost de;a acoperit) 8i ce altce3a trebuie discutat data 3iitoare, E3alu)rile trebuie .ntotdeauna s) p)stre9e un caracter pro3i9oriu, .n special .n T55, a c)rei construc(ie teoretic) .ns)8i ne cere s) continu)& s) a;ust)& constructele pe &)sur) ce sosesc noi infor&a(ii, Dnul dintre &oti3ele pentru care c/teodat) ne ag)()& de bifatul c)su(elor este acela c) nu a3e& .ncredere .n noi .n8ine c) ne 3o& a&inti structura inter3iului, iar chestionarul ne poate a;uta s) nu ne abate& de la direc(ia bun), Dn rol &a;or al e3alu)rii, la fiecare ni3el, este de a ne a&inti care sunt ele&entele pe care nu le cunoatem L#

*nc 8i s) for&ul)& ceea ce 8ti&, Se .nt/&pl) nu&ai .n ca9uri foarte rare ca o o&isiune s) nu poat) fi corectat) .ntr-o 8edin() ulterioar),

Suge tie O/ndi(i-3) la o dificultate actual) pe care o a3e(i 8i, f)r) s) repeta(i .nainte, 3orbi(i despre ea M-0# &in, ac) lucra(i cu un coleg, acesta ar trebui s) note9e ceea ce spune(i, ac) lucra(i singur4-)6, 3) pute(i .nregistra 8i apoi nota pe scurt, @n ti&p ce nota(i, .ncerca(i s) sorta(i infor&a(ia dup) diferitele categorii pre9entate .n Figura ",L, +erifica(i s) 3ede(i unde nu a3e(i ni&ic co&pletat, 'poi pute(i relua e7erci(iul .n &ai &ulte fa9e, S-ar putea s) descoperi(i c) .n &od auto&at 3) orienta(i c)tre ariile pe care le-a(i negli;at .nainte, ac)-i aYa, o posibil) e7plica(ie este procesul de repetare 8i aprofundare pe &)sur) ce =con3ersa(ia> nestructurat) interac(ionea9) cu for&atul structurat, O idee bun) ar putea fi s) .ncepe(i e3aluarea cu ite&i care solicit) cel &ai pu(in &e&oria, de obicei e3eni&entele cele &ai recente, '& e3iden(iat o&nipre9en(a conceptului =cercul 3icios> .n T55 8i un punct de .nceput bun ar putea fi 9iua pre9ent), decel/nd e7perien(a recent) 8i c)ut/nd s) depista(i &o&entele .n care g/ndirea negati3) s-a declan8at? Tera%eutC!ient<un, deci ce fel de 9i este pentru tine 9iua de ast)9i, p/n) acu&E 'h, ast)9i, nu prea rea, ar sunt .n concediu .n pre9ent, a8a c) &) si&t un pic &ai rela7at, Gi-

Tera%eut-

C!ient-

Tera%eutC!ientTera%eutC!ient-

Tera%eutC!ient-

Tera%eut-

a& aruncat o pri3ire prin &aga9ine .n di&inea(a asta, de fapt, 'ha, deci de8i proble&a aceasta nu este legat) direct de ser3iciu, se pare c) &ai degrab) te si&(i r)u c/nd e8ti la ser3iciu, a, de fapt chiar .&i place &unca &ea, dar este stresant) 8i aceasta se poate ad)uga la toate celelalte gri;i ale &ele, 5u& (i-ai petrecut weekend-ulE estul de pl)cut, <ine, Presupun c) deoarece 8tia& c) 3oi fi .n concediu s)pt)&/na aceasta, estul de pl)cutE a, pentru c) weekend-urile sunt de obicei cele &ai rele, fiindc) sunt singur, Nu reu8esc s) .&i dau sea&a ce s) fac 8i a& acest senti&ent de groa9) fa() de a sta singur, 'ha, 5u& a fost cel de s)pt)&/na trecut)E %)u, '& pri&it un e-&ail ;enant de la Louise s/&b)t) di&inea(a, dup) aceea, nu 8tiu cu&, a& fost l)sat pe dinafar) la &eciul de =fi3e-aside>ii de dup)-a&ia9), P/n) s) 3in) seara de;a &) si&(ea& ca o epa3), iar apoi nu a& &ai putut dor&i, <un, acestea par s) fie c/te3a e7e&ple bune, pe care le pute& anali9a, Faide s) 3ede& la ce anu&e te-ai g/ndit 8i ce ai si&(it .n pri&ul r/nd legat de Louise, apoi de acel =fi3e-aside>, 4C!ient- <ine,6 'stfel de lucruri se .nt/&pl) .n &od obi8nuit .n 3ia(a noatr), a tuturor, a8a c) ar fi bine s) lucr)& un pic

=Fi3e-a-side> este o 3aria(ie a &eciului de fotbal, care se ;oac) .n echipe de c/te cinci ;uc)tori fiecare,

ii

L"

asupra lor pentru a te a;uta s) le gestione9i &ai bine,

Cum " facem e+emplul dat " funcioneze


5/teodat) poate fi util s) folosi& analogia cu un progra& de calculator atunci c/nd .ncerc)& s) depist)& reac(iile clien(ilor la declan8atorii de proble&e, Progra&ele de calculator func(ionea9) pornind la o opera(ie care co&and) c/te3a alte opera(ii, acestea la r/ndul lor declan8/nd alte opera(iiK se pare c) 8i reac(iile noastre func(ionea9) la fel, Poate fi foarte dificil s) surprinde& aceste reac(ii pentru c) ele se .nt/&pl) at/t de rapid 8i sunt at/t de co&ple7e, ceea ce ne poate face s) si&(i& c) nu de(ine& controlul situa(iei, ad)ug/nd 8i &ai &ulte ele&ente negati3e la reac(ia noastr), Pri&ul lucru pe care terapeutul .l face este, .ntr-un fel, s) a;ute clientul s) 3ad) reac(ia sa cu .ncetinitorul, %educerea rit&ului 8i reflectarea a;ut) clientul s) de93olte o rela(ie &ai bun) cu paternul s)u de reac(ii, Lucrul cu aceste cercuri 3icioase poate, totu8i, s) dea gre8 dac) tra3aliul nu st/rne8te un r)spuns e&o(ional rele3ant, ac) procesul T55 nu anga;ea9) e&o(ional clientul, e7erci(iul cogniti3 3a fi ase&)n)tor unui =pu99le logic> 8i nu 3a fi suficient, .n &od obi8nuit, pentru a inspira schi&barea, '&bele ele&ente, tr)irea e&o(ional) 8i schi&barea cogniti3), sunt necesare, dar nici unul dintre ele singur nu este suficient pentru a a;uta la =procesarea re(elei de frici> 4Foa I No9ak, 01$H6, Folosirea pre9entului 8i a li&ba;ului personali9at pentru a descrie situa(ia trau&ati9ant), ca 8i cu& s-ar .nt/&pla acu&, poate a&plifica anga;a&entul e&o(ional?

Tera%eut-

C!ientTera%eutC!ient-

Tera%eutC!ient-

Tera%eutC!ientTera%eutC!ient-

Tera%eutC!ient-

Faide s) re3ede& ce s-a .nt/&plat c/nd Louise (i-a scris acel e-&ail, Gi-ar pl)cea s) .ncerci s) 3orbe8ti folosind ti&pul pre9ent, de e7e&plu? =Sunt .n sufragerie 8i a& obser3at c) a& pri&it un e-&ail,> Po(i face astaE a, a;ut) la ce3aE" '8a se pare, dar haide s) 3ede&, eci c/t este ceasulE E t/r9iu, 8tii, Louise este .n '&erica, a8a c) e&ailurile ei a;ung c/nd eu &) preg)tesc de culcare, *-a& spus s) aleag) ni8te ore &ai bune,,, @ncearc) s) r)&/i la ti&pul pre9ent, 5u& te si&(iE 'h, da,,, @nfierb/ntat, 8tii, &i-e r)u, 'h,,, &) si&t tulburat, 8tii, lucrurile .ntre noi sunt tensionate, 5/teodat) si&t c) a plecat inten(ionat ca s) scape de &ine, *ar acu& a sosit un e-&ail, La ce anu&e te g/nde8tiE 'sta a fost, e-&ailul .&i 3a spune c) totul s-a ter&inat, Qi ce ar .nse&na astaE Eu a& .ndep)rtat-o de &ine cu &odul &eu idiot de a &) co&porta, Nu 3oi &ai g)si niciodat) pe cine3a ca ea, 'cu& cite8ti e-&ailul, ce .(i spune de faptE Nu e ceea ce &) te&ea& c) 3a fi, dar este a&biguu,,,

5lien(ii raportea9) adesea c) atunci c/nd po3estea este spus) astfel, .ncep s) si&t) ce3a din e&o(ia real) pe care au tr)it-o la &o&entul respecti3, 'ceasta ofer) po3e8tii o L2

sen9a(ie &ai &are de =e7perien() tr)it)> 8i, astfel, ne aduce &ai aproape de ade3)rata e7perien() cogniti3o-e&o(ionaloco&porta&ental) .nregistrat) .n situa(ia real), Foa I No9ak 401$H6 adaug) obser3a(ia c) tr)irea afecti3) nu trebuie s) fie at/t de puternic) .nc/t s) cople8easc) clientul 8i s) .l .&piedice s) procese9e e3eni&entul, 'ceast) obser3a(ie este ase&)n)toare principiilor for&ulate pentru gestionarea e&o(iilor .n tulburarea de stres postrau&atic 4TSPT6iii 8i ne aten(ionea9) c) clientul trebuie s) de(in) un anu&it grad de control asupra capacit)(ii sale de a-8i &odula e&o(iile, 5lien(ii pot fi .n3)(a(i s) &odule9e e&o(iile folosind procedura =spa(iului prote;at> 4descris) pe larg .n 5apitolul H6, O alt) &etod) folosit) pentru a intensifica e&o(iile 8i a le aduce la un ni3el opti& pentru procesarea se&nifica(iei este tehnica =focali9)rii> descris) de Oendlin 401$0, 011$6, pre9entat) 8i aceasta .n 5apitolul H, iscu(ia despre intensitatea e&o(iilor ne a&inte8te c) intensitatea este unul dintre indicatorii pe care terapeutul .8i propune s) .i opti&i9e9e, cuprin8i .n raportul de si&pto&e ini(ial, %aportul ar trebui s) includ) 8i frec3en(a 8i durata episoadelor de si&pto&e, astfel .nc/t schi&b)rile .n bine sau r)u s) poat) fi &)surate, Practicienii T55 .nclin), de ase&enea, spre folosirea unor in3entare 3alidate de si&pto&e, cu& ar fi *n3entarul <eck de 'n7ietate 8i epresie 4<'* I < *6 8i altele 4o list) de surse este inclus) .n 'ne7a "6 pentru a &)sura schi&barea .n aria si&pto&elor, Terapeu(ii 55 au &etode diferite de folosire a acestor instru&ente, dar de regul) prefer) ad&inistrarea s)pt)&/nal) care per&ite &onitori9area 8i transpunerea grafic) a scorurilor in3entarelor, @ntre9)rirea unei curbe descendente .n graficul
iii

'bre3ierea folosit) curent .n literatura de specialitate de li&b) engle9) este PTS 4posttrau&atic stress disorder6, 4n,t,6

de si&pto&e, indic/nd o reducere a si&pto&atologiei, poate hr)ni un senti&ent de .ncredere fa() de direc(ia .n care &erge terapia, 'desea le spun clien(ilor c) at/ta ti&p c/t si&pto&ele arat) o tendin() general) de reducere, chiar cu sui8uri 8i cobor/8uri, progno9a r)&/ne bun), Totu8i, este ne3oie de anu&ite precau(ii .n leg)tur) cu instru&entele de e3aluare, Ele sunt e7puse proble&elor obi8nuite .n ca9ul autoraport)rii care poate fi influen(at) de standardele de de9irabilitate, e e7e&plu, unii clien(i doresc at/t de &ult s) .l r)spl)teasc) pe terapeut ar)t/nd c) s-au 3indecat, .nc/t reu8esc s) se p)c)leasc) singuri 8i raportea9) &ai pu(ine si&pto&e, in acest &oti3, dar nu nu&ai, scorurile la aceste in3entare nu trebuie luate ca atare, ci trebuie .ntotdeauna discutate cu clientul 4Sanders I Wills, "##M6, iscu(ia poate fi deschis) cu re&arca? =<un, aceasta este ce spun scorurile, Tu ce spuiE>,

,ormularea-: trec.nd noroiul prin foc pentru a face un cri"tal


Pe &)sur) ce infor&a(iile se acu&ulea9), apare conco&itent ne3oia de a le organi9a .ntr-o for&) cu sens 8i cu folos, Dnul din &oti3ele care ne .&ping spre o for&ulare este ne3oia de a conecta aspecte diferite din infor&a(ia despre client, a le da for&) 8i sens 8i de a .ncepe s) .i oferi& clientului o e7plica(ie psihologic) a proble&elor sale, 'desea a ap)rut o tensiune .ntre abord)rile psihologice care pun accentul pe paternuri generale 8i acelea care se centrea9) pe e7plica(iile puternic indi3iduali9ate, For&ularea .n tradi(ia T55 3ine s) conecte9e aceste dou) tendin(e, de93olt/nd o e7plica(ie indi3iduali9at) ba9at) pe principii generale? &odelul general

LH

3ine =gata f)cut>, dar costu&ul este croit esen(ial&ente dup) &)surile indi3iduale, @n esen(), for&ularea const) dintr-o sinte9) de date care ofer) o e7plica(ie asupra originilor, de93olt)rii 8i perpetu)rii proble&ei clientului, %)spunde .ntreb)rilor clientului? = e ce euE e ce proble&a nu dispareE 5u& s) &) fac bineE> Factorii i&plica(i sunt pre9enta(i .n Figura ",2, For&ularea a;ut) terapeutul din &ai &ulte puncte de 3edere? s) .n(eleag) clientulK s) ia deci9ii legate de terapieK s) .n(eleag) de ce unii clien(i reu8esc s) ne s&ulg) anu&ite e&o(ii 4Persons, 01$1K <eck et al,, "##L6, @l a;ut) pe terapeut s) si&t) &ai &ult) e&patie fa() de client, iar pe client s) si&t) &ai &ult) e&patie fa() de sine .nsu8i, 5e .l a;ut) pe terapeut, de obicei .l a;ut) 8i pe client, Dr&)torul e7e&plu ne arat) cu& factorii indi3iduali 8i generali interac(ionea9) .ntre ei, an era un t/n)r care suferea de o an7ietate social) foarte se3er), O cercetare str)lucit) a fost .ntreprins) asupra an7iet)(ii sociale, iar aceasta a ilustrat .n detaliu &odul .n care oa&enii g/ndesc, si&t 8i se co&port) atunci c/nd pre9int) an7ietate social) 4Wells, 011J6, Te&a cogniti3) central), a8a cu& o pre9int) cercetarea, este o tea&) autorefle7i3) de o e3entual) e3aluare negati3) din partea altor persoane, an suferea e7tre& din cau9a acestei an7iet)(i, .n special c/nd persoanele i&plicate se aflau .n po9i(ie de autoritate, Era at/t de i&presionat de 8eful s)u, .nc/t trebuia s) .i cear) unui coleg s) .8i fac) de lucru .n apropiere pentru a au9i instruc(iunile pri&ite de la acesta, pe care an era prea e&o(ionat s) le .n(eleag), 5/te3a s)pt)&/ni &ai t/r9iu, a& pri&it .n terapie un nou client cu an7ietate social), nu&it a3id, El 8i-a descoperit an7ietatea social) dup) ce s-a anga;at la un nou loc de &unc), '& speculat c) se si&te an7ios .n pre9en(a 8efului s)u,

Oh, nu, &i-a r)spuns, 5u 8eful &eu 8tiu e7act ce s) fac 8i ce s) spun, @n situa(iile infor&ale, cu colegii, &) si&t an7ios, Pur 8i si&plu, nu a& nici o idee de ce a8 putea spune, S)pt)&/na 3iitoare este petrecerea de 5r)ciun? sunt .ngro9it, +a trebui s) .&i iau liber pe ca9 de boal) .n acea 9i,

Teoria te orientea9) p/n) aici, dar pentru a descoperi e7act despre ce este 3orba 3a trebui s) sapi ad/nc, s) .ntrebi clientul despre g/ndurile 8i senti&entele lui indi3iduale, P)rin(ii lui an fuseser) foarte critici 8i 3olubili, pe c/nd cei ai lui a3id erau oa&eni lini8ti(i, at/t de =laisse9-faire> .nc/t nu .i d)duser) nici un a;utor sau sfat referitor la &odul cu& s) .8i tr)iasc) 3ia(a, E7perien(a de 3ia() cu un astfel de stil nei&plicat de parenta; s-ar putea s) fi influen(at unele din con3ingerile lui a3id, ca de e7e&plu? =Ni&eni nu &) 3a a;uta> sau =+a trebui s) &) descurc singur>, e8i terapeu(ii 55 nu ur&)resc istoricul clientului .n ase&enea detaliu ca 8i terapeu(ii de orientare psihodina&ic), ei sunt din ce .n ce &ai interesa(i de factorii istorici, O tehnic) pe care a& g)sit-o util) pentru a de93olta un echilibru .ntre e7plorarea e7perien(ei ti&purii 8i a nu de3eni prea prins de aceasta, este aceea de a cere clientului s) .&i ofere e7e&ple 8i po3estioare ce i se par c) surprind at&osfera din copil)ria sa, an &i-a spus, de e7e&plu, despre faptul c) tat)l s)u a3ea un fel de ritual de pri&ire a raportului 8colar 9ilnic, Era de dinainte .n(eles c) raportul nu 3a fi &ul(u&itor, astfel c) tat)l s)u a3ea preg)tit, .nc) dinainte de a citi raportul 8colar, un papuc pentru pedeapsa corporal) ritual), rept ur&are, an credea despre el .nsu8i c) =nu este bun>, a3id &i-a po3estit c/te3a oca9ii .n care a3usese de luat deci9ii grele la 8coal) 8i a cerut sfatul p)rin(ilor, iar ace8tia, dup) cu& spunea chiar el, l-au =b)gat .n cea() cu r)spunsuri care nu-i foloseau la ni&ic>, Gai &ulte L$

discu(ii despre aceste &etode pentru a descoperi con3ingerile clien(ilor, dar 8i altele, 3or ur&a .n 5apitolul J, Gai t/r9iu, an a de93)luit o alt) latur) &ai obsesi3) a an7iet)(ii sale, 'ceasta &i-a ap)rut ca o posibilitate atunci c/nd a .nceput s) 3in) din ce .n ce &ai t/r9iu la 8edin(e, iar apoi nu a &ai 3enit deloc, '& c)utat s) .&i dau sea&a dac) acest lucru repre9enta un 3ot de bla& prin absen() sau a3ea sens s) .i scriu o scrisoare, '& re3)9ut &aterialul for&ul)rii sale 8i &-a lo3it .n plin con3ingerea sa =Ni&)nui nu .i pas) de &ine>, @n lu&ina acestei con3ingeri, ideea de a-i scrie p)rea s) aib) 8anse bune de a contracara g/ndirea sa, pentru c) .nse&na c) .&i p)sa suficient de &ult .nc/t s) .i scriu, ac) l-a8 fi l)sat .n pace, i-a8 fi trans&is &esa;ul c) .ntr-ade3)r nu .&i p)sa dac) &ai 3enea sau nu la terapie, *ar dac), .n schi&b, ar fi fost 3orba de con3ingerea =Oa&enii nu au .ncredere .n &ine c) pot decide singur ce e bine pentru &ine>, atunci a8 fi luat deci9ia opus), '-i scrie s-a do3edit a fi strategia corect), ' re3enit, 8i-a finali9at terapia 8i a putut s) .&i spun) c) .nt/r9ierile sale erau cau9ate, .n &od parado7al, de faptul c) sosea .ntotdeauna prea de3re&e, Qedin(ele se desf)8urau la &ine acas), astfel c), sosind .ntr-un &od obsesi3 cu L# de &inute &ai de3re&e, nu putea intra, 'tunci pleca s) se pli&be prin &aga9ine, pierdea no(iunea ti&pului 8i 3enea gonind la 8edin(), .n .nt/r9iere, 'ceasta .&i apare ca un factor cau9ati3 foarte particular 8i cred c) nu &ul(i terapeu(i 8i-ar fi dat sea&a de el nu&ai pe ba9a a ceea ce se .nt/&plase p/n) atunci, Teoria ne poate ghida p/n) la un punct, dar dia3olul se ascundea .n detalii, .n acest ca9, 5ele &ai co&prehensi3e for&ul)ri sunt longitudinale, iar un for&at prescurtat obi8nuit se g)se8te .n Figura ",M, ur&at de o 3ersiune scurt) a for&ul)rii lui an .n Figura ",H, 'lte &odele de for&ul)ri pre9entate .n 3ersiune co&plet) se

g)sesc pe pagina de internet care aco&pania9) aceast) carte 43e9i www,sagepub,co,ukSwills6, Teoriile ba9ate pe date e&pirice ne ofer) indicii despre unde anu&e s) pri3i& pentru a g)si infor&a(ia rele3ant) pentru for&ulare, '8a cu& 3o& 3edea &ai .n detaliu .n 5apitolul 2, cercet)ri recente

EI%erien*a ti'%urie *nfor&a(ii despre e7perien(a ti&purie a clientului 8i alte e7perien(e se&nificati3e care au putut da for&) con3ingerilor 8i credin(elor sale,

Je.vo!tarea $on$e%*iei (e %re ine8 a!*ii +i !u'e 5on3ingeri necondi(ionale, de93oltate din e7perien(a ti&purie, ca de e7e&plu =Sunt r)u>, =Sunt slab 8i 3ulnerabil>, =Tot ti&pul al(ii 3or a3ea gri;) de &ine> sau =Lu&ea este un loc periculos>,

A u'%*ii au regu!i (e via*/ 'fir&a(ii condi(ionale, adesea for&ulate ca reguli =dac),,, atunci>, care .i per&it indi3idului s) func(ione9e .n ciuda con3ingerilor sale? de e7, = ac) sunt atent la s)n)tatea &ea tot ti&pul, atunci 3oi fi .n siguran(), .n ciuda faptului c) sunt 3ulnerabil>K = ac) 3oi &unci din greu tot ti&pul, 3oi fi bine, de8i nu sunt un o& bun>,

In$i(ente $riti$e $are (e$!an+ea./ %ro,!e'e!e Situa(ii sau e3eni&ente .n care regulile nu func(ionea9) sau 2#

credin(ele sunt acti3ate,

Pro,!e'e au 1a$tori $are %er%etuea./ %ro,!e'a Si&pto&e fi9ice, g/nduri, e&o(ii, co&porta&ente care se rela(ionea9) .ntr-un =cerc 3icios>,

2igura A4> 5 Harta 1or'u!/rii !ongitu(ina!e 6a(a%tat/ (u%/ San(er " Gi!! 8 AHH>@4 EI%erien*a ti'%urie Pro3enien(a dintr-un &ediu s)racK a8e9are rural) i9olat)K tat)l a fost un o& =ciudat 8i fr)&/ntat>, Obi8nuia s) .l bat) .n &od ritualic pe an, i9bucnind apoi .n lacri&i, Nu a ob(inut ceea ce 8i-a propus .n 3ia(), Tat)l era hot)r/t ca an =s) reu8easc) .n 3ia()>, an si&(ea c) este o =de9a&)gire> pentru tat)l s)u, Ga&a era depri&at) : p)rea s) regrete c) tat)l .l critica 8i b)tea pe an, dar se pare c) nu l-a putut opri, an considera, de ase&enea, c) profesorii sunt distan(i 8i indiferen(i, an a fost agresat de al(i b)ie(i la 8coal), Nu a si&(it c) profesorii ar fi .ncercat s) .l a;ute,

ConvingeriK $he'e Sunt inutil, Se pare c) .n(eleg &ereu gre8it, Oa&enii te critic) dac) au oca9ia, Ni&eni nu 3a fi suficient de interesat s) &) a;ute, Lu&ea este un loc ciudat 4pe care nu te po(i ba9a6,

Cre(in*e

ac) (in capul ;os, a8 putea trece neobser3at, Nu 8tiu cu& pot g)si pe cine3a c)ruia s) .i pese de &ine sau care s) &) iubeasc),

Je$!an+atori Figurile cu autoritateS8efiK Situa(ii publice .n care a8 putea fi 3)9ut f)c/nd o gre8eal),

GLn(uri negative +oi fi u&ilit, Tipul )sta 3rea s) &) fac) s) par prost, Toat) lu&ea 3a r/de de &ine,

Con e$in*e Tr/iri a1e$tive negative Predispus 'n7ietate social) ZZ

Autore1!eIiv la gre8eli

Co'%orta'ent negativ @ncearc) s) arate ca 8i cu& a .n(eles, c/nd nu a .n(eles,

2igura A4; 5 2or'u!are !ongitu(ina!/- Jan

2"

iagnosticSsi&pto&e *nfluen(e for&ati3e 4inclusi3 socialeSculturale6 Situa(ionalSinterpersonal Fi9iologicS&edical FO%GDL'%E' *POTE[E* E T%'T'GENT 5on(inutulSprocesul g/ndirii Senti&enteSco&porta&ent Sche&e intrinseci PL'N

2igura A4M 5 2or'u!area TCC- %/r*i!e +i )ntregu! 6a(a%tat/ (u%/ Gright et a!48 AHH;@4

2L

asupra proble&elor ca .ngri;orarea 8i g/ndurile intru9i3e au ar)tat c) .n aceste conte7te procesele cogniti3e 4.n special aten(ia6 sunt aspectele cele &ai rele3ante, 8i nu con(inutul g/ndirii 4Wells I Gathews, 0112K Wells, "###6, Se consider) .n pre9ent c) factorii sociali 8i culturali au fost negli;a(i de teoriile anterioare 8i se lucrea9) acu& la includerea lor, .ntr-un &od c/t &ai se&nificati3 4Tarrier I 5ala&, "##"6, E7ist) probabil o tensiune .ntre folosirea &odelelor atotcuprin9)toare de for&ulare, care pot de3eni &ai degrab) e7cesi3e, 8i reco&andarea lui <eck de a =si&plifica, si&plifica, si&plifica> for&ul)rile 8i inter3en(iile noastre 4<eck et al,, "##M6, Practicienii T55 respect) tradi(ia de a pre9enta for&ularea clien(ilor, de a lucra .n colaborare cu ace8tia asupra ei, 8i sunt dornici s) re3i9uiasc) 8i s) pun) sub se&nul .ntreb)rii asu&p(iile folosite .n procesul de for&ulare, %ecent a ap)rut o de9batere folositoare despre 3aliditatea 8i fidelitatea for&ul)rilor 4Nuyken, "##H6, e9baterea nu este .nc) pe deplin re9ol3at), dar un aspect i&portant care a reie8it .n ur&a ei este acela c) terapeu(ii ar trebui s) p)stre9e un grad de scepticis& fa() de for&ul)rile lor, Godul cel &ai s)n)tos de a face acest lucru este de a (ine cont de faptul c) p/n) 8i cele &ai bune for&ul)ri sunt pro3i9orii 8i c), atunci c/nd este posibil, ele ar trebui testate sau cel pu(in ar trebui s) fie testabile, Figura ",J sugerea9) c/te3a .ntreb)ri care .ncearc) s) e3iden(ie9e ariile testabile ale for&ul)rilor 8i &odalit)(i de a le testa, 0, @n ce &)sur) este de acord clientul cu aceast) for&ulareE ", Este aceast) for&ulare &ai con3ing)toare dec/t o alt) posibil) e7plica(ie concurent)E L, 5e aspecte se&nificati3e .n aceast) situa(ie nu sunt e7plicate de aceastaE 22

2, Este confir&at) de alte infor&a(ii? e3alu)ri, rapoarte clinice etc,E 2igura A4: 5 Dntre,/ri %entru a te ta o 1or'u!are 6a(a%tat/ (u%/ Nu#7en8 AHH;@4

Suge tie- eIer$i*iu %entru o (i $u*ie (e gru% esc)rca(i una din for&ul)rile co&plete de pe website-ul S'OE pentru aceast) carte, Testa(i for&ularea cu .ntreb)rile sugerate .n Figura ",J, '(i putea econo&isi ti&p dac) anu&ite .ntreb)ri 8iSsau p)r(i ale for&ul)rii ar fi distribuite unor perechi de participan(i, ur&/nd ca fiecare pereche s) pre9inte apoi grupului conclu9iile sale, 5u& a re9istat for&ularea la anali9)E 5e arii ar putea fi .&bun)t)(iteE Pute(i concepe .ntreb)ri noi 8iSsau teste care ar putea 3erifica for&ulareaE

nceperea terapiei: de la evaluare i formulare la "tructurarea terapiei


Prin cercetarea &ea 4Wills, "##Hb6 a& descoperit c) atitudinile terapeu(ilor fa() de structur) .n terapie repre9int) una din cheile deter&inante pentru &odul .n care terapeu(ii de alt) orientare se adaptea9) .n procesul de for&are .n T55, '& aflat c) e7ist) &ai &ulte straturi diferite de sens .n rela(ie cu conceptele de structur) .n terapie, Dnul dintre ele poate fi nu&it =structur) superficial)>, adic) un tip de structur) pe care un obser3ator .l poate 3edea ur&)rind pa8ii pe care

terapeutul .i face, e e7e&plu, acesta ar putea .ncepe prin a .i cere clientului s) co&plete9e *n3entarul <eck de epresie 4< *6, s) cear) s) i se po3esteasc) cele .nt/&plate .n acea s)pt)&/n) 8i apoi s) stabileasc) o agend), 'nu&ite tradi(ii terapeutice sunt chiar ostile unei ase&enea structur)ri, f)c/nd dificil pentru terapeu(ii for&a(i .n aceste orient)ri s) ating) claritate 8i eficien() .n &odul lor de a practica T55, 'ceasta ar putea s) le .ngreune9e dob/ndirea co&peten(elor considerate necesare .n T55, E7ist) .ns) un alt tip de =structur) profund)>, care nu este deloc e3ident) .n practic), dar este .n &od e3ident &ai rele3ant) pentru practica co&petent), Nu este 3i9ibil) pentru c) se afl) .n &intea terapeutului 8i .i ghidea9) &i8c)rile &ai degrab) dec/t s) le dicte9e, Padesky 4Padesky I Goone9, 011$6 po3este8te despre pri&a oar) c/nd l-a 3)9ut pe <eck practic/nd T55, ' considerat abordarea lui <eck lipsit) de structur), acesta p)rea c) b/;b/ie cu&3a f)r) scop, oar &ai t/r9iu, c/nd a studiat .n a&)nunt o .nregistrare a unui inter3iu, ea 8i-a dat sea&a de structura profund) pe care <eck o ur&)rea, 'titudinea sa destins) .i distr)sese aten(ia de la aceasta, +o& porni de la structura e7plicit), Structura unei 8edin(e T55 post-e3aluare este ilustrat) .n Figura ",$, Qedin(a de e3aluare .n sine con(ine c/te3a co&ponente .n plus ce (in de identificarea proble&elor 8i stabilirea obiecti3elor, fa&iliari9area clientului cu &odelul T55, discutarea a8tept)rilor clientului de la terapie 8i oferirea de infor&a(ii care s) a;ute clientul 8i s) .i redea senti&entul de nor&alitate,

0, Punerea la curent, pe scurt, cu situa(ia clientului 8i 3erificarea dispo9i(iei e&o(ionale 4folosind inclusi3 instru&ente de e3aluare6, ", 5one7iunea cu conclu9iile 8edin(ei trecute, 2H

L, 2, M, H, J,

Stabilirea agendei, prin colaborare, +erificarea te&ei pentru acas), 'bordarea agendei principale 8i re9u&ate periodice, Stabilirea unei te&e noi pentru acas), %e9u&at 8i feedback,

2igura A4= 5 Stru$tura +e(in*ei TCC 6a(a%tat/ (u%/ ?4 Ba$78 399>@- Po t-eva!uare4

*unerea la curent i verificarea di"poziiei emoionale Este util s) 3erific)& starea clientului la .nceputul fiec)rei 8edin(e, de8i nu trebuie s) ne ocupe &ult ti&p, 5lien(ii probabil c) se 3or fi g/ndit la ceea ce 3or s) spun) cu ce3a 3re&e .nainte de a sosi, astfel c) terapeutul poate fi .nt/&pinat cu o lung) relatare a stresului tr)it recent sau, c/teodat), a unei po3e8ti dureros de obsedante 8i detaliate, Opus acestei atitudini, .n special dup) ce au .nregistrat progrese, clien(ii pot spune? =Nu 8tiu despre ce anu&e 3oi 3orbi ast)9i>, Dnii clien(i s-ar putea s) fi e7peri&entat .nainte cu alte for&e de terapie ba9ate pe confesare, astfel c) s-ar putea s) cread) c) aceasta este ceea ce trebuie s) fac), ac) clien(ii ar continua .n &odul acesta, progra&ul acti3it)(ilor &ai structurate ale T55 ar putea fi afectat, Terapeutul poate inter3eni prin tri&iteri la pre9enti, ca =Si&t c) ne-a& ab)tut un pic de la proble&), ce cre9iE>, pentru a .ncerca restabilirea structurii, 'ceasta nu 3i9ea9) .&piedicarea clien(ilor de la a se e7pri&a, ci (ine de a .i a;uta s) se foloseasc) opti& de terapie 8i a .i &en(ine seta(i pe re9ol3area de proble&e, Terapeutul trebuie s) fie sensibil 8i capabil s) negocie9e acestea .n
i

'utorul folose8te ter&enul de =i&&ediate state&ents>, 4n,t,6

colaborare cu clien(ii, 5lien(ii &i-au &ul(u&it adesea pentru aceasta? a3eau o b)nuial) c) =uneori se l)sau du8i de 3al>, dar nu erau foarte siguri de ce anu&e li se cerea .n conte7tul terapiei, Cone+iunea Terapeutul face tri&itere c)tre 8edin(a anterioar), .ntreb/ndu-8i clientul, pur 8i si&plu, dac) a r)&as ce3a ce nu a fost spus .n .nt/lnirea trecut), e8i acest lucru ia de obicei pu(in ti&p, oca9ional clien(ii sunt fr)&/nta(i de anu&ite idei 8i p/n) nu le clarific), fierb .n ad/ncul lor, $tabilirea agendei Terapeutul ar trebui s) .ncerce s) a;ung) la stabilirea agendei .n pri&ele 0# &inute ale 8edin(ei, 5ei afla(i .n for&are, care au fost .nainte for&a(i .n alte &etode de terapie &ai pu(in structurate, adesea nu reu8esc s) (in) fa9ele ini(iale sub control 8i atunci a;ung la stabilirea agendei dup) ce ;u&)tate din ti&pul 8edin(ei s-a consu&at, @n afara ca9ului .n care e7ist) un con(inut e7cep(ional care cau9ea9) acest lucru, e3ident, nu are sens s) dure9e at/t de &ult, Stabilirea agendei nu are doar scopul de a identifica ce aspecte anu&e s) fie luate .n discu(ie, *deal, ite&ii agendei ar trebui s) se subordone9e obiecti3elor terapiei, 8i poate fi util ca acest lucru s) fie f)cut e3ident de c)tre terapeut? = a, pute& discuta despre acest incident cu Sa&, deoarece pare s) aib) leg)tur) cu &odul .n care te ener3e9i c/nd si&(i c) oa&enii nu te respect), 8i a& stabilit .&preun) c) unul dintre obiecti3ele noastre este s) te a;ut)& s) gestione9i &ai bine acest aspect,> 'bilitatea de a stabili agenda i&plic) de ase&enea abilitatea 2$

de r)&/ne fideli acesteia 4.n li&ite ra(ionale6, Setarea de li&ite de ti&p 8i a unei ordini de abordare a di3erselor con(inuturi, ne poate a;uta .n aceast) situa(ie, &bordarea agendei principale: centrarea pe probleme Principiul structurii e7plicite este foarte e3ident .n aceast) fa9) a terapiei, @n ti&p ce scriu, nu &) pot ab(ine s) nu &) g/ndesc c) unora dintre cititori li se 3a p)rea u8or i&perati3, Este bine s) recunoa8te& c) structura este .ntrade3)r co&patibil) cu oricare din aceste dou) &odalit)(i, 5red c) toate for&ele de terapie au proble&ele lor specifice? faptul c) este &ult prea structurat) este una din proble&ele principale ale T55, 5e opre8te T55 de la a de3eni .n &od ire&ediabil proble&atic) .n aceast) direc(ie este pornirea natural) de a colabora cu clientul, e e7e&plu, dac) ai reali9at c) un client se .ndep)rtea9) de un obiecti3 i&portant, po(i spune? =Gary, .nainte 3orbea& despre cu& (i se pare dificil s) lucre9i cu anu&i(i oa&eni 8i cu& acest lucru te consu&), G) .ntreb dac) nu ne-a& pierdut pu(in .n detalii legate de ser3iciul t)u 8i de cu& ai a;uns s) lucre9i aici, Lucrurile acestea ar putea fi i&portante, dar la fel de i&portant ar putea fi s) ne .ntoarce& la subiectul anterior, 5e cre9iE>, Padesky I Gooney 4011$6 obser3au c) uneori terapeu(ii se si&t an7io8i cu pri3ire la o astfel de inter3en(ie pentru c) de(in =credin(e specifice terapeu(ilor> ca = ac) structure9 discursul clien(ilor, ace8tia se 3or si&(i afecta(i>, 'cest lucru poate fi ade3)rat pentru unii clien(i, .n special pentru aceia care sunt a&bi3alen(i fa() de ideea de a fi structura(i, dar din e7perien(a &ea, &a;oritatea clien(ilor reac(ionea9) bine la structur), .n condi(iile .n care .n(eleg 8i respect) &oti3ele pentru care terapeutul o i&pune, @n cele din ur&), eu cred c) este posibil =s) por(i structura cu

delicate(e>, a8a cu& cred c) o face 'aron <eck, de e7e&plu, 8i sper c) 8i eu, Dnii terapeu(i .n for&are &i-au &)rturisit c) au de3enit con8tien(i c) au adoptat .n terapie 3alori non-directi3e pentru a contrabalansa tendin(a de a fi prea directi3i .n &unca lor, 5red c) acest lucru func(ionea9) altfel? dac) ai o atitudine a&bi3alent) fa() de structur), atunci toc&ai structura poate fi calea pe care trebuie s) o ur&e9i, Tem pentru aca" i feedbac/ 'lte principii ale structurii T55 se refer) la i&portan(a feedback-ului .n &en(inerea unei bune colabor)ri 8i la folosirea te&ei pentru acas), Este e7tre& de i&portant s) .ntreb)& clientul ce i s-a p)rut folositor din aceast) 8edin() 8i dac) a e7istat ce3a nelalocul lui sau nefolositor, Terapeu(ii sunt probabil la fel de e7pu8i la proble&a c)ut)rii aprob)rii, la fel ca to(i ceilal(i, dar ob(inerea feedback-ului nu ar trebui s) aib) leg)tur) cu acest lucru, Pute&, bine.n(eles, s) ne bucur)& de aprecierile clien(ilor, dar de ase&enea trebuie s) 8ti& ce anu&e nu func(ionea9) pentru ei, dac) dori& s) &en(ine& colaborarea 8i cursul bun al terapiei, Sarcina te&ei pentru acas) 3a fi discutat) din nou .n capitolele 2 8i M, dar principiul structural care trebuie .n(eles este c) dac) clien(ii fac efortul de a .8i face te&a, atunci aceasta trebuie discutat), pentru a nu .i de&oti3a, Cin/nd cont de c/t de ocupa(i sunte& cu to(ii .n societatea &odern), &)rturisesc c) .ntotdeauna sunt pu(in surprins c/nd clien(ii .8i fac te&a 8i, de aceea, acord o &are aten(ie ne3oii de a crea te&e realiste 8i efectuabile, Este, bine.n(eles, i&portant ca clien(ii s) .n(eleag) .n ce fel te&a pentru acas) .i poate a;uta 8i s) poat) negocia sarcini care au .nse&n)tate pentru ei 8i 8anse de a fi finali9ate, Ga;oritatea clien(ilor se adaptea9) repede la acest ele&ent M#

structurant, la fel ca 8i la celelalte ele&ente ale structurii T55, 8i adesea &i-au declarat c) sunt .nc/nta(i c) pot 8ti cu& anu&e 3or decurge 8edin(ele cu ei &ai departe, Totul poate de3eni, totu8i, &ult prea pre3i9ibil, astfel c) anu&ite alternati3e 3or fi luate discutate .n 5apitolul J, Gai de3re&e &en(iona& c) structura 3i9ibil) este doar un aspect al structurii terapiei, Dn alt aspect &ai strategic este acela al structurii i&plicite, pre9ente .n &intea ta, care te direc(ionea9) constant prin inter&ediul a trei .ntreb)ri? e ce a ap)rut aceast) proble&)E 5e o &en(ineE 5e o 3a face s) dispar)E

Suge tie 5e si&(i(i c/nd 3) g/ndi(i la a i&ple&enta structura T55E ac) a3e(i re(ineri, s) 8ti(i c) nu sunte(i pri&ii, +a trebui .ns) s) trece(i peste ele 8i nu e7ist) nici un &o&ent &ai bun dec/t pre9entul, 4Gul(i terapeu(i .n for&are reali9ea9) c), cu pu(in) perse3eren(), ceea ce la .nceput p)rea =ciudat> de3ine, .n cele din ur&), ca o a doua natur),6 %e3ede(i co&ponentele structurii 8i alege(i una pe care s) o e7ersa(i acu&, 5u aceast) oca9ie, ar trebui s) ad)uga(i, cu cu3intele 3oastre, 8i o &oti3a(ie ra(ional), de e7e&plu? =5harlie, .(i sugere9 s) stabili& agenda 8edin(ei noastre de ast)9i, 'r fi bine s) face& acest lucru de fiecare dat) c/nd ne .nt/lni&, Te 3oi .ntreba despre ce 3rei s) discut)& ast)9i, iar c/teodat) 3oi oferi 8i eu

sugestii, Goti3ul pentru care stabili& o agend) este acela c) aceasta este o terapie de scurt) durat) 8i 3re& s) fi& siguri c) folosi& bine ti&pul 8i ne ocup)& de toate gri;ile tale, @n(elegiE 'i 3reo .ntrebareE> 'scult/ndu-8i clien(ii, practicienii 55 se pot surprinde pe ei .n8i8i g/ndindu-se la aceste .ntreb)ri 8i la cadrele de referin() alternati3e pentru a r)spunde la ele, e e7e&plu, un client se autoad&onestea9), consider/ndu-se =inutil>, iar terapeutul 3a c)uta se&ne care s) sus(in) utilitatea, Teoria T55 8i concep(ia sa pe &ai &ulte ni3eluri legat) de g/nduri, credin(e 8i sche&e, ofer) un a;utor incredibil .n e3iden(ierea posibilelor &oduri alternati3e de a .n(elege lucrurile, 5onceptul de =aten(ie centrat) pe sine> 8i rolul ei .n an7ietatea social) ne a;ut) s) .n(elege& c) se&nalele de an7ietate obser3ate de client sunt &ai degrab) re9ultatul aten(iei e7agerate .ndreptate asupra tr)irilor interioare 8i a insuficientei aten(ii acordate realit)(ii e7terioare 4Wells, 011J6, Literatura tot &ai abundent) dedicat) re9ultatelor cercet)rilor .n aria T55 a;ut) de ase&enea oferind e7e&ple e7celente de g/nduri 8i procese de g/ndire caracteristice persoanelor cu proble&e specifice 43e9i capitolul despre tulbur)rile de an7ietate din Wells, "##H6, Dn terapeut poate folosi toate aceste posibilit)(i pentru a .n(elege e7perien(a subiecti3) a clientului 8i a-8i construi un radar T55 care s)-i infor&e9e ;udecata clinic) 8i intui(ia, E7ist) aceast) abilitate de a si&(i alternati3e, &oduri &ai po9iti3e de g/ndire care pot a;uta clientul, ce aduce cu sine un ele&ent creati3 8i oarecu& =neortodo7>, 'ceast) abilitate poate fi dificil de e7plicat .n cu3inte 8i .ntr-un cadru cu totul logic, Posibilitatea de9irabil) de a a&esteca teoria cu intui(ia 3a re3eni .n aten(ia noastr) .n capitolele 2 8i M, unde 3o& 3edea cu& aceast) co&bina(ie

M"

poate s) ghide9e 8i direc(ione9e inter3en(iile cogniti3e 8i co&porta&entale,

Concluzie
'cest capitol ne-a adus &ulte infor&a(ii, pe &)sur) ce a& trecut de la surprinderea unor instantanee din setul &ental al clien(ilor, .n ti&pul pri&elor interac(iuni, la aflarea unor infor&a(ii &ai detaliate pentru stabilirea proble&elor lor actuale, 'ceste detalii, .&preun) cu &aterialul ce (ine de istoricul personal, se concreti9ea9) .ntr-o for&ulare, ba9at) pe &ecanis&e psihologice identificabile 8i testabile, Se stabile8te o rela(ie terapeutic) ba9at) pe colaborare 8i &en(inut) pe tot parcursul interac(iunilor, 'ceast) rela(ie este apoi folosit) pentru a construi obiecti3e pentru terapie 8i &etode structurate de a progresa .n atingerea acestora, Principiile T55 infor&ea9) fiecare pas din aceast) c)l)torie, de8i ar fi &ulte de spus despre a folosi principiile 8i structura cu fle7ibilitate, 5apitolele ur&)toare 3or furni9a o descriere &ai detaliat) a abilit)(ilor T55 necesare pentru i&ple&entarea tehnicilor .n etapele ur&)toare ale c)l)toriei,

$faturi pentru practic: Cum " a0ui clientul " vad c poate fi mai bine
Contactul iniial i refacerea moralului

Psihologii au sugerat .n general c) pri&ele i&presii din ti&pul contactelor ini(iale sunt puternice 8i de durat), 5lien(ii care 3in la terapie se si&t de obicei de&orali9a(i, iar &)sura .n care contactul ini(ial reface &oralul clientul poate fi 3ital) pentru p)strarea &oti3a(iei clientului prin toate urcu8urile 8i cobor/8urile din ti&pul terapiei : &ai ales .n fa9ele de .nceput, La un se&inar, un for&ator a .ntrebat? - 5e cre9i c) te-ar ne&ul(u&i cel &ai &ult dac) nu (i sar oferi .n aceast) 8edin()E 5red c) este o .ntrebare bun) pe care terapeutul s) o ia .n considera(ie .n rela(ia sa cu clien(ii, 5/nd a& discutat acest lucru cu clien(ii &ei, ace8tia au r)spuns in3ariabil c) ar dori s) plece de la pri&a 8edin() cu o idee c/t de c/t for&ulat) despre cu& 3a decurge terapia 8i cu& anu&e ar putea func(iona pentru ei, Cin/nd cont c) ur&ea9) s) in3esteasc) &ul(i bani 8iSsau ti&p .n acest proces, .ntrebarea aceasta este chiar ;ustificat), Terapeu(ii au a3ut uneori tendin(a de a pri3i astfel de solicit)ri ca fiind &ai degrab) .ncerc)ri ne3rotice de a g)si stabilitate acolo unde nu e7ist), <ine.n(eles c) terapeu(ii trebuie s) fie precau(i .n pro&iterea unei =3indec)ri>, dar pot 3eni .n .nt/&pinarea clien(ilor, cred eu, suger/nd unele direc(ii .n care terapia s-ar putea .ndrepta 8i .n ce &od .i poate fi de folos unui client, ac) eu a8 fi client, &-a8 si&(i ne&ul(u&it dac) a8 pleca de la o pri&) 8edin() f)r) a a3ea o astfel de .n(elegere, e aceea, eu .ncerc s) finali9e9 .nt/lnirea ini(ial) astfel? re9u&/nd ceea ce a fost spus recapitul/nd tot felul de instru&ente, tehnici, lucruri care ar putea func(iona, ca de e7e&plu .nregistrarea g/ndurilor negati3e suger/nd c) e7ist) 8i =9ile &ai proaste> M2

.ntreb/nd clientul ce p)rere are despre acest re9u&at,

Obser3a(ia despre 9ilele proaste tri&ite c)tre faptul c) a8tept)rile legate de terapie trebuie s) fie po9iti3e, dar ele trebuie s) fie de ase&enea 8i realiste,

(ecturi "uplimentare:
Orant, ', et al, 4"##26 Cognitive be+aviour t+erap, in mental +ealt+ care, London?S'OE, Nirk, P, 401$16 Cognitive be+avioural assessment, *n N, Fawton, et al, 4eds6, 5ognitive be+aviour t+erap, .or ps,c+iatric problems, O7ford? O7ford Gedical Publications, p, 0L: M0, Westbrook, , et al, 4"##J6 3ntroduction to cognitive be+aviour t+erap,& s4ills andapplications, London? S'OE

Folosirea abilitilor interpersonale n #CC


/unt unii politicieni care nu'i pot suporta pre2ena unul altuia *n aceeai camer, c+iar dac interese comune le cer s .ac e.ortul de a se *nelege. 5...6 !cesta este lucrul care le scap stoicilor din vedere atunci cnd consider c raiunea i nu emoia ar trebui s joace rolul dominant *n tran2aciile umane... %obert Farris 4"##H? $L:26

Procesele interpersonale saturea9) &unca terapeutic), Se e3iden(ia9) ca se&nificati3e .n e3aluarea trecutului clientului 8i a func(ion)rii lui actuale 8i .n interac(iunile din spa(iul terapeutic, i&ensiunea interpersonal) este acu& definiti3 .ncorporat) .n teoria 8i practica T55 4Oilbert I Leahy, "##J6, 'cest capitol 3a descrie abilit)(ile pe care terapeu(ii 55 le pot folosi pentru a conduce procesul terapeutic .ntr-un &od sensibil la 3aria(iile interpersonale, 'cest lucru a fost docu&entat prin studiul lui Nahn 401106, care descrie con3ergen(a terapiilor u&aniste 8i psihodina&ice .n ;urul te&ei schi&burilor interpersonale, 8i studiile lui Safran I Segal 4011#6 8i Oilbert I Leahy 4"##J6, care au abordat aceea8i te&) din perspecti3a T55, 5apitolul .ncepe prin a ar)ta cu& terapeu(ii 55 pot MH

recunoa8te &o&entele .n care factorii interpersonali .n &od special au i&pact asupra continu)rii procesului terapeutic, 'ceste &o&ente sunt .nso(ite adesea de un senti&ent neobi8nuit 8i 3or fi ilustrate cu e7e&ple clinice, Terapeu(ii 55 sunt capabili, .ns), s) recunoasc) aceste &o&ente cu &ai &are u8urin() atunci c/nd identific) .n for&ularea clientului ele&ente interpersonale se&nificati3e, a8a cu& s-a 3)9ut .n 5apitolul ", 5apitolul &erge &ai departe suger/nd c) recunoa8terea factorilor interpersonali este facilitat) de .n(elegerea rolului lor .n apari(ia proble&elor psihologice, Terapeu(ii pot folosi &ai bine abilit)(ile lor de rela(ionare dac) .n(eleg procesele descrise de teoria ata8a&entului 8i &odul .n care astfel de procese influen(ea9) 3ia(a interpersonal) a clientului 8i &odul .n care el reac(ionea9) .n terapie, Eu &) concentre9 .n &od special asupra folosirii pre9entului, i&ediatului, .n procesul interpersonal, ceea ce .i per&ite terapeutului s) recunoasc) ce se .nt/&pl) .ntre el 8i client, aici 8i acu&, .n ti&pul e3alu)rii 8i al desf)8ur)rii terapiei, 'lte referiri la abilit)(ile interpersonale .n lucrul cu e&o(iile 8i sche&ele 3or fi f)cute .n capitolele H 8i J,

1ecunoaterea influenei interper"onale !n proce"ul terapeutic obinuit

proce"elor

BRON- Era o 9i rece de ianuarie 8i a& 3rut s) .&i .nt/&pin clien(ii din acea di&inea(), abia sosi(i din frigul de afar), cu sf/r/itul le&nelor .n focul c)&inului, @n acea di&inea(), totu8i, le&nul era u8or u&ed 8i &ai &ult trosnea dec/t sf/r/ia, '&

.ncercat s) &) concentre9 asupra clientei &ele, <ron, dar totodat) dorea& s) .&i re.nsufle(esc focul 8i, .n cele din ur&), a& .ntrebat-o dac) pot .ntrerupe c/te3a &inute 8edin(a pentru acest lucru, 5/nd &-a& aplecat pentru a .nte(i focul, ea a spus? - @&i pare r)u, 5/te3a &inute &ai t/r9iu, cu focul acu& ar9/nd 3ioi, i-a& spus c) a& obser3at c) a spus c) .i pare r)u 8i a& .ntrebat-o de ce, - Pentru proble&ele pe care (i le-a& f)cut, ac) eu nu a8 fi a3ut ne3oie de terapie, nu ar fi fost ne3oie s) stai .n genunchi, pe coate, 'ceasta a dus la o discu(ie interesant) legat) de a&bele proble&e, scu9ele ei 8i disconfortul cau2at mie, .n fapt de a nu .i acorda aten(ie, <ron a spus? - 5/teodat) se pare c) trebuie s) .&i cer scu9e pentru c) e7ist, @n s)pt)&/na anterioar) reali9ase& o for&ulare preli&inar), iar acu& a& consultat-o? ama sa a murit cnd 7ron avea #( ani. 7ron a mers s triasc cu mtua 89en, care era o gale2 protestant i avea o personalitate complicat& druind cu contiincio2itate i, *n acelai timp, retrgnd cu subtilitate. 7ron *i era pro.und recunosctoare lui 89en, dar se *ntreba ct de bun .usese cu adevrat mtua ei. ntr'o 2i au2ise .ragmente din discuia a doi vecini despre situaie; unul a remarcat, pe un ton grav, ct de trist era situaia, dar c 89en a .ost o cretin adevrat i a luat'o *n grij pe 7ron. 7ron a *neles din aceasta c ea repre2enta o povar, un ca2 social i c ar trebui cu att mai mult s .ie recunosctoare c .usese luat *n grij. 'ceste fapte au e7ercitat o influen() interpersonal) M$

asupra &ea? cunoscuse& personal tipul &)tu8ii Owen .n tinere(ea &ea petrecut) la grani(a anglo-gale9), @n plus, faptul c) focul necesita un i&puls era cel pu(in par(ial conectat cu unul din paternurile &ele? .ncerc/nd s) fac &ai &ulte lucruri odat) nu .&i re9er3ase& suficient ti&p pentru a face focul a8a cu& trebuie, 'cest &ic incident spunea &ult despre a&/ndoi, Subliniind con(inutul interpersonal, s-a i3it acea afir&a(ie scurt) discordant), ce ar fi putut trece u8or neobser3at), %eflect/nd .napoi c)tre client) 8i ascult/nd cu aten(ie la ceea ce ea a ad)ugat .n leg)tur) cu aceasta, calitatea terapiei a crescut, Gaterialul clientei adunat cu con8tiincio9itate a fost foarte folositor pentru a .n(elege &ai profund situa(ia .n care se afla <ron 8i pentru a organi9a infor&a(ia necesar) pentru schi&barea con3ingerilor ei, .n &odul cel &ai fa3orabil pentru progresul terapiei,

1ecunoaterea coninutului interper"onal !n formularea TCC


Procesul construirii for&ul)rii clientului .n conte7tul unei rela(ii terapeutice solide a fost descris .n 5apitolul ", @n ti&pul acestui proces, terapeutul caut) acel &aterial se&nificati3 al clientului care apare direct rela(ionat cu ariile proble&atice principale, Terapeutul 3a g)si o &are parte din acest &aterial .n func(ionarea interpersonal) a clientului, curent) sau trecut), JON a crescut .ntr-un cartier dur al ora8ului Newcastle, '&bii s)i p)rin(i a3eau proble&e serioase cu alcoolul 8i a3eau un stil parental inconsec3ent, on s-a .nrolat .n ar&at), a .n3)(at o &ul(i&e de lucruri 8i a prosperat c/nd a re3enit la 3ia(a ci3il),

@n ulti&ii ani, se lupta pentru a a;unge s) aib) o rela(ie bun) cu partenera sa, Ea, e7asperat) de co&porta&entul s)u, i-a sugerat o desp)r(ire de prob), ti&p .n care el trebuia s) .8i pun) ordine .n 3ia(), on suferea de depresie, Pe c/nd discuta& despre istoricul s)u, l-a& rugat s) .&i po3esteasc) o .nt/&plare caracteristic) din copil)ria sa 43e9i capitolele " 8i J6 8i &i-a po3estit ur&)toarele? 0!desea, cnd m *ntorceam de la coal, *mi gseam prinii *ntini pe podea, bei. :u aveam nimic pentru gustarea de la ora ceaiului. !desea nu era nici cldur sau lumin& ga2ul i curentul electric erau oprite din cau2a datoriilor. 1e2amgirea ultim a venit cnd m'am *ntors acas dintr'o vacan *n ;a4es. !utocarul a ajuns *napoi la coal vineri, la ora patru. -oi prinii erau acolo ateptndu'i copiii& toi mai puin ai mei, evident. Cel mai greu a .ost s trec pe lng toate aceste .amilii .ericite pentru a'mi lua bagajul din autocar. !cesta a .ost marul ruinii. 1ar a .ost un moment istoric pentru mine& *n timp ce mergeam mi'am spus& <:iciodat nu am s m mai las umilit. :u m voi mai ba2a pe nimeni niciodat. 1e acum *ncolo, voi avea singur grij de mine.= Pute& s) 3ede& c) e7perien(ele recente ale lui on se leag) de trecutul s)u, Strategia =a& gri;) .nt/i de &ine> i-a fost folositoare probabil .n ar&at), dar nu era la fel de bun) pentru a face o rela(ie inti&) s) &earg), 5u& se poate potri3i o pornire c)tre independen() .ntr-o situa(ie caracteri9at) de un anu&it grad de dependen()E on a3ea o &are ne3oie de iubire, de altfel, dar se lupta cu sine pentru a a3ea suficient) .ncredere s) .i per&it) acesteia s) e7iste, ceea ce nu era deloc surprin9)tor (in/nd cont de e7perien(a sa din copil)rie, Pre9enta sche&e antagoniste? una poten(/nd o ne3oie de ata8a&ent, cealalt) o ne3oie de deta8are, '& construit o H#

for&ulare scurt) 8i a& folosit-o pentru a .n(elege reac(ia sa la un incident .n care prietena sa a uitat s) .l sune 43e9i Figura L,06, 'runc/ndu-ne o pri3ire asupra for&ul)rii din Figura L,0, &aterialul interpersonal iese .n e3iden() indiferent din ce unghi pri3i&, E3eni&entele declan8atoare din trecut sau din pre9ent sunt prin natura lor interpersonale, 3orbindu-ne despre o lung) perioad) de .n3)(are a acestor con(inuturi interpersonale, Produsele cogniti3e cheie sunt toate interpersonale, chiar 8i g/ndurile pe care on le are despre el .nsu8i sunt .n rela(ie cu al(i oa&eni? ce .ncredere 8i iubire poate e7ista .ntre sine 8i ceilal(iE P/n) 8i planeta este antropo&orfi9at) .ntr-o persoan) care are inten(ii sau, .n acest ca9, nu are nici o inten(ie .n rela(ie cu ceilal(i, 5o&porta&entul este &)sura &odului .n care clientul se poate .ndrepta c)tre sau .ndep)rta de al(i oa&eni, iar senti&entul negati3 este, a8a cu& 3o& 3edea .n scurt ti&p, o predispo9i(ie auto&at) de a reac(iona la e3eni&entele interpersonale negati3e, @n cele din ur&) s-a do3edit c) partenera lui on, cea care l-a con3ins s) 3in) la terapie, a3ea de fapt o rela(ie cu un alt b)rbat, confir&/nd astfel toate sche&ele sale interpersonale negati3e, @n aceast) perioad) a& lucrat la folosirea abilit)(ilor sale, de;a e7istente, de gestionare 8i re9ol3are de proble&e pentru a gestiona i&pactul senti&entelor sale de durere 8i abandon, Spre sf/r8itul terapiei, on a e&igrat 8i a .nceput o nou) rela(ie, Gi-a scris doi ani &ai t/r9iu, spun/ndu-&i c) a p)strat rela(ii de prietenie cu fosta sa partener), c) era proasp)t c)s)torit Yi fericit 8i reuYise s) aduc) pace .n rela(iile cu fa&ilia sa de E\PE%*ENC' T*GPD%*E? P)rin(i alcooliciK parenta; inconsistentK ne3oile de ba9) nesatisf)cute

5ON+*NOE%*SS5FEGE? nu &erit s) fiu iubitK oa&enii nu sunt de .ncredereK lu&ea nu e obligat) s) .&i fac) nici o fa3oare

5%E *NCE? ac) &) ba9e9 nu&ai pe &ine, 3oi fi bineK ac) pot g)si pe cine3a care s) &) iubeasc), 3oi fi bine,

E5L'NQ'TO%? Prietena uit) s) sune

5*5LD +*5*OS? OXN D%* 'DTOG'TE NEO'T*+E? Ni&)nui nu-i pas) de &ine

5ONSE5*NCT? Prietena sa nu 8tie cu& se si&te el SENT*GENTE? e&orali9at, depri&at

5OGPO%T'GENT? @Yi pierde .ncrederea .n prietena sa 2igura F43 - 2or'u!area CC a !ui Jon

origine, %eflect/nd la &unca &ea cu on, pot spune c) a& folosit abilit)(ile T55 standard pentru a identifica di3erse tulpini de credin(e, a le pune .n rela(ie 8i a-i de&onstra lui on paternurile obser3ate, at/t 3erbal, c/t 8i .n scris, Pot, de

H"

ase&enea, s) identific abilit)(i =soft hand>i0 ce au o natur) interpersonal), 'ceste abilit)(i sea&)n) cu cele descrise de Voung 8i colaboratorii 4"##L6 .n leg)tur) cu i&ple&entarea =re-parenta;ului li&itat> 43e9i 5apitolul J6 Yi po9i(ionarea ca un punct de referin() 8i figur) tran9i(ional) cu a;utorul c)reia di3erse for&e de durere Yi schi&bare pot fi perlaborate Yi re9ol3ate, @n cele din ur&), de8i sunt con3ins c) terapia a ;ucat un rol i&portant, cred c) aceste schi&b)ri au fost stabili9ate de succesul noii sale rela(ii,

Suge tie O/ndi(i-3) la un client pe care l-a(i 3)9ut recent, 5e anu&e din &aterialul clientului s-ar potri3i .ntr-o for&ulare cu& este cea pre9entat) pentru onE 5e anu&e 3-a po3estit clientul despre rela(iile sale trecute sau pre9enteE 5u& esteSa fost rela(ia 3oastr) terapeutic)E 5are dintre to(i ace8ti factori pot alc)tui te&e co&une 8i care sunt discrepan(eleE

nelegerea relaiei dintre problemele p"i#ologice i problemele interper"onale


Dnele critici &ai 3echi asupra T55 sus(ineau c)
i

'bilit)(ile cunoscute ca ]soft skills] sunt acele calit)(i, aptitudini Yi co&peten(e personale Yi interpersonale care asigur) o bun) adaptare la &ediul social Yi profesional, 4n,t,6

&odelul cogniti3 al depresiei nu a acordat suficient) aten(ie dificult)(ilor rela(ionale .n calitate de cau9e psihologice, 'ceste critici, dar 8i r)spunsul lui <eck, sunt pre9entate .n lucrarea lui Weishaar 4011L6, E7ista un gra& de ade3)r .n aceste critici 8i <eck, .n &od special, a r)spuns .n &odul s)u caracteristic, aprofund/nd unele aspecte ale teoriei 8i clarific/nd altele 4<eck, 01$$, 01106, Se 8tia de &ult, de e7e&plu, c) pierderea ti&purie a &a&ei 8i lipsa unui partener suporti3 sunt factori deter&inan(i ai 3ulnerabilit)(ii la depresie a tinerelor &a&e, Pe l/ng) faptul c) sunt declan8atori istorici ai proble&elor psihologice, factorii rela(ionali ;oac) 8i un rol i&portant .n &en(inerea depresiei, 5lientul depresi3 poate de3eni o co&panie ce nu .(i ofer) prea &ulte satisfac(ii, 5ei &ai &ul(i parteneri ai persoanelor depresi3e .ncep prin a si&(i si&patie fa() de acestea, .ns) constanta preocupare de sine a persoanei depresi3e poate duce rapid la dispari(ia acestei bun)3oin(e 4Papageorgiu I Wells, "##L6, Dn studiu a descoperit c) 2#W din partenerii clien(ilor depresi3i pre9int) ei .n8i8i suficiente 8i serioase si&pto&e pentru a putea fi la r/ndul lor diagnostica(i cu depresie 4Safran I Segal, 011#6, S-a discutat, de ase&enea, dac) inter3en(ii si&ple interpersonale 8i co&porta&entale .n rela(ie cu ace8ti clien(i pot fi la fel de eficiente ca 8i cele &ai co&ple7e, psihoterapeutice 43e9i 5apitolul M, despre =acti3area co&porta&ental)>6, Oestionarea &aterialului interpersonal poate i&plica un tra3aliu psihologic sofisticat ba9at pe o cunoa8tere profund) de sine, dar aceasta nu trebuie s) ne conduc) la negli;area inter3en(iilor directe 8i si&ple, Noile progrese ale T55 clarific) faptul c) aceasta trebuie s) ia .n serios &ediul social 8i nu trebuie s) se ba9e9e la e7tre& pe e7plica(ii ba9ate pe deficitele psihologice, Fai&oasa &a7i&) a lui Epictet" poate fi .n(eleas) gre8it, Tulbur)rile re9ult) de obicei din i&presiile pe H2

care oa&enii le ob(in din e3eni&ente reale? f)r) acestea, i&presiile negati3e nici nu ar fi ap)rut, Dnii clien(i depresi3i nu ofer) foarte &ulte &o&ente de satisfac(ie terapeu(ilor 8i ne pot testa la &a7i& capacitatea de acceptare 8i e&patie, @nc) sunt surprins s) 3)d cu& un nu&)r relati3 &are de terapeu(i .n for&are &anifest) fric) fa() de depresie, ca 8i cu& ar putea fi &olipsitoare : probabil pentru c) .ntr-un sens interpersonal ea .i poate afecta se&nificati3 pe ceilal(i, 5red c) ne poate a;uta s) ad&ite& aceste proble&e .n fa(a clien(ilor? chiar foarte des ei sunt oricu& con8tien(i de &odul .n care .i percept ceilal(i, Dn fel de aspri&e 8i sobrietate se poate instala odat) cu depresia, iar aceasta .i poate .nstr)ina pe unii clien(i de 3ia(a lor anterioar) 8i, astfel, 8i de parteneri, Qedin(a terapeutic) poate fi un cadru sigur unde pot fi e7ersate 8i e7peri&entate noi &oduri de a se co&porta 48iSsau recupera &odurile 3echi6, Sugestia de a se .n3eseli poate s) sune banal, dar a& pus proble&a astfel cu o serie de clien(i, iar ace8tia au fost capabili s) se reg)seasc) .n aceast) abordare 8i i-a a;utat s) se g/ndeasc) .n ce &od ar putea face acest lucru, ' se .n3eseli probabil sun) &ai pu(in gra3 dec/t =a dep)8i tendin(ele depresogene>, E7peri&entarea interpersonal) se leag) de principiile de acti3are 8i refor&ulare discutate .n 5apitolul 0, Poate a;uta clientul s) si&t) cu& 3a putea s) .8i redob/ndeasc) 3echiul sine, de dinaintea depresiei, ceea ce are o i&portan() crucial), Nu e ne3oie s) &ai spune& c) aceast) sugestie ar trebui s) reias) din interiorul cadrului de referin() al clientului 8i c) a lansa-o din afara cadrului de referin() ar fi ha9ardat,

nelegerea ataamentului

'ta8a&entul s-a do3edit a fi o idee cu greutate .n terapie, 'ceasta .i poate a;uta pe clien(i 8i pe terapeu(i s) .n(eleag) cu& func(ionea9) rela(iile inti&e, Godelul lui <owlby 401$#6 pri3itor la ata8a&ent are si&ilarit)(i cu conceptul lui <eck de =&od> 4<eck, 011H6, <ebeluYii u&ani pre9int) .n &od special o dependen() de lung) durat), astfel c) leg)turile de ata8a&ent sigure au 3aloare pentru supra3ie(uire 8i se pare c) e7ist) r)spunsuri auto&ate .ntre &a&) 8i copil, e3idente din pri&ele &o&ente ale 3ie(ii, <eck 4011H6 a descris unele funda&ente e3olu(ioniste ale teoriei T55, 'n7ietatea, de e7e&plu, poate fi un r)spuns auto&at la e3entualitatea unui pericol, f)r) de care precau(iile care ne pot sal3a 3ia(a ar putea fi negli;ate 4<eck et al,, 01$M6, epresia poate fi, de ase&enea, un r)spuns e3olu(ionist, .n acest ca9 la .nfr/ngere, c/nd are sens s) ne retrage& dintr-un proiect e8uat 8i s) ne conser3)& resursele 8i energia 4Oilbert, 011"6, intr-o perspecti3) &ai interpersonal), e7ist) un poten(ial pericol s) fi& e7clu8i din grup, Percep(ia unei ase&enea posibilit)(i este de natur) s) declan8e9e an7ietate ca o &oti3a(ie pentru situa(ia =lupt) sau fugi>, Dnii clien(i care sufer) de an7ietate social) au descris, de e7e&plu, c) .i 3)d pe unii colegi de &unc) ca pe ni8te =pr)d)tori>, .ncon;ur/nd tur&a, a8tept/nd oca9ia de a eli&ina ani&alele slabe care sunt .&pinse la &arginea tur&ei 4Sanders I Wills, "##L6, @n ti&p ce o an7ietate &oderat) .n fa(a unor ase&enea posibilit)(i poate fi adaptati3), an7ietatea se3er) se pare c) blochea9) co&porta&entul adaptati3, parali9/ndu-ne, astfel c) posibilitatea de a sc)pa poate fi inhibat), ac) un sugar are o ba9) sigur), se arat) &ai .ncre9)tor pentru a e7plora, 'n7ietatea, .ns), pare s) inhibe co&porta&entul de e7plorare, <owlby 401$$6 arat) c) ba9ele de de93oltare sigure facilitea9) e7plorarea 8i o l)rgire a 9onei .n care copilul se si&te .n siguran(), pe c/nd o ba9) nesigur) poate conduce la &oduri HH

negati3e de ata8a&ent, Liotti 4"##J6 sugerea9) c) dac) colaborarea ra(ional) se rupe .ntr-o 8edin() de terapie, atunci clientul se poate .ntoarce la &oduri anterioare negati3e de ata8a&ent .n rela(ia sa cu terapeutul, Terapeu(ii ar trebui din acest &oti3 s) fac) eforturi pentru a de93olta rela(ii care s) pro&o3e9e suficient) siguran() pentru client .n ti&pul terapiei, Terapeu(ii cer cu siguran() clien(ilor s) e7a&ine9e &odul lor de func(ionare, e aceea, clien(ii au ne3oie s) si&t) c) nu 3or fi ;udeca(i negati3 .n ti&p ce fac acest lucru, Winnicott 401HM6 descria situa(ia de =a fi singur .n pre9en(a &a&ei>, .n care copilul oscilea9) .ntre e7plorare 8i re.ntoarcerea la ba9), E7plorarea i&plic) o an7ietate e7plicabil), care poate fi tolerat) dac) terapeutul poate facilita o ba9) sigur) astfel .nc/t clientul s) tr)iasc) senti&entul c) se poate cu uYurin() .ntoarce .n spa(iul sigur, eta8area este, .ns), 8i ea o fa9) i&portant) a ata8a&entului 4Ouidano I Liotti, 01$L6, 'ta8a&entul sigur face posibil) deta8area sigur), @n &od si&ilar, terapeu(ii trebuie s) .8i a;ute clien(ii s) se desprind) la &o&entul oportun, 'n7ietatea, .ns), poate atinge cote proble&atice, ceea ce poate bloca e7plorarea 8i poate .nt/r9ia deta8area, E7peri&entele co&porta&entale 4descrise .n 5apitolul M6 pot fi 3)9ute ca for&e ale e7plor)rii clientului, plec/nd de la ba9a sigur) pe care o ofer) rela(ia terapeutic), 5onceptul de ata8a&ent ne ofer), de ase&enea, un li&ba; pentru a .n(elege construirea 8i finali9area paternurilor .n rela(ii, inclu9/nd 8i rela(ia terapeutic), Este i&portant s) fi& con8tien(i 8i s) r)spunde& diferitelor ne3oi ale clientului legate de rela(ie, 'ta8a&entul poate fi .n(eles 8i dintr-o perspecti3) &ai larg) ca dorin(a de a a3ea rela(ii sigure 8i re9onabile .n cadrul unui grup social, Gitologia con(ine repre9ent)ri nu&eroase ale fricii de a nu fi respins de c)tre grup 4Oirard, 01JJ6, .n care se reg)sesc fricile

funda&entale ale clien(ilor cu an7ietate social), Suge tie Trasa(i o linie dreapt), la un cap)t scriind =ata8a&ent>, la cel)lalt =deta8are> 4sau autono&ie6, 8i plasa(i pe aceasta diferi(i oa&eni, e e7e&plu, unii oa&eni au ne3oi puternice de ata8a&ent, pe c/nd unii par s) fie ferici(i a3/nd autono&ie, @ncepe(i cu 3oi .n8i3) 8i apoi plasa(i anu&i(i clien(i, 5are sunt i&plica(iile diferitelor po9i(ii asu&ate de c)tre ace8ti oa&eni 8i rela(iile dintre eiE e e7e&plu, ce se .nt/&pl) c/nd oa&enii cu ne3oi puternice de ata8a&ent intr) .n rela(ie cu oa&eni cu ne3oi puternice de autono&ieE E7ist) &oduri eficiente .n care fa&iliile 8i organi9a(iile s) balanse9e ne3oile fiec)ruia sub acest aspectE

&biliti de facilitare a "c#imbrii paternurilor negative de interaciune 2 !nt.i prinde-l3


5o&porta&entele interpersonale negati3e par s) aib) un efect de atrac(ie sti&ul/ndu-i 8i pe ceilal(i s) ofere un =r)spuns co&ple&entar>, care nu face dec/t s) confir&e cele &ai &ari frici ale pri&ei persoane 4Safran I Segal, 011#6, @n ti&pul unuia din pri&ele &ele cursuri de for&are, .&i pierduse& interesul pe c/nd participa& la un grup e7perien(ial 8i a& de3enit distras de senti&ente negati3e fa() de un alt &e&bru al grupului, Facilitatorul &-a .ntrebat brusc la ce &) g/ndea&, Putea& s)-&i (in gura, .n schi&b a& r)bufnit? H$

Sunt at/t de ner3os la adresa lui %, St) acolo cu 9/&betul lui superior 8i nu spune niciodat) ni&ic, Spontan, ochii no8tri, ai &ei 8i ai lui %,, s-au .nt/lnit, '& obser3at c) era foarte speriat de grup, iar el a 3)9ut c) eu 3)9use& acest lucru, '&/ndoi a& r/s de absurditatea situa(iei, ' fost .nceputul unei prietenii fru&oase .ntre noi, '& descoperit acela8i patern la &ul(i clien(i suferind de an7ietate social),L 5/nd oa&enii sunt speria(i de a nu fi ;udeca(i .ntr-un cadru social, pot aborda o atitudine defensi3) de deta8are, pe care al(ii o pot percepe ca fiind de =superioritate>, 'cest patern atrage at/t aten(ia nedorit), dar 8i ostilitate, e7act lucrurile de care persoanei .i este cel &ai fric), Ei doresc s) e3ite aten(ia nedorit), dar foarte frec3ent &ai &ult o atrag 4Sanders I Wills, "##L6, un patern care poate duce la o profe(ie auto.ndeplinit)? =oa&enii nu &) plac 8i &) 3or critica>, 'cesta este =cercul 3icios> clasic, pentru pri&a oar) descris de c)tre Naren Forney 401M06 8i &ai t/r9iu de Paul Watchel 401$"6, iar .n pre9ent o parte i&portant) a for&ul)rii .n T55 4Sanders I Wills, "##M6, Paternurile care se auto.ndeplinesc sunt at/t de bine consolidate, .nc/t adesea ele apar ca fiind absolut naturale, Ele se pot repeta .n ti&pul 8edin(elor f)r) ca terapeutul s) le obser3e, @ntr-o bun) 9i, .ns), &ai ales dac) terapeutul Ytie s) acorde aten(ie unor ase&enea lucruri, paternul ne 3a atrage brusc aten(ia, ne 3o& g/ndi la situa(iile trecute 8i 3o& .ncepe s) le identific)& ca parte dintr-un patern 3)9ut .n interac(iunile anterioare, Terapeutul 3a prinde paternul, Super3i9area este locul unde astfel de intui(ii pot fi testate 8i anali9ate, 5hiar 8i acolo unde e7ist) un patern e3ident, &odul .n care sau c/nd anu&e s) r)spunde& la acesta s-ar putea s) nu fie la fel de e3ident, O surs) de infor&a(ii care ne poate a;uta s) ne decide& este for&ularea, adic) ceea ce a& .n3)(at de;a despre func(ionarea interpersonal) a clientului din -

pre9ent 8i din conte7tele din trecutul s)u personal, Strategiile interpersonale 3or de3eni de &ulte ori e3idente .n sche&e, con3ingeri 8i credin(e,

TCC interper"onal: abiliti de evaluare


Gulte din .ntreb)rile din ti&pul procesului de e3aluare ne 3or oferi o i&agine a func(ion)rii interpersonale a clientului, Dnele te&e repetiti3e l-ar putea face pe terapeut s) se .ntrebe dac) nu cu&3a e7ist) anu&ite puncte oarbe pentru client?

RACHEL- Profesia sa de asistent) &edical) era un lucru foarte i&portant pentru %achel, Se definea pe sine prin c/t de =i&portant)> credea c) este &unca sa, ' trecut prin &ulte perioade .n care considerase c) &unca sa nu era suficient de i&portant) 8i c) ar trebui s) caute un ser3iciu .ntr-un alt do&eniu, Pe l/ng) aceasta, era foarte critic) fa() de producti3itatea sa din ti&pul fiec)rei 9ile de lucru, deYi se sube3alua, @ncerc/nd s) e3alu)& a&ploarea proble&ei, &i-a descris e7perien(a sa profesional) recent), anali9/nd ulti&ele sale cinci locuri de &unc), %achel a e3aluat acti3itatea sa de la fiecare dintre acestea ca un e8ec 8i a dat de fiecare dat) 3ina pe &anagerul s)u 8i de fiecare dat) din cau9) c) &anagerul nu descoperise talentele indi3iduale ale lui %achel, Terapeutul era chiar deschis la posibilitatea ca unii &anageri ai asistentelor &edicale s) confir&e preconcep(ia c) standardele NFSii sunt criticabile, dar c/nd era 3orba de cinci &anageri la r/nd, a
ii

NFS : Siste&ul Na(ional de S)n)tate al Garii <ritanii,

J#

.nceput s) se .ntrebe dac) nu cu&3a rela(iile lui %achel cu &anagerii s)i nu se situea9) .ntr-un punct orb pentru ea,

@n afar) de te&ele care se re3elea9) natural .n &aterialul terapiei, e7ist) alte dou) surse de infor&a(ie poten(ial se&nificati3) interpersonal? e'na!e!e re!a*iei 8i ru%erea re!a*ii!or4 Se'na!e!e re!a*iei 4=particularit)(i ale co&porta&entului interpersonal>6 sunt incidente care de93)luie paternuri interpersonale i&plicite, Ele sunt &ostre de co&porta&ent care deschid =ferestre pentru .n(elegerea .n ansa&blu a stilului cogniti3-interpersonal> al clientului 4Safran I Segal, 011#? $"6, eseori tre9esc un senti&ent c) ce3a nu este .n regul) 8i pot de3eni e3idente terapeutului c/nd acesta se surprinde pe sine reac(ion/nd la co&porta&entul clientului g/ndind =5e o &ai fi 8i astaE>, MARO s-a a8e9at pentru a .ncepe pri&a 8edin() 8i i&ediat a .nceput s) &) bo&barde9e cu .ntreb)ri despre &ine .nsu&i, 5u un 9/&bet &ai degrab) .nghe(at pe fa(), &-a .ntrebat despre preg)tirea &ea, cu& a& de3enit interesat de aceast) &eserie, cu& .&i organi9e9 agenda 8i altele, .nainte de a 3orbi despre proble&ele sale, Terapeu(ii ar putea crede c) un astfel de co&porta&ent poate se&nala an7ietate sau o proble&) de .ncredere, Gai t/r9iu .ns), .n aceea8i 8edin(), Gary &i-a oferit o ra(iune diferit) 8i &ai credibil) pentru co&porta&entul ei, Ea era practic sora cea &are 8i nespecial), care fusese postat) ca =gu3ernant)> pentru a a3ea gri;) de fra(ii &ai &ici &ai r)sf)(a(i, Ea a;unsese s) cread) c) =pur 8i si&plu nu &) pot co&para? nu sunt la fel de bun) ca al(i oa&eni>, *ndiferent de ce a ob(inut sau de c/t de &ult efort a depus, ea se a8tepta s) fie ;udecat) negati3 de c)tre al(i oa&eni, care nu ar putea fi

niciodat) interesa(i de ea, 'ni &ai t/r9iu, la un curs de 3/n9)ri, un for&ator i-a oferit, nu foarte inspirat, o strategie de a dep)8i aceast) proble&)? - Pune .ntreb)ri despre clientul t)u, arat)-te interesat) de el 8i el 3a fi interesat de tine, a fost instruit), Pun/ndu-&i o gr)&ad) de .ntreb)ri .&i trans&itea? =Sunt interesat) de tine, te rog, fii interesat de &ine>,

Pun/ndu-i &ai &ulte .ntreb)ri, a ie8it la lu&in) faptul c) aceast) strategie era parte dintr-o strategie &ai general) de =a face pe plac>, pe care Gary o ur&a cu 9el, @ntorc/ndu-ne la un ra(iona&ent anterior despre consecin(ele ironice care re9ult) adesea din ase&enea strategii, acest co&porta&ent ia iritat cu ade3)rat pe colegii de ser3iciu ai lui Gary care au luat-o de bun) 8i o tratau e7act ca pe o ser3itoare, @n 8edin(a &ea de super3i9are, a& interpretat stilul de a face pe plac a lui Gary, iar super3i9orul &eu a co&entat? - Nu ar fi &inunat dac) s-ar putea rela7a pu(in 8i s) fie &ai ;o3ial)E *-a& trans&is aceasta lui Gary 8i a .n(eles i&ediat, Ga& si&(it foarte u8urat c) a& identificat o posibil) solu(ie, iar ea a progresat rapid din acel &o&ent,2 Poate fi a3anta;os, c/nd reu8i& s) dep)8i& o dificultate .n acest &od, s) profit)& de situa(ie oferindu-i clientului posibilitatea de a enu&era rapid 8i spontan, prin tehnica brainstor&ing, o ga&) de situa(ii .n care ar putea s) aplice noua strategie : .n ca9ul acesta, ;o3ialitatea, Egan 4"##"6 sugerea9) o serie de pa8i prin care s) pute& anticipa cu& 3ariatele posibilit)(i care re9ult) .n ur&a brainstor&ing-ului pot fi testate .n i&agina(ie pentru a le deter&ina 3aliditatea 8i eficien(a, Dn astfel de pas, de e7e&plu, este de a .ncerca s) identific)& cine anu&e 3a fi pri&a persoan) cu care 3o& e7ersa =;o3ialitatea>, Poate J"

persoana cu cele &ai &ari Yanse s) r)spund) po9iti3E 'cest tip de anticipare poate a;uta la &oti3area clientului pentru ac(iune, 'c(iunea poate aduce un beneficiu supli&entar dac) Gary pri&e8te un r)spuns po9iti3, un lucru pentru care ea a f)cut eforturi, dar niciodat) .n direc(ia cea bun), G) g/ndesc c) trebuie s) fi fost &ult &ai pl)cut pentru Gary s) aib) o proble&) ca =a fi &ai ;o3ial)>, dec/t s) sufere de o =tulburare> cu sonorit)(i nepl)cute, nu&it) =fobie social)>, Pentru Gary, efectul =particularit)(ii> co&porta&entului s)u interpersonal era relati3 benign 8i aceasta a fost, oricu&, identificat) 8i re9ol3at) .ntr-un stadiu incipient, 'lte particularit)(i interpersonale : de e7e&plu, cine3a pre9ent/nd lips) de .ncredere .n terapeut : pot cau9a &ai &ulte proble&e .n rela(ia terapeutic) dac) nu li se acord) aten(ia necesar), +o& e7plora aceste inconsisten(e sau rupturi ale alian(ei terapeutice 8i &oduri de a le gestiona, pe scurt aici 8i, ulterior, .n 5apitolul J, Suge tie O/ndi(i-3) la orice incident ap)rut .ntre 3oi 8i clien(ii 3o8tri, .n decursul anilor, Dn terapeut .n for&are &i-a 3orbit despre o client) care .n &od constant aducea cu ea la 8edin() o pung) cu chipsuri, O/ndindu-3) retrospecti3, este posibil ca 3reunul din incidente s) fi repre9entat o =particularitate> care s) sublinie9e paternurile interpersonale i&plicite ale clientului 8iSsau &odul .n care acesta interac(iona cu paternurile 3oastre i&pliciteE

&biliti

pentru

lucra

cu

paternurile

interper"onale ale clienilor !n afara terapiei


'tunci c/nd clien(ii raportea9) e7perien(e interpersonale care s-au desf)8urat prost, adesea ei acu9) e&o(ii intense 8i g/nduri negati3e, ALAN &i-a po3estit cu& o 8edin() la lucru i-a declan8at o reac(ie depresi3), @n trecutul s)u oa&enii =nu .i fuseser) al)turi>, P)rin(ii s)i nu erau p)rin(i r)i, dar nu au fost niciodat) prea acti3 i&plica(i .n a-l a;uta s) gestione9e lucrurile, ' crescut cre9/nd c) =oa&enii nu &) 3or a;uta cu ade3)rat>, Situa(ia sa de la ser3iciu era ap)s)toare 8i e7istau 93onuri cu& c) ur&au concedieri i&inente, 'lan .i 3edea pe unii colegi ca co&petitori 8i =predatori>, La acea .nt/lnire el a pre9entat un raport, El a descris e7perien(a ca fiind =oribil),,, toat) lu&ea p)rea pornit) .&potri3a &ea, %aportul &eu a fost desfiin(at, ^ G) si&(ea& at/t de r)u c/nd s-a ter&inat, .nc/t a& plecat direct acas) 8i a& anun(at c) sunt bolna3,>M Pe c/nd 3orbea astfel despre 8edin(a respecti3), 'lan nu a3ea nici o .ndoial) c) lucrurile se .nt/&plaser) e7act a8a, Safran I Segal 4011#6 descriu aceast) stare &ental) ca Utotal) i&plicareA .n g/ndurile negati3e, Terapeutul este &ai pu(in prins .n 3ersiunea clientului despre realitate 8i este, de aceea, &ai liber s) se .ntrebe ce s-a .nt/&plat cu ade3)rat, Dn bun .nceput este s) cunoaYte& .n a&)nunt =distorsiunile cogniti3e> 43e9i 5apitolul 26, Terapeu(ii 55 ar trebui s) fie foarte 3ersa(i .n pri3in(a distorsiunilor, astfel .nc/t s) le poat) recunoa8te cu rapiditate, ALAN- Terapeutul l-a a;utat pe 'lan s) se g/ndeasc) la posibile J2

efecte ale =supragenerali9)rii>? ar fi fost posibil ca toat) lu&ea pre9ent) la 8edin() 4s-a do3edit a fi nou) persoane6 s) aib) o p)rere unani&) despre raportul s)uE O e7perien() obi8nuit) legat) de 8edin(e este aceea c), atunci c/nd discu(ia este liber), de cele &ai &ulte ori este foarte greu s) se a;ung) la 3reun fel de unani&itate, Terapeutul a recapitulat .ntreaga e7perien(), cer/ndu-i lui 'lan s) .8i a&inteasc) c/t &ai &ulte detalii posibile, '8a cu& se .nt/&pl) de obicei, dia3olul se ascundea .n detalii, 'lan a scris pe o h/rtie toate co&entariile pe care 8i le putea a&inti 8i a descoperit, spre surprinderea sa, c) dintre co&entariile pe care 8i le putea a&inti nu&ai 0#W erau critice, Qi-a rea&intit, de ase&enea, 8i unele co&entarii po9iti3e? de fapt, erau tot at/tea co&entarii po9iti3e c/t 8i negati3e, iar &area &a;oritate a co&entariilor intrau .n categoria =neutre>, %ealitatea s-a do3edit a fi &ai bun) dec/t se g/ndea la .nceput, pe c/nd se si&(ea at/t de an7ios, %ela(ia bun) dintre 'lan 8i terapeutul s)u a f)cut ca aceast) .ncercare de refor&ulare s) fie 3)9ut) ca o pro3ocare la adresa percep(iilor sale Yi nu ca o pro3ocare la adresa sa ca persoan), in perspecti3a abilit)(ilor, atunci c/nd ai un client cu care ai o rela(ie bun) 8i clientul se afl) sub st)p/nirea cogni(iilor sale negati3e, poate fi terapeutic s) pro3oc)& clientul .n pri3in(a acestor cogni(ii pentru c) este posibil s) apar) noi con(inuturi, Percep(ia anterioar), influen(at) de depresie 8i an7ietate, este acu& reg/ndit) dintr-o perspecti3) nou), deri3at) dintr-o g/ndire de un alt rang, F)c/nd apel la ra(iune nu .nsea&n) c) e&o(iile nu ;oac) aici nici un rol, Schi&barea .n T55 este &ai probabil) atunci c/nd g/ndirea adaptati3) este e7peri&entat) al)turi de tr)iri e&o(ionale negati3e 4Foa I No9ak, 01$H6? f)r) e&o(ii, refor&ularea este &ai degrab) o =intelectuali9are>, @n aceast) situa(ie e7ist) o 8ans) &ai &are ca clientul s) accepte responsabilitatea pentru

de93oltarea paternurilor negati3e, 'cesta este un proces intern ase&)n)tor cu a .(i spune = a, a8a este, iau lucrurile &ai personal dec/t era probabil inten(ionat>, isconfortul cau9at de disonan(a ini(ial) este o parte necesar) a &oti3a(iei pentru schi&bare, *deea &oti3atoare 8i eliberatoare care ger&inea9) .n aceast) nou) iposta9) este = ac) &) pot con3inge singur de a8a ce3a, .nsea&n) c) tot singur &) pot con3inge 8i de contrariu>, O alt) posibilitate, totu8i, este aceea .n care clientul nu este total acaparat de g/ndurilor sale negati3e 8i se afl) .ntr-o contradic(ie continu) cu acestea 4Safran I Segal, 011#6, 5lientul a resi&(it de;a ce3a disonan() cogniti3) 8i se afl) acu& .ntre dou) 8iruri ideatice contradictorii, 'cest set &ental se poate obser3a la <ron, pe care a& cunoscut-o .n paginile introducti3e ale acestui capitol, O/ndindu-se la =scu9ele> sale, <ron a co&entat? - Qtiu, e o nebunie, nu-i a8aE Nu 8tiu de ce trebuie s) .&i cer scu9e tot ti&pul, Si&t c) trebuie s) &) scu9 8i pentru c) tr)iesc, c/teodat), S-ar putea crede c) aceasta este o situa(ie .nc) 8i &ai bun) pentru a lansa o pro3ocare? din &o&ent ce <ron este pe ;u&)tate con3ins), o pute& .ncura;a s) parcurg) 8i ulti&ii &etri, aliindu-ne cu partea sa ra(ional), 5/teodat) se poate .nt/&pla a8a, dar alteori nu, O posibil) derulare a dialogului ar putea ar)ta astfel? Tera%eut- '8adar, te scu9i pentru situa(ii pe care nu le-ai cau9at cu ni&ic, C!ientQtiu, e ce trebuie s) fac astaE Tera%eut- 5u& ai putea r)spunde tu la aceast) .ntrebareE C!ientPentru c) sunt pur 8i si&plu proast), Tera%eut- 5e do3ad) .&i po(i oferi c) e8ti .ntr-ade3)r pur JH

Yi si&plu proast)E C!ientPentru c) fac lucruri proste8ti, cu& ar fi s) &) scu9 pentru lucruri proste8ti tot ti&pulR Tera%eut- Gai e7ist) 3reo alt) posibilitate de a e7plica lucrurile acesteaE C!ient4foarte tulburat)6 'h, nu 8tiu^ G) si&t patetic), 'cest scenariu repre9int) un e7e&plu al &odului .n care pro3ocarea g/ndurilor negati3e poate fi ineficient), ac) astfel de pro3oc)ri sunt .ntreprinse cu prea &ult 9el, ele pot .nstr)ina clientul, Proble&a este c) este posibil ca clientul s) se afle .n aceast) contradic(ie continu) cu sine .nsu8i .n leg)tur) cu g/ndurile sale negati3e, astfel c) terapeutul nu face dec/t s) &ar8e9e pe acelea8i c)i? nu se 3a .nt/&pla ni&ic nou, 5/8tigul terapeutic 3a 3eni &ai degrab) din ;ocul dina&ic dintre for(a inter3en(iei 8i acceptarea re9isten(ei clientului atunci c/nd &intea sa este .n starea de =con3ingere> total), Este i&portant pentru terapeutul 55 s) ia .n considerare, deci, faptul c) clientul nu posed) doar g/nduri negati3e, dar 8i o rela(ie cu acele g/nduri, Gul(i clien(i se afl) .ntr-o de9batere continu) cu g/ndurile lor, Proble&a, totu8i, este &en(inut) foarte des prin &odul .n care acord) aten(ie acestei de9bateri 8i o conduc 4Willia&s et al,, "##J6, un parado7 care poate ap)rea ca un pu99le pentru terapeut, deoarece la un &o&ent dat o anu&it) parte a de9baterii poate co&anda li&ba;ul clientului, iar .n alte &o&ente o alta, Terapeu(ii au ne3oie nu nu&ai s) &onitori9e9e g/ndurile, dar Yi s) fie con8tien(i de rela(ia clientului cu acestea, Gai &ult, inter3en(iile ar)tate .n ulti&ul dialog, de8i bine inten(ionate 8i corecte din punct de 3edere tehnic, nu sunt bine infor&ate interpersonal, <ron este o fe&eie foarte inteligent) Yi .n9estrat), dar Yi capabil) s) se si&t) stupid) de foarte &ulte ori, 5lientul poate a3ea cu

u8urin() senti&entul c) inter3en(ia terapeutului este autoritar), ceea ce ar i&plica c) acesta chiar .l 3ede pe client ca fiind incapabil, 'ceasta ar de3eni o e7perien() de confir&are profund negati3), potri3indu-se perfect i&aginii de sine negati3) de care clientul .ncearc) s) scape, @n acest &od nu a;ut)& clientul s) .n(eleag) cu claritate rolul s)u .n &en(inerea g/ndirii negati3e, up) Safran I Segal 4011#6, abordarea terapeutic) corect) este una contraintuiti3) 8i ho&eopatic) de a direc(iona clientul .napoi la negati3itate prin facilitarea e7perien(elor e&o(ionale puternice prin =centrare>iii 4Oendlin, 01$06? Tera%eut- @(i ceri scu9e pentru situa(ii pe care nu le-ai cau9at cu ni&ic 8i te si&(i stupid) din aceast) cau9), Faide s) 3ede&, Faide s) st)& cu acest senti&ent, C!ientLa ce te referiE Tera%eut- P)i, acu& .ncerci s) scapi de el, haide s) face& opusul, Faide s) .l accept)& 8i s) si&(i& cu& este s) fii .n pre9en(a lui, C!ient4intrigat)6 <ine atunci^ dac) cre9i c) asta a;ut), Tera%eut- E7ist) 3reo tr)ire corporal) asociat) cu elE C!ientO durere de cap, tensiune .n dreptul frun(ii, ca 8i cu& ar cr)pa, La fel cu& &) si&t uneori .ntr-o 9i furtunoas), Qtii, c/nd at&osfera este ap)s)toare, Tera%eut- Faide s) &en(ine& pentru un &o&ent senti&entul acesta ap)s)tor, ca o furtun), P)strea9)-l 8i 3e9i ce se .nt/&pl), C!ientEste ca un fel de nor care &-a tot ur&)rit, G-a
iii

@n te7t se foloseYte ter&enul ]focusing],

J$

ur&)rit toat) 3ia(a, Nu este foarte pl)cut^ dar este al &eu^ 3re&ea &ea, parte din cli&atul &eu^ Este ce3a cu care pot tr)i^ este doar o parte ciudat) a &ea, 'ici se obser3) .nceputul unei schi&b)ri terapeutice .n abordarea lui <ron, .n &odul .n care atribuie sensuri cogniti3interpersonale 8i cogniti3-e&o(ionale pe &)sur) ce de3ine con8tient) de &odul s)u de func(ionare? ea a reali9at c) este o diferen() .ntre =prostie> 8i =ciud)(enie>, 5u ciud)(enia este &ai u8or s) tr)ie8ti 8i poate oferi chiar un plus de atracti3itate unei persoane, *ncidentul care a dus la e7plorarea pre9entat) &ai sus a a3ut loc .n cadrul 8edin(ei de terapie, dar terapeutul a &utat centrul aten(iei c)tre un patern &ai general, pe care <ron .l e7peri&entea9) .n 3ia(a ei .n afara terapiei, Ne 3o& .ndrepta acu& aten(ia c)tre e3eni&ente terapeutice care au loc .n =aici 8i acu&>i3-ul 8edin(ei de terapie, Scopul terapeutului este s) r)&/n) centrat pe ceea ce se .nt/&pl) .ntre el 8i client 8i s) .ncerce s) re9ol3e incidentul .n ti&pul 8edin(ei, Ru%erea re!a*iei 4desfacerea alian(ei6 apare atunci c/nd rela(ia dintre terapeut 8i client de3ine instabil), Nu este 3orba .ntotdeauna de e3eni&ente foarte dra&atice, uneori pare s) fie 3orba despre detalii aparent &inore ale terapiei, dar ceea ce scoate .n e3iden() aceste &o&ente este .nc)rc)tura e&o(ional) foarte puternic), resi&(it) de una sau de a&bele p)r(i,

&biliti
i3

pentru

lucrul

cu

paternurile

Ohili&elele traduc)torului,

interper"onale !n edina de terapie


5entrarea asupra procesului interpersonal, aici 8i acu&, dintre terapeut 8i client de3ine util) atunci c/nd .n ti&pul unei 8edin(e de terapie apar a3ertis&ente pri3ind rela(ia terapeutic), &ai ales dac) re9ultatul tensiunii poate fi e8ecul terapiei : =ruperea alian(ei> 4Safran I Segal, 011#6, Safran I Segal 4011#6 nu&esc 8apte tipuri co&une de rupturi ale alian(ei terapeutice .n T55? 0, 5lientul e sceptic, ", 5lientul este sarcastic sau .n orice alt fel negati3, L, 5lientul face alu9ie la proble&e ale cadrului terapeutic f)c/nd tri&itere c)tre o alt) rela(ie, 2, 5lientul 8i terapeutul nu cad de acord asupra obiecti3elor 8i sarcinilor, M, 5lientul &anifest) o co&plian() e7agerat), H, 5lientul nu r)spunde la o inter3en(ie, J, 5lientul abordea9) =co&porta&ente de siguran()> .n terapie, Sen9a(ii corporale de disconfort pot preceda &o&entele de i&pas? .n ca9ul &eu, o sen9a(ie de disconfort la ni3elul g/tului, 'ceste &o&ente pot oferi .ns) e7celente oportunit)(i pentru progresul terapiei, Terapeu(ii ar trebui s) .ncerce s) nu se lase destabili9a(i de ele 8i s) se ab(in) de la a reac(iona prea rapid, 'stfel de reac(ii tind s) ia for&a unor replici la co&porta&entul clientului, care pot st/n;eni clientul sau .l pot face s) recurg) prea u8or la scu9e 8i asigur)ri 4de8i este bine s) p)str)& .ntotdeauna .n &inte c) este posibil ca terapeutul s) fi f)cut o gre8eal)6, 'cti3area e&patiei este o parte integrant) a de&ersului pentru 3indecarea rela(iei 8i ne poate oferi 8ansa de a co&pensa pentru o e3entual) lips) de e&patie ini(ial), Dneori un i&pas al rela(iei apare pentru c) un $#

client s-a si&(it .n ti&pul 8edin(ei ru8inat 4Oilbert, "##H6, %edeschiderea unor r)ni 3echi poate declan8a cu u8urin() senti&ente de ru8ine, Dneori un terapeut neinspirat poate l)sa s) se .n(eleag) c) un client este =idiot>, abord/nd f)r) diplo&a(ie unul din g/ndurile auto&ate negati3e ale acestuia, Este i&portant ca pri&a &utare a terapeutului s) fie f)cut) .n direc(ia =desprinderii> din paternul interpersonal al clientului, 'ceasta presupune apelul la abilitatea denu&it) de 5ase&ent 401$M6 =super3i9orul intern>, '8a cu& se e7plic) .n alte orient)ri terapeutice, terapeutul trebuie s) aib) un grad de confort .n pre9en(a propriilor sale tr)iri e&o(ionale ce inter3in .n terapie, .n special a celor negati3e, 'stfel de tr)iri sunt uneori blocate de ceea ce Padesky 8i Gooney 4011$6 au nu&it =credin(ele terapeutului>, cu& ar fi? =Nu ar trebui s) &) ener3e9 pe clien(i> sau =Nu este bine s) &) si&t plictisit de clien(i>, Este i&portant s) fi& con8tien(i de presiunea la care ne supune& singuri ader/nd, chiar 8i .n &od incon8tient, la ase&enea credin(e, Ne pot face s) fi& &ult prea preocupa(i ]s) reali9)& ce3a>, =s) fi& cu&3a> sau =s) face& ce3a> : .n T55 probabil inter3ine .n &od special ulti&a, Terapeu(ii pot lucra s) .8i de93olte un anu&it tip de aten(ie diferit)? un fel de con8tien() neata8at), apropiat) de ceea ce a& nu&it =pre9en() conYtient)>, despre care 3oi discuta .ntr-o alt) sec(iune a c)r(ii, Poyce I Sills 4"##0, L$6 descriu o astfel de atitudine .n terapia gestaltist) ca fiind =3idul fertil> sau =indiferen(a creati3)>? _Nu .nsea&n) `^a o atitudine de nep)sare, `^a *ndic) po9i(ia consilierului care adopt) f)r) re(ineri practica unui interes genuin co&binat cu o la fel de genuin) lips) de ata8a&ent fa() de un re9ultat anu&e>, Dneori i&pasul interpersonal pleac) chiar de la terapeut 8i trebuie s) fi& preg)ti(i s) ne asu&)&

responsabilitatea aceasta, in acest &oti3, dar 8i din cau9a pericolului de a ap)rea arogan(i clientului, ar trebui s) consider)& disconfortul produs de un posibil i&pas ca o =infor&a(ie despre ce3a> 8i s) .ncerc)& s) fi& c/t &ai one8ti cu putin() .n retrospecti3a pe care o 3o& face : probabil .n ti&pul super3i9)rii : fa() de ce este acel ce3a, Dn super3i9or ne poate a;uta frec3ent s) for&ul)& o situa(ie, s) descoperi& rolul nostru la instalarea acesteia 8i s) construi& apoi ipote9e testabile cu pri3ire la dina&ica ei, For&ularea trebuie s) fie testabil) deoarece ipote9ele noastre ar putea fi gre8ite 8i pentru c) e7ist) posibilitatea ca prin colaborarea clientterapeut s) g)si& o for&ulare &ai apropiat) de realitate, era student) .n ulti&ul an Yi suferea de o depresie teribil), fiind gata s) renun(e la absol3ire, Terapia a coincis cu o re3enire re&arcabil) 48i .n final ob(inerea diplo&ei cu o not) foarte bun)6, %ecuperarea era de;a e3ident) din luna februarie, dar terapeutul a obser3at c) Po tot ad)uga 8edin(e supli&entare de terapie pe &)sur) ce se apropiau de finalul fiec)rei perioade de terapie stabilite prin contract, 5eea ce de3enea de ne.n(eles, c)ci Po ar)tase tendin(e puternice c)tre o abordare autono&) .n terapie, iscu(iile .n super3i9are au do3edit c) terapeutul se si&(ea .n schi&b presat s) finali9e9e c/t &ai &ulte procese posibil, deoarece era asaltat de sosirea per&anent) a unor noi reco&and)ri, S-a decis s) .i pre9inte lui Po aceast) situa(ie .ntr-un &od c/t &ai direct cu putin(), cer/ndu-i a;utorul pentru a re9ol3a situa(ia .ntr-un &od care s) satisfac) ne3oile 8i interesele a&/ndorura, *nteresant, Po a fost a&u9at) de ideea c) ar fi putut fi considerat) drept =dependent)>, dar a &)rturisit c) nu 8tie sigur cu& se .ncheie terapia, Te&a =nu prea 8tiu cu& anu&e s) .nchei lucrurile> era, de ase&enea, e3ident) .n for&ularea ei? petrecuse o lung) perioad) de ti&p altern/nd .ntre &a&a 8i tat)l ei dup)
?O

$"

di3or(ul acestora 8i de fiecare dat) tran9i(ia fusese dificil), .n parte din cau9a ac(iunilor unuia sau a&bilor p)rin(i, Odat) ce acest lucru a ie8it la lu&in), ea 8i terapeutul au reu8it, .ns), s) stabileasc) o perioad) de tran9i(ie adec3at) pentru a .ncheia terapia, Gesa;ul pre9ent aici este acela de a .ntreprinde un tip de co&unicare care are ca scop identificarea paternurilor interpersonale proble&atice ale clientului Yi ale terapeutului Yi apoi de a ini(ia e7plorarea .n co&un, e obicei porni& de la ideea de a a;uta clien(ii s) aprecie9e i&pactul pe care .l au asupra celorlal(i, 5/nd conduc super3i9)ri, descop)r deseori c) cei super3i9a(i au dificult)(i .n a gestiona rela(iile cu clien(ii care .i cople8esc cu con(inuturi : terapeu(ii .n for&are descriu acest senti&ent ca 8i cu& clientul le =pune totul .n bra(e>, 5/nd &a& confruntat cu aceast) situa(ie, &-a& si&(it de obicei confortabil spun/nd ce3a de genul ='& putea s) ne opri& un &o&entE @&i este pu(in dificil s) te ur&)resc, G-ar a;uta dac) a& reduce rit&ul 8i a& fi &ai focali9a(i,> 5lien(ii accept) .n &od in3ariabil 8i adaug) adesea? =G) bucur c) ai spus acest lucru, Gul(i oa&eni consider) c) &) las dus de 3al, Nu sunt niciodat) toc&ai sigur de ce detalii e ne3oie, a8a c) &i-ar fi util dac) &-ai a;uta s) r)&/n focali9at,> Terapeu(ii .n for&are se te& c) o inter3en(ie de genul acesta ar putea fi considerat) nepoliticoas) sau ar fi lipsit) de considera(ie fa() de client, dar aceast) tea&) i&plic) asu&p(ia c) 8ti& ce anu&e si&te clientul, ec/t s) face& asu&p(ii, este &ai si&plu s) .i .ntreb)& direct, @n(elegerea &ai bun) a &odului .n care ap)re& noi .n ochii altor oa&eni ne a&plific) teribil capacitatea de .n(elegere, Gi;loacele pe care le folosi& pentru a i&presiona oa&enii sunt co&porta&ente care pot fi de obicei schi&bate, Noile co&porta&ente care sunt generate 8i

e7ersate .n terapie pot a;uta clien(ii s) stabileasc) rela(ii &ult &ai gratificante cu &ediul lor 8i oa&enii care fac parte din el, 5el &ai bun &od de a .&p)rt)8i i&presii despre cu& sunt pri3i(i clien(ii de c)tre ceilal(i este prin folosirea =i&ediatului>3 4*nskipp, 011H6, &etod) denu&it) 8i =discu(ii euStu> 4Egan, 01JM6, Egan 4"##"6 distinge .ntre =i&ediatul rela(iei> : abilitatea de a reflecta la istoria rela(iei tale cu o alt) persoan) 8i la &odul .n care a a;uns s) se de93olte a8a cu& s-a de93oltat : 8i =i&ediatul aici 8i acu&> : abilitatea de a folosi reflec(iile ap)rute .n i&ediatul rela(iei, aici 8i acu& cu clientul, Poate fi util s) ne g/ndi& la acestea ca la un proces desf)8urat pe dou) scene, e e7e&plu, poate fi util s) reflect)& .nt/i .n super3i9are, 8i chiar s) a8tept)& s) apar) un incident care s-a &ai repetat de c/te3a ori, .nainte de a trece la folosirea i&ediatului, Egan 4"##"6 ne pre9int) c/(i3a paYi utili .n leg)tur) cu i&ediatul? Spune cu& anu&e te afectea9) clientul E7plorea9) contribu(ia ta la ceea ce se .nt/&pl) escrie co&porta&entul clientului 8i ofer) =ipote9e re9onabile> referitor la ceea ce se .nt/&pl) *n3it) clientul s) reflecte9e la ceea ce se .nt/&pl) Dn factor care face ca aceast) raportare la ]i&ediat] s) func(ione9e este capacitatea noastr) de a oferi un feedback pe care cel)lalt s) .l poat) digera, adic) un feedback accesibil, care pune accent pe co&porta&entul 8i senti&entele celui care trans&ite &esa;ul &ai &ult dec/t pe ale celui care .l pri&e8te, %)spunsul pe care l-a& oferit anterior referitor la senti&entul de a fi cople8it 8i ne3oia de a =.ncetini rit&ul> folose8te pri&ele dou) din etapele lui Egan, Punctul de plecare este failibilitatea &ea : nu pot (ine pasul, iar ac(iunea
3

Ter&enul folosit de autor .n te7t este ]i&&ediacy],

$2

propus) este una de colaborare? s) reduce& rit&ul 8i s) fi& &ai focali9a(i, O situa(ie &ai dificil) apare atunci c/nd clientul este sarcastic, ner3os sau nesatisf)cut de terapie, @n pri&ul r/nd, este natural ca terapeutul s) se si&t) de9a&)git de aceasta 8i poate fi bine, chiar util, s) e7pri&e acest lucru, .n ideea .n care r)spunsul nu 3ine din dorin(a de a riposta sau din i&pulsi3itate, Este greu s) fii criticat de clien(i 8i este natural s) 3rei s) te aperi, Totu8i, dac) ne ap)r)& prea pro&pt, 3o& pierde o oca9ie de aur de a descoperi ce3a .n plus pentru terapie? paternurile interpersonale ale clientului, paternurile noastre interpersonale 8i &odul .n care aceste paternuri interac(ionea9), Terapia progresea9) adesea &ult &ai rapid atunci c/nd clien(ii sunt dispu8i s) .8i asu&e responsabilitatea pentru propria lor func(ionare, ac) noi, terapeu(ii, sunte& capabili s) accept)& rolul ;ucat de noi .n desf)8urarea e3eni&entelor, aceasta ar trebui s) .l a;ute pe client s) fac) la fel, Dneori s-ar putea ca ceea ce se .nt/&pl) s) nu fie foarte clar nici uneia dintre p)r(i 8i atunci ne-ar putea a;uta s) aplic)& ceea ce Poyce I Sills 4"##06 descriu ca =in3estigarea &icro-proceselor> 8i e7plorarea =cadru cu cadru> a pasa;elor terapiei, .n ti&p ce fiecare obser3) ce anu&e se .nt/&pl) cu sine pe parcursul acestui proces,

'ezvoltarea !n interper"onale

timp

"en"ibilitii

Terapeu(ii 3or de93olta propriile lor stiluri de co&unicare interpersonal), '8a cu& .n3a() despre diferitele paternuri ale clien(ilor, tot a8a ei pot .n3)(a despre propriile lor paternuri 8i cu& anu&e r)spund ei di3erselor pro3oc)ri aduse de client, Este util s) anali9)& for&area acestor co&porta&ente .n super3i9are 8i chiar (inerea unui ;urnal

pentru o perioad) de ti&p ne poate fi de folos, Odat) ce a efectuat c/te3a inter3en(ii interpersonale de succes, un terapeut se poate entu9ias&a foarte uYor, Terapeu(ii ar trebui s) fie foarte aten(i la tendin(a de a interpreta i&pasurile interpersonale ca fiind pro3ocate nu&ai de proble&ele clientului, Nahn 401106 de&onstrea9) cu eloc3en() c) proble&ele Yi co&porta&entul terapeutului, inclusi3 erorile sale, ar trebui de ase&enea e7a&inate ca posibili factori ce pot deter&ina ruperea rela(iei terapeutice, @n acest fel, ne pute& entu9ias&a de inter3en(iile noastre 8i totu8i r)&/ne reali8ti, Suge tie Lucra(i .n grupuri de c/te trei, Fiecare &e&bru al grupului trebuie s) pre9inte un client cu care a .nt/&pinat dificult)(i prelungite, 4Poate fi util s) 3) folosi(i de un =incident critic> care ilustrea9) dificult)(ile6, 5eilal(i &e&bri ai grupului 4unul ca =a3ocat> al clientului 8i unul ca obser3ator6 3a trebui s) .l a;ute pe cel care pre9int) s) sche&ati9e9e paternurile interpersonale i&plicite, inclu9/nd 8i orice contribu(ie a terapeutului, 'r putea, de ase&enea, .ncerca s) for&ule9e 8i s) ofere r)spunsuri alternati3e,

Concluzie
'lte &odele de terapie se ba9ea9) .n &od e7plicit pe di&ensiunile interpersonale ale 3ie(ii clientului 8i pe interac(iunea din ti&pul 8edin(ei de terapie, Teoreticienii 8i $H

practicienii acestor orient)ri au contribuit &ult la .n(elegerea procesului terapeutic, O astfel de perspecti3) nu era ini(ial foarte e3ident) .n teoria 8i practica T55, dar a de3enit din ce .n ce &ai e3ident), pe &)sur) ce practicienii s-au anga;at .n procese tot &ai co&plicate .n .ncercarea de a a;uta &ai bine oa&enii, T55 a de93oltat o .n(elegere .&bun)t)(it) a di&ensiunilor interpersonale din 3ia(a clien(ilor 8i a &odului .n care acestea se &anifest) .n 8edin(a de terapie, ' de93oltat, de ase&enea, &ai &ulte idei pentru a .i a;uta pe practicieni s) r)spund) ne3oilor interpersonale ale clien(ilor .ntr-un &od &ai infor&at,

Suge tie- Mo(e!u! !ui Nagan (e revi.uire a %ro$e u!ui inter%er ona! 6IPR@vi 2or'at- grup &ic 4doi, trei sau patru participan(i6 @nregistr)rile 8edin(elor de terapie .n for&at audio 8i 3ideo sunt de &ulte ori surse e7celente pentru identificarea proceselor interpersonale i&plicate .n terapie 8i sunt din acest &oti3 folosite frec3ent .n super3i9are, *P%, o &etod) ini(ial instru&entat) de Nagan, este o procedur) foarte bun) de ur&)rire a proceselor interpersonale .n conte7tul .n3)()rii 8i super3i9)rii, Getoda de ba9) presupune ca persoanei care .Yi anali9ea9) 8edin(ele de terapie s) i se per&it) s) opreasc)
3i

Naganbs *nterpersonal Process %ecall 4n,t,6

redarea .nregistr)rii .n &o&entele pe care le consider) se&nificati3e pentru procesul s)u de .n3)(are, iar celorlal(i participan(i s) for&ule9e =.ntreb)ri direc(ionate> pentru a o a;uta s) reflecte9e asupra propriilor con(inuturi, Participan(ii pot .ncepe e7plorarea unei Yedin(e de terapie .ncerc/nd s) per&it) reac(iile corpului Yi &in(ii lor s) p)trund) .n conYtiin(), .n ti&p ce ascult), Ei se pot g/ndi la senti&ente nerostite, dar e3idente, care s-au i3it .n ti&pul Yedin(ei Yi la ce alte lucruri ar &ai fi putut fi spuse, 4Pentru o descriere detaliat) a e7erci(iului consulta(i *nskipp, 011H? 1H-0##6,

$faturi pentru practic: C#iar aici, c#iar acum4


S-a spus despre conectarea la =i&ediat> c) poate fi un =&edica&ent puternic>, @ntr-ade3)r poate fi 8i de aceea do9ele &ari nu sunt reco&andate, i&ensiunea interpersonal) este capti3ant), @n ti&p ce terapeutul .n3a() ini(ial despre, iar apoi .ncearc) s) opera(ionali9e9e o inter3en(ie ba9at) pe &aterialul interpersonal, acesta poate fi sedus de puterea resi&(it), Este i&portant, totu8i, pentru terapeut s) .8i aduc) a&inte c) intr) .n ;ocul acesta de schi&buri interpersonale cu &ulte a3anta;e, El este de obicei deschis la ini(iati3a lui, 're o abordare teoretic) 8i practic) care .l orientea9) 8i .i &odelea9) reac(iile, 5lientul poate fi total de9orientat de ie8irea din scenariul s)u obi8nuit, $$

*nter3en(ia func(ionea9) .n direc(ia cre8terii con8tiin(ei de sine a clientului, dar se poate foarte si&plu s) de3in) &ult prea con8tient de sine 8i .n acest &od s) se si&t) foarte inconfortabil, %e9ultatul poate fi perceperea terapeutului ca fiind arogant, Se&nalele care .nso(esc aceast) conclu9ie sunt de obicei clare 8i ti&purii? e7presii faciale asociate disconfortului 8i confu9iei, st/ng)cie 8i 3erbali9)ri de genul =+rei s) spui c)^E> sau =Nu .n(eleg unde 3rei s) a;ungi cu asta,> @ntr-un fel, toc&ai a& pro3ocat o ruptur) a alian(ei terapeutice, e obicei, este bine s) ne retrage& .n acest &o&ent, %uptura trebuie reparat), dar &o&entele de e7tre&) an7ietate fa() de sine s-ar putea s) nu fie cele &ai potri3ite &o&ente pentru aceasta, Pute& re3eni asupra rela(iei .n ti&pul etapei de feedback din partea final) a 8edin(ei sau chiar .n .nt/lnirea ur&)toare, Egan 4"##"6 pre9int) c/te3a e7erci(ii utile pentru lucrul cu di3erse aspecte ale conect)rii la i&ediat, 5ocuri de rol Pocurile de rol sunt de &ulte ori o &odalitate bun) pentru a e3oca e&o(iile Yi a ne conecta la i&ediat, atunci c/nd e7plor)& paternurile clientului, dar 8i noi &odalit)(i de r)spuns, Sunt .n &od special utile pentru a aduce .n pre9ent e3alu)rile interpersonale 8i g/ndurile negati3e auto&ate, Terapeutul 8i clientul au la dispo9i(ie destul de &ulte op(iuni, iar cu ingenio9itate pot fi create altele noi, e e7e&plu, dac) clientul toc&ai a suferit o respingere sau u&ilin() .ntr-un cadru interpersonal, acesta poate ;uca rolul persoanei care respinge, iar terapeutul rolul clientului, iar apoi 3ice3ersa, Prin creati3itate pute& ad)uga aspecte diferite, Pute&, de e7e&plu, e7agera un pic lucrurile? pute& aduce .n scen)

b)rbatul cu cel &ai u&ilitor ton posibil sau fe&eia cu cea &ai rece ripost), '& constatat c) de obicei este bine s) .ncerci toate iposta9ele, Nu to(i clien(ii r)spund po9iti3 la ;ocul de rol? unii par s) nu fie deloc afecta(i de proces, Nu insista(i, s-ar putea ca aceasta s) nu fie latura personalit)(ii lor cea &ai de93oltat), 'r putea fi necesar s) deconta&in)& ulterior rolurile terapeutului 8i clientului, pentru ca terapeutul s) nu r)&/n) .n continuare .n3estit cu atributele persona;ului negati3 interpretat, Pocurile de rol pot fi foarte capacitante pentru oa&enii care se pot anga;a .n ele 8i pot oferi acestora senti&entul de =a face ce3a concret pentru a re9ol3a proble&a>, Este de ase&enea posibil ca clien(ii s) de3in) prea entu9ia8ti .n acest proces 8i s-ar putea s) fie ne3oie s) le rea&inti& c) lucrurile .n afara 8edin(ei de terapie s-ar putea s) nu se petreac) a8a cu& s-au .nt/&plat .n ti&pul ;ocului de rol, Pentru situa(iile de care nu pute& fi siguri, poate fi util s) ne g/ndi& cu& anu&e ar putea clientul s) gestione9e o e3entual) nou) respingere, Gesa;ul pe care 3re& s) .l trans&ite& nu este ='ceasta te 3a a;uta s) c/8tigi confruntarea>, ci =5ei &ai &ul(i oa&eni se si&t &ai bine dac) .ncearc) &)car s) fac) ce3a>, Gultor clien(i le este benefic) 8i situa(ia =deconta&in)rii> dup) un ;oc de rol, adic) ie8irea .n &od con8tient din rol, a8a cu& se procedea9) .n grupurile e7perien(iale,

(ecturi recomandate:
Oilbert, P, I Leahy, %,L, 4"##J6 -+e t+erapeutic relations+ip in t+e cognitive be+avioural ps,c+ot+erapies, London? %outledge, 1#

Safran, P, , I Segal, [,+, 4011#6 3nterpersonal process and cognitive t+erap,, New Vork? Ouilford Press,

Abiliti pentru lucrul cu gndurile negative


>uri.icai gndurile inimilor voastre? @ugciune de pregtire "7iserica !ngliei, (AAB)

*dentificarea 8i pro3ocarea g/ndurilor negati3e sunt acti3it)(i esen(iale ale terapiei cogniti3-co&porta&entale, Schi&b)rile pro3ocate de astfel de inter3en(ii stau la te&elia procesului T55, 'cest capitol 3a discuta pentru .nceput de ce o astfel de abordare terapeutic) func(ionea9) 8i 3a sublinia i&portan(a tr)irii la ni3el e&o(ional a schi&b)rii cogniti3e, 5apitolul 3a identifica trei etape distincte ale inter3en(iei cogniti3e orientate c)tre schi&barea con(inutului g/ndurilor negati3e? identificarea, e3aluarea 8i, .n final, r)spunsul la 8i pro3ocarea g/ndurilor negati3e 4P, <eck, 011M6, Fiecare etap) are dou) fa9e? 3erbal) 8i scris) 4Sanders I Wills, "##M6, Etapele 8i fa9ele pot fi folosite separat uneori, dar .n &od esen(ial ele trebuie s) se subsu&e9e celei &ai repre9entati3e &etode T55? .nregistrarea g/ndurilor, 5ontrar unor repre9ent)ri &ai superficiale ale procesului, .nt/lni& frec3ent dificult)(i .n &unca noastr), 'ceste dificult)(i 8i posibile re9ol3)ri 3or fi Yi ele pre9entate, *nter3en(iile cogniti3e orientate asupra con(inutului g/ndirii sunt .n &od 1"

esen(ial feno&enologice, deoarece ele i&plic) e7perien(e de descriere 8i e3aluare, E3aluarea este .n &od obi8nuit preocupat) de confir&area sau infir&area g/ndurilor 8i credin(elor, apel/nd la logica principiilor cunoa8terii 8tiin(ifice deri3ate din filosofia lui Narl Popper 401M16, Strategia de abordare a g/ndurilor negati3e a fost influen(at) de unele din tehnicile intensi3e ale lui 'lbert Ellis 8i ale terapiei co&porta&entale ra(ional-e&oti3e 4%E<T6 4 ryden, "##H6, @n ulti&ii ani, a de3enit clar c) aspectele rele3ante ale psihopatologiei nu se refer) nu&ai la con(inutul g/ndurilor negati3e, ci sunt asociate 8i cu procesele cogniti3e 8i &etacogniti3e i&plicate .n func(ii cu& ar fi &e&oria 8i aten(ia 4Far3ey et al,, "##26, Gai &ult, aceste procese par s) dep)8easc) categoriile de diagnostic tradi(ionale, suger/nd c) etichetele SG sunt &ai pu(in utile terapeu(ilor dec/t o abordare =trans-diagnostic>, de reperare a si&pto&elor apar(in/nd unor di3erse tulbur)ri, @ngri;orarea, de e7e&plu, este o tr)s)tur) proe&inent) .n &ulte tulbur)ri, Pre9int) &ulte aspecte nor&ale 8i func(ionale? cu to(ii a3e& ne3oie s) fi& oarecu& 3igilen(i la pericolele ce pot ap)rea, Proble&ele psihologice legate de .ngri;orare pot ap)rea, .ns), atunci c/nd nu sunte& capabili s) =deconect)&> aceste procese .n &o&entul .n care beneficiul adus de ele a .ncetat, @ngri;orarea .ncepe atunci s) ne acapare9e aten(ia .n &oduri foarte distructi3e, conduc/nd c)tre e7perien(e ase&)n)toare 3i9ion)rii .n continuu pe ecranul &in(ii a unor =fil&e> pline de negati3itate, 5apitolul se 3a .ncheia, astfel, pre9ent/nd unele dintre cele &ai noi tipuri de inter3en(ii cogniti3e, care se centrea9) pe procesele de gri;) 8i aten(ie, e8i inter3en(iile co&porta&entale 8i cogniti3e au fost .&p)r(ite .n capitole diferite .n aceast) carte, cititorii ar trebui s) 8tie c) .n practic) acestea sunt de fapt interconectate, *nten(ia cogniti3) a =e7peri&entelor co&porta&entale> 3a fi

descris) .n capitolul ur&)tor, @n acela8i ti&p, &etodele de lucru cu g/ndurile descrise &ai ;os i&plic) de ase&enea identificarea tr)irilor e&o(ionale, 'cest capitol se 3a ocupa de identificarea e&o(iilor at/t c/t aceasta are leg)tur) cu lucrul cogniti3, dar i se 3a acorda aten(ia necesar) .n 5apitolul H, 'desea este dificil s) deter&in)& e7act locul cel &ai bun pentru pre9entarea diferitelor concepte 8i &etode, toc&ai datorit) naturii tot &ai integrate a g/ndirii T55,

'e ce funcioneaz interveniile cognitive7


Terapeu(ii 55 folosesc .n special &etode 8tiin(ifice 8i ra(ionale c/nd .8i in3it) clien(ii la e7plorarea g/ndurilor lor, a presupunerilor 8i a credin(elor despre 3ia(a lor, 'ceste &etode se centrea9) pe anu&ite &oduri de func(ionare despre care s-a descoperit c) ;oac) un rol at/t .n cau9area, c/t 8i .n &en(inerea proble&elor psihologice, e8i &etodele sunt .n principal ra(ionale, 8ti& de ase&enea c) ar fi prea pu(in probabil ca ele s) func(ione9e dac) nu ar e3oca 8i &odifica e&o(ii cheie 4Foa I No9ak, 01$H6, *deea interac(iunii dintre =ini&) 8i &inte> .n func(ionarea psihologic) este una 3eche 8i fa&iliar), %ela(ia dintre cogni(ie 8i e&o(ie este co&ple7) 8i a constituit subiectul unor diferite e7plica(ii teoretice? totu8i, cele &ai &ulte dintre ele pun accentul pe faptul c) o func(ionare lipsit) de proble&e pare s) se asocie9e cu stabilirea unui echilibru .n interac(iunea dintre cei doi factori, 'cest echilibru se poate, .ns), &anifesta .n &oduri foarte 3ariate, Oa&enii care se ba9ea9) prea &ult pe e&o(ii do3edesc o =g/ndire e&o(ional)> 8i nu anali9ea9) lucrurile suficient de bine, a8a cu& ar fi de dorit, e cealalt) parte a spectrului sunt =intelectuali8tii> care pot a3ea de suferit din 12

cau9a pierderii contactului cu e&o(iile lor 8i care nu au .ncredere .n intui(ia lor, Dn client, o& de 8tiin(), &i-a spus recent c) singurul &od .n care putea spune dac) .8i iube8te sau nu partenera, era s) se .ntrebe singur = ac) a8 fi pe &oarte, &i-a8 dori s) fie l/ng) &ineE>, S-a do3edit a nu fi un se&n de =intelectuali9are>, a8a cu& a& cre9ut ini(ial, ci o .ncercare disperat) de a .8i do&ina senti&entele e7traordinar de puternice 8i fluctuante, Teasdale 4"##26 a identificat diferite &odalit)(i de procesare a infor&a(iei? o &odalitate =propo9i(ional)> care operea9) cu con(inuturi specifice cantitati3e 8i factuale 8i o &odalitate =i&plicati3)> care operea9) cu con(inuturi &ai e3aluati3e 8i calitati3e, Pri&a stabile8te =datele proble&ei>, cealalt) deter&in) se&nifica(ia acelor date, Epstein 4011$6 a de93oltat o teorie a proces)rii paralele, suger/nd c) e7ist) un siste& ra(ional de procesare a infor&a(iei 8i unul =e7perien(ial> sau intuiti3, Epstein argu&entea9) c) func(ionarea opti&) este asociat) cu gradul de ar&onie .n care aceste siste&e pot conlucra, 5lien(ii care sufer) din cau9a e&o(iilor puternice pro3ocate de an7ietate 8i depresie s-ar putea s) nu poat) folosi opti& func(iile proces)rii ra(ionale, deoarece psihicul lor a fost =inundat> de &aterial apar(in/nd siste&ului e7perien(ial, e&o(ional, Tehnicile cogniti3e pot a;uta clien(ii, restaur/nd ba9ele proces)rii ra(ionale 8i re.n3)(/nd clien(ii s) foloseasc) aceast) procesare .n =condi(ii de lupt)> 4adic), atunci c/nd .ntreg siste&ul este inundat de e&o(ii negati3e6, in e7perien(a noastr), 8ti& c) &o&entele .n care ne si&(i& sup)ra(i pot fi ur&ate de &o&ente &ai lini8tite .n care ree7a&in)& 8i reproces)& e7perien(a, =Stai un pic, chiar s) &) fi ignorat NatieE Sau era stresat) din alte &oti3eE> 5u c/t sunte& &ai sup)ra(i, cu at/t &ai &ult ti&p se poate scurge p/n) s) fi& capabili s) ur&)& pa8ii naturali ai test)rii

realit)(ii, 5lien(ii care sunt foarte tulbura(i e&o(ional s-ar putea s) fi pierdut cu at/t &ai &ult contactul cu aceste procese ra(ionale, Ei ar putea a3ea ne3oie de pa8ii con8tien(i 8i delibera(i ai T55, .nt)ri(i .n &od special prin punerea pe h/rtie, Dnii cititori s-ar putea te&e, .n acest &o&ent, c) sunt &ilitantul ra(ionalis&ului triu&falist, ar ideea este c) procesele ra(ionale 8i e&o(ionale trebuie s) func(ione9e .&preun) .ntr-un &od ar&onios, e aceea =intelectuali9area> poate fi .n terapie o proble&) la fel de &are, iar 3indecarea are ne3oie de =schi&barea tr)it) e&o(ional>, o metanoia, o schi&bare a ini&ii 8i a &in(ii, Getanoia poate fi greu de surprins, deoarece li&ba;ul .nsu8i ne poate .&piedica s) o obser3)&, Pierson I Fayes 4"##J6 reali9ea9) o co&para(ie .ntre procesul terapiei accept)rii 8i a anga;a&entului 4'5T6 8i procesul &ai tradi(ional al T55, conclu9ion/nd c) dac) T55 ur&)re8te s) de9integre9e li&ba;ul negati3, '5T ur&)re8te s) de9integre9e orice for&) de li&ba;, 5ei doi ilustrea9) clar spiritul celui de-al treilea 3al al T55, ar)t/nd c) =o persoan) care spune USunt r)uA 8i apoi a;unge s) spun) USunt bunA, nu este o persoan) care acu& g/nde8te USunt bunA, ci o persoan) care g/nde8te USunt r)u, nu, sunt bunA> 4Pierson I Fayes, "##J? "#J6, '8a cu& 3o& 3edea &ai t/r9iu, schi&barea cogniti3) poate pro3eni nu at/t de &ult din schi&barea con(inutului g/ndurilor negati3e, c/t &ai ales din schi&b)rile ce inter3in la ni3elul proceselor g/ndirii asociate g/ndurilor negati3e, Dnii clien(i ar putea a3ea, de ase&enea, ne3oie s) fie .ncura;a(i s) de3in) &ai con8tien(i de 8i &ai .n contact cu senti&entele lor, e8i este .n &od clasic o acti3itate u&anist), lucrul cu senti&entele 3a fi pre9entat din perspecti3a T55 .n 5apitolul H, Suge tie- eI%eri'ent (e gLn(ire 1H

@ncerca(i ur&)torul e7peri&ent singur4)6 sau .n grup, 5onduce(i c)tre gar) pentru a prinde trenul de Londra, pentru a pri&i o i&portant) distinc(ie profesional), Ni&eri(i .ntr-un bloca; .n trafic 8i a;unge(i cu "# de &inute &ai t/r9iu la gar), @n scenariul 0, trenul a plecat la ti&p, .n ur&) cu "# de &inute, 8i trebuie s) &ai a8tepta(i 0h2#A pentru ur&)torul tren? nu este sigur c) 3e(i a;unge la ti&p la cere&onia de .n&/nare a pre&iului, @n scenariul ", trenul a fost .nt/r9iat 8i a plecat nu&ai de " &inute, Tot &ai a3e(i de a8teptat 0## de &inute, +-a(i si&(i diferit .n aceste scenarii diferiteE e ceE0

%dentificarea g.ndurilor negative


@n fa9a de e3aluare a T55, terapeutul .8i 3a focali9a aten(ia .n &od natural pe con(inutul 8i procesele asociate g/ndurilor negati3e auto&ate, care se obser3) .n relatarea clientului despre situa(ia sa, 5unoa8terea te&einic) a for&ul)rile generice actuale din di3erse arii de func(ionare psihologic) poate a;uta terapeutul, Westbrook 4"##J6 8i Sander I Wills 4"##L6 au scris, de e7e&plu, un nu&)r de capitole u8or de parcurs care descriu for&ul)ri la 9i pentru tulbur)rile de an7ietate, iar Wells 4"##H6 a sche&ati9at infor&a(ia cuprins) .n aceste capitole, reali9/nd for&ulare ce pot fi p)strate la .nde&/n) 8i folosite .n ti&pul 8edin(ei, e8i recunoa8te& utilitatea for&ul)rilor generice, terapeu(ii trebuie totu8i s) asculte cu &are aten(ie 8i s) repere9e .n &od real g/ndurile idiosincratice 8i particulare ale fiec)rui client, ca 3aria(ii ale te&elor generice, Este de ase&enea esen(ial pentru terapeu(ii 55 s) fie sensibili la tr)irile e&o(ionale, iar

pentru a face acest lucru au ne3oie s) fie e7celen(i ascult)tori, For&area profesional) pentru consilieri a deschis dru&ul pentru educarea speciali8tilor .n 3ederea dob/ndirii abilit)(ilor de ascultare atent) 8i co&petent), Educa(ia tradi(ional) pentru for&area abilit)(ilor de ascultare a fost secondat) de &etode foarte bine structurate de for&are de abilit)(i 4*nskipp, 01$H, 011H6, 'bilit)(ile de ascultare sunt esen(iale pentru practica T55 eficient) 8i nu ar trebui s) lipseasc) niciodat) dintr-o 8edin() de T55, For&ul)rile e7celente ale con(inutului 8i proceselor cogniti3e corespun9/nd diferitelor proble&e constituie cel &ai &are a3anta; al T55, Dr&/nd direc(ia deschis) de <eck 401JH6 care ar)ta c) &oduri specifice de g/ndire corespund unor arii proble&atice specifice 4_ipote9a specificit)(ii cogniti3e>6, un nu&)r tot &ai &are de arii au fost pro3i9oriu cartografiate 4Salko3kis, 011Ha6, 5u3/ntul =pro3i9oriu> este folosit aici pentru a ne p)stra reali8ti, h)r(ile for&ul)rilor noastre arat) probabil a8a cu& ar)tau h)r(ile e7ploratorilor din secolul optspre9ece .n co&para(ie cu h)r(ile de ast)9i reali9ate de satelit pentru Ooogle Earth, 5hiar 8i a8a, aceste h)r(i sunt de &are a;utor terapeu(ilor 8i adesea ne ofer) un punct de pornire pentru a descoperi cogni(iile cheie 8i ne ofer) .ntreb)rile care ne pot conduce la ele, @n an7ietatea social), de e7e&plu, 8ti& c) oa&enii de3in foarte an7io8i fa() de sine 8i preocupa(i de e3alu)rile negati3e ap)rute .n conte7t social 4Wells, 011J6, iar aceast) infor&a(ie ne poate .ndru&a .ntreb)rile, Gai ;os g)si(i un scurt e7e&plu .n care terapeutul e7plorea9) e7perien(a unui client care de3ine an7ios atunci c/nd trebuie s) (in) un discurs pentru a 3inde un produs far&aceutic .ntr-un spital, 5adrul de interpretare al terapeutului se ba9ea9) pe re9ultatele &ultor cercet)ri despre cu& g/ndesc clien(ii sociofobi 8i cu& a;ung s) acorde aten(ie selecti3 .n situa(iile dificile se&nalelor negati3e? 1$

Tera%eut- 5e 3e9i .n .nc)pereE C!ient^ oar r/nduri de oa&eni a8e9a(i .n fa(a &ea 8i nu au redus intensitatea lu&inii astfel .nc/t s)-i pot 3edea, iar ei poart) halatele lor albe 8i stetoscoape ca s) fiu sigur c) sunt doctori^ Tera%eut- 5e .(i trece prin &inteE C!ient4ar)t/nd tulburat6 Nu &) ascult), Sunt plictisi(i^ Nu are sens ce spun eu aici^ sunt &ai de8tep(i ca &ine, `^a Tera%eut- 5/(i oa&eni par s) nu asculteE C!ient+reo patru-cinci, Tera%eut- 5/(i oa&eni sunt .n .nc)pereE C!ient'8 spune ca& cinci9eci, Tera%eut- eci ca& patru-cinci persoane din cinci9eci par s) nu te asculteE" Pute& obser3a .n acest e7e&plu cu& s-a pornit cu o sec3en() de .ntreb)ri care au condus la stabilirea detaliat) a cadrului de referin() al clientului 8i pute& 3edea c), pe &)sur) ce procesul se desf)8oar), senti&entele clientului ies la suprafa(), Seria de .ntreb)ri ne a;ut) s) identific)& obiecti3e terapeutice orientate spre schi&barea g/ndurilor negati3e, Dneori, si&pla identificare a g/ndurilor negati3e .n sine, f)r) o schi&bare con8tient), declan8ea9) un proces de schi&bare, iscu(ia refle7i3) .n sine poate duce la schi&bare, deoarece poate a;uta clientul s) .8i =aud)> cu ade3)rat, pentru pri&a dat), procesele interne de g/ndire 8i senti&entele 4Nelson-;ones, "##M6, 5lien(ii fac adesea co&entarii de genul =Qtiu c) sun) ciudat c/nd o spun> 8i =Sun) proste8te, 8tiu, dar este ceea ce si&t c/nd sunt la p)&/nt>, 'proape c) po(i si&(i .n acel &o&ent aerul schi&b)rii, dar ar putea fi de ase&enea util s) sublinie& &o&entul, reflect/nd? ='8adar, ar putea fi

3orba de un anu&e tip de g/ndire c/nd te si&(i la p)&/nt, care nu este acolo atunci c/nd te si&(i &ai bineE>, Gane3ra terapeutic) 3i9ea9) aici capacitatea de =a sta> cu senti&entul negati3, l)s/nd g/ndurile s) se desf)8oare, &ai degrab) dec/t crearea unei presiuni pentru a pro3oca o schi&bare deliberat), Gai t/r9iu 3o& e3alua dac) procesul poate fi accelerat folosindu-ne de e&o(ii 4Oendlin, 01$06 sau printr-un alt fel de inter3en(ie, 5lientul este preg)tit pre9ent/ndu-i-se &odul de func(ionare al T55 8i fiind antrenat s) .n(eleag) leg)tura dintre g/ndire 8i afecti3itate 4Wright et al,, "##H6, Oportunit)(i pentru a .ncepe procesul apar dac) surprinde&, .n ti&pul unei 8edin(e, &o&entul .n care starea de spirit a clientului se intensific), Dn client poate i9bucni .n lacri&i .n ti&pul unei discu(ii despre o dificultate pre9ent) sau despre un e3eni&ent trecut? Tera%eut- Se pare c) ai de3enit trist c/nd l-a& &en(ionat acu& pe tat)l t)u, C!ientGda 4pau9) 8i suspin)6, a, este foarte trist^ Nu a& apucat s) .&i iau r)&as bun de la el 8i totul dintr-o a8a nu&it) loialitate fa() de &a&a &ea, 'cu& regret sincer, Tera%eut- '8adar chiar acu& te-ai g/ndit =Trebuia s) .&i iau r)&as bun> 8i te-ai si&(it^E C!ienta, cu ade3)rat 3ino3at, Sunt 8i furios, de fapt, Tera%eut- 5e te face ner3osE C!ientGa&a nu trebuia s) inter3in)^ trebuia s) .8i dea sea&a c) acesta era oricu& un &o&ent special, ac) se do3ede8te util, .n ti&pul 8edin(ei, s) identific)& g/nduri care conduc clientul c)tre senti&ente de 0##

triste(e, atunci acela8i tip de abordare poate fi generali9at) pentru a .l a;uta pe client s) descopere el .nsu8i astfel de &o&ente .n afara terapiei, 5lientul poate fi .ncura;at s) .8i note9e g/ndurile 8i senti&entele .ntr-un si&plu ;urnal, care poate fi apoi prelucrat .ntr-unul de .nregistrare a g/ndurilor, a8a cu& 3a fi descris &ai ;os, Suge tie- eIer$i*iu %e teren Gul(i clien(i &i-au spus c) odat) ce au de3enit fa&iliari cu conceptul de g/nduri negati3e, le descoper) adesea c/nd sunt rostite de al(i oa&eni, &ai ales de cei apropia(i din fa&ilie sau de la ser3iciu, Poate fi la .nceput &ai u8or s) obser3i astfel de g/nduri la al(ii dec/t la tine .nsu(i, S) .(i ur&)re8ti propriile g/nduri este un e7erci(iu de con8tienti9are care poate de3eni accesibil ce3a &ai t/r9iu, Dnii oa&eni pot de93olta &ai u8or aceast) abilitate e7tre& de 3aloroas) dac) se obi8nuiesc s) scrie g/ndurile auto&ate negati3e au9ite la al(ii, .ntreb/ndu-se periodic? = i se *ntmpl vreodat s am i eu un asemenea gndC, Poate 3e(i dori s) .ncerca(i si 3oi acest e7erci(iu,

%dentificarea g.ndurilor prin amplificarea emoiilor Dnul din aspectele i&portante ale g/ndurilor negati3e este gradul .n care ele generea9) e&o(ii se&nificati3e, de obicei intense, Dneori gradul intensit)(ii e&o(iei este redus, p/n) la t)cere, fie de e7isten(a unor credin(e referitoare la e&o(ii 4de e7e&plu, c) sunt =periculoase>6 43e9i 8i 5apitolul H6, fie din cau9a altor factori conte7tuali, 5lien(ii care sufer) de tulburarea de stres post-trau&atic, de e7e&plu, au fost adesea instrui(i s) descrie .n c/t &ai &ulte detalii factuale e3eni&entele pentru poli(ie sau al(i repre9entan(i ai legii, 'desea, ei construiesc chiar un &od standard de a spune

po3estea .n a8a fel .nc/t s) nu fie cople8i(i de e&o(ie, Dneori, terapeutul poate ob(ine o e7punere .nc)rcat) e&o(ional a e3eni&entelor solicit/nd sau oferind pur 8i si&plu per&isiunea pentru ca acest lucru s) se .nt/&ple, 'lteori, terapeutul 3a trebui s) fie ce3a &ai acti3 pentru a a;unge la un re9ultat, @n e7e&plul anterior, .n care a;uta& un client pentru a e7plora o e7perien() an7ioas) ap)rut) .ntr-un a&fiteatru 4pag, H26, cititorul poate obser3a c) terapeutul l-a .ncura;at pe client s) r)spund) folosind persoana .nt/i 8i ti&pul pre9ent, ca 8i cu& e3eni&entul ar a3ea loc acu&, 'ceasta pare s) intensifice gradul .n care clien(ii sunt capabili s) retr)iasc) o parte din e&o(iile pe care le-au e7peri&entat .n situa(ia real), '&plificarea e&o(iilor poate a;uta clien(ii s) .8i recunoasc) g/ndurile a3ute .n acea situa(ie cu &ai &are acurate(e 8i .i poate, de ase&enea, a;uta s) se .ndrepte c)tre o schi&bare resi&(it) e&o(ional &ai intens,

Emoie i evaluarea credinelor Terapeu(ii 55 cer frec3ent clien(ilor lor s) e3alue9e intensitatea e&o(iilor pe care le tr)iesc .n situa(ii cheie 8i, odat) ce au identificat g/ndurile auto&ate negati3e, s) considere &)sura .n care cred .n acele g/nduri negati3e, oferind scoruri, 'ceast) solicitare este f)cut) de terapeut a8a cu& 3o& 3edea .n e7e&plul care ur&ea9), Terapeu(ii pot nota aceste scoruri pe foi de r)spuns si&ple cu dou) coloane, fiind apoi trecute .n raportul de .nregistrare a g/ndurilor, construit pe loc sau co&pletat &ai t/r9iu 43e9i Figura 2,06, -erapeutul i clientul discut reacia clientului *n urma unui tele.on suprtor. 0#"

Tera%eut- '8adar te-ai si&(it sup)rat .n ur&a con3orbirii cu tat)l t)u, 5e a(i discutatE C!ient@n principiu, &i-a trans&is s) nu uit s) .i cu&p)r &a&ei o felicitare pentru 9iua ei de na8tere, Tera%eut- Qi ce ai si&(it .n leg)tur) cu aceastaE C!ientG-a& si&(it destul de ner3os, 8tii, ca 8i cu& chiar a cre9ut c) a8 putea uita, Nu uit niciodat)R e ce i s-a p)rut c) a8 putea uita de data astaE Tera%eut- 5e cre9i despre aceastaE e ce cre9i c) ar fi putut crede acest lucruE C!ientPur 8i si&plu nu are .ncredere .n &ine, Nu pare s) &) fi 3)9ut niciodat) ca pe un adult pe picioarele lui, 4'rat) foarte sup)rat6 Tera%eut- 5u& te si&(i acu&E C!ientTrist, trist^ oarecu& de9olat, 8tii, situa(ia nu se 3a schi&ba, 4Pu(in &ai t/r9iu6 Tera%eut- eci .n &o&entul acesta tr)ie8ti dou) e&o(ii? furia 8i triste(ea, Le pute& lua pe r/nd 8i e7plora, s) 3ede& ce se ascunde .n spatele lorE @nt/i furia, ac) 0##W ar fi atunci c/nd teai si&(it cel &ai furios cu putin() p/n) acu&, c/t de furios ai spune c) te-ai si&(it .n situa(ia aceastaE C!ientNu foarte furiosK poate 2#W, G-a& obi8nuit cu el, Tera%eut- *ar g/ndul a3ut atunci pare s) fi fost? =5rede c) 3oi uita de 9iua &a&ei>, nuE C!ienta, dar nu cred cu ade3)rat asta, G) deran;ea9) doar felul .n care se bag) .n sea&),

Tera%eut- eci, c/t la sut) cre9i acest g/ndE C!ientNu prea &ultK ca& L#W, cred, erge mai departe i descoper c scorul pentru tristee este mult mai mare, de %AD, asociat cu scorul pentru intensitatea credinei *n gndul Nu &-a 3)9ut niciodat) ca pe un adult pe picioarele lui> de 1#W, 'ceasta stabile8te c) g/ndul 8i senti&entul de triste(e sunt &ai =pre9ente> pentru client 8i probabil ar trebui abordate pri&ele, GLn( E'o*ie 5rede c) FD%*OS 42#W6 3oi uita de 9iua &a&ei 4L#W6

Nu &-a 3)9ut niciodat) ca pe un adult pe picioarele lui 41# W6 T%*ST 4$#W6 2igura M43 5 S$orarea gLn(uri!or +i a e'o*ii!or

'desea clien(ii 3or de93)lui foarte &ulte credin(e negati3e, dar nu toate sunt rele3ante, '8a cu& a& ar)tat &ai sus, procesul de scorare a credin(elor 8i a g/ndurilor ne a;ut) s) p)str)& terapia centrat) pe cele &ai se&nificati3e credin(e negati3e, @n plus, e3aluarea credin(elor introduce dou) &eta&esa;e? credin(ele pot diferi .n ti&p 8i nu se pre9int) .ntotdeauna .n for&a da sau nu 40##W S #W6, 'ceste &esa;e preg)tesc clientul pentru perspecti3a c) g/ndurile 8i credin(ele au grade diferite de 3aliditate 8i utilitate,

0#2

Evaluarea g.ndurilor: maieutica lui $ocrate i de"coperirea g#idat


Poate fi tentant pentru terapeu(ii 55 s) de3in) e7tre& de persuasi3i, 'tunci c/nd practici T55 .n &od regulat, anu&ite paternuri de discutare a g/ndurilor auto&ate negati3e .(i 3or de3eni fa&iliare, Este prea pu(in probabil ca clien(ii s) fie la fel de fa&iliari cu acest tip de discu(ie ca 8i tine, Terapeu(ii 55 trebuie s) .8i .nfr/ne9e tendin(a de a-8i folosi cuno8tin(ele pentru a-8i do&ina clien(ii, @nt/i, nu&ai clientul poate 8ti cu ade3)rat ce anu&e se 3a do3edi cel &ai con3ing)tor pentru el, iar apoi e7ist) do3e9i c) atunci c/nd clien(ii .ncep s) si&t) c) terapeu(ii sunt prea persuasi3i, ei de3in &ai re9isten(i la ceea ce 5e 3rei s) spui c/nd spui 7E 5e do3ede8te c) 7 este ade3)ratE 5e do3ede8te c) 7 nu este ade3)ratE 5e s-ar putea .nt/&pla .n cel &ai r)u ca9E 5e te face s) cre9i c) acest lucru s-ar putea .nt/&plaE Qi dac) s-ar .nt/&pla, ce ar ur&aE ac) s-ar fi .nt/&plat de;a, ce ai faceE 5u& ai gestiona situa(iaE 'i &ai fost .n trecut pus .n situa(ii si&ilareE 5u& ai gestionat-o atunciE 5u& te si&(i c/nd g/nde8ti a8aE 'i un &od de a g/ndi &ai specialE 43e9i Figura 0,"6 de e7e&plu obi8nuie8ti s) pre9ici 3iitorul sau s) cite8ti g/ndurileE 'i obiceiul s) acor9i aten(ie nu&ai unui singur aspectE ac) l-ai pri3i dintr-o alt) perspecti3)E 5e i-ai spune unui prieten care continu) s) .8i spun)

sie8i 7E 4de e7, =sunt prost>, =sunt .ngro9itor>6 5u& ar func(iona aceasta pentru tineE Gai e7ist) o alt) e7plica(ieE E7ist) 3reun alt fel de a 3edea situa(iaE 5are sunt a3anta;ele 8i de9a3anta;ele c/nd g/nde8ti a8aE Te a;ut) sau nuE 5e ar .nse&na pentru tine s) po(i 3edea lucrurile altfelE *ei deci9ii plec/nd de la senti&entele tale sau realitatea .(i spune altce3aE 5e i-ai putea spune unui prieten s) fac) .n situa(ia aceastaE 5e (i-ar putea r)spunde acest prietenE Gai e7ist) ce3a ce (i-ai putea spune care s) te a;ute &ai &ultE 5e cre9i c) ai putea schi&ba pentru a fi &ai bine pentru tineE @n ce fel ai 3rea ca lucrurile s) fie diferiteE 5e (i-ar pl)cea s) faci .n schi&bE 5e ar trebui s) se .nt/&ple pentru a face acest lucru posibilE

2igura M4A 5 Dntre,/ri o$rati$e

terapeutul spune 4Feesacker I Gei;a-Gillan, 011H6, Este de preferat s) folosi& descoperirea ghidat) &ai degrab) dec/t persuasiunea atunci c/nd .ncerc)& s) a;ut)& clientul s) .8i .n(eleag) propriul &od de g/ndire, escoperirea ghidat) i&plic) adresarea de .ntreb)ri care in3it) clientul la a reflecta asupra spuselor sale 8i la a pri3i lucrurile din unghiuri diferite, la a pri3i .ntr-o &anier) necon3en(ional) pentru a descoperi 0#H

infor&a(ii supli&entare, 'ceste .ntreb)ri sunt si&ilare &aieuticii lui Socrate, Socrate a fost un filo9of atenian care obi8nuia s) pro3oace oa&enii s) .8i e7a&ine9e propriile presupuneri referitoare la argu&entele aduse chiar de ei, %ar 8i-a e7pri&at propriile sale opinii, dar for&ula .ntreb)ri care .i f)ceau pe partenerii s)i de de9batere s) g/ndeasc) &ai profund, 'ceste de9bateri se ter&inau adesea cu ceea ce s-a nu&it aporieL - un fel de confu9ie re9ult/nd din abandonarea unei idei 3echi f)r) a fi .n .ntregi&e sigur de ceea ce a3ea s) o .nlocuiasc), 'ceast) stare &ental) are ce3a si&ilarit)(i cu conceptul psihologic &odern de disonan() cogniti3), atunci c/nd ideile 8i faptele par inco&patibile 8i nesolu(ionabile, Teoreticienii disonan(ei cogniti3e au considerat c) o ase&enea disonan() produce disconfortul necesar care precede adesea schi&barea, adic) disconfortul care ne &oti3ea9) s) ne g/ndi& la o solu(ie, Terapeu(ii ar trebui s) .n3e(e s) nu se alar&e9e atunci c/nd 3)d c) inter3en(iile cogniti3e ini(iale duc la o aparent) confu9ie, up) un ti&p confu9ia poate duce la o re9ol3are la un ni3el &ai .nalt, 5u c/t este &ai greu =c/8tigat)> schi&barea, cu at/t poate fi &ai se&nificati3) 8i terapeutic) pentru clien(i, Este util s) a3e& o list) de .ntreb)ri socratice la .nde&/n), at/t pentru terapeut, c/t 8i pentru client 43e9i Figura 2,"6, Este i&portant ca .ntreb)rile socratice s) fie puse una dup) alta pentru a a;uta clientul s) .8i l)rgeasc) ori9ontul, Padesky 4011L, "##2a, "##2b6 a identificat un proces .n patru pa8i pentru a transfor&a aceste .ntreb)ri .ntr-o e7perien() de descoperire ghidat)? 0, Pune .ntreb)ri care s) descopere infor&a(ia aflat) .n afara li&itei con8tiente a clientului, ", 'scultare atent) 8i reflectare e&patic), L, %ecapitul)ri frec3ente,

2, Pune .ntreb)ri &enite s) produc) o sinte9) care s) a;ute la ree3aluarea g/ndului original al clientului pe ba9a noilor infor&a(ii, @n e7e&plul care ur&ea9), clientul 8i terapeutul discut) declara(ia clientului .n care afir&) c) el si&te c) 8eful s)u a de3enit critic fa() de &unca sa 8i c) 8eful este =periculos>? Tera%eut- @n ce fel este acest lucru periculos, .(i po(i da sea&aE C!ientP)i, .nsea&n) c) nu .i &ai intru .n gra(iiK nu .&i 3a da ni&ic gras, ni&ic profitabil, Sunt obi8nuit s) fiu unul dintre cei care .n3/rt lucrurile, a8 putea fi l)sat pe dinafar), Tera%eut- 'i fi l)sat pe dinafar), 5are este cel &ai r)u lucru care ar putea re9ulta de aiciE C!ientGi-a8 putea pierde slu;ba^ h&, acest lucru nu e foarte probabil, nu cred, 5el &ai probabil a8 putea de3eni unul dintre e7pira(i, Tera%eut- _E7pira(i>E C!ientGda, 8tii, tipii care &ai trag de ti&p p/n) la pensie, Tera%eut- ar nu a8a te 3e9i pe tine acu&, 5u& 3ei reu8i s) te obi8nuie8ti cu a fi un cat/r b)tr/nE C!ientP)i, nu &i-ar con3eni, dar a8 face fa(), b)nuiesc, Sunt lucruri 8i &ai rele, Probabil a8 .ncepe s) caut un alt ser3iciu, Tera%eut- Qi, ce cre9i, ai putea g)si ce3aE C!ient@n cele din ur&), cred c) da, Tera%eut- <ine, atunci haide s) recapitul)&, Se pare c) erai .n rela(ii bune cu 8eful t)u, dar acu&, din anu&ite &oti3e pe care nu le-a& stabilit .nc), 0#$

i-ai ie8it un pic din gra(ii, S-ar putea ca acu& s) fii l)sat pe dinafar) .n c/te3a afaceri 8i dac) acest lucru ar dura destul de &ult, ai pleca, eci cu& se leag) toate acestea cu faptul c) .l consideri =periculos>E C!ientNu, nu, nu periculos, oar c) este un pic rece, S) fiu sincer, &-a& bucurat .ntotdeauna s) .i fiu .n gra(ii, iar acu& c) nu &ai sunt, nu sunt foarte sigur la ce s-ar putea a;unge, Tera%eut- <ine, dar spun/nd c) e periculos^ .n ce fel tea afectat acest lucruE C!ientG-a& si&(it un pic parali9at, cred, Tera%eut- Gda, un cu3/nt at/t de serios ca =periculos> poate func(iona ca un =a&plificator> care .(i inhib) capacitatea de a re9ol3a proble&ele, @ntr-un fel, proble&a este destul de clar)? lucrurile s-au schi&bat un pic cu 8eful t)u 8i nu e8ti sigur cu& s) le .ndrep(i, 'cestea sunt proble&ele cu care pute& lucra, C!ientGda, cred c) &-a& panicat 8i acest lucru &i-a stat .n cale, Terapeu(ii nu ar trebui s) se a8tepte ca identificarea g/ndurilor negati3e s) &earg) ca pe roate tot ti&pul, @n practic), apar o 3arietate de proble&e, care solicit) r)bdarea 8i creati3itatea terapeutului, ac) clientului .i este greu s) fac) leg)tura .ntre g/nduri 8i e&o(ii, terapeutul ar putea fi ne3oit s) ac(ione9e &ai .ncet 8i s) adopte un stil de lucru &ai educa(ional, 'ceast) proble&), altele 8i solu(ii folosite frec3ent sunt pre9entate .n Tabelul 2,0, Pentru a folosi &etodele T55 cu succes, clientul trebuie s) fie capabil s) disting) .ntre g/nduri 8i senti&ente 8i s) reali9e9e cone7iuni .ntre acestea, @n li&ba;ul de 9i cu 9i .ns), oa&enii se e7pri&) a8a =Si&t c) nu 3oi lua e7a&enul>, c/nd

de fapt aceast) afir&a(ie &aschea9) faptul c) =Nu 3oi lua e7a&enul> este o cogni(ie 8i o predic(ie negati3), Terapeu(ii 55 trebuie s) e3iden(ie9e cu bl/nde(e aceste lucruri clientului, f)r) a suna pedant, 5el &ai bun &od de a atinge aceast) claritate este folosirea e7e&plelor .n ti&pul 8edin(ei, l)&urind clientul c) partea de =e3aluare> 4ce .nsea&n) g/ndul6 asociat) cogni(iilor 8i leg)tura acestora cu senti&entele este ceea ce le d) se&nifica(ie, 'lte proble&e pre9entate .n Tabelul 2,0 ilustrea9) &odul .n care alte construc(ii 3erbale figurate &aschea9) cogni(ii? =tipic> din a treia propo9i(ie, de e7e&plu, pare s) &asche9e g/ndul ='cesta este un e7e&plu tipic de ghinion>, Terapeu(ii 55 pot .ncerca, pe ba9a infor&a(iilor, s) construiasc) ipote9e legate de g/ndul ascuns, de8i ar trebui s) fie precau(i s) nu ob(in) un consi&()&/nt indus artificial sau dat rapid 8i superficial, 'nu&i(i clien(i par s) aib) dificult)(i .n identificarea oric)rei for&e de g/ndire, Terapeu(ii pot atunci re3eni la stadiul e7plic)rii logicii de func(ionare a T55 8i la construirea .n pa8i si&pli a unei .n(elegeri sau pot pune accent pe lucrul cu co&porta&entul, 'r trebui, de ase&enea, 8tiut c) e&o(iile 8i g/ndurile negati3e sunt nu&ai o parte din &odul de func(ionare al clientului, Terapeu(ii 55 au a3ut probabil tendin(a de a fi &ult prea preocupa(i de proble&e, .n ceea ce pri3e8te at/t for&ul)rile lor generale 4Nuyken, "##H6, c/t 8i &odurile lor generale de func(ionare 4Selig&an, "##"K uckworth et all,, "##M6, Gi8c)rile =psihologiei po9iti3e> 8i =terapiei orientate pe solu(ii> ne pot a;uta s) balans)& aceast) tendin(), de e7e&plu, .ntreb/nd clien(ii despre e7cep(ii2 de la perioadele .n care s-au si&(it r)u? C!ient'& aceste perioade .n care &) si&t at/t de stresat, Guncesc acas) destul de &ult 8i, c/teodat), c/nd un client dificil sun) 8i .&i

00#

cere s) fac ce3a care &) ener3ea9), de3in at/t de ursu9^ 'lalt)ieri, so(ia &i-a 9is? ='i una din di&ine(ile lui Eeyore>i, *ar eu i-a& r)spuns = a, &) transfor& .ntr-un &oroc)nos>, Tera%eut- <ine atunci, .n unele di&ine(i te si&(i ca Eeyore 8i acest lucru b)nuiesc c) .nsea&n) &oroc)nos 8i depri&at, ar .n alte di&ine(i e8ti &ai degrab) ca PoohEii 4C!ient- Gda,6 eci, ce se .nt/&pl) atunci c/nd sun) un client dificilE C!ientF&, nu 8tiu, cred c) nu .&i pas), Pot s) &) bucur c) &) contactea9), s) fiu .nc/ntat c) .i pot face un ser3iciu sau s) .&i suflec &/necile 8i s) &) apuc de treab), Tera%eut- <un, deci ar putea fi util s) ne d)& sea&a ce tip de g/ndire func(ionea9) .n 9ilele asociate cu Pooh 8i =suflecarea &/necilor> 8i ce tip de g/ndire inter3ine .n 9ilele lui Eeyore, pentru a 3edea dac) pute& ob(ine &ai &ulte 9ile ca Pooh 8i &ai pu(ine ca EeyoreE C!ient4ani&at6 a, ar putea fi utilR Tera%eut- 'r putea fi util s) anali9)& s) 3ede& dac) 8i Eeyore are ce3a bun de spus, Gul(i oa&eni .l g)sesc chiar dr)g)la8, Este bine s) pune& .ntreb)ri legate de =e7cep(ii> de3re&e .n terapie? ele aduc un tonus afecti3 bun 8i, de
Eeyore este =&)garul b)tr/n 8i sur> din seria de c)r(i pentru copii =Winnie-the-Pooh>, de ', ', Gilne, caracteri9at ca fiind .n general &oroc)nos, pesi&ist 8i depri&at, 4n,t,6 ii Winnie-the-Pooh este ursule(ul de plu8, persona;ul principal al seriei de c)r(i cu acela8i nu&e 8i al seriei de desene ani&ate, aflate .n franci9a Walt isney 5o&pany, 4n,t,6
i

ase&enea, ne a;ut) s) set)& obiecti3e terapeutice .n ter&eni &ai prieteno8i, de e7e&plu, =&ai pu(in Eeyore, &ai &ult Pooh>, Suge tie- O .i ,un/8 o .i %roa t/ Scriitorii, de la Garcus 'urelius 4cca, 0## .,e,n,6 p/n) la 5arlson 4011J6, au obser3at la oa&eni tendin(a de a =face din (/n(ar ar&)sar> 4adic), de a reac(iona e7agerat la &icile frustr)ri ale 3ie(ii6, a8adar .&i i&agine9 c) nici cititorii &ei nu fac e7cep(ieR Folosindu-3) de o astfel de frustrare, anali9a(i g/ndurile, e&o(iile 8i reac(iile co&porta&entale negati3e, .ntr-una din =9ilele proaste>, 'poi 3erifica(i-3) reac(iile .ntr-una din =9ilele bune>, @n ce &od difer) reac(iile din =9iua bun)> fa() de cele din =9iua proast)>E @n ce &od ar trebui s) 3) schi&ba(i reac(iile pentru a ob(ine &ai &ulte 9ile bune 8iSsau &ai pu(ine 9ile proasteE 'r &erita efortulE

Evaluarea g.ndurilor negative: te"tarea di"tor"iunilor cognitive Toat) lu&ea este fa&iliari9at) cu scenariul .n care cine3a .ncearc) s) .8i .n3eseleasc) un prieten care se si&te la p)&/nt, Toate lucrurile care .nainte .i f)ceau pl)cere sunt acu& pentru el dincolo de orice i&agina(ie, ac) .ncerci s) .i aduci a&inte de lucrurile bune din 3ia(a sa, 3a .ncerca s) le &ini&ali9e9e, spun/nd ce3a de genul =Oricine poate face acest lucruR>, <eck 401JH6 a identificat .n acest co&porta&ent =erori cogniti3e> 8i distorsiuni care influen(ea9) sau e7acerbea9) proble&ele psihologice, Dn anu&it grad de g/ndire negati3) e nor&al 8i nu constituie o proble&), dar, pe 00"

&)sur) ce st)rile afecti3e negati3e de3in o regul), distorsiunile .n g/ndire pot ;uca un rol .n perpetuarea unor proble&e ca st)rile depresi3e sau de an7ietate, Pri&ele etape de lucru cu clien(ii asupra g/ndurilor negati3e i&plic) acti3it)(i prin care a;ut)& clien(ii s) le identifice, un proces .nt)rit prin educarea clientului pentru a sesi9a distorsiunile cogniti3e ce pot ap)rea, +o& discuta acu& despre &odul .n care terapeu(ii pot facilita acest proces, 5ele &ai &ulte c)r(i despre T55 con(in liste de distorsiuni cogniti3e cu defini(ii 8i e7e&ple, &i9/ndu-se pe faptul c) aceste liste pot a;uta procesul de recunoa8tere a g/ndurilor negati3e, Nu&)rul de ter&eni con(inu(i de aceste liste a crescut .n ti&p 8i a& descoperit c), uneori, terapeu(ilor afla(i .n for&are 8i clien(ilor le este greu s) le foloseasc), Probabil c) sunt prea co&ple7e 8i con(in prea &ulte concepte care se suprapun 8i care sunt &ult prea tehnice pentru a putea fi asi&ilate u8or, @ntr-o lucrare recent) 4Wills, "##J6, a& anali9at g/ndurile negati3e 8i distorsiunile cogniti3e pe care lea& .nregistrat .n noti(ele &ele din ti&pul 8edin(elor de terapie pe parcursul unui an, '& putut s) diferen(ie9 patru &ari arii principale? g/nduri despre sine, despre sine .n rela(ie cu ceilal(i, despre al(i oa&eni 8i despre Ta,e!u! M43 5 Pro,!e'e +i o!u*ii !a (i1i$u!t/*i!e (e i(enti1i$are a gLn(uri!or +i e'o*ii!or negative Pro,!e'e )n !u$ru! gLn(uri!e negative $u Po i,i!e o!u*ii %eflecta(i afir&a(ia .napoi clientului folosind ter&enii corec(i? ='8adar g/nde8ti c) nu 3ei lua e7a&enul, s) .n(eleg c) te si&(i an7iosE>, Face(i referire la dificultatea

C!ientu! $on1un(/ enti'ente!e $u gLn(uri!ede e7, =Si&t c) nu 3oi lua e7a&enul>

ter&inologic) dup) ce clientul 8i-a corectat e7pri&area, C!ientu! nu %oate i(enti1i$a $u $!aritate un gLn( $are %rovoa$/ (i tre - de e7, =Era singur 8i a& .nceput s) &) si&t deodat) an7ios, Nu &) g/ndea& la ni&ic,> %elua(i un set de e7plica(ii teoretice 8i .ntreba(i clientul care dintre ele pare s) fie &ai aproape de e7perien(a sa, =5/nd oa&enii sunt an7io8i, de obicei se te& c) ce3a r)u s-ar putea .nt/&pla, @(i spune ce3a acest lucruE> %eflecta(i 8i ad)uga(i ce3a de prob)? = eci te-ai g/ndit tipic^ pentru norocul t)uE 5a 8i cu& soarta e .&potri3a taE> 'r)ta(i-i c) .ntrebarea poate &asca un g/nd negati3 8i .ntreba(i? = ac) da, care ar fi Ur)spunsul negati3A la aceast) .ntrebareE> Face(i leg)tura dintre g/nd 8i e&o(ie, .ntreb/nd? =Faptul c) te si&(eai depri&at i&plic) faptul c) .(i este fric) ca randa&entul de &unc) s) nu .(i fi fost afectatE> P)stra(i 3ocabularul clientului a8tept/nd ca un senti&ent &ai precis s) e&earg) din progresul terapiei,

GLn(u! negativ a! $!ientu!ui e te un 1e! (e anun* tereoti%- de e7,>5/nd &i s-a stricat &a8ina, &-a& g/ndit UtipicA,> GLn(u! negativ a! $!ientu!ui are 1or'a unei )ntre,/ri- de e7, = e ce toc&ai eu a& fost l)sat pe dinafar)E> GLn(u! negativ a! $!ientu!ui e te a $un )ntr-un a!t 'ateria!de e7, =G) g/ndea& la ce se .nt/&pla cu randa&entul &eu> 4.n rela(ie cu starea depresi3)6, C!ientu! nu %oate i(enti1i$a e'o*ia negativ/ a o$iat/ $u gLn(u! negativ- de e7, =G-a& si&(it aiurea,> 002

C!ientu! nu %oate $ora Folosi(i o scal) analoag) eI%erien*a e'o*iona!/4 4desena(i o dreapt) care are dou) e&o(ii opuse 8i &arca(i &i;locul6, apoi cere(i clientului s) indice unde anu&e s-ar putea plasa e&o(ia lui pe aceast) dreapt),

3ia()Slu&e, '& obser3at trei &ari categorii de distorsiuni? aplicarea de etichete negati3e, construirea de predic(ii negati3e 8i folosirea e7ager)rilor, '& co&pilat aceste re9ultate .n Tabelul 2,", O list) si&plificat) poate a;uta at/t terapeutul .n for&are, c/t 8i clientul s) asi&ile9e &ai bine ideea de distorsiune, 'ceasta nu .nsea&n) c) o list) &ai e7hausti3) a distorsiunilor nu poate fi folosit) &ai t/r9iu .n ti&pul terapiei, pe &)sur) ce abilitatea terapeutului 8i a clientului de a discerne se de93olt), Dnele categorii utile de distorsiuni pot fi asociate eficient cu anu&ite proble&e, =Scenariul catastrofic> 4subordonat categoriei =e7ager)ri> .n lista &ea scurt)6, de e7e&plu, este un factor .nt/lnit foarte frec3ent .n proble&ele de toate tipurile legate de an7ietate, '& inclus, de aceea, o list) &ai cuprin9)toare de distorsiuni .n Tabelul 2,L, @n aceast) list), totu8i, e7e&plele nu se potri3esc defini(iilor, astfel c) se constituie .ntr-un e7erci(iu care .l poate a;uta pe cititor s) de3in) pe deplin fa&iliari9at cu conceptele, pentru a-l putea apoi a;uta pe client s) le recunoasc), 'cest e7erci(iu are ca scop s) .l i&plice pe cititor .n procesul de .n3)(are acti3), de3enind astfel un ghid 8i &ai bun pentru client, 'cest tip de

e7erci(iu a fost inclus 8i .n c)r(ile autodidactice, dedicate clien(ilor, de autori ca a3id <urns 40111a, 0111b6, E7ist) 8i alte 8coli de psihologie care identific) erorile 8i distorsiunile de g/ndire 4Far3ey et al,, "##26, Teoreticienii cogniti3i8ti au e3iden(iat e7isten(a unor 3ariate tendin(e ho&eostatice .n stilurile de g/ndire care perpetuea9) distorsiunile, '3anta;e ascunse subiecti3e, de e7e&plu, .i pot face pe oa&eni s) nu accepte rolul lor .n e8ecul unei rela(ii, Gecanis&e cogniti3e, cu& ar fi =lipsa rutinei de a e7plora>, .i pot deter&ina pe oa&eni s) nu e7plore9e suficient pentru a g)si do3e9i obiecti3e pri3itoare la credin(ele lor, @n aceste circu&stan(e, terapeu(ii trebuie s) fie .nar&a(i cu perspicacitate 8i s) cree9e dialoguri socratice pentru a di9ol3a li&itele, Evaluarea dovezilor care "u"in g.ndurile: validitate i utilitate ac) e7ist) o fra9) care s) surprind) spiritul T55, sau probabil &ai specific pe cel al terapiei cogniti3e, aceasta poate fi =5are este do3ada ce sus(ine aceast) ideeScredin()E>, ur&at) .ndeaproape de =5are este argu&entul .&potri3a acestei ideiScredin(eE>, eoarece g/ndurile negati3e ale clientului se constituie frec3ent .n acu9e foarte r)ut)cioase adresate sie8i, unele aspecte ale terapiei cogniti3e se asea&)n) foarte &ult cu practica unui a3ocat al ap)r)rii 4Leahy, "##L6, Pun deseori clien(ilor .ntreb)ri de genul? =Este aceasta "o mic neglijen, de obicei) o crim de pedeaps capitalC 8i !r re2ista aceast acu2 "la propria persoan) "de a .i de o incompeten cras) *n sala de judecatC. @n &od ironic, a& a3ut clien(i care erau a3oca(i 8i care &-au surprins, fiindu-le at/t de greu s) se achite pe ei .n8i8i : 00H

probabil do3ada plau9ibilit)(ii ire9istibile a g/ndurilor negati3e, 'lbert Ellis propune un argu&ent ce poate fi spus pentru a co&bate orice for&) de autocritic)? =nu pute& 8ti .nc) ce ne aduce 3ia(a>, 5eea ce este util se stabile8te dup) o 3ia(), Oolurile din ulti&ele &inute de ;oc pot schi&ba soarta unei partide de fotbal, 5hurchill era considerat ter&inat politic .n 01L1, Gai &ult, acu9a(ia =sunt inutil> i&plic) o ;udecat) fa() de personalitatea de ba9), pe c/nd folositor 8i nefolositor, dac) ace8ti ter&eni ne pot fi utili cu ce3a, apar .n rela(ie cu diferite co&porta&ente, 'cest lucru nu e7clude total 3aliditatea ;udec)(ilor asupra unor aspecte ale co&porta&entului unei persoane, 'ceste ele&ente ne aduc fa() .n fa() cu aspectul re3i9uirii faptelor .n T55? rareori a3e& co&plet la dispo9i(ie toat) infor&a(ia rele3ant), 'cest lucru este ade3)rat, de e7e&plu, prin defini(ie, pentru predic(iile negati3e care aco&pania9) at/t de des an7ietatea? nu pute& 8ti niciodat) cu& 3a e3olua un e3eni&ent 3iitor, Trebuie s) ne &ul(u&i&, .n cel &ai bun ca9, cu o list) de re9ultate probabile, +ia(a 8i uni3ersul sunt .n &od frustrant pline de incertitudini, 5lien(ii care .8i fac gri;i 8i sunt obseda(i de acestea au ne3oie de obicei de un grad de certitudine care nu ne este dat .n 3ia(a aceasta, a8a cu& o 8ti& noi, Nu se arat) niciodat) prea con3in8i c/nd le sugere9 c) 3ia(a ar fi plictisitoare dac) a& putea fi at/t de siguri precu& ne-a& dori de re9ultatele i&portante, e ase&enea, e7ist) deseori proble&e legate de relati3a calitate 8i cantitate a do3e9ilor, e Ta,e!u! M4A 5 Ti%uri!e (e (i tor iune +i $ategorii!e (e gLn(uri negative iuni espre sine /unt plicticos. :u valore2 nimic.

%E' DNE* %E NEO'T*+E?

1espre sine *n espre al(ii espre 3ia()Sl relaie cu ceilali >ur i simplu, nu Fe.ul meu e un ;umea este u m pot integra. idiot. periculos.

rea unei te puternic 3e sau foarte ali9atoare au altora

/unt un adevrat Ee,ore. -otul *n viaa mea e .cut numai pe jumtate. /unt un singuratic.

:u m ridic la valoare celor din jurul meu. -rebuie s *i *mpac pe ceilali. Gr un partener, nu *nsemn nimic.

E un om mic cu o .uncie important. /oia mea se complace cu boala ei. 7ieelul meu de patru ani *ncearc s m enerve2e. Getele m vor prsi *ntotdeauna. Colegii mei vor critica tot ce voi spune la edin. 1ac le'a cere ajutorul celorlali, m'ar de2amgi.

Hiaa acum e jungl. ;a birou numai vulturi.

%D*%E' E C** NEO'T*+E?

a unor (ii despre ba9ate &ai pe ceea ce & dec/t pe e 8ti&

1ac voi susine examenul, m voi prbui. :u voi gsi niciodat pe altcineva. :u voi mai .i niciodat cum eram *nainte. :u *mi va .ace plcere acum. Gaptul c am pierdut numrul de cont, *nseamn c sunt incompetent. -ot ce am reali2at bun pn acum nu va mai conta, dac eue2 de data aceasta.

Iamenii vor crede c sunt patetic. :imeni nu ar putea .i atras de mine acum. 1ac a spune celorlali cum m simt cu adevrat, s'ar .olosi de acest lucru *mpotriva mea. Hiaa .r /am este de nesuportat. >ur i simplu nu tiu ce s spun *n preajma mai multor oameni. Este *ngro2itor dac oamenii *mi critic munca.

-otul se va du rp de aici *n Iamenii nu vrea s *mi a o ans. Hoi .i e de.initiv, rate2 acum.

%T%*?

rarea tan(ei elor 3e ale unei i 8iSsau ale interpret)ri, un) cu rea elor po9iti3e

Ei nu se gndesc niciodat la alii. Iamenii *i vd *ntotdeauna *nti interesul.

Hiaa nu are s Este prea m violen i u lume. /ocietate .oarte intole la greeli.

00$

e7e&plu, un ca9 i&portant de inco&peten() este (inut &inte de obicei &ult &ai co&plet 8i contea9) &ai &ult dec/t &ai &ulte e7e&ple &ici de co&peten()M, Terapeutul, totu8i, nu are alt) alternati3) dec/t s) anali9e9e detaliile? s) adune do3e9ile &)runte .&preun) de cele i&portante, o3e9ile .n ansa&blu adunate astfel sunt, .n &od nor&al, a&estecate 8i adesea per&it terapeutului 8i clientului s) sanc(ione9e generali9)rile grosiere 8i pot pro&o3a o 3i9iune a 3ie(ii &ai benign) dec/t cea cu care sunt oa&enii obi8nui(i atunci c/nd sunt cople8i(i de e&o(ii dureroase, Ta,e!u! M4F 5 Ji tor iuni!e $ognitive 6a(a%tare (u% San(er " Gi!! 8 AHH>- :@ N<? E7e&plele din coloana din dreapta nu corespund tipurilor de distorsiuni, 'cesta este un e7erci(iu pentru a antrena cititorii la identificarea diferitelor distorsiuni, %)spunsurile sunt oferite la pagina^, Ti%uri (e (i tor iuni $ognitive EIe'%!e

0, OXN *%E' O%*,,, O%*,,,4despre a, La ser3iciu ast)9i a fost sine6, 'cest tip de g/ndire un iad, Lui %on nu i-a pune foarte &are presiune pl)cut raportul &eu 8i pentru a fi .ntr-un anu&e apoi se pare c) ni&eni fel, iar dac) nu, te nu a a3ut nici un cu3/nt conda&n) total, bun pentru &ine,
OXN D%*LO%, ", 5*T*%E' Presupunerea c) oa&enii b, Gi-a& uitat portofelul g/ndesc .ntr-un anu&it fel, a9i di&inea()? asta do3ede8te c) .&i pierd L, P%E[*5E%E' +**TO%DLD*, controlul, Presupunerea c) 8tii ce .(i

2,

M,

H,

J,

$,

1,

aduce 3iitorul : =a pri3i .n c, Dnii din clien(ii &ei par globul de cristal>, s) aib) .ncredere .n opiniile &ele, dar *NS*ST'%E' 'SDP%' ace8tia sunt nu&ai NEO'T*+DLD*, 'cordarea unei clien(ii &)run(i, i&portan(e e7agerate aspectelor negati3e ale d, ac) nu reu8esc s) &) 3ie(ii, l)s/ndu-le s) .(i fac pl)cut de toat) ocupe &intea, lu&ea, .nsea&n) c) sunt un ratat, G*N*G'L*['%E' PO[*T*+DLD*, %espingi calit)(ile po9iti3e pe care le ai, e, Qeful &eu este pur 8i &ini&ali9/ndu-le, si&plu un idiot, Nu &erit) nici un respect, E\'OE%'%E' NEO'T*+DLD*, E7agerarea aspectelor care f, @n nici un ca9 nu .&i 3a nu func(ionea9) bine, fi oferit) o slu;b) ca aceasta, ET*5FET'%E', 'ta8area unei etichete puternic negati3e g, 'G aceast) presi&(ire lucrurilor, su&br) c) totul se 3a duce de r/p), S5EN'%*DL 5'T'ST%OF*5, ' se a8tepta s) se .nt/&ple cea h, Toat) lu&ea 3a crede &ai groa9nic) posibilitate, c) sunt cu ade3)rat prost, OXN *%E' EGOC*ON'LT, ' presupune c) un lucru pe i, @&i 3oi pierde slu;ba 8i care .l si&(i cu putere apoi fa&iliaK nu 3oi &ai trebuie s) fie ade3)rat, a3ea pentru ce s) tr)iesc,

R/ %un uri0, 0"#

", L, 2, M, H, J, $, 1,

8odificarea i provocarea g.ndurilor negative prin metoda !nregi"trrii g.ndurilor


Natura i "copul li"telor de !nregi"trare a g.ndurilor @nregistrarea g/ndurilor su&ari9ea9) &ulte dintre &ut)rile pe care le-a& descris de;a .n sec(iunile despre identificarea 8i e3aluarea g/ndurilor negati3e? Specific) e3eni&entele declan8atoare care conduc c)tre instalarea g/ndurilor negati3e, escrie r)spunsurile cogniti3e, e&o(ionale 8i co&porta&entale la aceste e3eni&ente declan8atoare, E3aluea9) do3e9ile .n raport cu g/ndurile negati3e, Getoda .nregistr)rii g/ndurilor a;ut) 8i la refor&ularea g/ndurilor negati3e? e93olt) g/nduri alternati3e, &ai adaptati3e, sau &oduri de g/ndire .n fa(a anu&itor e3eni&ente declan8atoare, dac) 3or ap)rea .n 3iitor,

Su&ari9ea9) ele&ente cheie necesare unui nou r)spuns cogniti3, e&o(ional 8i co&porta&ental, .n lu&ina re3i9uirii r)spunsurilor originale,

Dn e7e&plu de protocol de .nregistrare a g/ndurilor este pre9entat &ai ;os, astfel ca cititorul s) poat) face leg)tura .ntre ac(iunile descrise &ai sus 8i aran;area lor .n coloanele for&ularului, 5lienta care a co&pletat protocolul de .nregistrare a g/ndurilor este un profesionist foarte calificat, care suferea din cau9a g/ndurilor intru9i3e 8i obsesi3e pe te&a conta&in)rii, Dnele dintre obsesiile ei principale se refereau la frica de conta&inare .n ur&a contactului cu s/ngele sau alte produse re9ultate din &unca .n cadrul &edical, @ndeplinea criteriile at/t pentru tulburarea obsesi3 co&pulsi3), c/t 8i pentru fobia si&pl) de s/nge 4 SG-*+-T%6, Protocolul de .nregistrare a g/ndurilor pre9entat .n tabelul 2,2 este o copie fidel) a celui original co&pletat de client 8i re3i9uit de terapeut 8i client, .&preun), Partea superioar) a for&ularului 4scris) cu italice6 arat) pri&a .ncercare a clientei de a nota g/ndurile, co&pletat) ca te&) pentru acas), Pu&)tatea inferioar) a for&ularului arat) cu& clienta 8i terapeutul au restructurat .&preun) .n ti&pul 8edin(ei infor&a(ia, E7ist) feluri co&petente 8i feluri st/ngace de a co&pleta for&ularul de .nregistrare a g/ndurilor, iar co&peten(a trebuie de93oltat) at/t de c)tre terapeut, c/t 8i de c)tre client, Godul .n care clienta a co&pletat for&ularul acas) pre9int) neclarit)(i, ceea ce do3ede8te c) .nregistrarea g/ndurilor nu a fost o cale eficient) pentru ea pentru gestionarea e&o(iilor negati3e, 5lienta a afir&at c) for&ularul ref)cut a a3ut &ai &ult sens 8i a a;utat-o s) .n(eleag) &ai bine situa(ia ei 8i s) se si&t) &ai bine, 'cesta a fost pri&ul protocol de .nregistrare a g/ndurilor pe care l-a co&pletat 8i, de aceea, nu este surprin9)tor c) nu a respectat .ntoc&ai cerin(ele, @nainte de 0""

co&pletare, lucrase& un e7e&plu .&preun), .n ti&pul 8edin(ei, Pri3ind retrospecti3, a& fost un pic ner)bd)tor cer/ndu-i at/t de de3re&e s) parcurg) un protocol co&plet, @n &od nor&al, ofer clien(ilor un ghid de co&pletare a for&ularuluiH, dar de data aceasta nu dispunea& de o copie, +oi descrie acu& fiecare sec(iune a for&ularului, declar/nd la .nceput scopul fiec)rei sec(iuni 8i co&ent/nd .nregistr)rile f)cute .n fiecare sec(iune, ini(ial sau ulterior .&preun) cu terapeutul, a8a cu& se 3ede .n Tabelul 2,2,

1eclanatorJEmoie Scopul acestor coloane este de a stabili un declan8ator specific care conduce la reac(ia proble&atic), Situa(ia declan8atoare specific) poate fi foarte e3ident), dar nu se .nt/&pl) .ntotdeauna a8a, %eac(ia proble&atic) poate fi parte a unui sindro& care poate repre9enta aspectul central al proble&ei pentru care clientul a 3enit .n terapie, @n acest ca9, an7ietatea se .ncadrea9) bine .ntre criteriile pentru tulburarea obsesi3 co&pulsi3), @n partea superioar) a Tabelului 2,2, clienta co&pletea9) eficient aceste dou) coloane, ' identificat un declan8ator specific care se refer) la un &o&ent .n care g/ndurile 8i e&o(iile, cu cu3intele ei, =au n)3)lit>, Dneori .nregistrarea g/ndurilor nu func(ionea9) deoarece clientul se opre8te asupra unui declan8ator &ult prea general .n aceast) sec(iune, ca =prietena &ea a rupt rela(ia cu &ine>, O astfel de e7perien() se desf)8oar) pe parcursul &ai &ultor 9ile, s)pt)&/ni sau luni, .n care clientul are &ulte g/nduri 8i senti&ente diferite, Terapeutul poate .ncura;a clientul s) aborde9e acest tip de declan8atori &ai specific, .ntreb/nd? =5are a fost cel &ai dificil &o&entE>, 'ceast) .ntrebare poate genera un r)spuns ce poate fi for&ulat ca un declan8ator

specific? =5/nd a sunat 8i &i-a 9is c) fostul ei prieten a contactat-o 8i acu& are dubii legate de rela(ia noastr),> @n &od obi8nuit, identificarea &o&entului specific e3oc) o tr)ire e&o(ional) &ai puternic) 8i este &ai probabil s) ob(ine& cele &ai se&nificati3e g/nduri negati3e, E&o(ia negati3) din Tabelul 2,2 este definit) foarte clar cu un cu3/nt si&plu care dese&nea9) o e&o(ie pri&ar), dar trebuie s) fi& oric/nd preg)ti(i s) lucr)& cu clien(i care nu sunt .ntotdeauna foarte e7plici(i .n identificarea e&o(iilor lor 43e9i Tabelele 2,0 8i 2,M6, 8ndurile sau imaginile automate negative "8!:) '& argu&entat de;a con3ing)tor i&portan(a g/ndurilor 8i a i&aginilor negati3e .n &en(inerea dificult)(ilor e&o(ionale 8i psihologice, 5u& testarea unui g/nd specific este o parte cheie a protocolului de .nregistrarea a g/ndurilor 8i a T55 .n general, este i&portant ca g/ndul sau i&aginea s) fie clar definit) .ntr-un &od care s) per&it) testarea, Ne-ar putea a;uta dac) g/ndurile raportate de client nu &ai sunt e7act identice cu cele a3ute la &o&entul respecti3, 'ceasta indic) de;a o reconstruc(ie .n &e&orie a acestora, ceea ce .i ofer) terapeutului legiti&itate .n procesul s)u de definire 8i &ai specific) a g/ndului : clarific/nd sensurile sale sub.n(elese 8i for&ul/ndu-l pentru a fi &ai testabil .n for&ularul de .nregistrare a g/ndurilor, @n Tabelul 2,2, g/ndul raportat a fost probabil foarte aproape de cel care a ap)rut ini(ial .n &intea clientei, dar echi3alea9) &ai degrab) cu o dispo9i(ie co&porta&ental) dec/t cu un g/nd e3aluator negati3, Dneori este dificil s) define8ti g/nduri proe&inente, dar dac) are .ndoieli terapeutul ar trebui s) se .ntrebe =E7plic) acest g/nd senti&entul negati3E>, @n acest ca9, r)spunsul trebuie s) fie =nu>, deoarece sp)latul pe &/ini reduce an7ietatea? este un r)spuns la an7ietate, nu un g/nd care e3oc) an7ietatea, 0"2

%e3i9uind .nregistrarea g/ndurilor, terapeutul .ntreab) clienta? = e ce te-ai g/ndit c) ar trebui s) te speli pe &/ini 8i s) .(i schi&bi haineleE>, 5lienta a r)spuns? =Pentru c) a& si&(it c) a& ger&eni pe &/ini>, 'tunci terapeutul a pus o .ntrebare 8i &ai particulari9atoare? =Qi ce anu&e era at/t de r)u .n leg)tur) cu aceastaE>, Ea a r)spuns? ='r putea fi periculo8i, '8 fi putut infecta al(i oa&eni, Gi-a8 fi putut ucide copilul 8i so(ul,> 'ceste g/nduri e7plic) an7ietatea, Obser3a(i, de ase&enea, c) clienta nu a scorat t)ria credin(ei sale .n g/ndurile auto&ate negati3e, Terapeutul nu i-a cerut s) fac) acest lucru atunci c/nd au re3i9uit .&preun) for&ularul pentru c) e3aluarea g/ndurilor sale .n relati3ul cal& al 8edin(ei de terapie nu ar fi reflectat reala e3aluare de la &o&entul respecti3, 'ceasta este o proble&) frec3ent .nt/lnit) .n Ta,e!u! M4M 5 2or'u!ar (e )nregi trare a gLn(uri!or $u : $o!oane 6eIe'%!u! !u$rat@ GANiii Jove.i )n Jove.i 1avoarea )'%otriva GAN GAN GLn(uri a!ternative a(a%tative

n+ator

E'o*ie

Re.u!tat

ie

pe !nxietate la %AD

-rebuie s :u este :ici o m spl pe igienic. in.ecie nu mini. se transmite aa uor. -rebuie s *mi sc+imb >oate doar +ainele. ceva .oarte comun.

!r trebui s !nxietat raionali2e2 KAD c riscul este probabil neglijabil.

pe 'n7ietate la $#W
iii

'& ger&eni Oer&enii Oer&enii Pot a3ea 'n7ietat periculo8i pe sunt peste sunt nu&ai ger&eni pe L#W

O/nduri auto&ate negati3e

ie,

&/ini, Gi-a8 putea ucide copilul 8i so(ul,

tot,

.n situa(ii &/ini, dar foarte rare aproape periculo8i, sigur ei nu sunt Oer&enii periculo8i, din s/nge nu sunt at/t de re9isten(i,

%e9ist i&pulsul de a sp)la &/ini, d .&i schi hainele,

procesul de .nregistrarea g/ndurilor, atunci c/nd co&pletarea nu este f)cut) .n ti&p real, .n =condi(ii de lupt)>, @ntr-o 8edin() de terapie, cu e7cep(ia &o&entelor .n care g/ndurile auto&ate negati3e apar chiar .n ti&pul 8edin(ei, relatarea retrospecti3) a g/ndurilor negati3e este cel &ai bun lucru pe care .l pute& ob(ine, Terapeutul poate .ntotdeauna .ncura;a clien(ii s) co&plete9e for&ularele lor de .nregistrare a g/ndurilor c/t &ai aproape de &o&entul apari(iei lor cu putin(), @ns) acest lucru s-ar putea s) nu fie .ntotdeauna posibil, din considerente practice, 5lien(ii sunt adesea preocupa(i de faptul c) al(i oa&eni ar putea s) le descopere noti(ele 8i astfel aleg s) co&plete9e for&ularul de .nregistrare a g/ndurilor nu&ai c/nd sunt con3in8i c) sunt perfect singuri, 5/nd a& (inut eu .nsu&i un ;urnal de .nregistrare a g/ndurilor ti&p de trei luni, a& creat o 3ersiune care s) poat) .nc)pea .ntr-o agend) de bu9unar 8i a& fost surprins de c/t de des &i-a fost de folos, .n tot felul de &o&ente, Proble&ele practice ar trebui discutate cu clientul atunci c/nd stabili& te&a pentru acas), e e7e&plu, pot e7ista diferite te&eri, inclu9/nd tea&a de a nu fi tulburat de recunoa8terea cu claritate a unor g/nduri care .nainte ap)reau doar 3ag, Dnii oa&eni au dificult)(i .n a-8i accesa g/ndurile, iar 0"H

altora le este greu s) le raporte9e, chiar dac) le pot accesa, Dneori oa&enii si&t c) este &ai u8or s) redea ce le-a trecut prin &inte descriind e7perien(a .n i&agini, O client), de e7e&plu, a declarat c) se si&(ea depri&at) din cau9) c) decisese s) nu aplice pentru un anu&it loc de &unc), 5/nd a& e7plorat &ai .n profun9i&e e7perien(a sa, s-a do3edit c) pe c/nd delibera dac) s) aplice sau nu, i-a ap)rut .n &inte o i&agine 3ie 8i detaliat) a faptului c) 3a fi respins) la inter3iu, *a& cerut s) .&i descrie aceast) i&agine .n detaliu, ceea ce a e3iden(iat &ulte filoane de negati3itate, '& e7plorat apoi se&nifica(iile negati3e .&preun), @8i i&aginase, de e7e&plu, cu& inter3ie3atorii d)deau din cap .n sens de de9aprobare citindu-i for&ularul de aplicare, 5/nd a& .ntrebat ce .nse&na acest lucru pentru ea, a r)spuns? =Se g/ndeau c) sunt o fe&eiu8c) 8i c) .8i pierd 3re&ea cu &ine>, 1ove2i pentru i *mpotriva gndurilor i a imaginilor automate negative Scopul re3i9uirii do3e9ilor pro 8i contra g/ndurilor 8i i&aginilor negati3e este acela de a a;uta clientul s) pun) pu(in) distan() .ntre el 8i acestea 8i pentru a le 3edea .ntr-o nou) lu&in), 'ceasta deoarece 8ti& c) atunci c/nd oa&enii sunt tulbura(i e&o(ional, au tendin(a de a lua g/ndurile negati3e ca pe fapte reale 8i nu ca pe interpret)ri sau ipote9e, O/ndurile negati3e ;oac) un rol &a;or .n &en(inerea dispo9i(iilor negati3e 8i astfel gradul .n care ele sub;ug) &intea clientului trebuie li&itat, @n Tabelul 2,2 clienta a oferit do3e9i bune pentru sec(iunile =pro> 8i =contra>, dar ele se adresea9) setului co&porta&ental 8i nu se adresea9) g/ndurilor negati3e 8i credin(elor subiacente 8i nu se aplic) pentru e3aluarea acestora, 'rgu&entul pre9entat .n 3ersiunea re3i9uit) este si&ilar celor oferite ini(ial de client), dar este &ai aplicat la

g/ndirea din fundalul proble&ei, Este 8i &ai realist, 'ccept) faptul c) e7ist) ger&eni .n locurile publice, dar riscul de .&boln)3ire este &ic, @n &od interesant, a& reali9at ulterior c) riscul de contractare a unei infec(ii este crescut de pre9en(a unor r)ni la ni3elul pielii, iar &/inile erau &ai predispuse la r)nire din cau9a sp)latului e7cesi3, care poate sensibili9a pielea, *&aginile pot fi abordate ca& .n aceea8i &anier), e e7e&plu, lucr/nd cu fe&eia care a 3i9uali9at i&aginea negati3) despre aplicarea la o slu;b), a& putea e7a&ina do3e9ile pentru a afla care este probabilitatea ca i&aginea respecti3) s) repre9inte o e3aluare ra(ional) a ceea ce se putea .nt/&pla dac) decidea s) aplice, 8ndirea alternativJre2ultatul Scopul stabilirii unei g/ndiri alternati3e plec/nd de la coloana do3e9ilor este s) arate c) clientul poate .n3)(a s) g/ndeasc) altfel atunci c/nd se confrunt) cu situa(ia declan8atoare, @n Tabelul 2,2, tonul nee9itant al celei de-a doua 3ersiuni este &ai realist 8i induce o sc)dere a intensit)(ii e&o(iei negati3e, Terapeutul .nt)re8te a8tept)rile fa() de coloana re9ultatelor ini(iind o con3ersa(ie despre =renun(area la co&porta&entul de siguran()> de sp)lare a &/inilor, @n acest ca9, clientul a acceptat c) acest lucru se poate .nt/&pla, dar la un &o&ent =ce ur&ea9) s) fie negociat 8i stabilit>J, %e3)9/nd for&ularul de .nregistrare a g/ndurilor, a& obser3at c) nu folose8te foarte &ulte cu3inte, ci e chiar econo&ic, cuprinde nu&ai o situa(ie 8i un g/nd 8i nu surprinde o cantitate &are de do3e9i, @n &ulte ca9uri, for&ularele pot cuprinde o &ultitudine de infor&a(ii pe fiecare coloan), ceea ce poate face folosirea lui &ai pu(in eficient), For&ulare de .nregistrare a g/ndurilor si&ple, cuprin9/nd situa(ii si&ple 8i leg)turi clare .ntre g/nduri 8i senti&ente, par s) fie cele &ai eficiente, 5/teodat) dificultatea unui client cu g/ndurile 0"$

obsesi3e 8i e7cesul .n a co&pune liste stau .n calea si&plit)(ii, din &o&ent ce orice nuan() a fiec)rui g/nd 8i senti&ent este .nregistrat), O/ndurile obsesi3e pot fi de ase&enea &ai greu de e3aluat, deoarece ele se refer) adesea la =e3aluarea riscului>? c/t de sigur trebuie s) fie pentru a fi considerat sigurE Este ade3)rat c) protocoalele de .nregistrarea g/ndurilor 3aria9) foarte &ult .n cantitatea de &aterial pe care o re(in, '& considerat acest e7e&plu ca fiind unul bun deoarece este econo&ic 8i a per&is o discu(ie econo&ic), @nregistr)rile, totu8i, pot fi uneori contraproducti3e pentru clien(ii cu gri;i obsesi3e 8i intru9i3e, E7ist) .n pre9ent un interes &ai &are pentru lucrul cu g/ndurile intru9i3e 8i obsesi3e prin inter&ediul proceselor cogniti3e, subiect atins .n sec(iunea final) a capitolului, ,olo"irea metodei !nregi"trrii g.ndurilor !n practic Sanders I Wills 4"##M6 spun c) este posibil s) folosi& .nregistrarea g/ndurilor treptat 8i cu&ulati3, prin separarea diferitelor ele&ente .n .nregistr)ri &ai &ici, de e7e&plu lucr/nd nu&ai cu c/te3a coloane o dat), 'cest capitol a ar)tat cu& di3ersele ele&ente ale for&ularului pot fi folosite separat 8i acu& a 3enit ti&pul s) 3ede& cu& le pute& folosi ca un ansa&blu integrat, Se sugerea9) de obicei c) acest for&ular 4a8a cu& este pre9entat .n Tabelul 2,26 se co&pletea9) de fapt .n dou) fa9e, Pri&a fa9) const) .n folosirea nu&ai a coloanelor care duc la identificarea declan8atorilor, e&o(ii 8i g/nduri negati3e, iar celelalte coloane sunt fie e7cluse din for&ular, fie acoperite, Terapeutul trebuie s) arate for&ularul clientului 8i s) .i e7plice cu& se folose8te, furni9/nd .ntreb)rile potri3ite, 5lientul 8i terapeutul trebuie apoi s) co&plete9e for&ularul .n ti&pul 8edin(ei, lu/nd un incident recent din 3ia(a clientului ca

e7e&plu de lucru, Este de obicei i&portant s) se pun) accent pe colaborare, .ncura;/nd clientul s) co&plete9e el .nsu8i coloanele, probabil dup) ce le-a co&entat .&preun) cu terapeutul, 'plicarea &etodei de .nregistrare a g/ndurilor rareori este at/t de facil) precu& ni se arat) .n unele &anuale, 5ei &ai &ul(i clien(i pot ur&)ri logica .nregistr)rii g/ndurilor, dar este foarte posibil s) raporte9e dificult)(i .n a o adapta la situa(ia lor, 5el &ai probabil terapeutul 8i clientul se 3or lo3i de cel pu(in unele din proble&ele ilustrate .n tabelele 2,0 8i 2,M, ificult)(ile clien(ilor legate de &etoda .nregistr)rii g/ndurilor sunt c/teodat) cau9ate de o atitudine pesi&ist) fa() de terapie? o suspiciune persistent) c) aceasta poate func(iona pentru al(ii, dar nu 8i pentru sine, 'ceast) credin() este ca 8i confir&at) cu pri&a oca9ie c/nd se atinge un obstacol, ca de e7e&plu un e7erci(iu de .nregistrare a g/ndurilor .n ur&a c)ruia r)&/n 8i confu9i 8i f)r) s) si&t) 3reo schi&bare .n &ai bine .n dispo9i(ia lor e&o(ional), Proble&ele din pri&ele trei coloane : identificarea 8i scorarea g/ndurilor 8i e&o(iilor : au fost de;a pre9entate .n Tabelul 2,0, Tabelul 2,M se concentrea9) &ai &ult pe dificult)(i care apar .n rela(ie cu generarea de argu&ente 8i g/nduri alternati3e 4coloanele 2-J6, Procesele generate de aceste coloane caut) s) furni9e9e do3e9i credibile 8i o schi&bare cogniti3) credibil), >robleme legate de dove2i Dn a3/nt &a;or l-a adus T55 recunoa8terea faptului c) .n special clien(ii depresi3i tind s) se lase condu8i de distorsiuni cogniti3e, E3ident, clien(ii 3orbesc c/teodat) despre situa(ii de 3ia() foarte potri3nice, care nu sunt deloc e7agerate : boli posibil letale, de e7e&plu 4Goorey I Oreer, "##"6, Faptele, .n ase&enea situa(ii, confir&) g/ndurile negati3e, incolo de a fi e&patici 8i suporti3i, tra3aliul cogniti3 0L#

poate i&plica descoperirea &odalit)(ilor .n care g/ndirea clientului lucrea9) .&potri3a lui opus &odalit)(ilor .n care acesta =distorsionea9)> realitatea, e e7e&plu, c/nd lucr)& cu o persoan) suferind de cancer, terapia cogniti3) poate a;uta clientul s) .n(eleag) cu& ru&ina(ia legat) de c/t de pu(in ti&p &ai are la dispo9i(ie poate sta .n calea folosirii cu sens a ti&pului r)&as, 'cest tip de dialog nu trebuie purtat cu o not) de superioritate, atot8tiutoareK terapeutul trebuie s) de3in) el .nsu8i 3ulnerabil la ade3)rul crud al acestui &o&ent 8i s) reflecte dificultatea cu care clientul se confrunt), Proble&ele legate de do3e9i pot ap)rea, de ase&enea, .n ca9uri .n care, prin atitudinea sa fa() de do3e9i, clientul pare s) acorde .n &od dispropor(ionat i&portan() anu&itor factori .n defa3oarea altora, 'r fi util s) pune& .n balan() cantitatea 8i calitatea argu&entelor, c/teodat) a;ung/nd la un =3erdict nedecis>, 5redibilitatea do3e9ilor pentru client poate fi e3aluat) prin scorarea credin(elor, >robleme legate de credibilitatea sc+imbrii cognitive 5lien(ii pot raporta destul de des c) ra(ional ei cred .n g/ndurile alternati3e, dar nu cred 8i cu sufletul, e fapt este natural s) ne l)s)& con3in8i .nt/i .n &od intelectual 8i abia apoi e&o(ional, iar acesta este doar un se&n c) clientul are ne3oie, a8a cu& spunea 'lbert Ellis, =s) e7erse9e 8i s) practice> 4 ryden, 01106, 'desea este util s) recunoa8te& c) .ncrederea .n g/ndurile 8i credin(ele alternati3e, ca 8i .n schi&bare, are ne3oie de ti&p s) se consolide9e, 5oncep(ia unui o& despre sine 8i lu&e s-a de93oltat .n ani de 9ile, este ne3oie de repeti(ie constant) pentru ca alternati3ele s) produc) schi&barea, 5/teodat), aceste proble&e sunt, .ns), un se&n c) terapia nu &erge .n direc(ia dorit) 8i terapeutul se poate folosi de ele pentru a descoperi c)i alternati3e, .n special poate recurge la lucrul cu procesele cogniti3e &ai

degrab) dec/t cu con(inutul acestora, &ai ales dac) dificult)(ile clientului (in de g/nduri intru9i3e, obsesii, ru&ina(ii 8i gri;i 43e9i sec(iunile ur&)toare ale acestui capitol6, Trebuie s) .ncerc)& .ntotdeauna s) e&pati9)& cu orice dificultate pe care clientul o are cu aceste procese, O/ndindu-ne la propriile noastre .ncerc)ri de a schi&ba practic orice aspect al 3ie(ii noastre, .n(elege& c) o ase&enea schi&bare este de cele &ai &ulte ori gradual) 8i progresi3), e e7e&plu, s-ar putea s) fie ne3oie s) ascult)& de &ai &ulte ori aceea8i &u9ic) .nainte de a o putea au9i cu ade3)rat, Terapeu(ii 8i clien(ii pot fi c/teodat) prea ner)bd)tori, dorind ca schi&barea s) apar) i&ediat, Dneori, e ne3oie de ti&p pentru ca noi do3e9i 8i idei s) ias) la lu&in) 8i s) fie con8tienti9ate, Terapeu(ii trebuie s) fie, totodat), precau(i .n a contra9ice clien(ii, atunci c/nd ace8tia par s) resping) noile infor&a(ii, Poate fi foarte 3aloros s) ad&ite& pur 8i si&plu .ndoielile clientului referitoare la noua infor&a(ie? ='8adar, ideea c) ai putea fi totu8i o persoan) nor&al) nu este acu& credibil) pentru tine,> Este i&portant pentru terapeu(ii 55 s) .8i acorde ti&p pentru a gestiona re9er3ele 8i dificult)(ile clientului at/t de &ult c/t le per&ite ti&pul terapiei, (in/nd cont c) pasul ur&)tor 3a fi s) .ntrebe clientul dac) poate folosi .nregistrarea g/ndurilor acas), cu regularitate, E7ist) suficiente do3e9i care sus(in c) acei clien(i care lucrea9) te&ele pentru acas), .n &od regulat, fac progrese &ai i&portante .n T55, dec/t aceia care nu o fac 4Na9antis et all,, "##M6, ac) clientul este capabil s) aduc) .n 8edin(a ur&)toare unul sau &ai &ulte for&ulare, co&pletate ca te&) pentru acas), acestea trebuie s) fie introduse pe agenda de 9i 8i trebuie s) li se acorde aten(ie 8i ti&p, ac) clientul a f)cut efortul s) .ndeplineasc) sarcina, poate fi foarte de&oti3ant pentru el dac) terapeutul .i ofer) nu&ai o aten(ie trec)toare sau chiar nu apuc) s) o discute 0L"

deloc, @nregistrarea g/ndurilor cere ti&p 8i efort 8i clien(ii se pot te&e c) eforturile lor pot fi e3aluate negati3, @i poate a;uta dac) terapeutul e7plic) dinainte c), de e7e&plu, ortografia 8i gra&atica nu sunt i&portante .n co&pletarea for&ularului, Pe &)sur) ce a3ans)& la co&pletarea coloanelor destinate alternati3elor 8i re9ultatelor din for&ularul de .nregistrare a g/ndurilor, de3ine util s) a3e& o discu(ie legat) de .nse&n)tatea terapeutic) a acestei practici 8i cu& poate fi folosit) cel &ai eficient, Scopul de ba9) al procedurii de .nregistrare a Ta,e!u! M4> 5 Pro,!e'e +i o!u*ii )n eva!uarea +i o1erirea unui r/ %un !a gLn(uri!e negative 61or'u!aru! $u : $o!oane@ Pro,!e'e Pro,!e'e !egate (e (ove.i 6$o!oane!e M " >@ E3eni&ente de 3ia() puternic perturbatoare 5entrarea pe ascultarea e&patic), *dentificarea unor &oduri de g/ndire care pot .nr)ut)(i proble&a, Pute& sugera c) poate fi util s) 3ede& c/t de folositoare ne sunt aceste g/nduri, iscut)& balan(a do3e9ilor, 'colo unde fie cantitatea, fie calitatea do3e9ilor .nclin) balan(a c)tre negati3, So!u*ii

5antitatea de do3e9i fa3ori9ea9) negati3ul, 5alitatea do3e9ilor fa3ori9ea9) negati3ul,

sugera(i nedecis>,i3

un

=3erdict

5lientului .i este dificil s) e3alue9e g/ndul negati3 .n orice alt fel dec/t ade3)rat 4argu&entele negati3e sunt &ai co&pulsi3e 8i &ai credibile6, Pro,!e'e gLn(uri!e 6$o!oana ;@ !egate (e a!ternative

Folosi(i scorarea credin(elor? orice scor &ai &ic de 0##W indic) un grad de .ndoial) de la care se poate construi,

5lientul descrie g/ndul alternati3 ca a3/nd putere de con3ingere intelectual), dar nu e&o(ional) 4&inte, dar nu ini&)6,

%e3ede(i .ntreaga sec3en(), +erifica(i for&ularea e7act) a O'N 8i a alternati3ei, +erifica(i calitatea argu&entelor, e ase&enea, e7plica(i c) e&o(ional ne l)s)& con3in8i &ai greu 8i e ne3oie de ti&p s) ne obi8nui& cu ideea,

=Open 3erdict> .n te7tul de li&ba engle9), se refer) la un 3erdict specific siste&ului legal engle9esc 8i gale9, care sus(ine c), de8i anchetatorul legist 8i-a .ndeplinit .ntoc&ai atribu(iile pentru a e7plica cau9a unui deces, e7ist) .ndoieli reale referitoare la &odul .n care acesta a sur3enit, din cau9a do3e9ilor insuficiente pentru a se a;unge la orice alt 3erdict posibil,

i3

0L2

5lien(ii spun lucruri ca =Gda, 8tiu 4c) nu sunt chiar un ratat6, dar,,,>

etalia(i acel =dar> : cel &ai adesea ascunde anu&ite frici nefor&ulate sau chiar reguli &etacogniti3e, ca de e7, = ac) nu .&i 3oi face gri;i pentru aceasta, 3oi de3eni del)s)tor>,

Pro,!e'e !egate (e re.u!tate!e 1ina!e 6$o!oana :@ 5lien(ii nu raportea9) nici o schi&bare la ni3elul senti&entelor negati3e, iscuta(i ne3oia de a folosi &etoda pentru o perioad) de ti&p, *ntroduce(i .n for&ular un co&entariu despre cu& ar putea fi diferit data 3iitoare, ac) insist), re3i9ui(i focusul 8i lua(i .n considerare schi&barea aten(iei dinspre con(inut c)tre procesele cogniti3e,

g/ndurilor este s) a;ute clientul s) de93olte o rela(ie &ai refle7i3) cu propriile g/nduri, 'ceast) nou) perspecti3) poate oferi clientului speran(a c) se 3a putea si&(i &ai bine 8i g/ndi &ai clar, at/t pe ter&en scurt, c/t 8i pe ter&en lung, Dneori, clien(ii 3or fi capabili s) fac) progres, a;ung/nd s) construiasc) un g/nd alternati3 chiar .n ti&pul unui e3eni&ent negati3 care .i pune la .ncercare, 5a o alternati3), ar putea folosi acest g/nd .n retrospecti3) 8i astfel pot pre3eni declan8area unei ru&ina(ii prelungite, 5/nd a& (inut eu .nsu&i ;urnale de .nregistrare a g/ndurilor pentru trei luni, a& descoperit c) este o e7perien() foarte educati3), @n pri&ul r/nd, a& fost ui&it de cantitatea de poluan(i care .&i trecea prin cap, @n al doilea r/nd, a& descoperit c) scriind g/ndurile 8i e3alu/ndu-le

a& a;uns s) &) si&t &ai bine 8i s) g/ndesc &ai clar, ceea ce &-a a;utat s) .&i gestione9 9iua, @n al treilea r/nd, a& obser3at c), uneori, .nse&n)rile nu .&i erau de &are folos pe &o&ent, dar &ai t/r9iu, pe parcursul 9ilei, dispo9i(ia &ea de3enea &ai bun), 'ceast) e7perien() &-a con3ins de i&portan(a continu)rii acestei practici, '8 reco&anda aceast) e7perien() tuturor terapeu(ilor 55, ac) a (inut un ;urnal pentru el .nsu8i, terapeutul poate cere cu &ai &ult) autoritate 8i .n(elegere clientului s) ur&e9e 8i el practica, Leahy 4"##L6 atrage aten(ia asupra ne3oii de a e7ersa 8i a .n3)(a continuu, 'ceasta pentru c) greutatea 8i persisten(a .nc)p)(/nat) a g/ndurilor negati3e$ ne arat) c) =cu o floare nu se face pri&)3ar)>, 5ea &ai bun) re(et) pentru proble&ele legate de .nregistrarea g/ndurilor este de obicei discutarea lor .n sesiune, dar trebuie sugerat) &ai degrab) perseverarea *n practic dec/t 3reun co&pro&is, Follon 4"##L6 sus(ine ideea c) este ne3oie s) se persiste .n aplicarea tehnicilor T55 pentru a ob(ine re9ultate de durat) .n terapie, 'ezvoltarea unei modaliti creative de folo"ire a metodei de !nregi"trare a g.ndurilor Scopul real al tra3aliului cogniti3 este de a genera &oduri alternati3e de g/ndire, 'stfel de schi&b)ri .n orientarea con8tient) 8i .n g/ndire pot fi greu de perceput 8i pot ap)rea .n &o&ente nea8teptate, %ecent a& 3isat c) tat)l &eu folosea .n calitate de client .nregistrarea g/ndurilor, O/ndul alternati3 final .i era pre9entat, .ns), ca un logo scris pe o parte a unei c)ni, Tat)l &eu .8i iubea cana pentru ceai 8i &a& g/ndit dup) aceea c) acesta ar fi fost un &od foarte e3ocati3 8i eficient pentru el de a finali9a e7perien(a sa de aplicare a .nregistr)rii g/ndurilorR Si&t, uneori, c) pute& fi 0LH

&ult &ai creati3i .n &unca noastr), Odat), dup) ce a& participat la un atelier de for&are pentru de93oltarea aserti3it)(ii eficiente, facilitatorul &i-a oferit o insign) personali9at) =Poate c) nu sunt perfect, dar pot fi pl)cut>, '& si&(it c) acea insign) 3orbea despre starea &ea particular) din acel &o&ent 8i a& pre(uit-o &ul(i ani, Odat) a& personali9at un tricou cu o fotografie a lui Ti& <eck 8i a& ales sloganul =Put your <eck into itR>, pentru o conferin() de T55, S-a .nt/&plat ca Ti& 8i fiica sa Pudith s) se afle la conferin() 8i Pudith &-a .ntrebat dac) i-a8 putea oferi lui tricoul, '& e7pediat pro&pt tricoul la Philadelphia, 5u& terapeu(ii 55 folosesc cartona8e cu slogane sub for&a g/ndurilor adaptati3e, eu a& folosit oca9ional tricouri personali9ate cu clien(ii &ei 4de8i este util s) discu(i despre cu& 3or reac(iona alte persoane i&portante din 3ia(a lor la astfel de lucruri6, '& identificat peste "# de for&ulare diferite de .nregistrare a g/ndurilor, folosite de diferi(i terapeu(i 55, 5u to(ii aplic) &a;oritatea pa8ilor pre9enta(i &ai sus, de8i uneori folosesc denu&iri diferite sau o alt) ordine, 5/teodat) eu folosesc o 3ersiune ba9at) pe =For&ularul de .nregistrare a g/ndurilor cu 8apte coloane> pre9entat de Oreenberger 8i Padesky 4011M6, alteori g)sesc c) este &ai potri3it s) folosesc Ta,e!u! M4; 5 E!e'ente a!e 1or'u!aru!ui (e )nregi trare a gLn(uri!or Li',a0 Dnregi trarea gLn(uri!or? ;urnal afecti30, for&ular 9ilnic, for&ular de .nregistrare a g/ndurilor disfunc(ionale, Con$e%te

Poate include .ntreb)ri Je$!an+atorSitua(ie, legate de ti&p, loc, e3eni&ent, antecedent 4'6" persoane pre9ente,

acti3it)(i, etc, E'o*ie- dispo9i(ie, senti&ent, Poate include scorarea consecin(e e&o(ionale 45e c intensit)(ii pe o scal) de la 0 consecin(e e&o(ionale6" la M, la 0# sau la 0##, 4include 8i 5c c consecin(e co&porta&entale6", Poate include tipuri de GLn(uri auto'ate negative- distorsiuni cogniti3e,0,L g/nduri, cogni(ii, credin(e 456" Poate include i&agini negati3e, Jove.i )n 1avoarea GAN5oloanele de do3e9i sunt Jove.i )'%otriva GANincluse nu&ai .n for&ularele GLn(uri a!ternative (e cu 8apte coloane, r/ %un O/nduri ra(ionaleSalternati3e, isput) " 4 6 Re.u!tat- 4Schi&barea scorului e&o(iei ca re9ultat la sus(inerea g/ndului alternati3 de r)spuns6 Efect 4E6" Poate include 8i re9ultat co&porta&ental sau plan de 3iitor ba9at pe g/ndurile alternati3e,

Note0 +e9i a3id <urnes 40111b6 " +e9i 'lbert Ellis I Wind9 ryden 401$J6 L +e9i Oary E&ery 401116 2 +e9i Oreenberger I Padesky 4011M6

cu diferi(i clien(i alte tipuri de for&ulare, '& aflat, de e7e&plu, c) unii clien(i progresea9) .n &od special dac) folosesc c)r(ile de auto-a;utor ale lui a3id <urns, 0L$

co&ple&entar la terapie, 8i de aceea pentru a fi congruent folosesc 3ersiunea de for&ular pentru .nregistrarea g/ndurilor pe care el o nu&e8te =;urnal afecti3>,3 @n general sunt .n fa3oarea personali9)rii &aterialelor T55 pentru a corespunde ne3oilor idiosincratice ale clientului 8i terapeutului, Dnele &ateriale pentru .nregistrarea g/ndurilor ce pot fi folosite pentru a particulari9a e7erci(iile pentru client sunt pre9entate .n Tabelul 2,H 8i sunt discutate .n ur&)toarea sec(iune =Sugestii>, @n spiritul folosirii unor tipuri diferite de &ateriale, reiau situa(ia pre9entat) .n e7e&plul pe care a& lucrat .n Tabelul 2,2 transpun/nd-o .n for&atul '<5 folosit .n terapia co&porta&ental) ra(ional-e&oti3), .n Tabelul 2,J 4 ryden, "##H6, Suge tii- $on truie+te-*i %ro%riu! 1or'u!ar (e )nregi trare a gLn(uri!or Folosind ele&ente 3ariate 8i li&ba;ul pentru .nregistrarea g/ndurilor ar)tat .n Tabelul 2,M, construi(i propria 3ersiune care 3i se potri3e8te cel &ai bine, (in/nd cont de ne3oile probabile ale clientului 3ostru,

(ucrul cu proce"ele cognitive


@n diferite sec(iuni ale acestei c)r(i, &-a& referit la un nou principiu al T55? terapeu(ii trebuie s) ce concentre9e
3

@n te7t, .n engle9) =Good Log>, 4n,t,6

asupra proceselor cogniti3e, dar 8i asupra con(inutului cogniti3, Gultora dintre noi ne apare din c/nd .n c/nd g/ndul =Sunt at/t de inutil>, atunci c/nd nu reu8i& s) face& ce3a ce ne-a& dorit, 5e se .nt/&pl) &ai departe depinde &ult de aten(ia pe care o acord)& acestui g/nd, Pentru &u(i dintre noi, din fericire, g/ndul trece a8a cu& a 3enit 8i nu ne tulbur) &ai departe, @n &intea unei persoane 3ulnerabile la depresie, .ns), s-ar putea declan8a ru&ina(ii nesf/r8ite asupra acestui g/nd 8i ea .8i 3a a&inti incidente din trecutul personal care par s) .l confir&e, @ntrebarea este? cu& poate terapeutul 55 s) a;ute clientul s) acorde unor astfel de g/nduri doar at/ta aten(ie c/t) &erit)E

Ta,e!u! M4: 5 Ana!i.a ABCJE 6eIe'%!u (e !u$ru@ 2 6Senti'e nte +i $o'%orta 'ente !a $are e a0unge (u%/ $on i(era rea $re(in*e! or ra*iona!e e1i$iente@ Gai pu(in)

B 6Cre(i A n*e 6Ante$e ira*io (ente@ na!e@ S/nge pe 'cest &/ini la lucru 02#

J 6Ji $u *ie C %entr 6Con e$in* u e@ ori$e e'o*iona! $re(in e au */ $o'%orta ira*io 'enta!e na!/@ 'n7ietate, E7age 5o&pulsia re9E

E 6Cre(i n*e ra*ion a!e e1i$ie nte@ E7ist) un

casierie,

este pericu los,

de a &) sp)la pe &/ini 8i de a-&i schi&ba hainele,

5hiar a& ne3oi e de aceste &)sur i de preca u(ieE La ce duc astfel de reac(ii pe ter&e n lungE

&ic perico l, dar e7age re9 &ult, Pot tr)i cu acest &ic perico l, f)r) s) reac(i one9 a8a,

an7ietate, Gai &ult) re9isten() la co&pulsia de a &) sp)la pe &/ini 8i de a-&i schi&ba hainele,

Gulte abord)ri noi .n T55 sugerea9) c) a3e& ne3oie s) a;ut)& clientul, dar 8i pe noi .n8ine, s) de93olte &odalit)(i &ai con8tiente, non-critice 8i tolerante pentru a se raporta la astfel de g/nduri, O astfel de abordare pune accent pe acceptarea ideii c) g/ndurile 8i credin(ele sunt e3eni&ente &entale 8i procese 8i &ai pu(in reflect)ri obiecti3e ale realit)(ii, *deile au fost opera(ionali9ate prin de93oltarea progra&elor de grup .n cadrul terapiei cogniti3e ba9ate pe con8tienti9are3i, create pentru a lupta .&potri3a recidi3ei la clien(ii depresi3i, E7ist) .n pre9ent, .ns), o tendin() la

3i

Gindfulness-based cogniti3e therapy, 4n,t,6

terapeu(ii 55 de a opera(ionali9a aceste idei .n practica lor obi8nuit), deoarece ele pot a;uta &ul(i clien(i, Fennell 4"##26 descrie cu& acestea pot func(iona pentru clien(ii cu depresie 8i sti&) sc)9ut) de sine .n terapia indi3idual), Ea spune clar, .ns), c) a introduce tehnici de con8tienti9are .n practica obi8nuit) nu este o chestiune de .n3)(are a unor tehnici noi, ci de .&pru&utare a unor idei, a spiritului 8i a stilului terapeutic din practica terapiei cogniti3e ba9ate pe con8tienti9are, <)nuiesc c) e7ist) terapeu(i 55 peste tot .n (ar) care se str)duiesc s) integre9e .n &etodele lor particulare tehnicile de con8tienti9are 8i c), .n 3iitor, aceste noi &etode 3or duce la noi &odele de practic), @n pre9ent, totu8i, astfel de &odele nu e7ist), deci trebuie s) descriu propriile &ele eforturi de a integra .n practica &ea di&ensiunea con8tienti9)rii, E7e&plul de lucru pre9entat .n Tabelul 2,2 a folosit r)spunsurile unui client suferind de g/nduri intru9i3e 8i obsesionale, gri;i 8i fobii, Se .ntre3ede acu& un consens .ntre terapeu(ii 55 c) lucrul cu con(inutul cogniti3, cu& ar fi g/ndurile, nu este de &ulte ori dec/t par(ial eficient, eoarece proble&ele pe care acestea le cau9ea9) sunt influen(ate critic de for&a 8i cantitatea de aten(ie pe care clien(ii o acord) acestor g/nduri, S-a ar)tat, de e7e&plu, c) aproape 1#W dintre oa&eni au g/nduri si&ilare cu cele ale persoanelor suferind de tulburarea obsesi3 co&pulsi3) 4%ach&an, "##L6, iferen(a .ntre aceste tipuri de obsesii =nor&ale> 8i =anor&ale> const) .n &odul .n care oa&enii reac(ionea9) la ele, 5ei &ai &ul(i oa&eni nu iau .n considerare aceste g/nduri, pe c/nd pentru cei cu tulburare obsesi3 co&pulsi3) acestea sunt at/t de nepl)cute, purt/nd o se&nifica(ie profund) 8i negati3), .nc/t .ncearc) s) le supri&e, in nefericire, aceast) inten(ie reu8e8te doar s) pro3oace un =efect-recul>, f)c/nd ca g/ndul s) de3in) 8i &ai greu de 02"

supri&at, Si&ilar, legat de proble&ele de .ngri;orare, con(inutul gri;ilor nu difer) prea &ult .ntre cei afecta(i 8i cei neafecta(i, Ori;a este func(ional), p/n) la un punct, 5ei &ai &ul(i oa&eni au ne3oie s) se g/ndeasc) la lucrurile care ar putea s) nu &earg) bine .n 3ia(a lor, altfel nu ar fi preg)ti(i s) .nt/&pine cri9ele, Leahy 4"##M6 distinge .ntre =gri;ile producti3e> 8i =gri;ile neproducti3e>, <utler I Fope 4011M6 descriu cu& .ngri;orarea este producti3) c/nd ne conduce c)tre ac(iuni ra(ionale .n pri3in(a proble&elor noastre, dar este neproducti3) c/nd =gri;ile ru&inatorii> ne blochea9) ac(iunile 8i ne .&piedic), cu& spune 5arnegie 4011L6, s cooperm cu inevitabilul, +reau s) sugere9 aici c) ar putea fi benefic s) construie8ti o altfel de rela(ie .ntre &intea ta 8i gri;ile, intru9iunile 8i obsesiile ei, Godul .n care g/ndi& la procesele noastre cogniti3e 4=&eta-cogni(ie>6 poate deter&ina &odul .n care ne raport)& la aceste proble&e, %ee3aluarea credin(elor noastre &eta-cogniti3e poate fi un pri& pas i&portant .n construirea unor astfel de noi rela(ii, Wells 4011J, "###6 a sugerat c/te3a &oduri utile de schi&bare a felului .n care acord)& aten(ie g/ndurilor negati3e? reflectarea asupra credin(elor &eta-cogniti3e 8i a fi &ai con8tien(i de acestea, @n(elegerea cogniti3) a acestor procese utile este .nc) &ai a3ansat) dec/t &odelele practice care pot fi i&ple&entate de terapeu(i, Dnele curente noi de g/ndire s-au centrat pe de93oltarea de progra&e ba9ate pe con8tienti9are pentru a pre3eni rec)derea .n depresie, precu& terapia cogniti3) ba9at) pe con8tienti9are 4Segal et all,, "##"6 8i educarea aten(iei 4Wells, "###6, 'ltele s-au centrat &ai &ult pe &odul .n care terapeu(ii pot folosi ase&enea &etode .n terapia indi3idual) 4Wells, 011JK Fennell, "##2K Leahy, "##M6, Dneori este dificil s) g)se8ti cu3intele potri3ite pentru a e7pri&a aceste idei, '& tr)it cu to(ii acel &inunat senti&ent

de rela7are care ne poate fura sub soarele unei 9ile de 3ar), dar a& putea oferi cui3a instruc(iuni despre cu& s) repete e7perien(a noastr)E 'bordarea lui Leahy asupra gri;ii con(ine, totu8i, un set util de =pa8i strategici> care, din e7perien(a &ea, au fost de &are a;utor cu clien(ii care se str)duiesc s) de93olte o nou) rela(ie &ai con8tient) cu tendin(a lor spre .ngri;orare, +oi .nchide astfel acest capitol cu o descriere a acestei 3ersiuni de terapie ba9ate pe con8tienti9are, Leahy 4"##M6 a de93oltat o abordare .n 8apte pa8i pentru dep)8irea .ngri;or)rii, @ngri;orarea este o stare negati3) 8i persistent), asociat) cu an7ietatea, .n special cu tulburarea an7ioas) generali9at) 4'P', "###6, 5a 8i .n ca9ul progra&ului pre9entat de Segal 8i colaboratorii s)i 4"##"6, pa8ii spre con8tienti9are ai lui Leahy sunt .ntre(esu(i cu al(i pa8i cogniti3i centra(i pe restructurare, 5ei 8apte pa8i sunt pre9enta(i .n Figura 2,L,

0, ", L, 2, M, H, J,

istinge .ntre gri;ile producti3e 8i cele neproducti3e, 'ccept) realitatea 8i anga;ea9)-te pentru schi&bare, Pro3oac) g/ndirea specific) .ngri;or)rii, 5entrea9)-te pe a&enin(area cea &ai profund), Transfor&) e8ecul .n oportunitate, Folose8te e&o(iile .n loc s) .(i faci gri;i pentru ele, Preia controlul asupra ti&pului,

2igura M4F 5 Trata'entu! %entru )ngri0orare )n +a%te %a+i 6Leah#8 AHH>@

022

@n ace8ti pa8i, care .ncearc) s) a;ute clien(ii s) .n3e(e cu& s) foloseasc) con8tienti9area, clientul este .ncura;at s) de93olte =deta8area con8tient)>, o stare care sus(ine puternic con8tien(a non-posesi3) 8i acceptarea radical), Pasul " se nu&e8te ='cceptarea realit)(ii 8i anga;a&entul pentru schi&bare> 8i reflect) .n &od e3ident &odelul '5T al lui Ste3e Fayes 4Fayes et all,, "##26, Fayes este un alt terapeut puternic asociat cu cel de-al treilea 3al al T55 4<eck, "##26, 'cceptarea i&plic) pre9en(a con8tient) 8i acceptarea li&itelor personale, ' accepta realitatea .n acest sens .nsea&n) c) trebuie s) ne deplas)& spre un &od de accepta 3ia(a a8a cu& este ea 8i nu a8a cu& a& 3rea noi s) fie, Este interesant c) strategiile de con8tienti9are asociate cu pasul accept)rii, al lui Leahy, este situat .naintea unor pa8i de inter3en(ie tradi(ional) cogniti3), cu& ar fi sugestia de a pro3oca g/ndirea asociat) cu .ngri;orarea, 'ceast) ordine i&plic) ideea c) este i&portant pentru client s) de93olte o for&) de rela(ie diferit) cu procesul .ngri;or)rii .nainte de a .ncepe s) aborde9e con(inutul g/ndirii legate de .ngri;orare, Dna din cele &ai i&portante func(ii ale .ngri;or)rii ar putea fi aceea de a prote;a clientul de la a si&(i alte e&o(ii negati3e specifice 4Leahy, "##M? "1L6, E8ecul .n asu&area e&o(iilor .n acest fel ar .nse&na c) tra3aliul cogniti3 ar putea e8ua .n e3ocarea e&o(iilor adec3ate 8i nu ar putea astfel .ndeplini criteriile pentru o &etanoia, schi&bare cogniti3) tr)it) e&o(ional, Terapeu(ii pot a;uta clien(ii .ngri;ora(i s) de3in) anga;a(i .n pre9ent .n &od &ai con8tient pentru c) gri;a este o proble&) orientat) c)tre 3iitor, ase&enea fricii c) se 3a produce o catastrof), Ori;a poate conduce c)tre depresie, iar g/ndirea specific) depresiei este .n &od obi8nuit non-specific) 8i global), Terapeutul a;ut), de aceea, clientul s) fie 8i s) tr)iasc) .n pre9ent, descriind e7perien(e concrete 8i =obser3/nd> ce se .nt/&pl) .n ;urul s)u, @n e7e&plul care

ur&ea9) : un dialog cu clientul, .ntr-o 3ersiune foarte &ult scurtat) de &ine : a& ur&at unele din sugestiile lui Leahy 4"##M6 pentru a inspira acceptarea gri;ii 43e9i 8i c)su(a final) de Sugestii la pag, ,,,,6, Terapeutul poate introduce conceptele : a lua distan(), descrierea a ceea ce se 3ede, suspendarea ;udec)(ii 8i .ndep)rtarea gradat), .n i&agina(ie, a scenei : 8i apoi le poate lucra cu clientul, 5lientul, <ella, a3ea gri;i per&anente legate de interac(iunile ei cu oa&enii care contau cel &ai &ult pentru ea, @8i 3i9itase fratele .n di&inea(a din 9iua precedent) 8edin(ei noastre, care a3ea loc dup)-a&ia9), 8i a 3enit la terapie preocupat) c) l-a sup)rat cu ce3a? Tera%eut- <ine, <ella, hai s) 3ede& dac) pute& reflecta la aceast) gri;) legat) de fratele t)u, .ntr-un &od cal&, 'i citit aceast) parte a c)r(ii 8rija, deci 3o& .ncepe .ncerc/nd s) 3i9uali9)& gri;a cu &ai &ult) deta8are, 'utorul .ncepe cu sugestia ='& acest g/nd c),,,> C!ientOf, sun) ca& penibil, Tera%eut- a, 8tiu, dar ce ar fi s) .ncerc)& oricu&E C!ient<ine atunci, iat)R 4o pau9) lung)6 '& pur 8i si&plu acest g/nd c) s-ar putea s) fi spus ce3a ieri despre tata care s) .l fi sup)rat pe fratele &eu 8i c) acu& el se 3a fr)&/nta toat) noaptea g/ndindu-se la acest lucru,,, eoarece .l cunosc 8i 8tiu c/t de r)u se poate sup)ra,,, 4T)cere6,,, Este ciudat, .l pot 3edea cu ochii &in(ii st/nd acolo,,, Era o i&agine at/t de real),,, p)le8te acu&, Tera%eut- <ine, &erge bine, Nu te &ai g/ndi acu& la acest g/nd 8i spune-&i doar ce 3e9i acu& .n fa(a ta,

02H

C!ient-

4Pri3ind pe fereastr)6 +)d gr)dina 8i o pas)re care (op)ie pe ga9on,,, 5red c) ar putea a3ea un 3ier&i8or .n plisc,,, 8i acu& 9boar) de aici,,, pe acoperi8ul casei opuse,,, s-a a8e9at .n 3/rf, parc) u&fl/ndu-8i pieptul,,, acu& a 9burat iar spre cer 8i dincolo de <ristol, nu se &ai 3ede,,, Tera%eut- Ginunat, acu& haide s) ne .ntoarce& la gri;a ta legat) de fratele t)u, de data aceasta .ncerc/nd s) te g/nde8ti la ea f)r) a considera c) situa(ia este bun) sau rea,,, este nu&ai un g/nd, nici bun, nici r)u, C!ient@l pot 3edea din nou pe fratele &eu 8i &) pot 3edea pe &ine spun/nd acele lucruri despre tata,,, Fratele &eu este t)cut, poate un pic trist, Tera%eut- ac) aceste gri;i ar fi un lucru, cu& ar ar)taE C!ient5a un nod,,, dar unul care acu& se sl)be8te, se desface probabil,,, @&i pot 3edea fratele din nou, Este trist, dar un pic nostalgic, poate, @&i a&intesc c/nd a& ie8it pe u8), ' 9/&bit c/nd a& plecat, 5red c) se 3a g/ndi &ult la ceea ce a& 9is despre tata, dar 3a fi trist, nu r)nit, 'dic), este trist c/nd &) g/ndesc la tata : 8i eu &) si&t trist), dar a8a e 3ia(a, nuE Tera%eut- +ia(a poate fi trist),,, Fratele t)u se si&te acu& trist, te po(i .ndep)rta de scen), l)s/ndu-i lui acest senti&entE C!ient4o pau9) prelungit)6 G) .ndep)rte9 acu& de ea, de el, *es afar) din aceste g/nduri a8a cu& a& ie8it afar) din cas), G) g/ndesc la fratele &eu tr)indu-8i 3ia(a 8i pot s) .l las pe el s) o fac), Cin la el, dar nu sunt responsabil) pentru el, Pot accepta un pic &ai &ult ca el s) fie

trist, Pot s) &) accept 8i pe &ine si&(indu-&) sup)rat), '8a cu& a& &en(ionat &ai de3re&e, este greu s) reproduci calitatea func(ion)rii ba9ate pe pre9en(a con8tient), Scrise, aceste r)spunsuri pot p)rea banale 8i pline de cli8ee, Este i&portant s) .n(elege& c) aceasta a fost o discu(ie refle7i3) 8i nu s-a desf)8urat at/t de rapid precu& este pre9entat .n acest dialog, <ella a a3ut ne3oie de unele .ncura;)ri pentru a descoperi aceste cu3inte, @ntr-ade3)r, cred c) .ncetinirea discursului 8i calitatea refle7i3) a lui repre9int) aspecte i&portante ale inter3en(iilor ba9ate pe con8tienti9are, @ntr-o anu&it) &)sur), un astfel de dialog .ncearc) s) pro&o3e9e contactul cu pre9entul, prin care oa&enii e7peri&entea9) p/n) 8i un sens transcendental de sine, Leahy 4"##M6 co&entea9) c) aceste persoane care .8i fac gri;i se a8ea9) de &ulte ori pe sine .n centrul uni3ersului : nu .ntrun sens e7centric, ci .n sensul c) (in pe u&eri toate po3erile uni3ersului, <ella a descoperit acea parte care a a;utat-o .n &od special 8i a co&entat, ase&)n)tor lui Leahy, c) =E7ist) un senti&ent de pace, 8tii, .n a face c/teodat) un &ic pas .napoi 8i a l)sa 3ia(a s) &earg) singur) &ai departe>, Scriind aceast) sec(iune, a& fost atent la unele gri;i personale 8i a& aplicat pri&ul =pas strategic> asupra &ea, %)spunsul &eu la =a &) deta8a> este pre9entat .n Figura 2,2,

0, '& acest g/nd c) 3oi .nt/r9ia 8i cu aceast) carte, dec/t a& spus c) o 3oi face, ", Pur 8i si&plu obser3 c) &) si&t .ntr-un &od inconfortabil an7ios 8i frustrat, L, '& acest g/nd c) ar trebui s) fac un efort uria8 s) gr)besc lucrurile, 02$

2, '& acest g/nd c) colegii &ei terapeu(i 55 3or g/ndi oricu& c) aceast) carte nu are nici o 3aloare, 4Pau9)6 M, Obser3 pur 8i si&plu c) &) bufne8te r/sul, 4Frank Wills, L &ai "##J6 2igura M4M 5 A avea %ur +i i'%!u un gLn(

Pentru a ne deta8a, a3e& .n pri&ul r/nd ne3oie s) ne a&inti& c) un g/nd este doar un g/nd, Dn g/nd nu repre9int) realitatea, Pute& face acest lucru folosind for&ula? ='& doar acest g/nd,,,> 8i =Obser3 doar c) &) si&t,,,>, Ne pute& aduce &intea .n pre9ent pri3ind la ce este .n ;urul nostru 8i descriind .n ter&eni si&pli 8i concre(i, St)tea& a8e9at .n gr)dina &ea, aceea8i gr)din) la care pri3ise <ella, pe c/nd scria& acestea 8i a& de3enit con8tient de flori 8i insecte, Go&entul a .nghe(at .n ti&p 8i, dintr-un &oti3 anu&e, &i-a& a&intit scena cu foaia de h/rtie purtat) de 3/nt din fil&ul ='&erican <eauty>, @n acest stadiu, ne pute& de ase&enea suspenda ;udecata asupra e7perien(elor 8i g/ndurilor noastre, E3aluarea este .ntotdeauna pro3i9orie, a8a cu& ne-a a&intit 'lbert Ellis 4 ryden, 01106, E3aluarea poate anga;a cantit)(i enor&e de energie &ental) 8i, totu8i, sensul realit)(ii ne poate sc)pa printre degete, Dlti&ii pa8i .n sec3en(a lui Leahy i&plic) =ie8irea din scen)>, i&agin/ndu-(i lu&ea 8i 3ia(a &erg/nd &ai departe f)r) tine, 'cest lucru poate suna .nsp)i&/nt)tor, dar poate fi, de ase&enea, eliberator, Efectul tuturor acestor pa8i este de a a&or(i ap)sarea gri;ilor, Dn ele&ent cheie este .ncetinirea 8i =.&bl/n9irea> proceselor de g/ndire, @n sf/r8it, .n cadrul ulti&ului e7erci(iu sugerat .n acest capitol, 3oi oferi o 3ersiune scurt) a pa8ilor lui Leahy pentru =deta8are>, El

sugerea9) s) .ncerca(i e7erci(iul data 3iitoare c/nd r)&/ne(i bloca(i .n trafic, Suge tie- CurgLn( %rin tine $a un rLu 0, eta8ea9)-te de g/ndurile tale .ngri;or)toare, spun/ndu-(i cu 3oce tare 4sau scriind6? ='& acest g/nd c),,,> 8i =Obser3 c) &) si&t,,,>, Las) 8irul de g/nduri 8i e&o(ii s) curg) nestingherit, %e3ino .n pre9ent, descriind ce se g)se8te .n ;urul t)u, .n ter&eni concre(i, non-e3aluati3i, @ncearc), de ase&enea, s) nu e3alue9i nici un g/nd care poate ap)rea, O/nde8te-te din nou la situa(iile care au declan8at g/ndurile .ngri;or)toare 8i 3i9uali9ea9)-te .n aceste situa(ii, +i9uali9ea9) situa(ia, uni3ersul real, desf)8ur/ndu-se f)r) tine, @n final, i&aginea9)-te disp)r/nd cu totul, *&aginea9)-te ca pe un bob de nisip pe o pla;) str)b)tut) de 3/nt, .n dep)rtare,

", L, 2,

M,

'& descoperit .&preun) un alt fel de T55, diferit) de &odul .n care 8i-o i&aginea9) unii oa&eni - probabil o terapie &ai echilibrat), liber) la con3ergen() sau di3ergen(), Dnele p)r(i ale lucr)rii lui Leahy se citesc aproape ca ni8te koanuri 9en, Este probabil potri3it s) .ncheie& capitolul acesta cu un ase&enea citat? /c+imbarea i progresul implic imper.eciuni .ericite i discon.ort constructiv.vii 4Leahy, "##M? 1M6
3ii

@n li&ba engle9) .n te7t? =5hange and progress in3ol3es successful i&perfection and constructi3e disco&fort,> 4n,t,6

0M#

$faturi pentru practic


Dn ele&ent cheie .n T55, 8i chiar .n orice terapie, este faptul c) clientul ob(ine cu&3a o nou) perspecti3) fa() de ceea ce i se .nt/&pl) 8i despre cu& poate gestiona situa(iile, Noua perspecti3) se poate instala .n orice &o&ent 8i se poate pierde la fel de rapidR e8i T55 este cunoscut) &ai ales pentru procesele sale care pre9int) 8i re-pre9int) continuu oportunit)(i de a atinge schi&barea ur&/nd pa8i relati3 ra(ionali, 8ti& cu to(ii c) schi&barea poate fi capricioas) 8i c/teodat) 3a ap)rea nu&ai .n &o&entele cele &ai fa3orabile : nu&ite 4airosviii de c)tre greci, 'dun .ncet, dar cu deter&inare, date despre &odurile particulare 8i adesea nea8teptate .n care oa&enii raportea9) c) s-au surprins pe ei .n8i8i g/ndind negati3, iar apoi g)sind r)spunsul potri3it, Ofer c/te3a e7e&ple &ai ;os, acestea put/nd fi sugestii utile pentru al(ii, 5eea ce ur&)resc, .ns), este ca terapeu(ii s) fie sensibili la &odurile particulare de a face lucrurile ale clien(ilor lor, BA ve(eaC gLn(uri negative %e o ta,!/ a!,/ =Pe &ine &-a a;utat cu ade3)rat faptul c) a(i scris g/ndurile &ele negati3e pe tabla alb), ' de3enit &ult &ai clar pentru &ine c) sunt negati3e, %ecent, c/nd a& a3ut ce3a g/nduri negati3e, a& fost capabil s) le 3i9uali9e9 pe tabla alb) 8i &i-a fost &ult &ai u8or s) le gestione9 cu succes,>

3iii

Nairos : un &o&ent pri3ilegiat al ac(iunii, al schi&b)rii, 4n,t,6

Au.in( vo$ea tera%eutu!ui ='& si&(it presiunea de a accepta &unc) de dactilografiere supli&entar) la birou ieri, dar atunci &i-a& a&intit discu(ia noastr) despre drepturile aserti3e, &ai ales ceea ce a(i spus despre faptul c) fiecare are dreptul s) cear) un ti&p de g/ndire, 'poi &-a& g/ndit d a, a& s) &erg direct 8i a& s) cer un ti&p supli&entar s) &) g/ndesc,A Qi a& f)cut-oR G-a& surprins pe &ine .nsu&i,C Toa!eta $a eva(are $o'%orta'enta!/ =Si&(ea& c) situa(ia acas) la Gaud este dificil de gestionat pentru &ine, 'poi &-a& g/ndit la acele tactici pe care le-a& conceput .&preun) pentru a gestiona situa(iile stresante 8i &a& g/ndit? dE3adareR Dnde pot e3adaEA, Nu &-a& putut g/ndi dec/t la toalet), .n acea cas), dar era suficient, G-a& dus 8i &-a& sp)lat pe &/ini de c/te3a ori 8i &-a& cal&at, '& ie8it de acolo 8tiind cu& anu&e a8 putea face fa() dificult)(ilor pe care le crea Gike,C

(ecturi "uplimentare
Leahy, %,L 4"##L6 Cognitive therapy techniques, New Vork? Ouilford Press, Leahy, %,L, 4"##M6 The worry cure: stop worrying and start living, London? Piatkus, Wells, ', 4"###6 Emotional disorders and metacognition, 5hichester? Wiley,

0M"

R/ %un uri!e %entru Ta,e!u! M4F3 A F M > ; : = 9 a h 1 a $ , e i g

Abiliti de lucru pentru sc$imbarea comportamentului


0Cato a primit vestea cstoriei ;epidei destul de ru, aa cum era de ateptat, dnd din col *n col i blestemnd, ceea ce *mi amintete de o alt vorb de du+ a lui Cicero, care spunea& Cato a .ost *ntotdeauna un stoic desvrit, ct timp totul a mers bine. @obert Larris "(AAK& #(()

Terapia co&porta&ental) preced) terapia cogniti3) .n istoria de93olt)rii psihoterapiei &oderne, .ns) <eck 8i Ellis erau hot)r/(i s) introduc) &etodele co&porta&entale .n &odelele lor de terapie cogniti3), *&portarea &etodelor co&porta&entale a3ea sens din &ai &ulte &oti3e, @n pri&ul r/nd, .8i do3ediser) eficien(a ca inter3en(ii asupra unor proble&e per3a9i3e precu& fobiile, @n al doilea r/nd, schi&b)rile co&porta&entale 8i cogniti3e se pot sus(ine reciproc, Proble&ele co&porta&entale, cu& ar fi retragerea .n depresie, pot a3ea leg)turi str/nse cu anu&ite g/nduri sau credin(e negati3e specifice, ca =Ni&eni nu 3a dori s) &) 3ad), oricu&>, 5o&porta&entele proble&atice pot fi rela(ionate, de ase&enea, cu credin(e negati3e &ai generale despre sine? 0M2

= ac) a& o proble&) ca aceasta, .nsea&n) c) sunt un o& slab>, Transfor&area co&porta&entelor negati3e .n unele &ai adaptati3e poate, de aceea, a3ea i&pact asupra acestor credin(e, Terapeu(ii ar trebui s) aleag) inter3en(ii co&porta&entale ba9ate pe for&ul)rile indi3iduale ale clientului, 5/teodat), schi&barea credin(elor poate ap)rea ca un efect secundar al schi&b)rii co&porta&entului, dar e7ist) 8i &o&ente c/nd terapeu(ii ar trebui s) construiasc) .n &od con8tient e7peri&ente co&porta&entale pentru a per&ite clien(ilor s) teste9e 8i s) schi&be credin(ele care nu sunt adaptati3e pentru ei, Dnele reguli pentru construirea 8i desf)8urarea e7peri&entelor co&porta&entale sunt pre9entate &ai departe .n acest capitol, Terapeu(ii si&t deseori o &are tenta(ie pentru a ur&)ri schi&barea la ni3elurile cele &ai profunde, Poate p)rea foarte ;ustificat s) ur&)re8ti schi&barea sche&elor .ntrun &od funda&ental, dar se poate .nt/&pla ca cele &ai &ulte beneficii s) 3in) din schi&b)ri co&porta&entale si&ple, ac) ai fost crescut cu credin(a c), de e7e&plu, nu po(i schi&ba foarte &ult 3ia(a ta sau lu&ea, c/teodat) 8i cel &ai &ic e7e&plu de ac(iune po9iti3) poate a3ea un i&pact foarte &are, *deea unei schi&b)ri profund transfor&atoare poate fi at/t de .&bietoare, .nc/t terapeu(ii a;ung s) treac) cu 3ederea pa8ii &ai si&pli 8i &ai pu(in spectaculo8i care conduc la schi&bare, chiar dac) ace8tia repre9int) e7act ceea ce caut) clientul, 'cest capitol 3orbe8te despre astfel de schi&b)ri &ici cu&ulati3e 8i despre abilit)(ile de care este ne3oie pentru a le transfor&a .n ade3)rate schi&b)ri po9iti3e de 3ia(), +o& e7plora ariile identific)rii 8i e3alu)rii proble&elor co&porta&entale, acti3)rii co&porta&entelor absente, de93olt)rii de co&porta&ente care aduc &ai &ulte beneficii, senti&entul eficien(ei personale 8i capacitatea de a .nfrunta

fricile, Pe &)sur) ce 3o& face acest lucru 3o& 3edea c) de93oltarea unor co&porta&ente po9iti3e este .n ea .ns)8i benefic), .n plus astfel de co&porta&ente 3or .nt)ri, de ase&enea, credin(e po9iti3e despre sine 8i despre 3ia() .n general, +o& e7a&ina .n special e7e&ple care surprind lucrul cu proble&e ca e3itarea asociat) an7iet)(ii 8i i9olarea asociat) cu depresia 8i nefericirea, Getodele descrise au o utilitate general), dar sunt cel &ai bine ilustrate .n conte7tul acestor proble&e, @ncepe& acest capitol pre9ent/nd doi clien(i care au cerut a;utor pentru schi&barea unui anu&it co&porta&ent? MICHAEL pre9enta de &ai &ult ti&p o afec(iune so&atic) 8i suferea, de ase&enea, de depresie, '3ea un ser3iciu bun care .l (inea ocupat .n ti&pul 9ilei, dar seara st)tea doar .n fa(a tele3i9orului cu colegul s)u de aparta&ent, care era 8i el .n depresie, 'u trecut &ai &ulte luni 8i el a de3enit 8i &ai depri&at 8i i9olat, pier9/ndu-8i .ncrederea de a relua leg)tura cu prietenii, CLA&JIA era an7ioas) .n situa(iile sociale, @ncepuse un nou ser3iciu 8i stresul de a se adapta a dat-o peste cap, aduc/nd-o .n terapie, La petrecerea de 5r)ciun a biroului a stat ascuns) .n toalet) o or), .nainte de a se al)tura celorlal(i, 'poi a tra3ersat ca&era .ncet 4astfel .nc/t oa&enii s) obser3e c) a sosit6 dup) care s-a .ntors .n toalet) o 3re&e, .nainte de a-8i lua haina 8i a pleca acas), Godul .n care se co&port) oa&enii atunci c/nd sunt afecta(i de durere e&o(ional) sau fi9ic) le poate ad/nci proble&ele, Gichael a pierdut o parte din co&porta&entele sale sociale acti3e 8i aceast) pierdere a condus la un cerc 3icios de singur)tate 8i depresie, Gichael a3ea ne3oie s) fie 0MH

&ai anga;at .n co&porta&ente sociale dup) ser3iciu, Tactica 5laudiei de a se ascunde 8i a e3ita lucrurile, o f)cea s) fie 8i &ai an7ioas), @n &od ironic, acest co&porta&ent a f)cut, probabil, ca oa&enii s) o obser3e cu at/t &ai &ult, '3ea ne3oie s) se co&porte .ntr-o &anier) &ai sigur) 8i proacti3), Suge tie +) pute(i g/ndi la clien(i care sea&)n) cu Gichael 8i 5laudiaE @ncerca(i s) le defini(i co&porta&entul, ac) ar fi ca lucrurile s) se .&bun)t)(easc) pentru ei, .n ce fel ar .ncepe co&porta&entul lor s) se schi&beE ac) clien(ii ar .ncepe s) fac) aceste schi&b)ri co&porta&entale, .n ce &od ar afecta aceasta credin(ele lor despre ei .n8i8i, despre al(i oa&eni 8i despre lu&eE @n &od tradi(ional, co&porta&entali8tii s-au situat un pic .n afara co&unit)(ii terapeutice, probabil a3/nd anu&ite re(ineri fa() de ideile ne8tiin(ifice ale celorlalte orient)ri, Terapeu(ii din alte 8coli au r)spuns cu acelea8i re(ineri fa() de presupusa r)ceal) a terapiei co&porta&entale, 5o&porta&entali8tii, totu8i, au a3ut .ntotdeauna lucruri bune de oferit 8i au de93oltat .n continuare inter3en(ii clare 8i eficiente, &ai ales pentru proble&ele legate de an7ietate, Totu8i, insisten(a cu care sus(ineau c) nu&ai co&porta&entul obser3abil &erit) s) se afle .n aten(ia terapiei, a deter&inat instalarea unor bariere artificiale care au li&itat contribu(ia lor la do&eniul &ai general al terapiei, O re3olu(ie, din acest punct de 3edere, a ap)rut odat) cu recunoa8terea faptului c) este posibil s) identific)& =co&porta&ente interne>, cu& este g/ndirea, 8i acest lucru a oferit o perspecti3) &ai larg) asupra factorilor care puteau fi defini(i ca declan8atori sau

r)spunsuri co&porta&entale, O/ndul 5laudiei c) =Oa&enii &) g)sesc plictisitoare>, de e7e&plu, pare s) intensifice an7ietatea ei, 5o&porta&entali8tii au a;uns la noi re3ela(ii pe &)sur) ce au c)p)tat o .n(elegere &ai profund) referitoare la declan8atorii 8i r)spunsurile co&porta&entale, 'u reali9at c) oa&enii anali9ea9) 8i e3aluea9) ace8ti declan8atori 8i r)spunsurile la ei, 5eea ce pentru unii oa&eni repre9enta o reco&pens), pentru al(ii putea repre9enta altce3a, 'ceste descoperiri au dus la o alian() str/ns) .ntre beha3iori8ti 8i =re3olu(ia cogniti3)>, ce abia se n)8tea 4%ach&an, 011J6, e partea cogniti3) a alian(ei, 'aron <eck 8i 'lbert Ellis 4Ellis I ryden, 011J6 au subliniat i&portan(a lucrului cu co&porta&entul, Ei au reali9at c) co&porta&entele proacti3e a3eau un efect po9iti3 asupra credin(elor fa() de propria eficacitate c) =Pot ac(iona .ntr-un &od eficient .n pri3in(a lucrurilor care contea9) pentru &ine> 8i =Nu trebuie s) accept situa(ia f)r) s) fac ni&ic>,

Evaluarea comportamentului
5ei &ai &ul(i oa&eni au aflat despre co&porta&entalis& din lucr)rile lui Pa3lo3, Watson 8i Skinner, Se consider) acu& c) feno&ene cu& ar fi condi(ionarea sunt &ult &ai co&ple7e dec/t s-a stipulat ini(ial 4%escorla, 01$$K Staddon, "##06, Lucr)rile lor, totu8i, r)&/n i&portante ca referin(e pentru punctele cheie ale schi&b)rii co&porta&entale, Pa3lo3 8i Watson au studiat =antecedentele> 4=ce s-a .nt/&plat .nainte>6 co&porta&entului, 'u ar)tat c) cine3a poate schi&ba &odul .n care se co&port) o persoan) &anipul/nd condi(iile din &ediu care declan8ea9) de fapt r)spunsuri co&porta&entale 0M$

foarte specifice, Skinner, pe de alt) parte, a studiat &ai &ult =consecin(ele> co&porta&entului care fie .l .nt)reau, fie nu .l .nt)reau, f)c/nd repetarea unui co&porta&ent &ai probabil) sau &ai pu(in probabil), Dn &oti3 pentru care terapeu(ii &anifest), c/teodat), re(inere .n a lua .n considerare beneficiile punctului de 3edere co&porta&entalist (ine de faptul c) &a;oritatea cercet)rilor co&porta&entaliste au fost f)cute cu a;utorul ani&alelor 8i, prin ur&are, poate fi dificil s) aplic)& conclu9iile la co&porta&entul u&an, O &i8care i&portant) .n terapia co&porta&entalist) din ulti&a perioad) a dus la recunoa8terea puterii .nt)ririi sociale si&ple, .n conte7t u&an, prin reac(ii ca 9/&betul, aten(ia sau lauda : unele dintre c)r)&i9ile de ba9) pentru construirea rela(iilor, Fiindc) practicienii T55 sunt i&plica(i .n interac(iuni u&ane intense, ei pot folosi cuno8tin(ele despre .nt)rirea social) pentru a a;uta clien(ii s) de93olte co&porta&ente interpersonale care s) le aduc) satisfac(ii, cu& ar fi aten(ie po9iti3), apreciere 8i c)utarea satisfac(iei personale intrinseci, pentru a poten(a schi&barea terapeutic),

&nalizarea "ituaiei clientului din punct de vedere comportamental


Preocup)rile ini(ial diferite ale lui Pa3lo3 8i Skinner sunt acu& 3)9ute de cei &ai &ul(i terapeu(i co&porta&entali8ti ca ;uc/nd roluri cheie .n cele &ai &ulte for&e de .n3)(are, 'nali9a situa(iei clientului prin identificarea antecedentelor declan8atoare 8i a consecin(elor care .nt)resc co&porta&entul repre9int) preocuparea principal) .n

acti3it)(ile de eva!uare a $o'%orta'entu!ui 8i ana!i./ 1un$*iona!/ a $o'%orta'entu!ui4 Getoda co&porta&ental) ABC constituie o sche&) util) pentru reali9area ana!i.ei 1un$*iona!e4 A se refer) la antecedente, B la co&porta&enti, C la consecin(e, For&atul folosit .n e7e&plul de &ai ;os folose8te li&ba;ul e7plicit al lui Sheldon 4011M6 8i se g)se8te pe website-ul S'OE dedicat acestei c)r(i 43e9i 'ne7a 0 pentru infor&a(ii despre reperarea 8i folosirea acestuia6, Pute& aplica conceptul '<5 situa(iilor .n care se g)sesc Gichael 8i 5laudia 4Tabelul M,06, Pute& 3edea din Tabelul M,0 c) tot felul de declan8atori, ce pot fi obser3a(i sau nu, pot ac(iona ca =antecedente>? e3eni&ente de genul .nt/lnirea cu o persoan), g/nduri ca ='r fi nepoliticos s) nu r)&/n cu el>, si&pto&e fi9ice de genul oboselii 8i e3eni&ente sociale, Gai &ult, elaborarea unei ase&enea sche&e ne a;ut) s) reper)& acele lucruri care se pot schi&ba 8i face o diferen(), iar aceste lucruri pot fi asociate cu oricare din coloanele ', < sau 5, chiar cu toate odat), Ta,e!u! >43 5 Ana!i.a ABC Ce -a )ntL'%!at )nainte (e $e -a )ntL'%!at Ce -a )ntL'%!at A- Ante$e(ent B- Co'%orta'ent Ce -a )ntL'%!at (u%/ $e -a )ntL'%!at C- Con e$in*e

=<eha3iour> .n li&ba engle9) 4n,t,6

0H#

Gichael este obosit c/nd 3ine acas) de la ser3iciu, @l 3ede pe colegul s)u de aparta&ent 8i se g/nde8te =S) nu r)&/n cu el ar fi nepoliticos>, 5laudia .8i face gri;i tot dru&ul spre petrecerea de la birou, Se g/nde8te =Oa&enii 3or crede c) sunt ciudat)>,

Gichael se uit) la T+ toat) noaptea, Nu .8i &ai face planuri de a se .nt/lni cu prietenii, 5/nd se duce la culcare, se g/nde8te =Nu fac ni&ic cu 3ia(a &ea>, 5laudia se ascunde .n toalet), Gai t/r9iu, &erge .n .nc)pere, .ncerc/nd 8i s) nu ias) .n e3iden() 8i s) par) c) se distrea9),

Gichael si&te &ai pu(in) energie, %utina lui de3ine din ce .n ce &ai rigid), Se si&te i9olat 8i aceasta .i ad/nce8te depresia,

5laudia se si&te an7ioas) pe parcursul serii 8i are o p)rere 8i &ai rea despre sine, dup) aceea, Dnii colegi de ser3iciu obser3) co&porta&entul ei 8i se g/ndesc c) e ciudat),

G*5F'EL 8i terapeutul s)u decid ur&)toarele? 5/nd se 3a .ntoarce acas) de la ser3iciu, 3a &erge .nt/i .n ca&era sa pentru a se odihni pu(in, ac) pl)nuie8te s) se .nt/lneasc) cu prietenii s)i nu *nseamn c) .8i =abandonea9)> colegul de aparta&ent, ac) 3a ie8i cu prietenii de dou), trei ori pe s)pt)&/n), ni3elul s)u de energie ar putea cre8te, iar i9olarea 8i depresia s-ar putea reduce, 5L'D *' 8i terapeutul ei decid?

+a trebui s) .ncerce s) .8i tolere9e &ai &ult an7ietatea .n situa(iile sociale, Poate porni de la a cre8te toleran(a de la cinci &inute, la 8ase, 8apte 8i a8a &ai departe, Probabil c) ar fi &ai pu(in ner3oas) dac) ar crede c) poate rela(iona cu oa&enii &)car la un ni3el &ini&, Poate practica schi&buri con3ersa(ionale .n situa(ii sigure, cu& ar fi .n terapie, 8i poate trece apoi treptat la alte situa(ii, ac) prin aceste e7erci(ii .ncrederea 3a cre8te, ea ar putea e7ersa, .n acela8i &od, co&porta&entul de a a3ea ini(iati3) .n situa(ii sociale, O &odalitate sincer) 8i eficace de a .nc)l9i rela(iile sociale poate fi s) dest)inui senti&entul propriu de ner3o9itate unei persoane care este capabil) s) e&pati9e9e, 5laudia poate fi .ncura;at) s) .ncerce s) .8i dest)inuie8te senti&entele ca parte a unui e7peri&ent co&porta&ental, E7peri&entul i-ar putea per&ite s) teste9e credin(a sa c) doar foarte pu(ini oa&eni sunt la fel de an7io8i 8i c) dac) ar 3orbi despre acest lucru, oa&enii ar respingeo,

'&bii clien(i au ur&at .ntoc&ai aceast) strategie, fiind sus(inu(i .n de&ersul lor, Suge tie- eIer$i*iu (e tu(iu $o'%orta'enta! 5 (e $i1rarea unui %atern ABC 2or'a- singuri sau grupuri &ici, S$o%- ' de3eni fa&iliar cu folosirea &odelului '<5, 'bordarea co&porta&ental) a de3enit &ai recent popular) .n for&a =anali9ei co&porta&entale>, O 3ersiune si&plificat) 0H"

poate fi obser3at) .n progra&e T+ ca Supernanny, @n ti&p ce unii dintre anali8tii co&porta&entali8ti se .ncrunt) la astfel de e&isiuni populiste, &ie &i se par o oca9ie pentru a putea identifica paternuri '<5, Sarcina este de a pri3i la aceste tipuri de progra&e 8i a nota unele paternuri pe care le obser3a(i, folosind for&ularul '<5, 'ceasta este .n principiu o acti3itate indi3idual), dar, dac) este posibil, ulterior se pot co&para noti(ele cu ale celorlal(i, Se poate obser3a c) descrierea paternurilor '<5 este, de fapt, un tip de =for&ulare co&porta&ental)> 4Fersen, "##"6, ase&)n)toare for&ul)rii 55 discutat) .n 5apitolul ", '8a cu& spunea& .nainte, for&ularea poate fi folosit) foarte de3re&e .n terapie, 5/teodat) factorii co&porta&entali pot fi o&i8i .n for&ulare, Pentru a perfec(iona for&ularea terapeutul poate construi un profil general al co&porta&entelor proble&atice ale clientului : e7e&plele de &ai sus s-ar putea repeta .n9ecit la fiecare client, O astfel de abordare generali9at) este ;ustificat) de faptul c) odat) ce paternurile proble&atice ale clien(ilor se per&anenti9ea9), este foarte probabil s) se r)sp/ndeasc) .n tot &ai &ulte arii ale 3ie(ii lor, 'ceast) abordare e7tins) ofer), de ase&enea, terapeutului o oportunitate de inter3en(ie asupra proble&elor curente ale clientului 8i, astfel, de a cre8te 8ansele identific)rii paternurilor 8i descoperirii ariilor &ai predispuse la schi&bare dec/t altele, ac) .l a;ut) pe terapeut, atunci cel &ai probabil .l 3a a;uta 8i pe client, e aceea, ar putea fi util s) fie anga;)& clien(ii .n .nregistrarea propriilor paternuri '<5, ca o acti3itate .n continu) desf)8urare .n fundalul terapiei, .n special .n etapele de .nceput, '& &en(ionat de;a i&portan(a for&ul)rii obiecti3elor .n conclu9ia procesului de e3aluare, Obiecti3ele sunt adesea re3ersul proble&elor, 'cest lucru poate fi 3)9ut

clar .n strategiile care s-au de93oltat natural din anali9a '<5 at/t .n ca9ul 5laudiei, c/t 8i al lui Gichael, @n Tabelul M," sunt pre9entate .ntreb)ri care pot fi folositoare .n anali9a '<5, Ta,e!u! >4A 5 Dntre,/ri uti!e %entru 1or'u!area ana!i.ei ABC A4 Dntre,/ri B4 Dntre,/ri C4 Dntre,/ri 5u& te ulteriorE .&bun)t)(ireE si&(i +reo

5e s-a .nt/&plat 5u& reac(ione9i chiar .nainte ca e7actE tu s),,, E E7ist) 'u e7istat co&porta&ente de sen9a(ii e3itareE corporale,,, E E7ist) 'u e7istat co&porta&ente de g/nduri,,, E siguran()E

5u& reac(ionea9) alte persoane la ceea ce faciE E7ist) consecin(e pe ter&en lung .n ur&a co&porta&entului t)uE

&utomonitorizarea i inerea unui 0urnal


La .nceput, este cel &ai bine pentru terapeut 8i client s) fac) anali9a '<5 .&preun), .n ti&pul 8edin(ei, 5/nd clientul a;unge s) .n(eleag) sarcina, aceasta poate constitui o bun) te&) pentru acas), 'nali9a '<5 reali9at) de-a lungul a &ai &ulte s)pt)&/ni de3ine o for&) de auto&onitori9are, Suger/nd clientului s) .8i asu&e sarcina de auto&onitori9are, trans&ite& acestuia c/te3a &eta-&esa;e foarte puternice? 0H2

E8ti un partener acti3 .n terapie, Po(i face lucruri care contea9) pentru tine, Po(i de93olta o rela(ie diferit) cu &odul t)u de 3ia(), Po(i de3eni un obser3ator &ai refle7i3, precu& 8i un .ntreprin9)tor &ai acti3, Schi&barea 3a i&plica cel &ai probabil =&unc) 8i practic)> 4Ellis I ryden, 011J6,

Gerit) s) cheltuieYti ti&p 8i efort pentru a introduce aceast) sarcin) i&portant), preg)tind totodat) clientul pentru orice proble&) ce ar putea ap)rea, Dn dialog pe aceast) te&) ar putea ar)ta astfel? Tera%eut- @(i 3oi cere s) (ii o 3re&e un fel de ;urnal al lucrurilor care te sup)r),,, '8 3rea s) folose8ti acest for&ular '<5 pentru a surprinde, 9ilnic, &odurile prin care te la8i .&pins la co&porta&ente negati3e, @ncearc) s) note9i c/te3a e7e&ple .n fiecare 9i, 5/nd .(i dai sea&a c) te si&(i sup)rat, .ncearc) s) .n(elegi ce s-a .nt/&plat chiar .nainte de a te si&(i a8a 8i notea9) aici 4indic/nd coloana '6, apoi cu& te-ai si&(it 8i ce ai f)cut, aici 4coloana <6 8i apoi ce s-a .nt/&plat dup) aceea, .n aceast) coloan) 456, Ne 3a a;uta s) g)si& acele aspecte asupra c)rora pute& lucra, Probabil c) &-ai 3)9ut de;a f)c/nd acest lucru &ai de3re&e, c/nd &i-ai spus despre c/t de s)tul de toate te si&(i seara, 'cu&, .nainte s) trece& &ai departe, ce si&(i fa() de &ine c/nd .(i cer s) faci toate acestea acas)E

C!ient-

a,,, bine, presupun, 'dic), .&i dau sea&a c) este util,,, dar &) .ntreb dac) 3oi reu8i s) fac toate acestea, pentru c) atunci c/nd &) 3oi si&(i foarte depri&at, s-ar putea s) nu si&t &oti3a(ia necesar),,, 8i de c/nd a& .nceput s) &) si&t a8a, uit o gr)&ad) de lucruri, Tera%eut- a, &) bucur c) e8ti realist, ar putea fi dificil, '8 3rea s) .n(elegi .ns) c) nu este un e7a&en : indiferent de ce reu8e8ti s) scrii, ne 3a fi de a;utor, 5hiar dac) nu faci ni&ic, pute& .ncerca s) .n(elege& de ce a fost dificil, estul de &ul(i dintre clien(ii &ei .8i a&intesc c) trebuia s) fac) te&a pentru acas) nu&ai cu c/te3a ore .nainte de a 3eni la terapie 8i atunci .ncep s) scrie .n grab) lucruri pentru .ntreaga s)pt)&/n), @ns) aproape .ntotdeauna ceea ce scriu este folositor, C!ienteci ar fi &ai bine s) note9 i&ediat, atunci c/nd se .nt/&pl)E Tera%eut- 'r fi ideal, .ns) nu este .ntotdeauna posibil, a8a c) e bine s) scrii oric/nd g)se8ti ti&p 8i, .n principiu, ar trebui s) de3in) &ai u8or pe &)sur) ce .naint)& .n terapie, Odat) ce clientul 8i-a e7pri&at interesul de a se anga;a .n auto&onitori9are, &erit) s) .i e7plic)& logica din spatele procedurii, Toat) lu&ea are un &od fa3orit de a oferi sau pri&i o e7plica(ie, 'r fi bine s) adapt)& e7plica(iile la interesele clientului, 'r putea fi util s) sublinie& ur&)toarele puncte? e &ulte ori este de dorit s) te po(i deta8a de starea de a fi sup)rat 8i s) g/nde8ti? = espre ce este 3orba aici, de faptE 5e se .nt/&pl), de fapt, aiciE> 0HH

'r fi bine s) po(i opri reac(iile negati3e .ntr-o fa9) incipient)? =Proble&ele tind s) se co&porte ca ni8te bolo3ani care se rostogolesc la 3ale, 5u c/t se rostogolesc &ai departe, cu at/t &ai &ult) for() 8i &ai &ult) iner(ie adun) 8i de3in &ai greu de oprit,> 'r fi util s) po(i depista tipurile de declan8atori care .(i fac proble&e? =s) fii pre3enit .nsea&n) s) fii preg)tit>, 'r fi bine s) descoperi &ai &ulte &odalit)(i pentru gestionarea situa(iile dificile? =Nu 3rei s) fii ca un ;uc)tor de golf care are o singur) cros), .ncerc/nd s) c/8tigi la Oleneagles doar cu crosa de finali9areR>

Purnalele pot fi instru&ente foarte fle7ibile pentru .nregistrarea senti&entelor, co&porta&entelor, g/ndurilor, reac(iilor fi9ice, consu&ului de substan(e 8i co&porta&entelor sociale, Ele pot fi folosite astfel? %etrospecti3 : pentru a reflecta la ceea ce a f)cut clientul .n ulti&ele 9ile, sau @n perspecti3) : pentru a construi un plan pentru 9ilele sauS8i s)pt)&/nile ce 3or 3eni, Dnele dintre aceste acti3it)(i au fost de;a discutate c/nd a fost 3orba despre .nregistrarea g/ndurilor, .n 5apitolul 2, Folosirea ;urnalelor pentru .nregistrarea co&porta&entelor 3a fi e7a&inat) pe fondul &ai general al strategiilor folosite .n &od obi8nuit .n T55,

&ctivarea comportamentului :e+tinz.ndu-ne c.mpul de activitate; !n depre"ie

Li&ba;ul corpului 8i postura unei persoane depresi3e ne pot s)ri .n e3iden()? u&erii sunt adu8i .n fa() 8i cu c/t este &ai depri&at) persoana, cu at/t &ai apleca(i sunt u&erii, p/n) ce persoana pare c) intr) la ap) sub ochii no8tri, Sinele pare s) se retrag) din lu&e, iar corpul .8i .ncetine8te func(iile la unison, Pe &)sur) ce corpul scade sub ni3elul opti& de func(ionare, perfor&an(a scade 8i ea sub nor&al? &e&oria, concentrarea, apetitul 8i so&nul au de suferit, &i8carea 8i &oti3a(ia par s) cear) eforturi supli&entare, 5a 8i cu& acu&ulatorii corpului se u9ea9) 8i dup) fiecare nou) .nc)rcare se eliberea9) tot &ai pu(in) energie, Dn &edic de la .nceputul secolului al nou)spre9ecelea, Pohan %eil, a f)cut se pare sugestia nonetic) de a infecta pacien(ii =&elancolici> cu scabie pentru a .i face s) se &i8teR *nacti3itatea e7tre&) poate lua for&a dorin(ei de a sta .n pat, Dnii clien(i tind s) cread) c) se 3or si&(i &ai bine dup) aceea, 'r putea e7ista beneficii ascunse ce re3in din a ;uca =rolul bolna3ului>, 5redin(a lor este aproape .ntotdeauna gre8it) 8i nu aduce nici un folos, 'aron <eck sugera c) terapeu(ii trebuie s) r)spund) acestei tendin(e, .ncura;/nd clien(ii s) se ridice efecti3 din pat 8i s) se apuce s) fac) ce3a, 'desea cel &ai bine este s) construi& un plan realist pe ba9a c)ruia s) cre8te& ni3elul de acti3itate, 5lien(ii depresi3i, &ai ales cei a c)ror capacitate de concentrare este afectat), pot si&(i c) efortul cogniti3 este prea dificil, O abordare co&porta&ental) si&pl) poate fi &ai potri3it) .n acest stadiu 4Fennell, 01$1K E&ery, 01116, 5ele &ai bune dou) strategii cunoscute pentru o ase&enea abordare sunt B%rogra'area a$tivit/*iiC 4=planificarea unui ni3el echilibrat de anga;are .n acti3it)(ile 3ie(ii>6, care pro3ine din tradi(ia terapiei cogniti3e a lui <eck 4<eck et all,, 01J16 8i B%!ani1i$area re$o'%en eiC 4=s) ne asigur)& c) face& acele lucruri care ne aduc pl)cere 8i

0H$

ofer) sens 3ie(ii noastre>6, din tradi(ia beha3iorist) a lui Lewinsohn 4Lewinsohn I Ootlib, 011M6,

*rogramarea activitii
Trebuie s) lu)& .n considerare a&bele di&ensiuni, cantitati3 4c/t de &ult6 8i calitati3 4cu&6, ale acti3it)(ii clien(ilor? a&bele di&ensiuni sunt afectate c/nd oa&enii nu sunt ferici(i, Pe &)sur) ce persoana se ad/nce8te .n depresie 8i de3ine &ai de&oti3at), ea poate s) abandone9e acti3it)(ile de 9i cu 9i : de &ulte ori acestea fiind chiar lucrurile care d)deau sens 3ie(ii ei, 'lbert Ellis sus(inea pe bun) dreptate c) =&ul(i oa&eni reu8esc s) dep)8easc) tulbur)rile lor sau, cel pu(in, s) tr)iasc) &ai ferici(i .n ciuda acestora, atunci c/nd se las) prin8i de un interes 3ital 8i &ereu actual> 4.n ryden, 0110? 2#6, ac) clien(ii .8i petrec fiecare 9i .n &elancolie, 3ia(a de3ine plictisitoare : o e7isten() tr)it) la o te&peratur) sc)9ut) 8i f)r) pasiune, Dn client s-a si&(it foarte ru8inat po3estindu-&i cu& la un &o&ent dat era pasionat de colec(ionarea de ti&breK se te&ea c) aceasta spunea despre el c/t era de =neoriginal> 8i =antisocial>, dar discut/nd despre di3ersele culori, stiluri de ti&bre 8i despre se&nifica(ia lor istoric) 8i geografic), a& putut si&(i la el pasiune, L-a& .ncura;at s) nu se lase deposedat de pasiunea lui pe &oti3 c) nu e ce3a =original>, Se poate ca societatea &odern) s) fi pierdut arta pl)cerilor si&ple, Terapeu(ii ar putea, de fapt, a;uta clien(ii s) reg)seasc) aceste pl)ceri, For&ularul progra&ului de acti3it)(i are un for&at si&plu, dar care poate fi folosit .n &oduri foarte 3ariate 8i din ce .n ce &ai sofisticate, Pute& alege unde s) .ncepe& pe acest continuu&, dar cel &ai adesea se .ncepe cu aspectele

cantitative ale comportamentului 4=a face &ai &ulte lucruri>6 8i se progresea9) c)tre aspectele calitative 4=a face lucruri care contea9)>6, Tabelul M,L pre9int) un e7e&plu al unui for&at si&plu de progra& 8i este reprodus ca For&ularul M,L pe websiteul S'OE, Tabelul M,L pre9int) o &onitori9are or) cu or) a di&ine(ilor unui client pentru pri&ele trei 9ile ale s)pt)&/nii, Per&ite terapeutului 8i clientului s) reflecte9e asupra &odului .n care clientul .8i petrecea ti&pul, @n pri&ul r/nd obser3)& un patern stabil al acti3it)(ilor de luni 8i &ar(i, 5lientul a spus c) nu .i pl)cea prea &ult cu& sun) =lucru de birou 4adic) la calculator6>, Giercuri era ca o eliberare pentru el, %eg)si&, de ase&enea, c/te3a infor&a(ii personale despre el, Este i&plicat .ntr-o practic) spiritual) .n ti&pul s)pt)&/nii 8i .i plac c)r(ile, @ncepe&, probabil, s) .l cunoa8te& &ai bine pe ba9a acestor c/te3a noti(e, *&agina(i-3) c/te lucruri a& putea afla despre el dintr-un &aterial de acest fel e7tins la o lun) .ntreag) : presupun/nd c) a co&pletat sincer for&ularul, bine.n(eles,

Ta,e!u! >4F 5 auto'onitori.are i'%!/ Luni #H?## #J?## So&n Gic de;un

Progra'

(e

a$tivit/*i

$u

Gar(i So&n Gic de;un

Giercuri Gic de;un M G) preg)tesc 8i c)l)toresc c)tre 5ardiff M

#$?## #1?##

G) preg)tesc 8i G) preg)tesc plec la lucru 8i plec la lucru O)sesc loca(ia .n 5ardiff 2 %ug)ciunea de Lucru la birou di&inea()

0J#

Preg)tirea s)lii de predare H 0#?## Lucru la birou <ibliotec) @nt/lnirea studen(ii predare J cu 8i

00?## 0"?##

5afea, lucru la Lucru la birou birou @nt/lnire 8i 5afea $ <ibliotec) pr/n9 Predare J

5lientul nu s-a si&(it depri&at .n aceste c/te3a 9ileK dac) ar fi fost, probabil c) ni3elul de acti3itate nu ar fi fost at/t de ridicat, ac) ni3elul de acti3itate ar fi fost ridicat 8i noi a& fi 8tiut c) a fost totu8i .n depresie, a& fi putut deduce c) a f)cut un efort continuu de a &erge &ai departe, Obser3)& cu& .ncepe& s) cunoa8te& persoana 8i .ncepe& s) cre)& inferen(e ra(ionale legate de &odul .n care ea func(ionea9), Terapeutul poate, de ase&enea, a;uta persoana s) reflecte9e la echilibrul dintre &ai &ul(i factori, cu& ar fi? &unc) : 3ia() sau sine : ceilal(i, 'cest tip de reflec(ie ne face s) ne g/ndi& .n &od natural la =5e anu&e &i-ar pl)cea s) fac altfelE> sau =5u& pot restabili echilibrulE>, Se poate ob(ine 8i o &onitori9are si&pl) a dispo9i(iei afecti3e, cer/ndu-le clien(ilor s) note9e pentru fiecare seg&ent al 9ilei cu& anu&e se si&t 43e9i 9iua de &iercuri .n Tabelul M,L6, %e3i9uind acti3itatea dintr-o s)pt)&/n), terapeutul 8i clientul pot pri3i la perioadele de acti3itate relati3 ridicat) sau relati3 sc)9ut) 8iSsau la perioadele .n care clientul s-a si&(it r)u 40 din 0#6 sau bine 41 din 0#6, Pot colabora la descoperirea e3entualelor paternuri care ar putea fi util de clarificat sau de schi&bat? .n &od obi8nuit, lucruri ca .nceputuri de 9i proaste

sau seri cu dispo9i(ie proast), *nfor&a(iile noi pentru client ob(inute pe ba9a acestei acti3it)(i : de e7e&plu, =@n general, &) si&t &ai bine dac) .ncep 9iua cu sarcini relati3 pu(in solicitante> : pot fi folosite pentru a planifica un progra& nou 8i &ai bun pentru s)pt)&/na ur&)toare, 'ceste planuri sunt create de obicei .n spiritul =.ncearc) 8i 3e9i> 8i pot fi g/ndite ca eI%eri'ente $o'%orta'enta!e4 Suge tie- $u' arat/ %aternuri!e noa tre $o'%orta'enta!e +i $u' e %ot $hi',aE 2or'a- indi3idual, perechi de consiliere 4consilier 8i client6 sau trio 4consilier, client 8i obser3ator6 S$o%u!- Pentru a eIer a a,i!it/*i!e (e 1o!o ire a unui Progra' (e a$tivitate4 Folosind acest for&ular al Progra&ului de acti3itate, identifica(i paternurile 9ilnice din ulti&ele c/te3a 9ile, Fi(i aten(i la paternurile 8i rit&urile stabilite .n 8i .ntre 9ile, Ob(ine(i at/t de &ulte detalii c/t .i este confortabil clientului s) ofere, Fi(i preg)ti(i s) oferi(i feedback personal asupra &odului cu& paternurile se pot co&para cu ale 3oastre 8i cu& 3-a(i putea si&(i dac) 9ilele 3oastre s-ar structura a8a, @ntreba(i clientul dac) e7ist) ce3a ce ar dori s) schi&be legat de paternurile lui, 5oncepe(i un scurt plan cuprin9/nd dou)trei astfel de schi&b)ri, @n final, solicita(i p)rerea tuturor participan(ilor la e7erci(iu, %etrospecti3a co&porta&ental) a s)pt)&/nii poate fi legat) de alte aspecte ale procesului T55, Procesul cogniti3 reali9at cu = on>, descris .n 5apitolul 2, a pornit de la obser3a(ia si&pl) c) dispo9i(ia sa afecti3) a fost .n &od special proast) .ntr-o anu&it) sear), ceea ce a condus la o inter3en(ie 0J"

cogniti3) interpersonal) e7tins) 8i se&nificati3), centrat) pe se&nifica(ia rela(iilor din 3ia(a sa, @n unele ca9uri se pot obser3a paternuri &ai generale =de-a lungul s)pt)&/niiSs)pt)&/nilor> sau paternuri pentru situa(ii .ntregi, iscut/nd progra&e cu clien(ii de-a lungul anilor, a& a;uns s) .n(eleg c) &odul .n care un client .8i .ncepe 9iua se r)sfr/nge dra&atic asupra &odului .n care .ntreaga 9i se 3a desf)8ura, Frec3ent, clien(ii raportea9) c) au g/nduri negati3e de cu& se tre9esc, Dn patern .nt/lnit de &ulte ori se refer) la faptul c) clien(ii se .ntreab) i&ediat la tre9ire =5u& &) si&t ast)9iE>, 'poi &erg &ai departe pre9ic/nd c) se 3or si&(i .ngro9itor toat) 9iua, 'poi .8i scanea9) &intea 8i corpul 8i g)sesc de obicei cu u8urin() ce3a tr)iri negati3e &inore, asupra c)rora pot 9)bo3i pentru a le a&plifica, O strategie bun) de a contracara aceast) tendin() este aceea de a sugera clien(ilor s) a&/ne e3aluarea dispo9i(iei lor, Este relati3 nor&al pentru oa&eni s) se si&t) un pic de9orienta(i i&ediat dup) ce se tre9esc, 5el &ai bun lucru este s) ie8i din pat, s) faci un pic de &i8care, s) te apuci de c/te3a lucruri pe care le ai de f)cut 8i s) 3e9i abia apoi cu& te si&(i, Ga;oritatea clien(ilor care au putut face astfel, au afir&at apoi c) au descoperit c) se si&t bine &ai t/r9iu, probabil din cau9) c) au e3itat ru&ina(iile negati3e de di&inea(), orient/ndu-8i aten(ia c)tre altce3a, e8i aceast) inter3en(ie (inte8te .n special s) .i a;ute pe clien(i s) nu se si&t) stresa(i c/nd se tre9esc, s-a do3edit adesea c) centrarea clientului pe starea sa negati3) i&ediat dup) tre9ire se reflect) ulterior .n centrarea negati3) 8i autoe3aluarea critic) i&plicate .n alte arii i&portante ale 3ie(ii clientului,

(ucrul cu comportamentul: adugarea dimen"iunii calitative ab"ente


5/nd .ncercau s) creasc) ni3elul de acti3itate al clien(ilor depresi3i, <eck 8i colaboratorii 401J16 au reali9at o distinc(ie util) .ntre acti3it)(ile orientate c)tre =&astery> 4G6 4co&peten()6 8i cele orientate c)tre =pleasure> 4P6 4pl)cere6, =Pl)cerea> poate fi .n(eleas) .n ter&enii e7perien(ei de a te l)sa absorbit de interesele &a;ore ale 3ie(ii, =Pierderea pl)cerii> este unul din criteriile pentru diagnosticarea depresiei .n SG-*+-T% 4'&erican Psychological 'ssociation, "###6, 5/nd oa&enii intr) .n depresie, li se pare adesea c) au pierdut pl)cerea din 3ia(a lor, Eu 3oi folosi ter&enii =achie3e&ent> 4'6 4reu8it)6 8i =en;oy&ent> 4E6 4satisfac(ie6 .n loc de co&peten() 8i pl)cere, 'ce8ti ter&eni par s) plac) &ai &ult clien(ilor din Garea <ritanie, <eck a reali9at c) s-ar putea ca clien(ilor depresi3i s) nu le &ai plac) anu&ite acti3it)(i care .nainte le produceau pl)cere, dar le pot .ndeplini &ecanic, .&potri3a a ceea ce si&t, Pe l/ng) punctele pentru =reu8it)>, aceasta le per&ite s) .8i adauge puncte pentru perse3eren(), un aspect i&portant al =recuper)rii co&porta&entale>, 'stfel, pot fi ad)ugate pe for&ularul Progra&ului de acti3it)(i scoruri pentru reu8it) 4'6 8i pentru satisfac(ie 4E6, Dn e7e&plu, parte dintr-un Progra& de acti3it)(i al unui client, este pre9entat .n Tabelul M,2,

Ta,e!u! >4M 5 Progra'u! (e a$tivit/*i a! !ui Gen(#8 $u $oruri %entru reu+it/ +i ati 1a$*ie Luni
#H?##Tre9ire, &ic

Gar(i
So&n

Giercuri
Tre9ire

0J2

#J?## #J?###$?## #$?###1?## #1?##0#?## 0#?##00?## 00?##0"?##

de;un 4'c0K Ec06 Odihn) 4'c#K Ec06 T+ 4'c#K Ec06 T+ 4'c0K Ec"6 Gers &aga9in 4'c0K Ec"6 Odihn) 4'c#K Ec#6 la

4'c#K Ec"6 Gic de;un 4'c0K Ec"6 Preg)tire 4'c"K Ec#6 Preg)tire 4'c"K Ec#6 Sue a 3enit la cafea 4'c"K EcH6 Gers cu Sue la &aga9inul de te7tile 4'cMK EcJ6

4'c#K Ec#6 Gic de;un 4'c0K Ec06 Odihn) 4'c#K Ec#6 T+ 4'c#K Ec06 Treburi gospod)re8ti 4'cLK Ec"6 Odihn) 4'c#K Ec#6

Progra&ul lui Wendy 4Tabelul M,26 ilustrea9) un nu&)r de aspecte rele3ante, Este clar c) inacti3itatea este asociat) cu lipsa reu8itei, cu lipsa .ncrederii .n eficacitatea personal) 8i pu(in) satisfac(ie, 'ce8ti factori au fost .nt)ri(i prin &ulte g/nduri negati3e? =Nu sunt .n stare de ni&ic 9ilele astea>, =Pierd ore .ntregi fiind patetic)>, etc, 5orolarul este 8i el ade3)rat? aproape orice acti3itate po9iti3) pe care Wendy o putea .ntreprinde a f)cut-o s) se si&t) &ai bine, @n plus, acti3itatea care a ie8it cel &ai &ult .n e3iden() ca fiind pl)cut) era de a o pri&i .n 3i9it) pe prietena sa, Sue, &ar(ea, .n &od special c/nd ie8eau .&preun) pentru a c)uta &ateriale, Sue 8i Wendy erau arti8ti te7tili 8i faptul c) Sue pre(uia .nc) opinia ei asupra &aterialelor era 3ital .n a-i cre8te at/t senti&entul co&peten(ei, c/t 8i al satisfac(iei pentru acest e3eni&ent,

*rezicerea plcerii
Pesi&is&ul este .nc) un criteriu &a;or .n diagnosticarea depresiei confor& SG-*+-T%, Este bine s) atac)& pesi&is&ul de3re&e .n terapie, deoarece are poten(ialul s) sub&ine9e toat) .ntreprinderea terapeutic) cu credin(e de genul =Ni&ic nu &) 3a a;uta>, =Terapia poate func(iona pentru al(ii, dar nu 8i pentru &ine> 8i =Nu are sens s) .ncerc>, 5/teodat), predic(iile pesi&iste &ai specifice ale clientului : .n &od obi8nuit credin(e ca =Nu .&i 3a face pl)cere s) fac acest lucru acu& pentru c) sunt depri&at> : 3or sub&ina eforturile clientului de a-8i cre8te ni3elul de acti3itate, Tehnica %re.i$erii %!/$erii este o inter3en(ie eficient) pentru a contracara pesi&is&ul, 5/nd se confrunt) cu acesta, terapeutul poate recurge la po9i(ia de ba9) prag&atic) a T55? = a, acest lucru este posibil, dar haide s) 3ede&>, Este realist s) g/ndi& c) depresia poate afecta capacitatea cui3a de a se bucura de lucruri, dar depresia poate afecta, de ase&enea, 8i capacitatea de a esti&a c) anu&ite lucruri .(i 3or face pl)cere, c/nd de fapt chiar .(i 3or face, @n(elegerea acestui fapt poate duce la conceperea unui e7peri&ent co&porta&ental cu& este cel descris &ai ;os, conceput pentru Wendy? GENJO a 3rut s) contra&ande9e 3i9ita lui Sue, c/nd a 3enit 3orba despre aceasta .n discu(ia despre progra&ul s)pt)&/nii ur&)toare, ' elaborat un 8ir de predic(ii pesi&iste? =Sue se 3a plictisi de &ine, acu& c) sunt a8a>, =Sue 3ine nu&ai din &il)> 8i =@&i 3oi face prea &ulte gri;i pentru a &) si&(i bine>, 0JH

Terapeutul a .ncura;at-o s) nu renun(e la 3i9it) 8i s) 3ad) cu& se 3or .nt/&pla de fapt lucrurile, Wendy a esti&at c/t de &ult se 3a bucura de 3i9it) 4EcL6 8i ulterior a co&parat aceast) esti&are cu satisfac(ia ob(inut) de fapt, H 8i J, ' putut s) .n(eleag) 8i s) 3ad) .n ce fel predic(iile sale pesi&iste puteau fi gre8ite, Dn alt aspect interesant care a reie8it din aceast) discu(ie a fost c) Wendy a petrecut aproape dou) ore preg)tindu-se pentru 3i9it), prob/nd nu&eroase haine pentru a ar)ta =suficient de bine> pentru Sue, Se pare c) Sue petrecuse, .ns), ce3a ti&p .n podul casei .nainte de 3i9it), iar Wendy a fost chiar a&u9at) de c/t de =de&odat)> ar)ta, <ennet-Le3y 4"##L6 sugera c) e7peri&entele co&porta&entale sunt cea &ai 3aloroas) parte a terapiei pentru &ul(i dintre clien(i, @n ti&p ce co&pletarea for&ularului de .nregistrare a g/ndurilor poate fi e7peri&entat) =ca un proces ane3oios, dar logic,,, `carea &) a;ut) s) .ncetinesc rit&ul 8i s) 3)d .n perspecti3)> 4<ennetLe3y, "##L6, e7peri&entele co&porta&entale pot i&plica o for&) e&o(ional) de persuasiune? =a face .nsea&n) a crede>, eoarece clien(ii afir&) adesea c) proble&a lor &a;or) este procrastinarea, e7peri&entele care pot fi puse .n aplicare .n ti&pul 8edin(ei se pot do3edi e7tre& de benefice, pentru c) =nici un alt &o&ent nu este ca pre9entul>, Sanders I Wills 4"##L6 discut) despre un nu&)r de e7peri&ente co&porta&entale reali9ate .n afara cadrului terapeutic 4de e7e&plu, 3i9itarea gr)dinii 9oologice pentru a dep)8i fobia de p)s)ri6, 'ceste acti3it)(i pot a3ea 8i a3anta;ul c) pot duce la de93oltarea altor aspecte ale rela(iei terapeutice, .n care clientul 8i terapeutul .l pot e7peri&enta pe cel)lalt altfel, un pic diferit de cadrul obi8nuit al 8edin(ei de terapie, 5lien(ii sunt adesea .nc/nta(i de astfel de acti3it)(i, dar acestea sunt .n acela8i ti&p 8i pro3ocatoare 8i pot presupune dificult)(i

nea8teptate, Dn astfel de incident a fost acela .n care un client pe care .l .nso(ea& a de3enit foarte sup)rat .ntr-o loca(ie public), S-a si&(it e7tre& de ru8inat de acest e3eni&ent, '& reali9at c) este util s) pl)nuie8ti gestionarea unor astfel de incidente nea8teptate .n a3ans, E7peri&entele co&porta&entale ar trebui s) fie concepute clar 8i .n colaborare cu clientul? cu c/t credin(a negati3) a clientului este &ai clar definit), iar ipote9ele despre &odul .n care aceast) credin() poate fi testat) sunt &ai e7plicite, cu at/t &ai eficiente 3or fi e7peri&entele co&porta&entale, e e7e&plu, un client, o student), Pulie, credea despre sine c) este =inadec3at)> 8i =f)r) 3aloare>, Dn se&n rele3ant al inadec3)rii sale considera c) este acela c) .i era tea&) de e7a&in)rile din ti&pul cursurilor, Ea considera c) ei .i este &ult &ai tea&) dec/t le este altora, ' acceptat s) teste9e aceast) credin() .ntreb/nd .ntr-o for&) infor&al) al(i studen(i ce si&t ei .n fa(a de diferitelor e3alu)ri, ' fost ui&it) de faptul c), nu nu&ai c) &a;oritatea studen(ilor .&p)rt)8eau te&erile ei, dar unii le e7pri&au chiar &ult &ai puternic, 'ceste infor&a(ii au obligat-o s) .8i ree3alue9e credin(a legat) de gradul ei de inadec3are pornind de la acest criteriu, @n acest ca9, terapeutul a beneficiat de pe ur&a e7perien(ei sale ca profesor .n .n3)()&/ntul superior 8i a3ea astfel &oti3e serioase s) g/ndeasc) c) re9ultatele e7peri&entului 3or fi cele scontate, 'desea terapeu(ii trebuie, totu8i, s) &en(in) un echilibru fin .ntre .ncura;area e7peri&entelor deschise 8i prote;area clien(ilor de e7perien(e care cel &ai probabil 3or a3ea re9ultate negati3e, 5u toate precau(iile, este foarte bine s) ne g/ndi& .n a3ans la r)spunsurile a3ute la dispo9i(ie de terapeut 8i client pentru ca9ul .n care un e7peri&ent poate lua o turnur) total gre8it), Figura M,0 pre9int) un for&at conceput de <ennetLe3y 8i colaboratorii 4"##26, iar te7tul acestuia r)&/ne ca o 0J$

=<iblie> pentru terapeu(i .n construirea e7peri&entelor co&porta&entale pentru o 3arietate foarte &are de situa(ii,

$arcini cu dificultate progre"iv :creterea pa" cu pa" a calitii e+erciiilor comportamentale;


Terapeutul 55 (inte8te de obicei s) creasc) at/t cantitatea, c/t 8i calitatea paternurilor co&porta&entale ale clientului, @ns) nu&ai 8i re3enirea la ni3elul anterior de func(ionare pare s) fie un pas i&ens 8i, la fel cu& a& introduce treptat .n acti3itate o persoan) care a fost r)nit) la spate, la fel clientul poate planifica o re.ntoarcere la func(ionarea sa obi8nuit) .ntr-un rit& lent, dar sus(inut, <eck 8i colaboratorii 401J16 ne pre9int) po3estea unei paciente de spital care spunea c) abia putea, cu dificultate, s) .8i &en(in) acti3itatea anterioar) preferat), de a citi, Terapeutul i-a sugerat s) g)seasc) cea &ai sub(ire carte din biblioteca spitalului 8i s) .i citeasc) c/te ce3a din ea, up) &ai &ulte obiec(ii, a acceptat s) .i citeasc) nu&ai un r/nd, Odat) pornit) .ns), a citit tot paragraful 8i p/n) ca terapeutul s) re3in) la ea, dup) c/te3a ore, citise toat) cartea, Principiile funda&entale care func(ionea9) aici se refer) la .&p)r(irea acti3it)(ilor .n unit)(i gestionabile 8i la a l)sa succesul s) se construiasc) pas cu pas, pe ba9a altor succese &ai &ici, 'ceasta presupune un ele&ent de &odelare a co&porta&entului .n direc(ia dorit) din aproape .n aproape, ur&)rind gradat obiecti3e aflate c/t &ai aproape de scopul final posibil, Le spun de &ulte ori clien(ilor &ei c) at/t ti&p c/t se deplasea9) c)tre scop, chiar 8i f)c/nd pa8i &ici 3or continua s) progrese9e,

'stfel de pa8i grada(i pot a;uta, de ase&enea, la reconstruirea rela(iilor dup) o absen() .ndelungat) sau boal), *&portan(a aspectelor interpersonale ale co&porta&entului este de &ulte ori esen(ial)? &en(inerea prieteniilor, .nt/lnirea unor persoane noi 8i luarea ini(iati3ei atunci c/nd este ca9ul sunt c)r)&i9ile de ba9) ale co&porta&entului social proacti3, dar acestea pot p)rea de neabordat pentru clien(ii i&obili9a(i de depresie, stres sau fric), 'stfel, un cadru de abordare natural), pas cu pas, de reluare a leg)turilor cu oa&enii poate ar)ta a8a? 0, %econtactarea prietenilor a3u(i .nainte, ", Luarea unor ini(iati3e &)runte .n rela(ia cu prietenii stabili, L, Luarea unor ini(iati3e &ai i&portante .n rela(ia cu prietenii stabili, 2, escoperirea locurilor .n care se pot g)si prieteni noi, M, Luarea unor ini(iati3e &)runte cu noii prieteni, H, Luarea unor ini(iati3e &ai i&portante cu noii prieteni, Terapeutul 55 poate negocia un astfel de plan cu clientul sub for&a unei serii de pa8i &ici, cu risc redus, 'stfel de sarcini ar putea necesita o deosebit) considera(ie, dac) succesul lor depinde de reac(ia altor persoane, e aceea, ar putea fi util s) .i propune& clientului s) reflecte9e dac) este capabil sau nu s) fac) fa() unor r)spunsuri neprietenoase pri&ite .n ur&a e7ers)rii 3reunuia dintre pa8ii de &ai sus, Nu toat) lu&ea poate trece peste 11 de refu9uri din 0## de cereri de .nt/lnire, cu& afir&) 'lbert Ellis c) a suportat ca e7erci(iu pentru a-8i 3indeca ti&iditatea, de8i acesta este un e7e&plu i&presionant de robuste(e a i&aginii de sine 4 ryden, 01106, ' te g/ndi la ce se poate .nt/&pla &ai r)u poate ac(iona ca o plas) de siguran(), ce poate a&orti9a c)derea clientului .n ca9ul .n care lucrurile nu &erg bine, 'cela8i principiu al construirii 0$#

co&porta&entului pas cu pas este folosit, de ase&enea, .n terapia desensibili9)rii prin =e7punerea la sti&ul> .n ca9ul fricii 8i al fobiilor, de8i .ntr-o &anier) u8or diferit), a8a cu& 3o& 3edea .n cur/nd,

%n"talarea unor comportamente recompen"


Willia&s 8i colaboratorii 4011J6 argu&entea9) c) persoanele aflate .n depresie au proble&e reale .n interac(iunea cu ceilal(i, 'cestea re9ult) din faptul c) atunci c/nd sunt depri&a(i oa&enii pot de3eni pentru ceilal(i lipsi(i de interes 8i pot fi predispu8i la .nc)lcarea unor nor&e sociale di3erse legate de autodest)inuire 8i echilibrul .ntre a cere 8i a pri&i dintr-o con3ersa(ie, 5eilal(i pot fi chiar .n(eleg)tori la .nceput, dar, &ai de3re&e sau &ai t/r9iu, .ncep s) se si&t) cople8i(i, 5/t de repede este atins acest prag este .n &od special i&portant pentru rela(iile dintre depresi3i, so(i 8i parteneri, ' e7istat o de9batere pe

Ja ta Lu ni

Situa*ia La intrarea .n super&a rket

Pre(i$*ie $u' voi +ti (a$/ %re(i$*ia 'ea e a(evere +teE @&i este at/t de r)u .nc/t 3oi le8ina, ac) nu 3oi ie8i urgent de aici, &i se 3a face foarte r)u 41#W6,

EI%eri'e nt %entru te tarea %re(i$*iei Re.u!tatE Stau .n super&ar ket, @ncete9 s) &ai .ncerc s) fac ce3a s) opresc an7ietate a 8i 3oi 3edea ce se .nt/&pl), '& si&(it .ntrade3)r un disconfor t foarte &are, dar nu a& le8inat 8i nici nu a& a3ut ne3oie s) &) a8e9, '& r)&as acolo 8i &-a& si&(it &ul(u&it

Ce a' a1!at Pot re9ista, lucruril e nu sunt at/t de rele pe c/t par, 'n7ieta tea nu &) 3a face s) le8in, G) pot bucura de lucruri 8i s) &) 0$"

) de &ine, Senti&en tele negati3e au trecut dup) c/te3a &inute, '& g)sit un nou sorti&en t bun de .nghe(at) R

si&t bine dac) nu le e3it 8i nu fug, '& s) &ai cu&p)r aceast) .nghe(a t)R

2igura >43 5 ?urna! (e eI%eri'ente $o'%orta'enta!e 6Bennet-Lev# et a!48 AHHM@4

te&a dac) persoanele depresi3e au sau nu abilit)(i de sociali9are, din acest punct de 3edere, Nu pare .ns) s) fie ca9ul s) pune& proble&a a8a, Gai degrab), persoanele depresi3e par s) aib) ne3oie de anu&ite abilit)(i de sociali9are supli&entare, peste &edie, pentru a putea gestiona dificult)(ile pe care co&porta&entele lor lipsite de atracti3itate le pot crea, D&orul cinic poate fi un e7e&plu de astfel de abilitate de sociali9are de ni3el a3ansat, o3e9ile arat) c) persoanele depresi3e nu ofer) suficiente reco&pense celor din ;urul lor, ci oglindesc .n rela(ii procesele proprii ce e8uea9) continuu .n reco&pensarea .ntr-o &)sur) suficient) a propriei persoane, Oestionarea reco&penselor oferite sie8i prin propriul co&porta&ent este una din di&ensiunile strategiilor de autocontrol care par s) a;ute la recuperarea .n ur&a depresiei 4Lewinsohn I Ootlib, 011M6, 'lte strategii (in de auto&onitori9are 8i autoe3aluare, 5u3/ntul =reco&pens)> .n conte7tul procesului terapeutic co&porta&ental e3oc) adesea i&aginea 8oricelului alb alerg/nd prin labirint, Oa&enii, .ns), se si&t cel &ai &ult reco&pensa(i de .nt)ririle ob(inute .n conte7t social, cu& ar fi 9/&betele, recunoa8terea 8i aten(ia celorlal(i, de8i &ai &ul(i colegi 8i clien(i pro3eni(i din 9ona Europei continentale &i-au adus la cuno8tin() c) 3ersiunile =politicoase> ale acestor ele&ente pot 3oala di3erse grade de sinceritate, Terapia este un foru& .n care aceste proble&e pot fi e7plorate, e7ersate 8i .n care interac(iunile din lu&ea de afar) pot fi &onitori9ate, 5/teodat) le spun clien(ilor c) &) si&t ca un antrenor de bo7, aflat .n col(ul lor, Le pun prosopul pe spate, le dau o .nghi(itur) de ap) 8i le cer s) .8i .ncerce lo3itura de dreapta .n runda ur&)toare, Gultor clien(i se pare c) le place s) fie sus(inu(i =din col(ul lor de ring>, Dr&)torul e7e&plu e7tras din arhi3a &ea de ca9uri pre9int) o discu(ie despre cu&

0$2

clientul poate e7ersa co&porta&ente &ai ofertante pentru oa&enii din ;urul s)u? CASEO era un e7pat a&erican care se ocupa cu co&er(ul, Era un fost hipiot 8i se considera =.nc) un nebun, dup) at/(ia ani>, Suferea de depresie, aco&paniat) de un te&pera&ent e7plo9i3, care se &anifesta de &ulte ori fa() de clien(ii dificili, 'cest lucru a condus la .ndep)rtarea clien(ilor, p/n) .n punctul .n care era pe cale de a r)&/ne f)r) co&en9i, Tera%eut- eci, 5asey, s)pt)&/na aceasta r)&)sese s) .&i spui cu& ai procedat cu discutarea unei posibile colabor)ri cu Naree&, Ca e#- Oh, la naiba, a fost un de9astru,,, 'dic) a& a;uns cu el la ceea ce a& cre9ut c) este o .n(elegere serioas),,, Qtia& c/nd anu&e se poate 8i i-a& oferit un pre( care era bun pentru el 8i destul de str/ns pentru &ine,,, 8i apoi, a doua 9i, &-a sunat s) .&i spun) c) se g/ndise s) face& altce3a 8i c) eu a8 putea face a8a 8i a8a,,, Qtia& despre ce e 3orba,,, i-a spus Florei `so(ia saa 8i ea a 3enit cu toate prostiile astea,,, iar el a fost prea dr)gu( ca s) o pun) la punct,,, sunt ca un co8&ar afurisit, ei doi,,, a8a c) i-a& 9is c) el 8i Flora ar trebui s) .8i re9ol3e proble&ele astea,,, Tera%eut- <ine, atunci ne-a& ca& .ntors de unde a& plecat,,, frustrant pentru tine, ar &) .ntreb dac) lucrurile ar fi putut sta 8i altfel,,, 8tii, a& &ai discutat .nainte despre a oferi oa&enilor un feedback pe care s) .l poat) =digera>0,,, E foarte bine c) tu po(i fi direct 8i a& discutat c) britanicii nu sunt prea buni la a8a ce3a,,, dar cu acest lucru ai de-a face,,, Po(i spune c) i-ai oferit lui Naree& un feedback pe care s) .l poat) digeraE

Ca e#- G-ai prins aici, ocR @ntr-un fel, terapeutul .l a;ut) pe 5asey s) .n3e(e s) condi&ente9e interac(iunile sociale cu un plus de a&abilitate 8i considera(ie autentice, S-ar putea ca o astfel de considera(ie s) trebuiasc) .nt/i .ndreptat) c)tre sine, pentru a se de93olta ceea ce Paul Oilbert 4"##M6 nu&ea =&intea co&panionant)>, 'ceast) calitate 3ine din c)ldura interioar) 8i capacitatea de 3indecare .ndreptat) c)tre sine 8i c)tre ceilal(i, 8i poate fi culti3at) pentru a facilita recuperarea, 'r fi p)cat dac) terapeu(ii s-ar li&ita nu&ai la a acorda aten(ie di&ensiunii sociale a reco&pensei, 'lte tipuri de =reco&pens)> s-au do3edit la fel de eficiente, inclu9/nd reco&pensele b)ne8ti pentru a li&ita adic(ia 4Petry, "###6, 5lien(ii pot .n3)(a, de ase&enea, autoreco&pensarea pentru a renun(a la obiceiuri 43e9i sec(iunea despre =construirea unui siste& personal de reco&pense> .n <utler I Fope, "##H6, 5/nd reali9)& o e3aluare a cau9ei proble&elor sau a &odului .n care pot fi ele a&eliorate, este bine s) reflect)& la .ntrebarea lui 5icero, Cui bonoC 45ine beneficia9)E6," E7ist) reco&pense subtile, aproape ascunse, ale unor co&porta&ente 8i dac) clien(ii beneficia9) de pe ur&a lor, c/teodat) nu&ai pe ter&en scurt 4.n defa3oarea lor pe ter&en lung6, ei 3or a3ea tendin(a s) &en(in) acele co&porta&ente p/n) .n &o&entul .n care percep(ia lor fa() de acele beneficii se schi&b),

0$H

ntrirea comportamentelor adaptative


@n general este &ai a3anta;os pentru terapeu(i s) sublinie9e c) clien(ii .8i pot .nt)ri aspectele de;a e7istente ale strategiilor lor adaptati3e, dec/t s) 3orbeasc) despre corectarea deficitelor co&porta&entale, Se .nt/&pl) destul de rar ca clien(ii s) nu pre9inte nici un fel de strategii adaptati3e, de8i sunte& con8tien(i c) acestea pot fi distorsionate sau sl)bite de proble&ele 8i si&pto&ele curente, 'ceast) sec(iune se 3a concentra pe procesele de asistare a clien(ilor pentru a-8i .nt)ri abilit)(ile aserti3e, a .n3)(a s) se rela7e9e 8i a folosi 3i9uali9area, 'ser(iunile asupra 3i9uali9)rii se 3or continua natural .n sec(iunea despre gestionarea fricilor,

Comportamente a"ertive
GARO lucrase .n =departa&entul creati3> al unei co&panii &ultina(ionale, dar .8i pierduse slu;ba c/nd cri9a a dus la concedieri, Oary si&(ea c) a pierdut atunci c/nd .ncetase s) &ai conte9e pentru pro&o3are .n interiorul co&paniei, El considera c) acest lucru se .nt/&plase pentru c) .ntotdeauna .i lipsise aserti3itatea care i-ar fi garantat o e7punere adec3at) a ideilor sale, 'ceast) proble&) se &anifestase 8i .n alte perioade ale 3ie(ii lui, cu& ar fi .n 8coal), c/nd din punct de 3edere acade&ic fusese str)lucit, dar fusese total nepopular at/t .ntre colegi, c/t 8i pentru profesori, e ase&enea, si&(ea c) fratele s)u fusese preferatul .n cas), de8i din de93)luirile ulterioare reiese c) acest lucru se datorase faptului c) fratele s)u a3usese &ulte proble&e 8i, astfel, atr)sese o &are parte din aten(ia p)rin(ilor, 'cu& Oary &anifesta &ult) furie

repri&at) : ca 8i cu& nu se a8tepta s) fie ascultat pe deplin, @n anu&ite &o&ente, c/nd era ne3oie s) .8i sus(in) punctul de 3edere 8i op(iunile cu fer&itate, a3ea tendin(a de a de3eni fie pasi3-agresi3, fie s) se arate r)nit .ntr-un &od ostentati3, 5eea ce lipsea din r)spunsurile lui Oary era aserti3itatea, astfel c) de93oltarea unui r)spuns aserti3 a de3enit un obiecti3 al terapiei, Oary a .nceput prin a (ine e3iden(a situa(iilor care .l deran;au .n Ta,e!u! >4> 5 Ierarhia itua*ii!or $e ne$e it/ a ertivitate Sar$ini a ertive Ji1i$u!tate

0, S) .i spun 8efului c) nu pot face 0## ce3a $# ", S) le spun colegilor c) nu pot face JM ce3a HM L, S) solicit 8efului resurse supli&entare 2, S) le spun colegilor c) a& ne3oie de resurse supli&entare

3ia(a de 9i cu 9i, 'cestea includeau situa(ii ca atunci c/nd nu era ser3it cu respect .n &aga9ine 8i restaurante, dar 8i situa(ii &ai stresante din &ediul profesional, 'proape toate erau legate de o lips) de aserti3itate, 5lientul 8i terapeutul au construit o list) a situa(iilor de la birou .n care aserti3itatea era dificil de &anifestat, 'ceste situa(ii au fost ordonate ierarhic .n func(ie de dificultate, Terapeutul poate a;uta asigur/ndu-se 0$$

c) toate aspectele acestor situa(ii au fost luate .n considera(ie 8i cer/nd clientului s) esti&e9e gradul de dificultate al fiec)rei situa(ii, oferind scoruri p/n) la 0##, unde 0## .nsea&n) cea &ai dificil) situa(ie ce poate ap)rea 43e9i Tabelul M,M6, *deea c) are dreptul s) spun) ce si&te 8i ce dore8te s) se .nt/&ple a fost o ade3)rat) re3ela(ie pentru Oary, la fel 8i ideea asociat) acesteia c) nu este neap)rat obligatoriu ca ceea ce el dore8te s) se .nt/&ple s) se 8i .nt/&ple, ' .n3)(at cu& s) ob(in) satisfac(ie din a spune ceea ce dore8te 8i a reali9at c), .n &od frec3ent, ceea ce putea a;uta la .ndeplinirea a ceea ce .8i dorea se afla .n puterea altora, '& putut interpreta .n 8edin(ele de terapie ;ocuri de rol ilustr/nd situa(ii ca &ersul la cu&p)r)turi sau .nt/lniri de afaceri, @n ti&pul acestor ;ocuri de rol, Oary a a3ut oca9ia s) e7erse9e r)spunsuri aserti3e cu& ar fi =placa stricat)> 4repetarea dorin(ei tale indiferent de r)spunsul celeilalte persoane6 8i inferen(a e&patic) 4_Gartha, .n(eleg c) acest lucru este foarte i&portant pentru tine, dar, a8a cu& &i-ai 3orbit acu&, a& si&(it c) nu te-ai g/ndit cu ade3)rat la &odul .n care aceasta &-ar putea r)ni 8i a8 dori acu& ca tu s) iei 8i acest lucru .n considerare>6, 'cest =Nou Oary> de3enise acu& &ai .ncre9)tor .n sine .nsu8i, dar unii dintre colegii lui de ser3iciu continuau s) cread) c) au de-a face cu =+echiul Oary>, Era .n &od e3ident ti&pul ca acestora s) le fie pre9entat) noua &arc), in acest &oti3, a& ad)ugat un ele&ent de =e7punere prin 3i9uali9are> pentru a co&pleta e7erci(iile sale de a oferi r)spunsuri &ai aserti3e noilor s)i colegi de ser3iciu? putea acu& =3edea> cu& el 8i ace8tia s-ar afla .n fa9a de testare reciproc), Terapia cu Oary decurgea bine, a& deschis o discu(ie interesant), dac) aserti3itatea consta .n ceea ce spui sau .n &odul .n care o spui, S-a .nt/&plat ca toc&ai dup) aceast) 8edin() s) a& o 8edin() de super3i9are 8i super3i9orul &eu a

co&entat atunci c) s-ar putea s) .i fie de folos lui Oary s) considere op(iunea de a fi &ai bun cu =sinele s)u &oroc)nos>, '& discutat aceast) idee .n .nt/lnirea ur&)toare 8i pentru el a fost e7act ce a3ea ne3oie s) aud), Nu a3ea s) de3in) niciodat) acea persoan) cu o sensibilitate interpersonal) e7cep(ional), denot/nd i&plicare prin tonul atent al aserti3it)(ii e&patice, dar putea .n3)(a s) .8i poarte acest sine &oroc)nos .ntr-o &anier) &ai destins) 8i &ai ironic), ' continuat s) de93olte r)spunsuri aserti3e, dar 8i s) per&it) c/teodat) p)r(ii sale &ai &oroc)noase s) c/8tige teren .n fa(a felului s)u &ai destins de a fi : .n special .n situa(ii &ai stresante de ser3iciu, Dn coleg a r)spuns po9iti3 cu re&arca =<ra3oR> c/nd a refu9at iritat s) contribuie la o ac(iune de caritate a biroului 8i un altul a r/s 9go&otos c/nd, pentru a .8i scu9a o gre8eal), i-a spus =Pun pariu c) te-a& ener3at la &a7i& atunci, nu-i a8aE>, Suge tie- A ertivitatea 2or'a- Orupuri de terapie de dou) sau trei persoane, S$o%- E7ersa(i e7plicarea logicii din spatele de93olt)rii de noi co&porta&ente 8i .ntoc&irii listelor ierarhice pentru situa(iile test, In tru$*iuni- up) e7plicarea pentru client a logicii pentru de93oltarea de noi co&porta&ente, .ntoc&i(i o ierarhie de patru sau cinci situa(ii .n care 3-a(i dori ca el s) se co&porte &ai aserti3, ';uta(i clientul s) reali9e9e o descriere a =planului 3echi> de gestionare a situa(iilor 8i s) conceap) un =plan nou> pentru cu& pot fi gestionate diferit, Ob(ine(i un scurt feedback din partea tuturor participan(ilor la e7erci(iu,

01#

1ela+area
Stresul este o proble&) o&nipre9ent) .n 3ia(a &odern), Gul(i clien(i raportea9) c) nu au .n3)(at niciodat) cu ade3)rat s) se rela7e9e, @ntr-ade3)r, pentru unii clien(i, rela7area .nsea&n) a .ntreprinde acti3it)(i ca ur&)ritul progra&elor de la T+ sau gr)din)ritul, Poate fi util s) .n3e(e c/te3a tehnici de rela7are, pentru c) acestea adaug) o nou) di&ensiune arsenalului de co&porta&ente po9iti3e 8i de adaptare aflate la dispo9i(ia clientului, Tehnicile de rela7are pot a;uta, dintr-un punct de 3edere &ai general, la 3indecarea unora dintre suferin(ele care afectea9) siste&ul ner3os dup) perioadele prelungite de an7ietate 8i depresie, O parte din proble&ele legate de reac(iile la stres pro3in din faptul c) siste&ul ner3os se obi8nuie8te s) opere9e .n condi(iile unui ni3el ridicat de e7cita(ie 8i, astfel, de3ine &ai predispus la reac(ie, Tehnicile de rela7are pot a;uta clientul s) co&bat) aceste reac(ii, .ncura;/nd corpul s) opere9e .n condi(ii de e7cita(ie redus), intre &etodele folosite de T55 a3e&? Pre.en*a $on+tient/i- *ntroducerea =pre9en(ei con8tiente> .n T55 4Segal et al,, "##"6 a deter&inat de93oltarea unui r)spuns &ai elaborat 8i &ai profund la aceast) proble&), Terapeu(ii .nYiYi trebuie s) practice pre9en(a con8tient) pentru a putea preg)ti c/t &ai bine clien(ii pentru aceasta, Pre9en(a con8tient) este deseori practicat) .n grup, dar poate fi adaptat) de ase&enea 8i pentru 8edin(e indi3iduale 4Fennell, "##26,
i

@n engle9) .n te7t =&indfulness> 4n,t,6

Re!aIarea %rogre iv/ a 'u+$hi!or- 'ceasta func(ionea9) prin focali9area aten(iei asupra diferitelor p)r(i ale corpului, pe r/nd, contract/nd 8i rela7/nd .n acela8i ti&p &u8chii, Re %ira*ia- Tehnicile de respira(ie folosesc diferite &etode de respira(ie profund) 8i apnee, cu o anu&it) sec3en(ialitate, Vi.ua!i.area- Sesiunile de 3i9uali9are .ncep adesea cu una dintre &etodele descrise &ai sus, astfel .nc/t clientul s) intre .ntr-o stare de rela7are, 5lientul este apoi .ncura;at s) 3i9uali9e9e diferite tipuri de i&agini referitoare la proble&a sa sau la scopurile terapiei, E3ident, rela7area se poate ob(ine .n conte7te diferite, inclusi3 folosind casete audio sau 5 -uri, Este, de ase&enea, folositor s) pute& e7ersa rela7area .n 8edin(e indi3iduale, Pot fi folosite 3ariate &etode, 5/te3a indica(ii supli&entare pentru practicarea rela7)rii 8i o list) de resurse adi(ionale au fost postate pe website-ul S'OE dedicat acestei c)r(i, Dneori clien(ii 3or co&enta c) se pot rela7a cu terapeutul .n ti&pul 8edin(elor, dar acas) nu reu8esc, Gerit) s) afl)& ce fel de rela7are practic) clientul acas), &ai e7act, 'cord) ei acestei practici suficient ti&p 8i spa(iu, de e7e&pluE Poate a;uta, de ase&enea, s) oferi& clientului o .nregistrare a unei sesiuni de rela7are condus) de terapeut, din cau9) c) uneori clien(ii reac(ionea9) negati3 la 3oci pe care nu le cunosc, Terapeutului .i poate fi de folos s) discute despre &odul .n care clientul ar putea integra rela7area .n 3ia(a sa, Dnele e7erci(ii de rela7are pot dura p/n) la o or) 8i trebuie practicate cu regularitate 4Segal et al,, "##"6, Odat) cu e7ersarea din ti&pul 8edin(elor, clien(ii pot a;unge s) de93olte 3ersiuni &ult &ai scurte, chiar de c/te3a &inute, 8i acestea de3in practici la care clientul

01"

poate recurge atunci c/nd se confrunt) cu situa(ii .n &od special stresante, la ser3iciu, de e7e&plu, O alt) &etod) util) pentru o astfel de situa(ie este 3i9uali9area, @n acest ca9 clientul poate fi a;utat, .n stare de rela7are, s) e3oce .n &inte o i&agine lini8titoare, Ti&pul pre9ent 8i folosirea persoanei .nt/i a;ut) la intensificarea tr)irii e&o(ionale odat) cu re&e&orarea incidentului, 'ceasta este o strategie adaptati3) cu o larg) folosin(), dar poate fi de ase&enea parte din terapia de e7punere la situa(ii sau a&intiri an7iogene, Dnele terapii de procesare a trau&ei reco&and) ca terapeutul s) .ndru&e clien(ii .n 3i9uali9area unui loc .n care se si&t .n siguran(), pe care .l pot readuce .n &inte atunci c/nd procesarea trebuie suspendat) dac) de3in &ult prea tulbura(i 4Shapiro, "##06, @n opinia &ea, este bine s) discu(i cu clien(ii, pentru c) 8i nu&ai 8tiind cu& anu&e 3ei face fa() apari(iei subite a stresului aceasta poate ;uca .n sine un rol .n pre3enirea instal)rii stresului, *ndiferent de &etoda de rela7are folosit), este i&portant s) colabor)& cu clientul, s) e7plic)& logica din spatele inter3en(iei 8i s) oferi& clientului c/t &ai &ulte op(iuni posibile, 5lien(ii pot reac(iona .ntr-o &anier) nea8teptat), te&/ndu-se c) 3or fi hipnoti9a(i sau c) .8i 3or tr)da ner3o9itatea r/9/nd, 'ceste te&eri pot face ca e7erci(iile s) produc) de fapt clientului 8i &ai &ult) tensiune, Dn &od si&plu de a folosi rela7area .n 8edin() este ca clientul 8i terapeutul s) practice .&preun) un e7erci(iu 8i apoi s) discute despre cu& poate fi acesta f)cut acas), Dneori este util s) a3e& la dispo9i(ie tehnici de rela7are pentru a preg)ti o discu(ie cal&) despre un subiect care este probabil s) cree9e o reac(ie cople8itoare, Terapeu(ii ar trebui, totu8i, s) fie foarte aten(i la orice folosire a rela7)rii care poate .nt)ri =co&porta&entele de siguran()> ale clientului, Dnii clien(i cred, de e7e&plu, c) pot supra3ie(ui unui atac de panic)

nu&ai dac) folosesc rela7area, 'cest lucru nu 3a a;uta inter3en(iile T55 asupra panicii, deoarece trata&entul este conceput s) arate clien(ilor c) panica este probabil cau9at) de reac(iile lor e7agerate la ce3a ce cel &ai probabil nu .i 3a r)ni .n nici un fel 45lark, 011H6,

<e"tionarea "ituaiilor an+iogene imaginilor i g.ndurilor intruzive

'bord)rile T55 sunt .ntotdeauna g/ndite s) aib) i&pact asupra unor proble&e specifice 8i tind s) 3arie9e .n func(ie de acestea, '& deschis acest capitol acord/nd aten(ie acti3)rii co&porta&entale, care se aplic) .n &od pregnant .n ca9ul clien(ilor depresi3i, Dlti&a arie de abilit)(i pe care o 3o& cerceta (ine de &etoda e7punerii la sti&ul, care este folosit) cu prec)dere pentru a dep)8i di3erse proble&e de an7ietate, La .nceput, terapia co&porta&ental) func(iona pe principiul c) reac(iile de fric) 8i an7ietate ar putea fi stinse, dac) sunt asociate cu un r)spuns inco&patibil, dar care ofer) o reco&pens), cu& ar fi rela7area, 'cest concept, inhibi(ia reciproc), a fost opera(ionali9at sub for&a procedurii de (e en i,i!i.are i te'ati$/? clientul este e7pus la situa(ia an7iogen), fie .n realitate, fie .n i&agina(ie 4=in 3i3o> sau =prin 3i9uali9are>6, .n ti&p ce aplic) o tehnic) de rela7are 4Wolpe, 01M$6, 'cesta s-a do3edit a fi un trata&ent de succes, O alt) tradi(ie care a fost adoptat) de T55 din terapia co&porta&ental) a fost cea a e3alu)rii 8tiin(ifice 8i e&pirice a terapiei 4%ach&an, 011J6, E3aluarea .n ti&p a &etodei desensibili9)rii siste&atice a ar)tat c) ele&entul rela7)rii nu a contribuit supli&entar la cre8terea eficien(ei generale a co&ponentei de e7punere, Odat) cu aceast) descoperire, T55

012

s-a orientat .n &od natural &ai &ult pe co&ponenta de e7punere din cadrul trata&entului 4Nendall I Fa&&en, 011$6, Trata&entul de e7punere aduce laolalt) &ai &ulte din ele&entele pe care le-a& descoperit .n ca9ul altor &etode? descrierea .n detaliu a situa(iei an7iogeneK .ntoc&irea unei liste gradate ierarhic a unor astfel de situa(ii, &)surate .n grade SD 4unit)(i subiecti3e de disconfort6ii, 'ceast) &etod) are de obicei cele &ai bune re9ultate dac) reu8i& s) deter&in)& persoana s) .nfrunte ea .ns)8i situa(ia real), ac) acest lucru nu este posibil din di3erse &oti3eL, poate fi posibil s) lucr)& cu si&ul)ri ale situa(iei sau s) a;ut)& clien(ii s) 3i9uali9e9e situa(ia pe c/t de realist posibil, Practic/nd o parte din pa8ii &etodei .n cabinet, 3o& face unele progrese, dar terapeutul trebuie s) fie preocupat de a g)si solu(ii pentru a deter&ina clientul s) practice pe cont propriu &etoda, c/t de repede este posibil, .n &od re9onabil, Dneori, este util ca terapeutul 8i clientul s) lucre9e .&preun) .n afara cabinetului, Pentru &ine, aceasta a .nse&nat e7pedi(ii .n super&arket, locuri publice 8i 8ofatul pe 8osele 8i autostr)9i, 4O abilitate care ar putea fi &en(ionat) aici este aceea de a 3erifica cu furni9orul clau9ele poli(ei de asigurare profesional)R6 Dnii dintre colegii &ei au &ers la [oo sau au 9burat cu a3ionul .&preun) cu clien(ii lor, Pentru a construi planuri adec3ate este ne3oie ca terapeutul s) .8i foloseasc) creati3itatea? NAREN suferea de e&etofobie? o fric) constant) c) ar putea s) i se fac) r)u sau c) ar putea fi de fa() c/nd altcui3a i se 3a face r)u .n ti&pul &esei sau la scurt ti&p dup) aceea, Progres/nd .n terapie a reu8it s) identifice anu&ite tipuri de ali&ente care a&plificau .n &od special frica ei de a i se face r)u, 'cestea au fost ierarhi9ate, o parte a listei fiind ar)tat) &ai ;os, '& lucrat
ii

@n li&ba engle9) =sub;ecti3e units of distress>, 4n,t,6

cu aceast) list) .n ti&pul 8edin(elor de terapie 8i .ntre acestea, @n ti&pul 8edin(elor de terapie, Naren a fost .ncura;at) s) .8i e7pri&e g/ndurile 8i senti&entele din ti&pul procesului 8i s) raporte9e, de ase&enea, scorurile SD , ' fost posibil s) reali9)& o restructurare cogniti3) lucr/nd cu anu&ite g/nduri, @n acest ti&p, fobia sa s-a redus considerabil 8i a fost capabil) s) .n3e(e strategii de gestionare pentru situa(iile c/nd fobia persista, O infor&a(ie care a ap)rut .n ur&a procesului a fost aceea c) &/ncarea care .i crea cea &ai &are a3ersiune era supa &inestrone, 'ceasta a fost una din pu(inele oca9ii c/nd pentru preg)tirea 8edin(ei de terapie a trebuit s) g)tesc, '& fost ne3oit s) recunosc eu .nsu&i c) supa &inestrone se&)na incredibil de &ult cu 3o&a, Naren a ob(inut, de ase&enea, o .nregistrare 3ideo, pre9ent/nd oa&eni c)rora li se f)cea r)u, de la o organi9a(ie de a;utorare a persoanelor cu e&etofobie, '& folosit-o pentru a construi o list) ierarhic) separat) referitoare la frica c) altora li se 3a face r)u, *deea principal) era s) ur&)reasc) .nregistrarea, cresc/nd treptat durata 3i9ion)rii, Ierarhie 6S$oruri!e %entru (i1i$u!tate gra(ate %Ln/ !a 3H8 un(e 3H )n ea'n/ eItre' (e (i1i$i!8 $oru! )ntre %arante.e@0, ' lua o lingur) plin) de ore9 cu 8unc) t)iat) 426 ", ' atinge 8i &irosi ore9 cu 8unc) t)iat) 4M6 L, ' &/nca ore9 cu 8unc) t)iat) 4H6 2, ' pune supa &inestrone .n castron 4$6 M, ' atinge 8i &irosi supa &inestrone 4$,M6 H, ' scuipa supa &inestrone din gur) 41,M6 Dn alt tip de e7punere este descris) .ntr-un scenariu cu o alt) client), Pana? ?ANA e&igrase din Europa de Est 8i fusese i&plicat) .ntr-un accident de &a8in), apro7i&ati3 cu trei ani .n ur&), Pre9enta si&pto&e PTS destul de se3ere, care includeau incapacitatea 01H

de a &ai conduce, 'ceasta repre9enta un &are incon3enient pentru ea 8i a dus la proble&e .n g)sirea unei slu;be, *erarhia ei ar)ta astfel? 0, ' sta .n scaunul 8oferului .ntr-o &a8in) sta(ionat) 4cu e7erci(ii de respira(ie, rela7are 8i e7pri&area g/ndurilor 8i tr)irilor e&o(ionale6 al)turi de terapeut 4L6 ", ' conduce &a8ina .n cartier cu terapeutul pre9ent 4J6 L, ' conduce pe o distan() &ai &are cu terapeutul pre9ent 4J,M6 2, ' conduce pe o distan() &ai &are f)r) terapeut 4J,M6 M, ' conduce c)tre locul producerii accidentului .&preun) cu terapeutul 416 H, ' conduce c)tre locul producerii accidentului f)r) terapeut 416 J, ' conduce de una singur) c)tre 8edin(a de terapie final) 416, *erarhia a fost construit) f)r) &are dificultate, Dn aspect foarte interesant care a reie8it .n ti&pul procesului a fost c) &a8ina cu care fusese i&plicat) .n accident a3ea pentru ea o se&nifica(ie si&bolic) foarte &are, anu&e reu8ita de a p)r)si propria (ar) pentru a 3eni .ntr-una nou), @n lucrul cu PTS , procesarea se&nifica(iei trau&ei este adesea foarte i&portant), astfel c) indiferent c/t de tehnic 8i co&porta&ental poate p)rea, s-a lucrat 8i la ni3el e&o(ional 8i la ni3elul se&nifica(iilor, Se pare c) nu e7ist) reguli uni3ersale care s) regle&ente9e co&porta&entul terapeutului .n ti&pul e7erci(iilor de e7punere, 5lien(ii .&i spun c) se si&t &ai bine atunci c/nd terapeutul .ntre(ine o con3ersa(ie u8oar), de fond, 5red c) este natural 8i folositor pentru terapeut s)

.ntrebe clientul despre g/ndurile 8i tr)irile sale, ca 8i despre scorurile SD din ti&pul procesului, de8i ar trebui s) fie atent s) nu aduc) .n situa(ia dat) nici un ele&ent nou, care nu a fost dinainte 3erificat cu clientul, 5o&porta&entul nea8teptat al terapeutului poate scoate clientul de pe traiectoria dorit), Este i&portant s) &en(ine& situa(ia de e7punere p/n) ce scorurile SD scad &)car la ;u&)tate sau, ideal, se reduc la un ni3el &ini&, Gi s-a .nt/&plat .ns), doar .n situa(ii rare, ca acest lucru s) nu fie posibil, 5/teodat) sunte& sf)tui(i s) planific)& 8edin(e de terapie &ult &ai lungi 4de o or) 8i ;u&)tate sau chiar dou) ore6 pentru a fi preg)ti(i .n ca9ul unor co&plica(ii ce pot sur3eni c/nd clientul are o reac(ie intens) nepre3)9ut), 'cest lucru poate de3eni tot &ai dificil de f)cut pe &)sur) ce T55 de3ine tot &ai solicitat) : .n pre9ent terapeu(ii au un progra& foarte str/ns, @n practic), a& descoperit c) clientul aproape .ntotdeauna, dac) este .ntrebat dinainte, poate sugera un plan de re9er3), O client) cu care a& lucrat astfel a decis ca, .n ca9ul .n care de3ine prea tulburat), s) sune la lucru 8i s) anun(e c) nu se si&te bine, iar apoi s) petreac) c/te3a ore .n lini8te acas), Planurile de re9er3) pentru gestionarea reac(iilor intense din ti&pul e7erci(iilor de e7punere func(ionea9) bine, Scopul, p/n) la ur&), este de a .&pinge clientul c)tre practica autono&), i&ediat ce acest lucru de3ine practic posibil,

$faturi i "oluii pentru practica clinic


5itind despre aceste inter3en(ii, probabil uneori 3-a(i .ntrebat = espre ce abilitate este 3orba aiciE Nu este 3orba aici nu&ai de a oferi clientului for&ularul 8i e7plica(iile potri3iteE>, 'ceasta este o .ntrebare bun), %)spunsul &eu s-ar 01$

putea s) surprind) pe unii, Toc&ai datorit) faptului c) aceste abilit)(i pot de3eni at/t de &ecanice, este at/t de i&portant) aplicarea lor .ntr-o for&) terapeutic), '& a&intit &ai de3re&e despre &itul c) stilul 55 este rece 8i i&personal, ' fost generat) o cantitate i&presionant) de do3e9i, pornind de la contribu(ia lui Sloane 8i colaboratorii 401JM6 8i p/n) la cea a lui Nei;sers 8i colaboratorii 4"###6, care sus(in c) terapeu(ii 55 pot fi la fel de cal9i 8i .n9estra(i cu abilit)(i interpersonale ca orice al(i terapeu(i, Este posibil ca terapeu(ii 55 s) intre .n acest rol &ult &ai u8or dec/t terapeu(ii din alte orient)ri, toc&ai datorit) faptului c) no(iunile cu care ei lucrea9) sunt &ai abordabile pentru client 8i &ai potri3ite lucrului prin colaborare dec/t .n orice alt) terapie, Folosirea for&atelor prestabilite are poten(ialul de a oferi terapeutului libertatea de a l)sa terapia s) e3olue9e de la sine 8i de a se concentra pe rela(ia interpersonal) care se desf)8oar) .n paralel cu aceste tehnici, '8adar, despre ce aspecte interpersonale 3orbi&E @n pri&ul r/nd, trebuie s) ne asigur)& c) clientul .n(elege .ntrade3)r ce anu&e i se cere s) fac) 8i de ce i se cere, E7plica(ia trebuie adaptat) la stilul de .n3)(are al clientului 8i la ni3elul s)u de .n(elegere, e e7e&plu, cu oa&enii de 8tiin() pute& discuta despre di&ensiunile 8tiin(ifice ale T55, pe c/nd cu clien(ii cu e7perien(e nepl)cute la 8coal), pute& face ca e7perien(a s) le a&inteasc) c/t &ai pu(in de ea, 'ici se e3iden(ia9) .nc) o dat) ne3oia de colaborare, terapeutul .ncerc/nd s) potri3easc) c/t &ai bine stilul terapiei la ne3oile clientului : 8i nu in3ers, for(/nd clientul s) se .ncadre9e .n &odelul terapiei, Proceduri ca e7punerea la sti&ul pot solicita clientul, terapeutul trebuie s) fie capabil s) &en(in) o po9i(ie fer&) atunci c/nd este .ntrebat despre utilitatea lor, S-ar putea s) fie ne3oie ca terapeutul s) fie 3igilent pentru a nu fi =dus cu 3orba>, adic) s) nu per&it) clientului s) trag) de ti&p

pentru ca sarcina s) nu fie .nceput), Secretul pare s) constea .n g)sirea echilibrului opti& dintre suport, .n(elegere 8i pro3ocare 4Egan, "##"6, 'cesta se g)se8te, de obicei, pu(in dincolo de 9ona actual) de confort a clientului, Sunt de acord cu Egan 4"##"6, terapeu(ii tind s) subesti&e9e gradul de dificultate al pro3oc)rilor pe care clien(ii le pot gestiona, 'scultarea atent) 8i e&patic) a clien(ilor, parado7al, cre8te disponibilitatea de a .i pro3oca atunci c/nd este necesar? afl/nd ce anu&e cred ei c) pot gestiona 8i ce anu&e .i &oti3ea9) cu ade3)rat, E7ist) deseori tea&a de a nu efectua corect e7erci(iul, Este i&portant s) l)s)& s) se .n(eleag) c) nu contea9) dac) fac lucrurile bine sau gre8it, ci i&portant) este .n3)(area, Este i&portant ca 8i terapeutul s) arate c) nu este infailibil, 5lien(ii cu proble&e de an7ietate au ne3oie frec3ent de reasigur)ri din partea celor din ;urul lor, Terapeu(ii 55 au tendin(a s) 3ad) .n acest tip de co&porta&ent un fel de =co&porta&ent de siguran()>, care trebuie abordat cu delicate(e 4Salko3skis, 011Ha6, Poate crea, totu8i, i&presia de se3eritate dac) refu9i s) oferi reasigur)ri, deci poate c) tonul ce ar trebui c)utat este unul de reasigurare li&itat) 8i plin) de regret, Poate fi, de ase&enea, folositor pentru terapeu(i s) 8tie c) terapia de desensibili9are nu func(ionea9) .ntotdeauna, O &ic) &inoritate de clien(i reac(ionea9) negati3 la aceasta, iar al(ii e7peri&entea9) efecte ad3erse, pre9ent/nd c/teodat) o deteriorare &arcat) a dispo9i(iei afecti3e, Este, de aceea, util s) infor&)& clien(ii .n leg)tur) cu aceste posibilit)(i 8i s) concepe&, .n plus, o strategie de a gestiona efectele ad3erse, c/t 8i o strategie alternati3) de abordare a proble&ei, in e7perien(a &ea a& aflat c) ace8ti clien(i reac(ionea9) po9iti3 c/nd se renun() pentru o perioad) scurt) la &etoda e7punerii la sti&ul, 'desea, pute& concepe o ierarhie diferit) de pa8i ce "##

se succed cu &ai &ult) bl/nde(e, astfel .nc/t clien(ii au posibilitatea s) .ncerce din nou 8i, ba9/ndu-se pe ce au .n3)(at din .ncercarea anterioar), ar putea a3ea &ai &ult succes a doua oar), Suge tie- Dn1runtarea 1ri$ii 2or'at- Orupuri de terapie de dou) sau trei persoane 4inclu9/nd un obser3ator6 S$o%- E7ersa(i pre9entarea logicii de func(ionare a procesului de .nfruntare .n pa8i a fricii 8i .ntoc&irea unei ierarhii gradate pentru construirea unui nou r)spuns, In tru$*iuni- Oferi(i clientului e7plica(ia &oti3elor pentru care o abordare gradat), pas cu pas, poate fi util) .n confruntarea fricii 8i apoi a;uta(i clientul s) identifice o fobie sau fric), @ncheia(i .ntreb/nd clientul dac) poate oferi o dat) p/n) la care 3a fi finali9at pri&ul pas, Ob(ine(i un feedback scurt de la to(i participan(ii la e7erci(iu,

$faturi pentru practic: %ntenionalitatea :un plu" de !ncredere !n eficiena per"onal;


Terapia cogniti3) 8i cea co&porta&ental) au putut s) a;ung) la o alian() at/t de po9iti3) datorit) dob/ndirii unei .n(elegeri tot &ai aprofundate a factorului cogniti3 din sfera co&porta&entului, @n ti&p ce face& lucruri, tinde& s) g/ndi& la ceea ce face&, iar aceste g/nduri influen(ea9)

&odul .n care co&porta&entul e3oluea9), Pri&a de93)luire i&portant) de acest gen a 3enit de la 'lbert <andura, care a ar)tat c) perfor&an(a co&porta&entului este puternic influen(at) de credin(ele pe care le a3e& fa() de noi .n8ine legat de capacitatea noastr) de a perfor&a cu succes un anu&it co&porta&ent, 'ceasta este ceea ce el a nu&it =senti&entul eficien(ei personale>,iii Dn concept si&ilar care se refer) at/t la abilit)(ile clientului, c/t 8i la ale terapeutului .n terapie se nu&e8te =inten(ionalitate> 4*3ey et al,, 011J6, @n acest sens, inten(ionalitatea se refer) la actul de a alege deliberat dintr-o serie de op(iuni 3iabile 8i reale, ur&at de .ncerc)ri hot)r/te de punere .n practic), '8a cu& &en(iona& .ntr-o sec(iune a capitolului precedent, inten(ionalitatea poate fi .n8el)toare 8i capricioas) 8i, totu8i, cu c/t sunte& &ai capabili s) ne =3ede& pe noi .n8ine> f)c/nd ce3a, cu at/t este &ai probabil s) face& acel ce3a, Sec(iunea de &ai ;os ofer) o sugestie pentru .ncercarea de a &a7i&i9a 8ansele ca o anu&it) te&) pentru acas) s) fie efectuat), Sugestia se refer) nu&ai la un anu&it tip de te&) pentru acas), dar principiul se poate transfera la aproape orice tip de co&porta&ent inten(ional al clientului sau terapeutului, Completarea programelor de "arcini cu afirmaii intenionale Te&ele pentru acas) necesit) &oti3a(ie 8i este posibil, c/teodat), ca ele s) nu fie efectuate de clien(i, Dneori a;ut) dac) clien(ii se 3i9uali9ea9) pe ei .n8i8i efectu/nd sarcinile dese&nate pentru te&), 'ceast) idee este for&ulat), de ase&enea, de Oary E&ery 401116, care 3orbe8te despre folosirea Progra&elor de acti3it)(i pentru a planifica dinainte
iii

Ter&enul folosit .n li&ba engle9) este =self-efficacy>, 4n,t,6

"#"

acti3it)(ile pentru &ai &ulte 9ile, Se pare c) scrierea sub for&) de afir&a(ii a acestor acti3it)(i, citirea lor 8iSsau 3i9uali9area .i a;ut) pe clien(i s) le 8i perfor&e9e, Lucrurile pe care le 3ede& cu ochii &in(ii par s) aib) o &ai &are probabilitate de a de3eni realitate, e e7e&plu, clientul poate crea ur&)torul plan pre9entat .n Figura M," pentru o anu&it) 9i? #H##: #$## #$##: 0### 0###: 0"## 0"##: 02## 02##: 0H## 0H##: 0$## 0$##: "### "###: ""## ""##: "2## Tre9irea, &ic de;un, .&br)carea +erific starea 3re&ii, iau autobu9ul c)tre 5hepstow @nt/lnire cu Sa& .n parcarea pub-ului 8i pli&bare pe OffaAs yke Path c)tre Tintern Pr/n9ul la pub 8i pli&bare .napoi @nchei pli&barea 8i iau autobu9ul .napoi c)tre <ristol Ser3esc ceaiul 8i odihn) Lucre9 la capitolul M al diserta(iei &ele G) uit la T+ 8i &erg la culcare So&n ad/nc

A2IRMAPIA INTENPIONAL- Gar(i &) 3oi distra, dar 3oi 8i lucra, G) 3oi tre9i 8i 3oi pleca de3re&e, &) 3oi .nt/lni cu Sa& pentru o pli&bare 8i un pr/n9 la pub, dar 3oi re3eni .n <ristol la ti&p pentru a lucra ce3a la lucrarea de diserta(ie .nainte de a &erge la culcare, la ti&p pentru a a3ea un so&n odihnitor dup) tot efortul f)cut,

2igura >4A 5 EIe'%!u (e %!an anti$i%at %entru o anu'it/ .i

(ecturi recomandate
<ennett-Le3y, P, et al, 4"##26 -+e Ix.ord guide to be+avioural experiments. O7ford?O7ford Dni3ersity Press, <ourne, E, 4011M6 -+e anxiet, and p+obia 9or4boo4. Oakland, 5'? New Farbinger,especially 5hapter 2 on rela7ation, E&ery, O, 401116 Ivercoming depression& client=s manual, Oakland, 5'? NewFarbinger, Fersen, G, 4ed,6 4"##"6 Clinical be+avior t+erap,& adults and c+ildren. New Vork?Wiley, Patterson, %, 4"###6 -+e assertiveness 9or4boo4, Oakland, 5'? New Farbinger,The O7ford 5ogniti3e Therapy 5entre 4www,octc,org,uk6? For rela7ation &anuals andtapes, and training in 5<T &ethods,

"#2

Abiliti de lucru cu emoiile


=@n ur&) cu c/(i3a ani, a& condus .&preun) cu r, <eck o serie de ateliere de for&are, '3ea& c/te3a glu&e, nu&ai de noi .n(elese, pe care le f)cea& c/teodat), c/nd reali9a& pre9ent)rile .&preun), '& a3ut un atelier .ntro di&inea() 8i el a afir&at? d'fectul este calea regal) c)tre cogni(ieA, +orbea despre faptul c) nu po(i face terapie cogniti3) .n lipsa afectului, `,,,e Gai t/r9iu, seara, pe c/nd ne adresa& unui grup co&pus .n &area &a;oritate din psihanali8ti, a spus? d5ogni(ia este calea regal) c)tre afectA, Eu l-a& pri3it 8i doar a& 9/&bit, pe c/nd el transfor&a &esa;ul pentru a-l potri3i audien(ei, .ns) a&bele &esa;e erau corecte, 'fectul 8i cogni(ia sunt str/ns rela(ionate, astfel .nc/t po(i folosi afectul pentru a a;unge la g/ndire 8i a o .n(elege 8i, tot la fel, po(i folosi g/ndirea pentru a a;unge la afect 8i a-i .n(elege sensul,> 5hristine Padesky 401126 @n 011J, .&preun) cu iana Sanders argu&enta& c) T55 acorda aten(ia cu3enit) e&o(iilor, contrar spuselor criticilor 4Wills I Sanders, 011J6, up) 0# ani 8i aproape J## de clien(i &ai t/r9iu, .nc) .&i &en(in punctul de 3edere, dar pri3ind retrospecti3, consider c) .n argu&enta(ia noastr) e7istau c/te3a aspecte insuficient detaliate, G) g/ndesc acu&

c) terapeu(ii 55 trebuie s) depun) &ai &ult efort, dec/t a& cre9ut atunci, pentru a identifica 8i a lucra cu e&o(iile, inclusi3 cele proprii, Sunt, de ase&enea, .n acest &o&ent &ai con8tient de proble&ele ce pot ap)rea atunci c/nd terapeu(ii 55 nu sunt preg)ti(i pentru acest proces, in fericire, a3e& acu& la dispo9i(ie resurse considerabile pentru a atinge acest obiecti3, Dnele dintre aceste resurse pro3in din afara T55, 5oncepte din terapia centrat) pe e&o(ii, de e7e&plu, pot fi integrate cu succes .ntr-o 3ersiune T55 ancorat) .n e&o(ional 4Leahy, "##L6, in interiorul T55, s-a .nregistrat de ase&enea o rena8tere a interesului pentru lucrul cu e&o(iile, 'ceasta se refer) 8i la .ncorporarea aten(iei &eta-cogniti3e 8i pe deplin con8tientei pentru a a;uta la acceptarea senti&entelor de an7ietate, dar 8i a altora 4Wells, "###6, la procesarea e&o(ional) .n cadrul lucrului cu trau&a 4Scott I Stradling, "###6 8i la 3alidarea 8i autocal&area e&o(iilor negati3e e7tre&e 4Linehan, 011L6, 'cest capitol 3a .ncepe cu discutarea naturii 8i func(iei e&o(iilor =s)n)toase> 8i =nes)n)toase> 4Oreenberg, "##"6, +a include 8i discutarea rela(iei cu&3a co&plicate dintre g/ndire 8i e&o(ie, +a sus(ine .n &od special &odelul =celor dou) &in(i> al func(ion)rii &entale? o abordare care este acu& co&un) &ai &ultor &odele terapeutice, din &o&ent ce ideile despre acest &odel par s) fie acu& co&un .&p)rt)8ite, Plec/nd de la presupunerea c) una din principalele func(ii ale e&o(iei este aceea de a oferi oa&enilor infor&a(ii despre starea curent) a pre9en(ei lor .n lu&e, capitolul 3a discuta &odul .n care terapeu(ii pot lucra at/t cu &anifest)rile func(ionale, dar 8i cu cele proble&atice ale e&o(iilor, iferi(i cercet)tori au identificat un nu&)r redus de =e&o(ii pri&are> : triste(ea, furia, frica 8i ru8inea : care par s) constituie .n
i

@n te7t, .n engle9) =&indful attention> 4n,t6

"#H

&od regulat proble&e .n terapie, ac) uneori T55 las) i&presia c) 3rea s) eli&ine senti&entele negati3e, capitolul e7plorea9) no(iunea c) de &ulte ori astfel de e&o(ii 3a trebui .nt/i s) fie acceptate, .nainte ca procesul schi&b)rii s) .nceap), 'ten(ia pe deplin con8tient) poate fi un instru&ent util .n lucrul cu e&o(iile inconfortabile, 5/teodat), totu8i, e ne3oie ca e&o(iile negati3e s) fie =procesate>, E7ist) &ai &ulte for&ule pentru a face acest lucru, dar 3oi descrie aici o for&) general) de procesare cogniti3-e&o(ional), 'stfel de &etode au a3ut succes .n &od special .n lucrul cu e&o(iile trau&atice sau cu e&o(iile legate de ru8ine, iar e7e&plele alese se refer) la astfel de situa(ii, @n final, .ntre proble&ele clien(ilor reg)si& foarte frec3ent reac(ii e&o(ionale e7tre&e, care pot fi greu de gestionat 8i pentru clien(i 8i pentru terapeu(i, Getodele de reglare 8i de autocal&are a e&o(iilor 8i-au do3edit eficien(a .n pri3in(a e&o(iilor e7tre&e, &ai ales c/nd au fost s-a recurs la 3alidarea clien(ilor 8i, i&plicit, la 3alidarea e&o(iilor lor, @n aceste situa(ii, este util s) 3ede& e&o(iile ca pe .ncerc)ri disperate de a satisface ne3oi nesatisf)cute,

Natura i rolul emoiei


E&o(ia este o for&) de infor&a(ie care spune oa&enilor c) se .nt/&pl) lucruri .n interiorul lor sau .n &ediul .ncon;ur)tor, lucruri c)rora trebuie s) le acorde aten(ie, 'n7ietatea, de e7e&plu, atrage aten(ia asupra unor posibile pericole din &ediu 8i de aceea are cel pu(in 3aloare pentru supra3ie(uire, 'stfel, chiar e&o(iile negati3e sunt func(ionale 8i poate fi i&portant pentru terapeut s) a;ute clientul s) accepte e&o(ia, ca un pri& pas, '8a cu& spunea& .n capitolul

trecut, .ncerc)rile de a supri&a e&o(iile pot reu8i nu&ai s) le a&plifice, %eac(iile e&o(ionale par s) apar) &ult &ai rapid dec/t procesele cogniti3e, de8i este dificil s) e7plic)& anu&ite reac(ii e&o(ionale dac) nu presupune& c) e7ist) cel pu(in un ele&ent tran9itoriu cogniti3 e3aluati3, probabil incon8tient, E&o(iile sunt de ase&enea &oti3a(ionaleK adesea, le sunt asociate reac(ii co&porta&entale inerente? =dispo9i(ii ac(ionale>, '3e& tendin(a s) ne .ndep)rt)& de lucrurile pe care le e7peri&ent)& ca fiind rele 8i s) ne .ndrept)& c)tre lucrurile pe care le 3ede& ca fiind bune, 'ceste reac(ii pot ap)rea at/t de rapid, .nc/t abia sunte& capabili, .n retrospecti3), s) distinge& sec3en(ialitatea cu care au ap)rut, @ntr-o anu&it) &)sur), ceea ce spune& despre e&o(iile noastre s-ar putea s) nu e7pri&e niciodat) .n totalitate tr)irea lor 3isceral), 5el &ai re9onabil ar fi s) presupune& e7isten(a unei interac(iuni reciproce .ntre e&o(ii 8i g/nduri, 5/nd e&o(iile 8i cogni(iile ac(ionea9) .n ar&onie, oa&enii pot reac(iona instincti3, c/teodat), iar alt)dat) cu &ai &ult) luare a&inte, E&o(iile par s) ;oace un rol i&portant, a;ut/nd oa&enii s) .8i identifice ne3oile, Foa&ea este un e7e&plu bun, Procesele fi9iologice au i&plica(ii profunde, declan8/nd diferite reac(ii corporale, dar 8i psihologice, Sen9a(ia de foa&e este foarte eficient) .n &obili9area ac(iunilor adec3ate de c)utare a hranei, @n &od si&ilar, an7ietatea pare s) acti3e9e con8tiin(a pericolului 8i ne3oia de a ac(iona pentru a ob(ine siguran(a, Totu8i, 3ite9a cu care apar reac(iile e&o(ionale poate .nse&na, uneori, c) acurate(ea percep(iei ne3oii este sacrificat) .n fa3oarea 3ite9ei de ;udecat), 5ei care sufer) de an7ietate de3in, tipic, hiper3igilien(i .n detectarea se&nelor de pericol 8i .ncep s) suprainterprete9e posibile se&ne din

"#$

0, ", L, 2, M,

Po(i nu&i ceea ce si&(iE 5e g/nduri apar odat) cu aceste senti&enteE 5e pare s) .(i spun) aceast) e&o(ieE Dnde po(i si&(i .n corpul t)u e&o(iaE 'cest senti&ent .(i a&inte8te de ce3a anu&e : a&intiri, i&agini sau &etaforeE H, 5e se .nt/&pl) cu senti&entul pe &)sur) ce .l obser3iE Se schi&b)E Se a&plific) sau se cal&ea9)E J, 5e .(i spune ne3oia c) ai a3ea ne3oieE $, Si&(ind aceast) e&o(ie, ai 3rea s) o .ntrerupiE S) se opreasc)E S) o e3i(iE

2igura ;43 5 Dntre,/ri uti!e %entru i(enti1i$area e'o*ii!or

&ediu ca indica(ii clare ale unui pericol pre9ent, 'ceasta ne readuce la ne3oia de echilibru .n procesarea cogniti3e&o(ional), a8a cu& a& discutat .n 5apitolul 2, *deal, siste&ul cogniti3 e3aluea9) realist riscul pe &)sur) ce este detectat de radarul e&o(ional, Persoana poate decide dac) situa(ia este, sau nu, suficient de periculoas) pentru a ;ustifica o ac(iune de 3reun anu&e fel, ac) a&enin(area nu ar fi detectat) ca atare de la .nceput, atunci siste&ul cogniti3 nu ar a3ea 8ansa s) o procese9e infor&a(ia .ntr-un &od deliberat 8i .n a&)nunt, Nu nu&ai c) siste&ul e&o(ional 8i cel ra(ional pot intra .n de9echilibru, dar pot uneori ac(iona independent unul de altul, Gai &ult, infor&a(iile pot fi &e&orate sub for&) de e&o(ii corporale f)r) ca acest lucru s) fie con8tienti9at, a8a cu& o e7pri&) celebra fra9) a lui <essel 3an der Nolk 401126? =corpul (ine scorul> .n trau&), @n TSPT, corpul poate fi p)c)lit s) reac(ione9e ca 8i cu& trau&a se .nt/&pl) .n acest &o&ent, de8i &intea 8tie c) nu este a8a,

'r trebui s) fi de3enit e3ident p/n) acu&, din aceast) carte, c) terapeu(ii 55 sunt tot ti&pul gata s) adopte .n repertoriul lor tehnic .ntreb)ri utile care pot l)rgi sauS8i orienta abordarea .n orice 9on) a func(ion)rii psihologice, @ntreb)ri folositoare pentru e7plorarea e&o(iilor sunt pre9entate .n Figura H,0, %)spunsurile la aceste .ntreb)ri ar trebui s) ne a;ute s) .n(elege& ce fel de $he'e e'o*iona!e poate pre9enta clientul, Oreenberg 4"##"6 descrie sche&ele e&o(ionale ca fiind Oestalturi &entale care con(in di3erse ele&ente 3iscerale, e&o(ionale 8i cogniti3e, inclu9/nd infor&a(ie =&etae&o(ional)>, tr)iri 8i reguli despre .nse8i e&o(iile, 'cest concept este foarte si&ilar cu o descriere recent) a sche&elor 8i &odalit)(ilor reali9at) de 'aron <eck 4<eck, 011H6, Oreenberg 4"##"6 distinge .ntre e&o(iile =pri&are> 8i =secundare>, E&o(iile pri&are sunt tr)iri ba9ale, .n ti&p ce e&o(iile secundare pot ascunde sau supri&a e&o(iile pri&are, Dn e7e&plu clasic este cel al e&o(iilor .nge&)nate de durere 8i furie, Oa&enii, .n special b)rba(ii, e7pri&) adesea durerea prin furie, E7pri&area indirect) a e&o(iilor poate fi proble&atic), pentru c) aceasta poate .nse&na c) s-ar putea ca niciodat) e&o(ia pri&ar) s) nu fie procesat) sau abordat) .n terapie, e aceea, a8a cu& &en(iona& referitor 8i la an7ietate, pri&ul pas terapeutic 3a fi acceptarea pre9en(ei e&o(iei pri&are de durere,

Cogniie i emoie

"0#

in c/nd .n c/nd, se lansea9) o de9batere asupra .ntreb)rii dac) cogni(ia este cea care influen(ea9) ini(ial e&o(ia sau 3ice3ersa, e8i este posibil s) descoperi& .nc) afir&a(ii ti&purii .n T55 care afir&) .nt/ietatea cogni(iei .n proble&ele e&o(ionale, o 3i9iune &ult &ai larg acceptat) acu& este cea e7pri&at) de <eck 8i colaboratorii 401$M? $H6? =@n esen(), departe de a fi o cau9) a tulbur)rilor an7ioase, procesele cogniti3e constituie un &ecanis& i&portant prin care organis&ul se adaptea9) la &ediu, 5/nd o 3arietate de factori interferea9) cu func(ionarea nor&al) a organis&ului, de3in &ecanis&ul prin inter&ediul c)ruia sunt produse tulbur)rile an7ioase,> e9baterile care sus(in nu&ai ideea unui &odel linear al &odului .n care cogni(ia 8i e&o(ia sunt rela(ionate se 3or do3edi neproducti3e, '8a cu& reiese din citatul de &ai sus, o abordare &ai folositoare este aceea oferit) de &odelul re(elei, .n care procesele cogniti3e, e&o(ionale 8i de alt) natur) ac(ionea9) si&ultan 8i se interconectea9), Sintag&a larg folosit) =&inte 8i ini&)> pare s) se potri3easc) destul de bine cu &ulte no(iuni actuale de func(ionare psihologic), Padesky I Gooney 4011$6 folosesc ter&inologia =&inte e7perien(ial)> 8i =ini&) analitic)> pentru a se referi la stilul de procesare ancorat .n pre9ent, e&o(ional 8i rapid 3ersus stilul de procesare refle7i3 8i &ai lent, 'ceste =&in(i> pot lucra .n tande& 8i oca9ional .n opo9i(ie una fa() de cealalt), Tuturor ne este fa&iliar) ur&)toarea e7perien() conflictual) de genul =*ni&a .&i spunea da, &intea nu> 4sau 3ice3ersa6, istinc(ii si&ilare sunt f)cute de Teasdale 4011H6, Epstein 4011$6 8i Oreenberg 4"##"6, Epstein 8i Oreenberg discut) despre =inteligen(a e&o(ional)> care, din punctul lor de 3edere, are specific faptul c) a&bele siste&e conlucrea9) bine 8i .n

ar&onie, Teoreticienii 55 au .ncercat s) arate cu& folosirea corect) a strategiilor cogniti3e a;ut) clien(ii s) accese9e partea analitic) a &in(ii, atunci c/nd sunt cople8i(i de e&o(ii, Teoreticienii u&ani8ti de ast)9i au c)utat s) treac) de la .ncrederea f)r) re9er3e .n e&o(ii, atitudine specific) stadiilor incipiente ale teoriilor lor, c)tre o .ncredere si&pl) .n e&o(ii, condi(ionat) de .n(elegerea cogniti3) 8i e&o(ional) oferit) de =refle7i3itate> 4Oreenberg, "##"6, %ennie 4011$? L6 define8te refle7i3itatea ca fiind =abilitatea noastr) de a g/ndi despre noi .n8ine, de a g/ndi despre g/ndirea noastr), de a si&(i .n leg)tur) cu senti&entele noastre, de a ne trata pe noi .n8ine ca obiecte ale aten(iei noastre 8i de a folosi r)spunsurile g)site ca punct de plecare pentru a decide ce 3o& face .n continuare>,

(ucrul cu emoiile
E&o(iile sunt foarte 3ariate, astfel c) orice re(et) atotcuprin9)toare de lucru cu e&o(iile ar trebui pri3it) cu suspiciune, Gai de3re&e obser3a& c) e&o(iile pot fi func(ionale 8i adaptati3e, chiar 8i cele precu& an7ietatea, pe care a3e& tendin(a s) le consider)& negati3e, Qti& de la clien(i c/t de u8or e&o(iile alunec) de la adaptati3 la a &aladaptati3, Dn client poate p)rea .ntr-o 9i trist, &editati3 8i u8or &elancolic .n ur&a unei pierderi suferite, pentru ca apoi, c/te3a 9ile &ai t/r9iu, s) &anifeste co&pulsii suicidale, E&o(ia a c)p)tat o alt) tonalitate 8i o alt) calitate 8i trebuie gestionat) diferit, Gul(i clien(i pre9int) o puternic) re9isten(), e&o(ional) 8i cogniti3), ca parte a paternului lor si&pto&atic, 5/teodat) furia apare ca o e&o(ie secundar), disi&ul/nd o e&o(ie pri&ar) de durere 8i triste(e, 'lt)dat), e&o(iile pot fi "0"

instru&entale, &enite s) articule9e .ntr-un &od indirect o ne3oie, ca atunci c/nd unii oa&eni pl/ng pentru a .i deter&ina pe ceilal(i s) le acorde &ai &ult) aten(ie, Toate aceste situa(ii repre9int) diferite aspecte ale func(ion)rii e&o(ionale, e aceea, ur&)torii pa8i pot fi folositori terapeu(ilor? *dentifica(i e&o(iile actuale ale clientului, ecide(i dac) e&o(iile .n cau9) sunt s)n)toase sau nu, ac) da, ce fel de procesare s)n)toas) ar putea fi de a;utorE ac) nu, sunt pri&are, secundare sau instru&entaleE ac) sunt pri&are, inter3en(iile ca reglarea e&o(ional), restructurarea cogniti3) sau .nlocuirea unei e&o(ii cu alta pot a;utaE ac) sunt secundare sau instru&entale, ce alte strategii ar putea a;utaE '& e7pus de;a un set de .ntreb)ri pentru a ob(ine infor&a(ii despre e&o(ii, Gul(i terapeu(i 8i-au de93oltat abilit)(i specifice pentru acest de&ers, dar nu to(i clien(ii .8i pot identifica e&o(iile clar 8i precis, c/teodat) pentru c) le lipsesc cu3intele referitoare la acele e&o(ii din 3ocabularul lor e&o(ional, Pentru aceste situa(ii, un 0urna! (e e'o*ii 4Leahy, "##L6 poate fi foarte folositor, O 3ersiune si&plificat) a unui ase&enea ;urnal este pre9entat) .n ur&)toarea c)su() de sugestii,

Suge tie- i(enti1i$are e'o*ii!or

Dnii clien(i au dificult)(i reale de a nu&i senti&entele 8i de a diferen(ia .n intensit)(i diferite, 'u fost concepute &ulte e7erci(ii pentru a .i a;uta s) de93ol Dn ;urnal foarte si&plu pentru a .nregistra senti&ente poate constitui uneori u pri3in(), 5el de &ai ;os 3) in3it) nu&ai s) nota(i dac) 3) a&inti(i sau nu c) a(i e &o&ent dat, .n ulti&ele 9ile, Poate fi adaptat la o &ultitudine de scopuri, 'lalt)ieri 'n7ietate +in) Furie Triste(e Fric) Entu9ias& Fericire G/ndrie *eri

Purnalul 3) poate a;uta s) identifica(i anu&ite paternuri de e&o(ii 8i s) reflecta(i asupra capacit)(ii 3oastre de a 3) defini 8i .n(elege e&o(iile de 9i cu 9i, istinc(ia dintre e&o(ii s)n)toase 8i nes)n)toase poate fi obser3at) .n ur&)toarea pre9entare? E'o*ii!e /n/toa e pot fi negati3e, .ns) au tendin(a de a aduce o not) de noutate 8i prospe(i&e, Sunt &ai pu(in legate de lucrurile din trecut 8i par s) fie foarte clar e7pri&ate, "02

.&ping/nd clientul .ntr-o anu&it) direc(ie, Nu interferea9) cu procesul clientului .n terapie, E'o*ii!e ne /n/toa e sunt negati3e, 3echi 8i fa&iliare, referindu-se la antecedentele de 3ia(), 'par ca =stabile> 8i sunt deseori e7pri&ate f)r) claritate, Pre9int) efecte destructi3e, inclusi3 inhib/nd co&porta&entul clientului de ob(inere a a;utorului necesar, ac) e&o(iile sunt identificate ca fiind s)n)toase, atunci clien(ii pot fi .n general .ncura;a(i s) le accepte 8i s) le pri&easc) .n 3ia(a lor? s) lase e&o(ia s) 3in), Terapeutul are op(iunea de a nu se i&plica acti3 .n acest proces, ac) flu7ul e&o(iilor s)n)toase nu este .ntrerupt, atunci acestea, de cele &ai &ulte ori, se autoreglea9), Pe &)sur) ce e&o(iile curg, clientul se arat) .n &od natural &ai .nclinat c)tre nou, e7perien(ele lui sunt &ai bogate .n se&nifica(ii 3indec)toare, 5lientul poate fi .ncura;at s) acorde procesului ti&p, astfel .nc/t s) a;ung) s) accepte senti&entul 8i s) tr)iasc) .n pre9en(a lui, Terapeutul poate a;uta clientul s) clarifice anu&ite aspecte bogate .n se&nifica(ii, probabil f)c/nd leg)tura cu g/nduri 8i credin(e identificate anterior, .n procesul de for&ulare a proble&ei, ac) e&o(iile nu sunt s)n)toase, atunci este necesar) o strategie &ai deliberat)? restructurarea cogniti3), descris) .n capitolele M 8i J, o procesare &ai acti3) cogniti3-e&o(ional) sau o reglare e&o(ional), a8a cu& este descris) &ai ;os, 5u e&o(iile secundare 8i instru&entale, sarcina terapeutic) este de a a;unge la e&o(iile pri&are subsidiare, de e7e&plu, o fe&eie care supri&) durerea prin furie ar trebui .ncura;at) s) accepte 8i s) lucre9e asupra durerii sale, iar un b)rbat care pl/nge pentru a pri&i si&patie poate fi .ncura;at s) .8i accepte ne3oile

sale reale 8i s) lucre9e asupra abilit)(ilor sale de a solicita .ntrun &od adec3at ca acestea s) .i fie satisf)cute, e93oltarea pre9en(ei con8tiente a fost una dintre cele &ai i&portante reu8ite .n T55, La pri&a 3edere, o sincronicitate .ntre T55, ba9at) pe 8tiin(), 8i pre9en(a con8tient), puternic asociat) cu budis&ul, pare surprin9)toare, Qi totu8i aceast) leg)tur) a fost creat) .nc) de la .nceput, 'aron <eck &editea9) .n &od regulat 8i a purtat recent un dialog incitant cu alai La&a,0 Garea 3arietate de strategii de93oltate .n rela(ie cu pre9en(a con8tient) este pre9entat) .ntr-o alt) surs) 4<aer, "##H6, dar 3o& e7a&ina aici o aplica(ie cu o 3aloare practic) foarte &are? cu& s) .i a;ut)& pe clien(i s) gestione9e an7ietatea, 'ceasta i&plic) folosirea .ntr-un &od particular a strategiei 'W'%Eii, de93oltat) de <eck 8i colaboratorii 401$M6, Strategia 'W'%E este un proces .n cinci pa8i care i&plic)? 0, 'cceptarea an7iet)(ii, ", Obser3area an7iet)(ii, L, ' ac(iona .n pre9en(a an7iet)(ii, 2, %epetarea pa8ilor 0-L, M, 5rearea a8tept)rilor pentru ce e &ai bun, %eco&and cititorului s) citeasc) 3ersiunea co&plet) a acestei strategii .n <eck 8i colaboratorii 401$M? L"L-26, Pri3ind cu aten(ie ace8ti pa8i pute& obser3a, totu8i, c) clientul este in3itat s) .nceap) o nou) rela(ie, re3olu(ionar), cu an7ietatea sa, 'n7ietatea a fost interpretat) de acesta, foarte probabil, ca fiind o stare profund negati3) 8i 3)t)&)toare, ce trebuie
ii

'croni&ul 'W'%E for&ea9) .n li&ba engle9) cu3/ntul =aware> cu sensul de con8tien(), a fi con8tient, 'croni&ul este for&at pe ba9a ini(ialei pri&ului cu3/nt, .n engle9), al fiec)rui pas descris .n &odelul for&ulat de 'aron <eck,

"0H

e3itat) 8i .n)bu8it) cu orice pre(, Qti& .ns) c) aceast) abordare de e3itare 8i supri&are de fapt ofer), .n &od parado7al, 8i &ai &are an3ergur) an7iet)(ii, 'stfel c) .n loc s) e3ite sauS8i supri&e an7ietatea, clientul este in3itat s) o accepte, s) o pri&easc) 8i s) o salute, 'ceast) deschidere a persoanei fa() de e&o(ie ofer) &ulte .n3)()&inte, Odat) ce an7ietatea a fost acceptat), ar trebui s) fie ur&)rit) cu aten(ie 8i s) se ac(ione9e .n pre9en(a ei, &ai degrab) dec/t s) fie atacat) 8i supri&at)? probabil un ca9 de =Si&te frica 8i totu8i f) ce ai de f)cut> 4Peffers, 01106, 'ceasta aduce clientul .ntr-un altfel de rela(ie cu an7ietatea, produc/nd transfor&area de la =obser3atorul .ngri;orat> la =obser3atorul deta8at>, Dlti&ul pas adaug) procedurii un final cogniti3 special, oferind &esa;ul c) este cel &ai bine s) te a8tep(i la ce este &ai bun s) se .nt/&ple, pentru c) rareori se 3a .nt/&pla lucrul de care te te&i cel &ai tare, Strategia 'W'%E poate fi folosit) .n &oduri 3ariate, Poate fi, de e7e&plu, folosit) ca e7peri&ent co&porta&ental pentru a testa efectele &en(inerii st)rii de an7ietate, opus .ncerc)rii de a sc)pa de ea, 5lien(ii g/ndesc adesea c) e&o(iile le 3or sc)pa de sub control dac) nu le .n)bu8), @n &od ironic, supri&area 8i e3itarea par s) facilite9e un recul al an7iet)(ii, de o intensitate &ult &ai &are, Dn alt &od de a utili9a strategia 'W'%E este de a solicita clien(ilor s) o aplice singuri, acas), Gul(i dintre clien(i au descoperit c) este foarte util s) o foloseasc) .n acest fel, @n &od obi8nuit, eu introduc &etoda .n ti&pul 8edin(ei solicit/nd clientului s) .nchid) ochii 8i s) intre .ntr-o stare de rela7are, de obicei prin &etoda de rela7are progresi3) a &u8chilor 43e9i 5apitolul M6, 'poi .i citesc scriptul strategiei 'W'%E, cu o 3oce lini8tit), 'ceasta are .n &od obi8nuit un i&pact foarte &are asupra clien(ilor, aceYtia fiind capabili s) o practice acas) f)r) s) .nt/&pine proble&e, Este bine s) re3eni& din c/nd .n c/nd asupra strategiei 8i s) o

reutili9)& .n 8edin(e, oca9ional, .n special c/nd atacurile de an7ietate apar spontan .n ti&pul acestora, Dnii clien(i au raportat c) strategia 'W'%E a constituit pentru ei una dintre tacticile de ba9) pentru gestionarea atacurilor de an7ietate 8i i-a a;utat s) de93olte, .n plus, o abordare &ai con8tient) a si&pto&elor an7iet)(ii lor,

Crearea unei TCC mai ancorate emoional


Dn aspect al T55 care (ine .nc) oa&enii la distan() de &etodele sale, de8i le pot fi de a;utor, este asocierea acesteia cu do&eniul psihiatric, .n care e&o(ii ca an7ietatea 8i depresia sunt 3)9ute ca si&pto&e ce trebuie eli&inate, .n loc s) se considere c) au la ba9) e&o(ii s)n)toase, 5o&porta&entali8tii au fost .ns) cei &ai .n3er8una(i ad3ersari ai etichet)rii psihiatrice 4%ach&an, 011J6, e8i .n cea &ai &are parte T55 este acu& folosit) .n afara sectorului psihiatric, li&ba;ul asociat ei poate .nc) cau9a proble&e, 5/nd terapeu(ii 55 discut) despre =e&o(ii> cu al(i terapeu(i, uneori nu 3orbesc despre acela8i lucru, Dnii terapeu(i 55 au adus argu&ente .&potri3a acu9a(iei c) T55 ignor) senti&entele, spun/nd c) senti&entele au fost tot ti&pul a3ute .n 3edere, deoarece T55 s-a ocupat de proble&e ca an7ietatea 8i depresia, 'cest argu&ent, .ns), nu este con3ing)tor pentru c) astfel de si&pto&e e&o(ionale repre9int) nu&ai un seg&ent .ngust 8i proble&atic al di3ersit)(ii de e&o(ii 8i aceast) atitudine ne-a .ndep)rtat probabil de tradi(ia de a pri3i e&o(iile ca =for(e de 3indecare>, 'lte proble&e s-au e3iden(iat .n felul .n care T55 abordea9) e&o(iile, deoarece e7ist) pericolul ca accentul pus pe cogni(ie .n T55 s) conduc) la tratarea inco&plet) a e&o(iei, ac) "0$

clientul nu identific) .n &od clar senti&entul, orice transfor&are s-ar putea do3edi superficial) 8i pre&atur), e e7e&plu, un client poate &anifesta tea&) fa() de ceilal(i, de a nu .l e3alua negati3 .ntr-o anu&it) situa(ie, El poate ur&a o procedur) de .nregistrare a g/ndurilor 8i se poate con3inge c) persoanele i&plicate .n acea situa(ie nu l-au e3aluat astfel, 'n7ietatea, .ns), poate &asca o tea&) &ai ad/nc) fa() de e3aluare .n sine, pe care clientul o pune pe sea&a e7perien(elor care .i produc ru8ine, 'n7ietatea ar putea &asca, de ase&enea, furia fa() de e3alu)rile nerealiste sau de a fi .&pins de un ter( .n 3reo situa(ie pentru care nu era preg)tit, 'stfel, schi&barea cogniti3) ar putea repre9enta nu&ai o schi&bare .n cu3inte 4o schi&bare se&antic)6 .ntr-o sche&) e&o(ional), dar ar putea l)sa neschi&bate se&nifica(ia negati3) purtat) de acea sche&) 8i .nc)rc)tura ei e&o(ional), Senti&entul negati3 a fost redus .n intensitate, dar este la fel de nesuportat ca 8i &ai .nainte, 'cest tip de schi&bare a fost descris) ca =restructurare defensi3)>, 'ceast) proble&) a fost ridicat) .n cadrul teoriei T55, Ellis, de e7e&plu, 3orbe8te despre ne3oia de =schi&bare elegant)> 4o schi&bare filo9ofic) &ai profund)6 opus) schi&b)rii interferen(elor de la periferia schi&b)rii cogniti3e profund) 4 ryden, 01106, Schi&barea filo9ofic) profund) ar trebui s) per&it) clientului s) tr)iasc) 3ia(a &ai din plin, cu o ne3oie c/t &ai &ic) posibil de defense, Terapeu(ii 55 pot dep)8i aceste proble&e .n3)(/nd s) r)&/n) .n 8i s) tr)iasc) cu senti&entele proprii, dar 8i cu cele ale clien(ilor lor, Dn e7erci(iu care poate a;uta este e7erci(iul de =focali9are>, pentru pri&a oar) conceput de Oendling 4011$6, 'ceast) for&) adaptat) a e7erci(iului ne in3it) s) cobor/& de la ni3elul &in(ii la ni3elul ini&ii 8i totu8i s) 3erific)& cu &intea, Sper c) acest subiect nu creea9) disconfort colegilor &ei terapeu(i 55, e fapt eu pro3in din <irkenhead,"

Suge tie- 1o$a!i.area 0, 5rea(i-3) un spa(iu, at/t fi9ic c/t 8i &ental, 'sculta(i sunetul propriei respira(ii, Ori de c/te ori &intea 3) r)t)ce8te aiurea, pentru c) a8a face &intea, re3eni(i si&plu la sunetul respira(iei, Sta(i confortabil, respira(i regulat de la ni3elul diafrag&ei 8i rela7a(i-3), ", Obser3a(i-3) corpul .n .ntregi&e, *dentifica(i senti&entul general pre9ent .n corpul 3ostru 8i apoi .ncepe(i s) obser3a(i diferitele p)r(i ale lui, E7ist) ghe&uri de sen9a(iiE 5e .(i spun acesteaE Focali9a(i, treptat, aten(ia asupra a ceea ce 3) preocup) .n &od special, acu&, st/nd a8e9at .n aceast) po9i(ie, L, +ede(i dac) pute(i s) pune(i ceea ce si&(i(i .n cu3inte : g)si(i un cu3/nt care s) descrie c/t &ai bine, ac) este dificil s) g)si(i cu3intele potri3ite, re3eni(i la sen9a(iile corporale 8i .ntreba(i-le ce 3) trans&itE 5ontinua(i schi&bul .ntre sen9a(ii 8i cu3intele care se for&ea9), 5/teodat), aceasta 3a duce la un crescendo? = a, asta esteR>, 2, +erifica(i .ncontinuu dac) cu3intele e7pri&) corect tr)irea, L)sa(i cu3intele 8i sensurile s) curg) 8i s) se schi&be dac) par s) 3rea s) fac) acest lucru, M, 5ontinua(i s) pri&i(i sen9a(ii 8i s) si&(i(i cu3inte 8i fra9e, L)sa(i-le s) curg) 8i s) 3) spun) .n continuare ce anu&e si&(i(i 8i ce a3e(i ne3oie, H, L)sa(i e7perien(a s) se apropie de final, Este bine s) .ncheia(i acu&E 'poi 3erifica(i 4.n special cu clien(ii6 dac) a fost .ntr-ade3)r bine c) a(i .ncheiat acolo, 5e 3e(i face dac) aceste senti&ente se i3esc deodat) .nainte de ur&)toarea noastr) .nt/lnire 4procedur) de

""#

siguran()6E

*roce"area cognitiv-emoional
Focali9area este str/ns legat) de alte concepte terapeutice care sugerea9) c) proble&ele clientului ar trebui nu nu&ai identificate 8i lucrate, dar ar trebui perlaborateiii, Ter&enul =perlaborare> a de3enit co&un .n discursul psihoterapeutic, totu8i acesta poate a3ea o ga&) .ntreag) de se&nifica(ii diferite, Se&nifica(iile atribuite acestui ter&en par a fi? ' identifica tr)irile e&o(ionale dificileSideile dureroase ' &en(ine con8tient la suprafa() tr)ireaSideea ' per&ite tr)iriiSideii s) se transfor&e ' reflecta asupra transfor&)rii se&nifica(iei tr)iriiSideii ' fi i&plicat .n procesul de93olt)rii noii tr)iriSidei p/n) ce ia for&a unui nou Oestalt de tr)ire 8iSsau sens 'l(i ter&eni folosi(i .n discursul terapeutic pentru a nu&i o parte a acestui patern sau .ntregul patern de de93oltare psihologic) au fost? =aducerea .n con8tiin() a tr)irilor e&o(ionale>, =reprocesare e&o(ional)> 8i =reprocesare cogniti3)>, 5onsider c) acestea pot fi opera(ionali9ate .n T55 sub nu&ele =procesare cogniti3@n engle9), 8i .n original .n carte, ter&enul folosit este =worked through>, care repre9int) de fapt o traducere a ter&enului din li&ba ger&an) = urcharbeiten>, pri&a oar) utili9at .n psihanali9) de S, Freud, 4n,t,6,
iii

e&o(ional)>, care este un set de opera(ii terapeutice si&ilar cu EG % 4reprocesare 8i desensibili9area prin &i8carea ochilor6i3, +oi ilustra reprocesarea cogniti3-e&o(ional) prin e7e&plul unui ca9 real al unui client, <e9, cu TSPT, 8i 3oi e3iden(ia abilit)(ile terapeutice rele3ante pentru fiecare pas al procesului,

%dentificarea emoiilor care e"te nevoie " fie proce"ate


'& descris &ai .nainte unele &etode de identificare a tr)irilor afecti3e, Getoda principal) este de a folosi tehnici si&ple de consiliere 8i abilit)(ile de ascultare 8i reflectare e&patic), 'scult/nd cu aten(ie, terapeutul poate reali9a c) unele cu3inte denu&esc e&o(ii 8i sunt u8or de distins pentru c) sunt e7pri&ate .ntr-un alt registru fa() de restul discursului, &ai factual, 'nu&ite e7presii par s) r)&/n) suspendate .n gol, pentru c) sunt .nc)rcate de se&nifica(ii 8i e&o(ii, Dneori, aceasta se si&te din schi&barea tonului sau a accentuluiK alteori poate fi detectat) datorit) apari(iei unei sublinieri, a unei e7pri&)ri sau a unei fra9e neobi8nuite, Si&pla reflectare este adesea o bun) &etod) pentru a testa dac) ele&entul care ni s-a p)rut se&nificati3 este .ntr-ade3)r a8a, Pentru terapeu(ii 55 e7ist) 8i o alt) di&ensiune a ascult)rii e&patice, .n ur&a antren)rii urechii s) aud) paternurile cogniti3e despre care 8ti& c) sunt rela(ionate cu anu&ite tipuri de e&o(ii, 'ceast) abilitate poate fi 3)9ut) ca autentic) e&patie cogniti3) de ni3el a3ansat, Se ba9ea9) pe a 8ti, de e7e&plu, c) an7ietatea 3a fi aco&paniat) de un anu&it tip de g/nduri care supraesti&ea9) pericolul 8i subesti&ea9)
i3

EG % c Eye Go3e&ent esensiti9ation and %eprocessing 4n,t,6

"""

capacitatea clientului de a-i face fa() 4Sanders I Wills, "##L6, Gai .nainte, a& e7plorat dificult)(ile care apar atunci c/nd clientul pare incapabil s) identifice sau s) nu&easc) tr)irile sale e&o(ionale, O alt) dificultate ce poate ap)rea a fost nu&it) dile&a =confu9iei g/ndSe&o(ie>, 'ceast) dile&) este .n parte una ling3istic), pentru c) a spune lucruri ca =Si&t c) 3oi pica e7a&enul> a de3enit ce3a obi8nuit .n li&ba engle9), =+oi pica e7a&enul> este, .ns), un g/nd? de fapt, o predic(ie, =Si&t> indic) probabil tr)irea an7iet)(ii? =Si&t an7ietate deoarece cred c) 3oi pica e7a&enul> repre9int) for&a co&plet) a &esa;ului, care este pu(in ca& lung), 'ceasta este o dile&) pentru terapeu(ii 55 .ntruc/t, de8i 8tii ce anu&e 3rea s) spun) clientul, e8ti dornic ca el s) poat) identifica g/ndul 8i e&o(ia, @n terapie este util ca leg)tura dintre g/nduri 8i e&o(ii s) de3in) 3i9ibil), deoarece clientul 3a fi capabil s) foloseasc) aceast) leg)tur) pentru a lucra la schi&barea senti&entelor prin inter&ediul schi&b)rii g/ndurilor, Li&ba;ul este u8or de .n(eles a8a c) poate p)rea e7tre& de for&al s) .i cere& clientului s) refor&ule9e, 5onfu9ia dintre ceea ce este e&o(ie 8i ceea ce este g/nd poate afecta, totu8i, abilitatea de a lucra cu g/ndurile 8i tr)irile e&o(ionale 8i de a efectua procedurile de .nregistrare a g/ndurilor, 5el &ai bun &od de a clarifica lucrurile poate fi de a a;uta clientul s) efectue9e e7erci(ii scrise, cu& ar fi .nregistrarea g/ndurilor, inter3enind cu co&entarii acolo unde crede& c) di3erse afir&a(ii se potri3esc cel &ai bine, .n acela8i ti&p oferind oca9ional, dar consistent, e7plica(ii referitor la leg)tura dintre g/nduri 8i e&o(ii, 5/teodat), procesul poate fi facilitat de un grafic al leg)turii g/nd-e&o(ie, a8a ca cu& este pre9entat .n Tabelul H,0, Ta,e!u! ;43 5 Gra1i$ a! gLn(uri!or +i e'o*ii!or

CLn( a' un gLn( $a444 Nu sunt bun de ni&ic, '& pierdut totul, +oi fi l)sat deoparte, +oi fi r)nit astfel, +oi .nnebuni, Nu &i-a spus, inten(ionat,

M/ i't444 Trist epri&at 'n7ios Te&)tor @ngri;orat Furios

Ni&ic nu &erge cu& trebuie pentru Frustrat &ine, +ino3at '& f)cut ce3a ce nu trebuia,

&cceptarea emoiei>emoiilor traumatice !n contiin

BEQ lucra pentru o organi9a(ie interna(ional) de caritate, a c)rei &isiune era de a oferi a;utor de urgen() .n 9one afectate de r)9boi, El era capabil s) func(ione9e bine c/nd se afla .n 9onele afectate, dar odat) re3enit acas), suferea de for&e intense de an7ietate, ie8iri 3iolente 8i depresie, @nainte, lucrase .n ser3iciul ar&atei 8i fusese i&plicat .n opera(iuni &ilitare .&potri3a gherilelor 8i conflictelor ci3ile, Liderul organi9a(iei de caritate a recunoscut si&pto&ele TSPT, i-a ""2

refu9at pe &ai departe &isiunile .n str)in)tate 8i l-a con3ins s) intre .n terapie, eoarece &isiunile .n 9onele afectate .nse&nau totul pentru <e9, el s-a ar)tat la .nceput un client reticent 8i, ase&eni &ultor oa&eni care sufer) de TSPT, pre9enta tendin(a puternic) de a e3ita s) &ai g/ndeasc) 8i s) &ai si&t) orice legat de proble&ele 8i si&pto&ele sale, El credea c) nu poate a3ea TSPT pentru c) se adapta foarte bine .n 9onele afectate de r)9boi,

0, *dentificare tr)irilor e&o(ionale e7cluse, ", iscutarea posibilelor &oti3e pentru e7cluderea lor, de e7, reguli al fa&iliei legate pri3ind e&o(iile, etc, L, iscutarea argu&entelor pro 8i contra care per&it acceptarea e&o(iilor 2, @ntreba(i clien(ii dac) sunt dispu8i s) .ncerce s) si&t) : =s) 3ede& ce se .nt/&pl)>, dar clarifica(i cu clien(ii c) pot ie8i din starea respecti3) si&plu, doar prin orientarea aten(iei asupra altor lucruri, M, @ncura;a(i clien(ii s) r)&/n) cu acea e&o(ie f)r) a o e3alua, H, 5ere(i clien(ilor s) indice c/nd anu&e =este suficient> 8i .ncheia(i .ntr-un &od potri3it, J, iscuta(i e7perien(a 8i ree3alua(i regulile pri3ind e&o(iile identificate la pasul ", 2igura ;4A 5 A(u$erea e'o*ii!or eI$!u e )n eI%erien*a $on+tient/ i'e(iat/

Terapeutul .l a;ut) acu& pe <e9 s) aduc) e&o(iile sale .n e7perien(a con8tient) i&ediat), aduc/ndu-l .ntr-o stare de

rela7are, folosind rutina de rela7are 8i instituind o procedur) a =spa(iului prote;at>, O procedur) si&ilar) a fost descris) .n 5apitolul M legat de terapia de desensibili9are? o procedur) a3/nd unele obiecti3e si&ilare celei descrise aici, Terapeutul poate introduce ideea aducerii e&o(iilor sup)r)toare 4.n special an7ietatea6 .n e7perien(a con8tient), Terapeutul ar trebui s) sublinie9e faptul c) scopul este acela de a transfor&a aceast) e7perien() .ntr-una lipsit) de fric) 8i co&plet integrat) con8tient, i&plic/nd c/t &ai pu(in) e3aluare posibil, <e9 a descris tr)irea acestei noi e7perien(e de con8tienti9are a e&o(iilor sale dureroase spun/nd?

='& .nceput s) reali9e9 c) a& a3ut aceste r)ni 4deplas/ndu-8i &/na .n dreptul pieptului6 peste tot .n corpul &eu, %)nile nu erau fi9ice, dar erau r)ni deschise, 8i ad/nci, 8i dureroase, '& .ncercat s) le ignor, dar le-a& pri3it 8i a& g/ndit? d oa&ne, a& fost r)nit, 'r trebui s) caut s) &) 3indec cu&3aA,> 5lien(ii sunt in3ita(i s) per&it) e&o(iilor s) apar) 8i apoi =doar s) le pri3easc)> 8iSsau =doar s) ia cuno8tin()> de ele, E&o(iile ar trebui &onitori9ate, .ns), din nou doar pentru a se obser3a dac) scad sau cresc .n intensitate, 5lientul poate r)&/ne .n acest proces at/t ti&p c/t este tolerabil? de obicei, este tolerabil pentru c) e&o(iile con(inute astfel se esto&pea9) natural, ac) nu .ncep s) scad) .n intensitate, terapeutul ar trebui s) conduc) clientul c)tre =spa(iul prote;at> pe care acesta a fost instruit s) 8i-l i&agine9e .nainte de a .ncepe 8iSsau s) .ncheie pur 8i si&plu procedura 8i s) 3orbeasc) despre lucruri f)r) prea &are i&portan() p/n) ce clientul se adun), Terapeutul 8i clientul ar trebui s) discute i&presiile acestei 8edin(e : indiferent de direc(ia .n care ""H

aceasta a &ers, ac) a fost un succes, pot planifica s) foloseasc) aceast) procedur) din nou 8iSsau clientul poate .ncerca s) o transfor&e .ntr-o practic) .n particular, acas), ac) nu a a3ut succes, pot stabili dac) &erit) s) &ai .ncerce 8i, dac) da, ce anu&e ar trebui schi&bat .ntr-o 3ersiune ulterioar), BEQ a fost capabil s) foloseasc) aceast) cale pentru a per&ite an7iet)(ii s) se &anifeste 8i apoi s) o obser3e .ntr-o stare de deta8are 8i pre9en() con8tient), cel pu(in .n ti&pul 8edin(elor de terapie, ' raportat c) proble&ele continuau s) apar) .n afara 8edin(elor 8i a .nceput s) 3orbeasc) despre e7perien(ele trau&atice sur3enite .nainte 8i dup) perioada ser3iciului &ilitar, @n acest &o&ent, orientarea procesului terapeutic s-a schi&bat, de la a fi o for&) de gestionare a an7iet)(ii la a fi ce3a &ai specific, o for&) de reprocesare cogniti3e&o(ional),

Coninerea e+perienei>tririi emoionale i permiterea manife"trii ei :reproce"are;


BEQ a descris o e7perien() de lupt) .n care ca&aradul 8i prietenul s)u cel &ai apropiat a fost ucis .ntr-o a&buscad), Pe c/nd descria e3eni&entele, o transfor&are re&arcabil), 8i &ai degrab) .nsp)i&/nt)toare, s-a produs, +ocea i-a de3enit un 8optit tensionat 8i discordant, Transpira abundent 8i tre&ura 3iolent, de pe fruntea lui stropii s)reau ca dintr-o f/nt/n), in fericire, terapeutul a .n(eles c) el procesa a&intiri trau&atice

8i se afla, .ntr-un fel, cu ade3)rat .napoi .n 9ona de r)9boi, Literatura referitoare la =procesarea e&o(ional) a fricii> 4Foa I No9ak, 01$H6 spune c) acest tip de procesare pare s) produc) cea &ai puternic) 3indecare atunci c/nd este i&plicat) retr)irea 4e7perien(ei originale6, dublat) de restructurarea cogniti3), escrierile referitoare la &unca de pionierat .ntreprins) de r, %i3ers, cu 3icti&ele Pri&ului %)9boi Gondial afectate de trau&e de r)9boi, ur&ea9) .n &od surprin9)tor acelea8i linii 4Slobodin, 011J6L, 'cest tra3aliu de reprocesare poate per&ite clientului s) tr)iasc) un senti&ent ase&)n)tor cu senti&entul de fric) a3ut .n situa(ia real) 8i, si&ultan, s) accese9e infor&a(ii noi despre aceasta, de e7e&plu, c) situa(ia a fost, sau cel pu(in este acu&, &ai pu(in periculoas) dec/t este resi&(it), Totu8i, se 8tie c) senti&entul de fric) resti&ulat poate atinge o ase&enea intensitate, .nc/t poate bloca procesarea 8i 3indecarea, e aceea, terapeutul pune accent pe rela(ia terapeutic) securi9ant) 8i folose8te procedura =spa(iului prote;at>, 'tunci c/nd clientul re3ede e3eni&entele trau&atice, procesul poate pre9enta o di&ensiune cine&atic), Dnii clien(i au descris e7perien(a de e3ocare a i&aginilor trau&atice de parc) ar fi fost parte dintrun fil& care era proiectat pe pere(ii ca&erei .n care se aflau, Terapeutul poate .ncura;a aceste tr)iri pentru c) de obicei a;ut) procesarea, dar .n acela8i ti&p poate for&ula .ntreb)ri utile precu&? =5e anu&e po(i 3edeaE>, =5ine se afl) acolo 8i ce anu&e faceE> 8i =5e pare s) .nse&ne i&aginea aceastaE> care pot pro&o3a procesarea infor&a(iei 4cogniti3)6, Terapeutul poate cere clientului s) e7plore9e se&nifica(ia e3eni&entelor pe care le retr)ie8te 8i .l poate deter&ina s) identifice con3ingerile pe care acestea par s) le si&boli9e9e 4Ehlers I 5lark, "###K Shapiro, "##06, @n acest ca9, <e9 a identificat credin(ele =Lu&ea este plin) de oa&eni r)i> 8i =Qi ""$

eu sunt un o& r)u>, @n acest conte7t, pri&a credin() se .n(elege f)r) dificultate, pe c/nd cea de-a doua face referire la o arie a e7perien(ei care ne este .nc) necunoscut) 8i, posibil, rela(ionat) de o alt) arie a trau&ei, @n acest &o&ent, <e9 e7peri&enta probabil e&o(ii de o ase&enea intensitate, .nc/t ar fi putut bloca procesarea eficient), Lucrurile trebuie ;udecate .ns) nu&ai dup) re9ultate, iar la sf/r8itul 8edin(ei <e9 a afir&at c) se si&te e7tenuat, dar eliberat, Totu8i, a raportat ulterior c) .nc) se confrunta cu si&pto&e proble&atice considerabile .ntre 8edin(e, 'ceste si&pto&e care continuau s) apar) indicau e7isten(a unei alte posibile trau&e, .nc) neidentificat), 5o&ent/nd despre e7perien(ele lor ti&purii de lucru cu trau&a 8i abreac(iile, <reuer 8i Freud 4<reuer et al,, 01$"6 au de93oltat =trata&entul prin 3orbire> 8i, de ase&enea, s-au referit la el ca =cur)(area hornului>? cur)(area pasa;elor &entale blocate, pentru ca e7perien(a s) poat) curge natural, 'ceasta este o bun) analogie p)strat) .n EG % prin ter&enul =cur)(area canalului>, *deea cur)()rii canalului sugerea9) i&plicit c) e7ist) de obicei &ai &ulte canale ale trau&ei, de &ulte ori rela(ionate .ntre ele, care trebuie s) fie cur)(ate, @n T55 noi a& conceptuali9a aceste canale diferite ca a3/nd diferite se&nifica(ii 8i diferite leg)turi .n re(eaua de e&o(ii, credin(e, sen9a(ii 8i co&porta&ente, %elat)rile e3eni&entelor trau&atice sunt, .n for&a lor neprocesat), caracteri9ate de frag&entare 8i confu9ie 4<rewin, "##L6, 5/8tigul .n claritate 8i coeren() al relat)rii este asociat cu 3indecarea, Se pare c) trau&ele se instalea9) una .ntr-alta 8i astfel identificarea 8i reprocesarea trau&ei poate se&)na cu deco;irea unor straturi succesi3e, Dneori aceast) cur)(are re3elea9) straturi de sensuri noi 8i surprin9)toare, 8i astfel s-a .nt/&plat 8i cu <e9, BEQ a re3enit dup) 8edin(a .n ti&pul c)reia retr)ise intens

e3eni&entele 8i &i-a spus c) a a;uns la conclu9ia c) &oartea prietenului s)u nu era cau9a original) a trau&ei sale, c) &ai era =un altce3a>, La .nceput a fost foarte reticent .n a de93)lui ce anu&e era, dar .n cele din ur&) a de93)luit c) .8i pierduse disciplina &ilitar) .n noaptea care a ur&at 8i a tras cu un cartu8 de cauciuc direct .n &ul(i&ea de de&onstran(i re3olta(i, %egula&entul spunea c) solda(ii trebuie s) trag) .n p)&/nt, astfel ca gloan(ele de cauciuc s) nu ucid) pe ni&eni, 4Ele ar putea ucide dac) sunt trase direct c)tre indi3i9i,6

"L#

1eflectarea "c#imbrii "en"ului evenimentului traumatic


Ti&p de c/te3a s)pt)&/ni, terapeutul 8i clientul s)u au re3enit .n repetate r/nduri la a&intirea acestui e3eni&ent trau&atic din noaptea re3oltei, Terapeutul .ncepea inter3en(ia a;ut/nd clientul s) se rela7e9e 8i s) se refugie9e .n spa(iul prote;at, apoi .l .ntreba dac) este preg)tit s) re3in) la noaptea e3eni&entului trau&atic, Focusul se schi&base acu& pe noaptea de dup) uciderea prietenului lui <e9? noaptea .n care tr)sese direct .n &ul(i&ea de de&onstran(i, Punctul central al relat)rii fusese .ntotdeauna &o&entul .n care tr)sese .n &ul(i&e, dar acu& a&intirile din prea;&a acelui &o&ent re3eneau cu din ce .n ce &ai &ulte detalii, 'cesta se pare c) repre9int) un aspect s)n)tos 8i nor&al de relatarea 8i re.ntregire a po3e8tii trau&ei, BEQ .ncepuse s) .8i a&inteasc) &ult &ai &ulte despre .nt/&pl)rile din prea;&a e3eni&entului? situa(ia .n (ar) la acel &o&ent 4pri&ele 9ile ale r)9boiului ci3il6, oa&enii i&plica(i 8i antrena&entul &ilitar oferit 4sau, &ai corect spus, care nu le-a fost oferit6 pentru a gestiona situa(ii de tipul aceleia .n care se aflau, ' .nceput s) .n(eleag) c) el 8i =r)utatea> sa ocupau un loc &ai pu(in central dec/t .8i i&aginase .n acele e3eni&ente? ca soldat el fusese parte dintr-un siste& social-politic &ai larg, cu &ulte p)r(i bune 8i rele de fiecare parte, ' .nceput, de ase&enea, s) 3orbeasc) &ai &ult despre anii de 8coal) 8i despre adolescen(a sa 8i despre cu&, acu& reali9a, s-a .nrolat ca soldat =total f)r) s) se g/ndeasc)>, Era .nc) foarte nefericit 8i puternic tulburat de toate acestea, dar at/t el, c/t 8i terapeutul si&(eau c) aceasta nu era dec/t o a&intire ur/t) care se .n(epenise acolo, dar care acu& se transfor&a 8i se

&i8ca, <e9 a spus? =E foarte ciudat, 8tii, este la fel de oribil, dar acu& pot s) si&t c) .8i face loc ce3a aer proasp)t .ntr-acolo>,

& rm.ne !n contact cu emoia p.n la apariia unei "c#imbri :acomodarea;


Dneori este ne3oie ca terapeutul 8i clientul s) insiste .n a r)&/ne .n 9ona e3eni&entelor trau&atice care ar putea necesita o procesare &ai aprofundat), Terapeu(ii pot si&(i c) sunt pe dru&ul 3indec)rii, dar nu pot 8ti niciodat) cu siguran() c/nd 3or face pasul decisi3, E7ist) ce3a .n lucrul cu TSPT care adaug) un plus de i&pre3i9ibil,

"L"

BEQ a continuat s) 3in) .n terapie 8i s) e7plore9e aceea8i po3este a trau&ei 8i aparent acela8i teritoriu, Terapeutul de3enise un pic nesigur .n pri3in(a posibilit)(ii apari(iei 3reunui nou progres, de8i <e9 a r)&as absolut con3ins c) acesta se 3a produce, 'poi, .ntr-o 8edin(), 8i-a adus a&inte de un &ic detaliu legat de opera(iunea din acea sear), 5/nd se urcau .n 3ehiculul preg)tit pentru deplasarea trupelor la locul re3oltei, un ofi(er i-a oprit, s-a uitat .n 3ehicul 8i a spus? ='ceasta este 8ansa noastr) s) ne lu)& re3an8a>, <e9 fusese con3ins c) acest co&entariu se referise la &oartea prietenului s)u sur3enit) cu o sear) .nainte 8i c) putea fi luat drept o .ncura;are se&i-oficial) de a r)ni sau chiar ucide un de&onstrant c/nd se 3or afla .n patrulare, Terapeutul a si&(it c) fusese atins un punct foarte i&portant? faptul c) <e9 fusese o parte a unui siste& politico&ilitar ce r)spundea unei re3olte ci3ile a3ea o rele3an() general) 8i i&personal) pentru el, pe c/nd inter3en(ia unui ofi(er era ce3a foarte personal 8i cu .nse&n)tate deosebit), deoarece structura de co&and) a for(elor ar&ate i&pune .n general solda(ilor s) ur&e9e ordinele ofi(erilor, 'cu& putea .ncepe s) se ierte pe sine .nsuYi 8i s) se considere pe sine ca fiind =un o& &ic .ntr-un conflict &a;or> 8i un o& care =nu era pe de-a-ntregul r)u>, ci 3icti&) a unor teribile dile&e 8i presiuni, la fel ca &ul(i oa&eni afla(i .n astfel de situa(ii, e fapt, 8i-a a&intit chiar c) un subofi(er, un o& pe care .l respecta foarte &ult, .l 3)9use tr)g/nd glon(ul de cauciuc .n &ul(i&e 8i .l &ustrase se3er, ad)ug/nd? =las) .ncolo ce 3-a spus ofi(erul>, Oricu&, pl)cile tectonice ale se&nifica(iilor psihologice se &i8caser) 8i acest lucru era indicat de faptul c) <e9 trecea acu& &ai departe c)tre diferite alte trau&e instalate pe c/nd fusese &e&bru al unei bande 3iolente .n

3re&ea adolescen(ei sale, Nu s-a &ai referit niciodat) la e7perien(ele din ti&pul luptelor : hornul fusese .n sf/r8it cur)(at definiti3 de ele, 5/te3a s)pt)&/ni &ai t/r9iu, <e9 a oprit terapia deoarece ur&a s) fie delegat de organi9a(ia de caritate c)tre o alt) 9on) de r)9boi, ' continuat cu c/te3a 8edin(e de &onitori9are prin e-&ail, Faptul c) era delegat din nou c)tre o 9on) de r)9boi era ce3a se&nificati3, pentru c) 8eful s)u pro&isese s) nu .l &ai tri&it) peste hotare p/n) ce situa(ia sa acas) nu a3ea s) se .&bun)t)(easc), Dlti&ele 3e8ti pri&ite de la el au fost c) se si&(ea bine .n continuare, a3ea s) se c)s)toreasc) .n sf/r8it 8i ur&a s) renun(e la deplas)rile .n str)in)tate,

?izualizare i ruine
'tunci c/nd terapeutul i-a cerut lui <e9 s) nu&easc) cea &ai dificil) e&o(ie pe care a si&(it-o .n cele &ai rele &o&ente ale proces)rii trau&ei sale, el a spus =ru8inea>, %u8inea este un senti&ent raportat frec3ent .n terapie, &ai ales c/nd este 3orba despre diferite for&e de trau&) sau abu9 din copil)rie, Terapeu(ii 55 se confrunt) din ce .n ce &ai &ult cu e&o(ii care nu sunt &en(ionate .n SG, Paul Oilbert, de e7e&plu, a for&ulat o conceptuali9are e7hausti3) a ru8inii, dintr-o perspecti3) cogniti3) 4Oilbert, "##H6, %u8inea se pare c) i&plic) adesea un senti&ent foarte puternic resi&(it 3isceral de a fi pri3it de c)tre al(ii cu dispre(, considerat r)u, neadec3at, inferior sau .n neregul), 5lien(ii au ne3oie deseori s) treac) printr-un fel de proces de =de-ru8inare> 8i, .n plus, s) de93olte un si&( &ai puternic de e&patie .ndreptat) c)tre sine? ceea ce Oilbert a nu&it =sinele co&pasionant>3, Dnii
3

@n te7t .n original este folosit) sintag&a =co&apassionate self>,

"L2

clien(i pot fi preg)ti(i s) se anga;e9e .n procesarea e&o(iilor lor prin inter&ediul 3i9uali9)rii, care este adesea un &ediu ideal pentru a lucra cu ru8inea, Terapeutul poate a;uta clientul s) recree9e o scen) 3ie 8i puternic tr)it) e&o(ional, 'ceasta poate fi o scen) dintr-un e3eni&ent trecut sau poate fi pur 8i si&plu o scen) i&aginar) care con(ine ele&entele cheie ale se&nifica(iilor i&plicate .n ru8inea clientului, 'ceast) =scen)> poate porni .n &od auto&at =procesarea>, a8a cu& a& descris .n sec(iunile anterioare, dar c/teodat) i&aginile dureroase continu) s) se repete2 ne.ncetat 8i identic, iar atunci poate de3eni util s) oferi& procesului un i&puls pentru a dep)8i aceast) bucl), introduc/nd =rescrierea scenariului i&aginar>3i 43e9i sec(iunea Sugestii de &ai ;os6, OGEN s-a si&(it .ntotdeauna .n afara grupului de colegi, c/nd era la 8coal), @n parte din acest &oti3, a de3enit ceea ce el nu&ea =un b)iat ti&id 8i tocilar>, in nefericire, colegii de clas) au reac(ionat la aceasta spun/ndu-i =Nonce>, ceea ce pentru el nu a .nse&nat altce3a dec/t o gra3) u&ilin(), ' fost terori9at din ce .n ce &ai &ult, iar acest lucru a cul&inat cu un incident .n care a fost .ncon;urat de colegi care .i strigau =Nonce, Nonce, Nonce>, Nu fusese niciodat) capabil s) treac) peste aceste 8icane f)r) a se ar)ta r)nit, iar de aceast) dat) a .n(eles c) nu are puterea de a le opri, Se opreau nu&ai c/nd grupul hot)ra c) i-a produs suficient) suferin(), @n special dureros fusese faptul c) p/n) 8i prietenii pe care .i a3ea .n acest grup, unul sau doi, se al)turaser) celorlal(i, scand/nd, 'ni &ai t/r9iu, aflat .n terapie pentru gri;i obsesi3e persistente, aceast) scen) continua s) apar) .n &intea lui Owen 8i .&preun) cu terapeutul s)u a decis c) ar putea fi
3i

@n te7t .n original este folosit) sintag&a =i&agery rescripting>,

3orba de un fel de ru8ine neprocesat), care poate a3ea o contribu(ie la an7ietatea sa curent), Terapeutul l-a ghidat .ntrun e7erci(iu de i&agerie .n care, folosind adresarea la persoana .nt/i 8i ti&pul pre9ent, el a fost capabil s) reconstruiasc) e7perien(a cu o claritate ui&itoare, *&aginea, totu8i, r)&/nea cu .nc)p)(/nare neschi&bat), iar disconfortul s)u la fel de &are, e aceea, a& .nceput s) rescrie& scena i&agin/nd-o ca parte dintr-un progra& tele3i9at .n care co&entatorul anali9a &oti3ele di3erse care ani&aser) actorii i&plica(i, iar apoi a trecut &ai departe la a afla ce se .nt/&plase cu ei din acel &o&ent p/n) .n pre9ent, Pe scurt, prietenul care .l =tr)dase> pe Owen a e7plicat cu& .i fusese fric) s) nu se al)ture scand)rilor 8i cu& a .ncercat s) se re3an8e9e fa() de Owen .n di3erse &oduri, dup) aceea, Owen putea acu& chiar s) .8i a&inteasc) di3ersele &oduri .n care acest prieten chiar .i se&nalase c) =nu 8i-a dorit cele .nt/&plate>, S-a do3edit p/n) la ur&) c) liderul grupului, care pro3enea dintr-un &ediu diferit, a a;uns .n ti&p s) aib) di3erse proble&e, inclusi3 adic(ie de alcool, .n ulti&ii ani, Owen l-a .nt/lnit oca9ional pe acest o& 8i a recunoscut c) o .n(elegere nespus) a acestor lucruri plutea .n aer, Owen a raportat ulterior c) rescrierea scenariului i&aginar fusese foarte se&nificati3) pentru el 8i c) l-a a;utat, al)turi de alte ele&ente ale terapiei, s) .8i gestione9e si&pto&ele an7ioase recurente,

Sugestie *dentifica(i o situa(ie st/n;enitoare sau de care 3) este ru8ine, "LH

.n care 3-a(i aflat, %)&/ne(i .n contact cu senti&entele a3ute .n ti&pul acestui e3eni&ent, 5e anu&e din i&aginea du&nea3oastr) a fost afectat atunciE E7ist) 3reo 3oce critic) asociat) e3eni&entuluiE %)spunde(i-i, 3orbindu-i de pe o po9i(ie de ancorare la sine, ac) acest e3eni&ent s-a petrecut .n realitate, .ncerca(i s) .l reconstrui(i c/t &ai real cu putin(), Gerge(i .n detaliu? 5u& era 3re&eaE 5e anu&e purta(iE 5ine se afla acoloE 5e anu&e f)ceauE @n ce fel a(i 3rea s) schi&ba(i aceast) scen)E '(i dori s) aduce(i pe cine3a acolo, care s) 3) a;uteE e ce anu&e a3e(i ne3oieE 'duce(i .n scen), Pute& fi pe c/t de creati3i dori& s) fi& c/nd folosi& 3i9uali9area, Pe &)sur) ce scena se schi&b), se schi&b) 8i senti&entulE Se schi&b) cu&3a 8i se&nifica(ia celor .nt/&plateE ac) da, 8i dac) schi&barea este bun), cu& anu&e pute(i da o for&) acestor lucruri pentru a le aduce .ntr-o 9on) &ental) .n care s) de3in) o resurs)E Trau&a 8i ru8inea sunt e&o(ii intense, La fel este 8i senti&entul de abandonare, Dneori clien(ii au ne3oie s) li se per&it) s) .8i aline astfel de e&o(ii pentru a le putea tolera suficient de &ult .nc/t s) poat) fi supuse reproces)rii,

&linarea de "ine i emoiile e+treme


*nstabilitatea e7tre&) a dispo9i(iilor afecti3e este una din caracteristicile tulbur)rii de personalitate borderline 4TP<6, E7ist) o tendin() si&ilar) de instabilitate .n rela(ii, .ntre =ideali9area> 8i =de&oni9area> celuilalt, 5lien(ii cu si&pto&e borderline pot aborda un partener poten(ial .ntr-un &od foarte inti&, pentru a se retrage abrupt din rela(ie atunci c/nd .ncep s) si&t) c) de3in prea inti&i, 'cest lucru este

produc)tor de confu9ie 8i dificil de .n(eles pentru cealalt) persoan), care poate decide c) rela(ia nu &erit) efortul 8i s) resping) clientul, confir&/ndu-i astfel =sche&a abandonului>, Pentru c) &ul(i dintre ace8ti clien(i au a3ut copil)rii abu9i3e, de(in at/t sche&e de =depri3are e&o(ional)>, c/t 8i de =ne.ncredere>, 'ceste sche&e ac(ionea9) antagonic, pe de o parte, .&ping/nd clientul s) se apropie de ceilal(i, pe de alta, s) p)stre9e o distan() de siguran(), 4'ceste tipuri de sche&e 3or fi descrise .n continuare .n 5apitolul J6, Ele&entele acestei for&ule sunt dificil de reconciliat 8i este aproape garantat c) 3or &en(ine clientul .ntr-o stare constant) de e&o(ie intens) 8i ne3oalat), e8i a& descris acestea ca fiind caracteristice TP<, a& descoperit c) &ul(i clien(i pre9int) un astfel de patern f)r) a .ndeplini .ns) criteriile de diagnostic, @n orice ca9, strategiile care a;ut) clien(ii s) gestione9e astfel de situa(ii atunci c/nd apar, 3or fi de &are a;utor &ultor clien(i, Linehan 4011L6 a descris o for&) de abordare general) a TP< ca =terapie co&porta&ental) dialectic)> 4T5 6, Nu este re9onabil s) .ncerc o descriere a&)nun(it) a acestui &odel aici, dar pute& beneficia de pe ur&a cunoa8terii a dou) dintre strategiile lui cheie care au efect asupra schi&b)rilor e7tre&e de dispo9i(ie afecti3)? 3alidarea 8i alinarea de sine, Dnul din &oti3ele pentru care 3alidarea este at/t de i&portant) pentru supra3ie(uitorii trau&elor este acela c) ace8tia s-au aflat frec3ent .n &edii foarte in3alidante, Linehan 4011L6 3ede conceputul s)u de 3alidare ca fiind =dialectic>, pentru c) (inte8te s) fie 8i orientat spre schi&bare 8i orientat spre acceptare, dar spre nici una dintre ele pe deplin, ac) terapeutul pune accent pe ne3oia de schi&bare, atunci clientul este .n parte in3alidat pentru c) nu este acceptat a8a cu& este, Pe de alt) parte, o abordare care este &ult prea orientat) pe acceptare, poate trans&ite &esa;ul c) este bine "L$

pentru client s) r)&/n) a8a cu& este? acest lucru poate fi interpretat c) terapeutul nu ia .n serios suferin(a din 3ia(a clientului, @ntr-o oarecare &)sur), atitudinea terapeutului trebuie s) oscile9e .ntre aceste dou) atitudini, de8i un teren de &i;loc poate fi stabilit, subliniindu-se c) r)spunsurile clientului la situa(ii au sens .n conte7tul 3ie(ii sale a8a cu& este ea acu&, Se poate do3edi util s) recunoa8te& partea de ade3)r din spatele r)spunsurilor e7tre&e ale clientului la situa(iile de 3ia() curente, Este probabil ca ase&enea clien(i s) aib), de ase&enea, o abilitate e7traordinar) de a depista r)spunsurile negati3e ale terapeutului, eoarece lucrul cu ace8ti clien(i poate fi dificil, ar putea fi la fel de dificil pentru terapeu(i s) recunoasc) partea de ade3)r din spatele acestor obser3a(ii, 'cceptarea r)spunsurilor e&o(ionale e7tre&e care pot oscila de la o e7tre&) la alta poate .ncepe s) de9a&orse9e ciclul de reac(ii e3itante 8iSsau de supri&are e&o(ional) al clientului 8i ine3itabila capacitare a e&o(iilor negati3e care re9ult) din astfel de strategii, 5lientul poate .ncepe s) practice strategii pentru =tolerarea disconfortului>? distragerea aten(iei, alinarea de sine, cre8terea calit)(ii &o&entului 8i centrarea pe a3anta;ele 8i de9a3anta;ele schi&b)rii sau persisten(ei .n 3echile obiceiuri 4Linehan, 011L6, 'ici ne 3o& orienta c)tre abilit)(ile de alinare de sine, Tri&iterile c)tre alte abilit)(i sunt incluse .n sec(iunea lecturi supli&entare de la finalul capitolului, 'bilit)(ile de alinare de sine se refer) .n principal la capacitatea unei persoane de a-8i alina propria suferin(), ca 8i la hr)nirea e&o(ional) 8i la a fi bun cu sine .nsu8i, Este i&portant s) obser3)& c) este posibil ca unii clien(i s) fi a3ut o e7perien() li&itat) .n trecut de alinare si reconfortare, a8a cu& o &a&) s-ar gr)bi =s) pupe ca s) treac)> rana la picior a unui copila8, Nohut 401JJ6 ofer) o relatare con3ing)toare

despre &odul cu& .ngri;irea parental) de93olt) treptat cuno8tin(e despre cu& r)nile, interne 8i e7terne, se pot 3indeca 8i alina 4Nahn, 01106, 'linarea este ce3a foarte 3isceral, 'tingerea are .n &od special efecte de 3indecare, Girosul aluatului copt duce cu g/ndul la=cine3a care .&i preg)te8te o pr);itur)> 8i poate aduce &esa;ul? =persoanei .i pas) de &ine sau &) place, si&te c) sunt special>, e aceea, tehnicile de alinare de sine folosesc adesea ur&)toarele &odalit)(i sen9oriale 4enu&erate cu e7e&ple6, G*%OS? copt 'T*NOE%E? Si&(irea &irosului de aluat G/ng/ierea unui ani&al de co&panie, Purtarea unor haine pl)cute la atingere, .n special direct pe piele, 'scultarea unei &u9ici lini8titoare, &u9ic) pe care o asocie9i cu &o&entele pl)cute din 3ia(a ta, ac) te afli l/ng) o ap) curg)toare, sunetul ei poate fi lini8titor, G)n/nc) acea pr);itur) sau alte &/nc)ruri cu te7tur) 8i gust apetisante, 'd&ir) o pri3eliYte sau o pictur) preferate,

'D[?

ODST?

+T[?

*deea este de a p)trunde .ntr-o alt) &odalitate sen9orial-e&o(ional), deplas/ndu-ne departe de durerea e&o(iilor negati3e .ntr-o &odalitate &ai reconfortant) 8i &ai sen9ual), 'tunci c/nd lucrea9) cu clien(ii, terapeutul poate si&(i c) ace8tia p)trund .ntr-o arie dureroas) 8i, c/teodat), poate fi util s) afir&e acest lucru 8i s) .i .ntrebe dac) doresc cu ade3)rat s) p)trund) acolo, Poate fi indicat s) se apropie de "2#

clien(i cu o atitudine cald) 8i s) le cear) s) stabileasc) contactul 3i9ual 8i s) re3in) la &o&entul pre9ent, 'cesta este un r)spuns i&ediat care este posibil nu&ai .n ti&pul pre9ent al 8edin(ei, Lista de &ai sus pre9int) tehnici si&ilare de redirec(ionare care nu necesit) pre9en(a terapeutului 8i a cadrului terapeutic, 'ceast) list) este .n &od e3ident doar un e7e&plu 8i terapeutul ar trebui s) a;ute clien(ii s) genere9e liste proprii de acti3it)(i pentru alinarea de sine, Este, de ase&enea, .n(elept s) anticip)& reac(ii care ar putea fi idiosincratice, e e7e&plu, unii clien(i ar putea face o pr);itur) 8i apoi intra .ntr-o stare de autocritic) dac) nu li se pare at/t de gustoas) pe c/t ar trebui, Dnii clien(i ar putea si&(i c) nu &erit) s) fie alina(i sau s) si&t) pl)cere, uneori pentru c) fa&ilia sau regulile lor personale spun acest lucru, Principiul general este acela c) este bine s) gener)& o &ul(i&e de r)spunsuri diferite, astfel .nc/t dac) unul nu func(ionea9), clien(ii pot apela si&plu la restul listei, p/n) ce .l g)sesc pe cel care func(ionea9), Geta-&esa;ul este c) exist lucruri pe care le po(i face pentru a dep)8i aceste tr)iri care te fac s) te si&(i at/t de nea;utorat, Nu 3or func(iona .ntotdeauna perfect, dar cel pu(in 3ei a3ea de unde s) .ncerci : a pre3eni .nsea&n) a preg)ti, Este, de ase&enea, i&portant pentru terapeu(i s) discute 8i reflecte9e .n per&anen() asupra e7perien(ei de folosire a tehnicilor de alinare de sine, Terapeu(ii u&ani8ti au co&entat c) =schi&barea unei e&o(ii prin e&o(ie> este &ai eficient) dec/t schi&barea e&o(iei prin cogni(ie 4Oreenberg, "##"6, Eu personal p)stre9 o perspecti3) deschis) asupra acestei chestiuni, de8i suspecte9 c) diferite for&e de stroke 3or func(iona cu diferite tipuri de oa&eni, @n orice ca9, pentru c) sunte& practicieni care se ba9ea9) pe do3e9i, ar trebui s) r)&/ne& deschi8i la orice 3a func(iona cel &ai bine cu clien(ii no8tri,

Suge tie Gerge(i la lista cu sugestii de acti3it)(i pentru alinarea de sine 8i construi(i o ase&enea list) pentru 3oi .n8i3), @ncerca(i s) surprinde(i o ga&) larg) de lucruri care 3-ar putea a;uta .n situa(ia .n care 3) si&(i(i depri&a(i sau sup)ra(i .n aceast) s)pt)&/n), @ncerca(i &)car una dintre aceste tehnici de alinare .n 9ilele care ur&ea9) 8i, c/nd o 3e(i face, .ncerca(i s) fi(i pre9en(i .n e7perien() c/t &ai con8tient cu putin(), 5o&enta(i e7perien(a cu un colegSo coleg) 8i .ntreba(i-lS-o de e7perien(a sa de =schi&bare a e&o(iei prin e&o(ie>,

Concluzie
'cest capitol a argu&entat c), pentru a fi eficien(i, terapeu(ii 55 trebuie s) .8i de93olte inteligen(a e&o(ional) 8i s) o aplice .n inter3en(iile lor terapeutice, 'cest lucru poate i&plica uneori g)sirea unor &odalit)(i de a ocoli re9isten(a e&o(ional) a clientului, dar chiar 8i a lor proprie, uneori a;utarea clientului pentru a identifica 8i e3oca senti&entul central 8i alteori a;utarea clientului s) gestione9e e&o(iile atunci c/nd acestea par cople8itoare, 'ceasta nu i&plic) abandonarea tuturor &etodelor cogniti3e 8i co&porta&entale, ci luarea &)surilor de siguran() ca acestea s) fie ancorate e&o(ional, e8i i&portan(a e&o(iilor a fost .ntotdeauna subliniat) .n T55, e7ist) unele puncte .n care este chiar foarte u8or pentru terapeutul 55 s) recurg) la o conclu9ionare pre&atur) a e&o(iilor, 5el &ai bun &od pentru terapeu(ii 55 s) e3ite aceste alunec)ri este s) se anga;e9e la o "2"

&ai &are refle7i3itate .n rela(ie cu propriile e&o(ii 8i, plec/nd de aici, s) construiasc) o 3ersiune de T55 ancorat) e&o(ional, !a cum oamenii nu pot tri numai cu pine, la .el nu pot tri doar prin emoie sau doar prin gndire "8reenberg, (AA(& ($).

$faturi practice: <e"tionarea "ituaiei !n care un client "olicit rea"igurri legate de an+ietate
@n 5apitolul L a& e7plorat no(iunea c) anu&ite co&porta&ente 8i e&o(ii ale clientului au posibilitatea de a =for(a> anu&ite tipuri de r)spuns din partea terapeu(ilor, 'stfel de co&porta&ente 8i e&o(ii s-ar putea s) se fi de93oltat chiar din ne3oia lor de a a;unge la ceilal(i .ntr-un &od particular, atorit) succesului .nregistrat de T55 .n &ulte ca9uri de tulburare de an7ietate 4Sanders I Wills, "##L6, terapeu(ii 55 sunt adesea solicita(i s) lucre9e cu clien(i cu proble&e de an7ietate, Dnul din criteriile i&portante pentru &a;oritatea tulbur)rilor de an7ietate este =e3itarea> 8i aceasta poate lua for&a e3it)rii co&porta&entale 4de e7e&plu, a e3ita s) &earg) la petreceri pentru c) .n trecut nu s-a si&(it bine .n acea situa(ie6, e3itarea e&o(ional) 4a supri&a orice e&o(ie sau an7ietate6M sau e3itarea cogniti3) 4refu9ul 8i nu&ai de a se g/ndi la lucrurile legate de an7ietate6, 5o&porta&entele de siguran() 8i co&porta&entele de c)utare a reasigur)rilor pot fi 3)9ute de ase&enea ca e3itare, 5ei care sufer) de an7ietate tind s) de93olte co&porta&ente de c)utare a reasigur)rilor din partea altor oa&eni care sunt i&portan(i pentru ei 4g/ndesc c) dac) o persoan) i&portant)

lor le 3a spune c) 3a fi totul bine, probabil c) a8a 3a fi6, astfel c) &ai de3re&e sau &ai t/r9iu este foarte probabil pentru un client an7ios s) caute s) ob(in) reasigur)ri de la terapeut, @ntrun fel, acest lucru pare chiar natural 8i este o&ene8te s) spui c) probabil lucrurile 3or fi bine, %)spunsurile de reasigurare ale terapeutului func(ionea9) nu&ai p/n) la un anu&it punct, dar pot de ase&enea s) de3in) foarte rapid nefolositoare, @n acest din ur&) ca9, se&nele obi8nuite sunt? Terapeutul obser3) c) acesta este un patern repetiti3 8i c) sunt se&ne c) 3a de3eni un patern care se autoperpetuea9), Terapeutul .ncepe s) si&t) presiune prin aceste solicit)ri sau inautenticitate .n r)spunsurile clientului, S-ar putea s) fie 3orba despre o an7ietate pe care clientul o 3a repri&a dac) nu e7ist) suficiente reasigur)ri sau dac) rela(ia nu este suficient de con(in)toare, 5el &ai bun &od de a r)spunde la astfel de solicit)ri este s)? Ne folosi& de &o&entul dat i&ediat pentru a de93)lui senti&entele legate de acest patern, ceea ce poate fi e7act ce si&te 8i clientul, *ni(ie& un proces de re9ol3are de proble&e abord/nd &odul .n care clien(ii pot de93olta ei .n8i8i procese care ofer) reasigurare 8iSsau alinare de sine, Dna dintre clientele &ele a recunoscut c) &odalitatea ei de a face fa() an7iet)(ii legate de acti3itatea sa de predare era de a cere partenerului ei s) .i confir&e c) ora se desf)8urase cu succes, iscut/nd acest proces, ea a reali9at c) ni&ic din ceea ce el ar fi putut spune nu o putea de fapt con3inge .n nici un fel .n realitate, pentru c) el nu participa la ore, Gai &ult, punea presiune pe rela(ia lor pentru c) .i "22

solicita acestuia s) ofere un r)spuns inautentic, Ea a hot)r/t atunci 8i acolo s) nu &ai fac) niciodat) astfel 8i a raportat dup) aceea c) acesta fusese un &o&ent de bun augur, un &o&ent pornind de la care a .nceput s) .8i dep)8easc) an7ietatea sa social),

(ecturi "uplimentare:
Oreenberg, L,S, 4"##"6 Emotion'.ocused t+erap,& coac+ing clients to 9or4 t+roug+t+eir .eelings. Washington, 5? '&erican Psychological 'ssociation Press, Leahy, %,L, 4"##L6 Cognitive t+erap, tec+niMue. New Vork? Ouilford Press, especially 5hapter $ on e&otionprocessing technifues, Linehan, G,G, 4011L6 1ialectical be+aviour t+erap, .or borderline personalit, disorder& client manual, New Vork? Ouilford Press, especially the section on e&otional regulation technifues,

Abiliti de lucru cu paternurile negative persistente


;ordul /tevens 5...6 va spune c solicitarea0 sa a .ost justi.icat deoarece va aduce s.ritul teoriilor conspiraiei. i doresc succes, dar eu am studiat negarea Lolocaustului i ec+ivalentul modern al acesteia, negarea masacrelor srbeti asupra bosniacilor musulmani, i am *neles c nu exist dovad care s *i tre2easc pe adevraii credincioi din .ante2iile lor. Nick 5ohn, =ThereAs no telling so&e people>, Obser3er, 2 *unie "##H, 5/nd a& ur&)rit for&ularea din perspecti3) longitudinal), .n 5apitolul ", a& 3)9ut c) e7ist) o for&) diferit) de cogni(ie : o sche&) &aladaptati3) ti&purie : .n 3/rful diagra&ei, @n T55, ter&enul =sche&) &aladaptati3) ti&purie> a a;uns s) .nse&ne o structur) cogniti3), de obicei deri3at) din e7perien(e ti&purii care con(in se&nifica(ii foarte generale 8i &ai degrab) pri&iti3e, 'ceste se&nifica(ii pot fi e7pri&ate sub for&) de con3ingeri, 5/nd aceste sche&e sunt negati3e, sunt de obicei foarte re9istente la schi&bare, Strategiile T55 de schi&bare a sche&elor negati3e folosesc &etode si&ilare acelora folosite pentru a schi&ba g/ndurile "2H

negati3e auto&ate 8i asu&p(iile negati3e, dar s-au de93oltat de ase&enea 8i &etode noi, 'cest capitol 3a .ncepe prin a scoate la lu&in) anu&ite aspecte ale sche&elor de care trebuie s) (ine& cont atunci c/nd .ncerc)& s) le schi&b)& sau s) le &odific)&, 'poi 3a aduce .n discu(ie unele abilit)(i necesare pentru identificarea sche&elor &aladaptati3e ti&purii, inclu9/nd 8i abilit)(ile de folosire a 3i9uali9)rii, 5apitolul 3a descrie &etodele de schi&bare 8i &odificare a sche&elor, +a fi readus) .n aten(ie te&a schi&burilor interpersonale din 5apitolul L, deoarece 3o& reflecta asupra &odului .n care sche&ele &aladaptati3e ti&purii pot afecta rela(ia terapeutic), *&pactul poate fi adesea negati3 8i totu8i, dac) se gestionea9) cu fer&itate, situa(ia poate fi transfor&at) .ntr-un a3anta; pentru terapie, +or fi descrise 8i &etode de lucru cu con(inutul negati3 al sche&elor &aladaptati3e ti&purii, inclu9/nd 8i folosirea continuu&uri, testarea sche&elor pe ba9a re&e&or)rii trecutului, psihodra&a 8i ;ocul de rol 4Padesky I Oreenberg, 011M6, ' e7istat o de9batere .n T55 pri3ind utilitatea folosirii ter&enului de =tulburare de personalitate>, 'ceasta este o chestiune co&plicat), dar .n general eu prefer s) folosesc ter&enul de =proble&e asociate sche&ei>i, cred c) T55 a ;ucat un rol i&portant .n efortul de a reduce i&pactul unor stereotipuri negati3e legate de personalitate, concentr/ndu-se asupra con3ingerilor asociate paternurilor proble&atice de personalitate 4<eck et al,, 011#6, @n(elegerea acestor credin(e asociate sche&elor ti&purii nu nu&ai c) ne a;ut) s) .n(elege& logica diferitelor stiluri de personalitate, dar ne poate a;uta 8i s) stabili& obiecti3e pentru schi&bare 4pentru o descriere &ai detaliat) a acestor aspecte, 3e9i Sanders I Wills, "##M6, Dnii autori care au scris despre inter3en(iile centrate pe sche&e au
i

Ter&enul folosit .n te7tul original este =sche&a-dri3en issues>,

stabilit o distinc(ie .ntre =terapia cogniti3) standard> 8i =terapia centrat) pe sche&e>, ulti&a i&plic/nd tra3aliu de lung) durat) 8i o alt) ordine .n desf)8urarea inter3en(iilor" 4Voung et al,, "##L6, @n pre9ent, a& o atitudine re9er3at) fa() de ;uste(ea acestei distinc(ii, @n practica &ea, a& descoperit c) este posibil s) folosesc &etode centrate pe sche&e at/t .n tra3aliul de scurt) durat), c/t 8i .n cel de lung) durat), 8i nu &i s-a p)rut .n &od special folositor s) g/ndesc .n ter&enii stabilirii a dou) ordini diferite de succedare a inter3en(iilor, Gi s-a p)rut .ns) util s) 3arie9 diferite tipuri de inter3en(ie .n rela(ie cu ne3oile idiosincratice ale fiec)rui client .n parte, Senti&entul &eu este c) terapeu(ii a&ericani sunt &ai dispu8i s) foloseasc) ter&enul de =tulburare de personalitate> dec/t sunt terapeu(ii europeni, iar aceasta .i poate conduce la ne3oia de a 3aria &ai &ult &etodele de aplicare a T55, Gi-a& afir&at po9i(ia re9er3at), totu8i, ba9/ndu-&) pe do3e9ile li&itate pe care &i le-a oferit practica proprie 8i practica celor pe care i-a& super3i9at sau for&at, E7ist) unele conte7te terapeutice : &ai ales .n ca9ul clien(ilor care au fost spitali9a(i pe o perioad) .ndelungat) : .n care a& foarte pu(in) e7perien(),

Natura "c#emelor maladaptative timpurii !n TCC


Ter&enul de sche&) este posibil s) fi fost folosit pentru pri&a dat) .n conte7t psihologic de c)tre <arlett 401L"6 .n lucrul s)u cu &e&oria, El a folosit e7e&plul fai&os al unei po3e8ti intitulate =%)9boiul fanto&elor> pentru a ar)ta c) &e&oria func(ionea9) pe ba9) de re&e&orare direct), dar i reconstruc(ie a po3e8tii pe ba9a structurilor de &e&orie "2$

anterioare, a =sche&elor>, <eck 8i colaboratorii 401J16 au folosit conceptul de sche&) pentru a teoreti9a &odul .n care un client poate pre9enta o 3ulnerabilitate la a g/ndi .ntr-un =&od depresogen>, i&plic/nd =triada cogniti3)> a g/ndurilor negati3e despre sine, lu&e 8i 3iitor, 'ceast) tendin() nu s-ar &anifesta .ntotdeauna .n &od e3ident, dar ar putea fi dega;at), .n special dac) clientul s-ar afla de;a .ntr-o dispo9i(ie negati3), e8i acesta este un concept foarte plau9ibil, este corect s) spune& c) au e7istat dificult)(i .n de&onstrarea lui e7peri&ental) 8i ce3a legat de el a&inte8te de proble&a =oului 8i a g)inii>, prin ideea c) nu&ai odat) ce depresia s-a declan8at, =cau9a>acesteia de3ine e3ident), La fel ca .n alte pri3in(e .n T55, lucrul cu procesele sche&atice 8i cogniti3e ne a;ut) s) construi& o 3ersiune &ai sofisticat) a ceea ce de;a este un concept clinic folositor 4Wells, "###6, Este probabil cel &ai .n(elept s) pri3i& conceptul sche&elor &aladaptati3e ti&purii ca pe o &etafor) foarte folositoare .n practica clinic), e ase&enea, sunt de acord cu precau(iile lui *an Pa&es 4"##06 pri3itor la tra3aliul centrat pe sche&e, deoarece se pare c) inspir) unii terapeu(i neofi(i s) se lase sedu8i de o tendin() cu ade3)rat alar&ant) de a se anga;a .ntr-o =psihanali9) de a&atori>, E7ist) &ulte aspecte .n lucrul cu sche&ele pentru care s) fi& entu9ia8ti, dar 8i &ulte care s) ne fac) s) ne p)str)& &odestia 8i s) fi& precau(i, @n for&ularea original) a terapiei cogniti3e, ter&enul =sche&)> se referea 8i la ceea ce ast)9i nu&i& =asu&p(ii>, 8i la =con3ingeri>, e8i ter&inologia nu este uni3ersal), cei &ai &ul(i terapeu(i 55 descriu sche&ele &aladaptati3e ti&purii ca fiind o structur) general) care con(ine con3ingeri necondi(ionale 4de e7e&plu, =Sunt r)u>6 8i credin(e sau asu&p(ii condi(ionale 4de e7e&plu, = ac) le pot face pe plac oa&enilor, atunci ei ar putea g/ndi despre &ine c) sunt o,k,>6, '&bele tipuri de credin(e pot ap)rea, de e7e&plu, .ntr-o

sche&) a =lipsei de 3alori> 4Voung et al,, "##L6, '3e& o .n(elegere din ce .n ce &ai clar) a faptului c) sche&ele &aladaptati3e ti&purii sunt paternuri de reac(ii .n re(ea care conduc la un tr)iri 3agi, instinctuale 8i 3iscerale referitoare la sine, Probabil aceasta se .nt/&pl) pentru c) ele s-au de93oltat foarte ti&puriu, uneori .nainte ca clientul s) beneficie9e de un 3ocabular suficient de e7tins pentru a le descrie, e aceea, ele au fost .nregistrate .n con8tiin() ca tr)iri fi9ice, CHRISSO a descoperit c) tr)ia o stare depresi3) de c/te ori era prins) de ploaie 8i era frig c/nd &ergea la cu&p)r)turi, Qtia& c) a3usese o copil)rie abu9i3) 8i a& .ntrebat-o dac) e7ista .ntre a&intirile ei ce3a ce ar fi putut fi e3ocat de acest senti&ent legat de a fi ud, S-a .ntors la o a&intire ti&purie foarte puternic) a unui &o&ent .n care se afla .ncuiat) .n afara dor&itorului p)rin(ilor, .ntr-o cas) rece, P)rin(ii ei c/teodat) se .ncuiau .n dor&itor, separat, pentru c/te3a ore, pentru a face se7, credea ea, @n acea 9i, 8i-a udat scutecele .n ti&pul so&nului 8i foarte cur/nd a .nceput s) sufere de frig, ' pl/ns .n suferin() 8i 8i-a strigat p)rin(ii s) o a;ute, dar ei nu au f)cut dec/t s) r/d), Nu a fost niciodat) foarte sigur) c) aceast) a&intire era ger&enele senti&entului ei depresi3 din pre9ent, cau9at de 3re&ea u&ed), dar a& obser3at .&preun) c) aceast) tr)ire era foarte si&ilar), Tra3aliul terapeutic cu 5hrissy s-a centrat pe a o a;uta s) .8i echilibre9e &ai bine labilitatea st)rilor sale afecti3e, .n parte prin de93oltarea abilit)(ilor de alinare de sine 4Linehan, 011L6, 'ceasta presupunea un proces de lung) durat) 8i, de8i a f)cut anu&ite progrese, 5hrissy nu a fost capabil) s) r)&/n) anga;at) .n terapie &ai &ult de dou) luni,

"M#

@n ti&p, astfel de e7perien(e brute pot fi p)strate sub for&a con3ingerilor, adic) cu o natur) dualist) caracteristic) : 8i pot fi asociate cu g/ndirea de tip alb-negru specific) li&ba;ului copil)riei, e aceea, sche&ele &aladaptati3e ti&purii pot fi .n &od particular foarte dificil de schi&bat, Se pare c) e7ist) anu&ite procese de &entenan() asociate sche&elor, care le .nt)resc re9isten(a la schi&bare, Sche&ele negati3e pot opera .ntr-un &od ho&eostatic, de e7e&plu, distorsion/nd infor&a(iile po9iti3e pentru a nu trebui s) se schi&beL, *nfor&a(iile po9iti3e par s) fie respinse de sche&ele &aladaptati3e ti&purii 8i, de aceea, nu sunt obser3ate 8i nici .nregistrate de c)tre client, *nfor&a(iile care p)trund .n aceste sche&e &aladaptati3e ti&purii tind s) fie distorsionate pe acelea8i coordonate ca 8i distorsiunile cogniti3e descrise .n 5apitolul 2, 5a un pri& pas, trebuie s) ne g/ndi& cu& s tre2im sche&ele &aladaptati3e ti&purii 8i .n acela8i ti&p cu& s) construi& sche&e alternati3e &ai func(ionale, Odat) ce aceste noi structuri .ncep s) se for&e9e, chiar 8i li&itat, se creea9) o adres) la care infor&a(iile po9iti3e pot fi e7pediate stocate, Este i&portant ca sche&ele alternati3e s) se consolide9e .ntr-o structur) robust) care s) continue s) se de93olte, in cau9) c) au fost .ncifrate la ni3eluri foarte profunde, totu8i, trebuie s) preg)ti& clien(ii pentru e3entualitatea .n care aceste sche&e negati3e nu 3or disp)rea niciodat) .n totalitate, Este &ai util s) pune& proble&a .n ter&enii de93olt)rii unei altfel de rela(ii cu astfel de sche&e,

GLENJA &i-a po3estit 3ariate a&intiri foarte tulbur)toare din copil)rie care au condus la tri&iterea ei de acas), de c)tre &a&a sa 3itreg), 'cest trata&ent contrasta se&nificati3 cu cel care .i era re9er3at surorii ei &ai &ari, care era &ai

atr)g)toare, Olenda spunea c) a a;uns s) cread) c) =Nu sunt la fel de bun) ca 8i al(i oa&eni> 8i, &ai &ult, c) aceast) credin() nu 3a putea fi niciodat) =scoas)> din &intea ei, Gai t/r9iu .n acea 8edin(), &i-a spus c) a trebuit s) lupte cu dorin(a sa de a fi o &a&) perfect) pentru a putea fi o &a&) =suficient de bun)>, Tera%eutQtii, &ai de3re&e ai spus c) credin(a ta c) e8ti inferioar) nu 3a putea fi eradicat), @ntr-un fel, sunt de acord cu tine, S-ar putea s) fie foarte greu s) o .ndep)rt)& co&plet, dar &) .ntreb dac) nu 3a fi posibil s) ai o rela(ie diferit) cu eaE 5e 3rei s) 9iciE

G!en(a-

Tera%eut- P)i, probabil ai creat un altfel de rela(ie cu ideea c) ar trebui s) fii o &a&) perfect), G!en(aa, .n fine, cred c) da, E3ident, a& 3rut s) fiu cea &ai bun) &a&) posibil, dar dorin(a de a fi perfect) &) f)cea &ereu s) fiu foarte .ncordat), ar acu& nu &ai este a8a, 5u& ai reu8itE F&&,,, 4Lini8te6 5red c) a& de3enit pur 8i si&plu &ai capabil) s) .&i asu& rolul de &a&) cu &ai &ult) non8alan(), sau ce3a de genul acesta, '8adar, e7ist) posibilitatea s) tr)ie8ti senti&entul de a nu fi la fel de bun) ca 8i ceilal(i cu &ai &ult) non8alan()E

Tera%eutG!en(a-

Tera%eut-

Terapeu(ii pot .nt/&pina &ai &ult) re9isten() .n ca9ul clien(ilor cu care se lucrea9) asupra sche&elor, 5lien(ii pot fi "M"

prin8i .n ;ocul lor 8i s-ar putea s) fie ne3oie de o strategie pentru a se elibera con8tient de co&porta&entul sche&atic, O sche&) &aladaptati3) ti&purie poate fi co&parat) cu o rela(ie cu o cuno8tin() 3eche care pare s) aib) &ereu un i&pact negati3 asupra noastr), La un &o&ent dat ne d)& sea&a c) nu pri&i& ni&ic .n aceast) rela(ie, dar nu sunte& .ntotdeauna capabili s) le opri& s) &ai apar) din c/nd .n c/nd .n 3ia(a noastr), +or .ncerca s) e7ercite aceea8i influen() negati3) asupra noastr), dar le pute& inhiba, .n pri&ul r/nd prin a nu ne l)sa prin8i de ele &ai &ult dec/t este ne3oie 8i, .n al doilea r/nd, acord/nd &ai pu(in) aten(ie 3echilor 8icane, 5/nd este posibil, pute& trece pe picior de atac 8i s) le oferi& pu(in din propriul lor &edica&ent,

(ucrul cu a"umpiile negative :credinele condiionale;


Dn &od de a pune proble&a asu&p(iilor negati3e, sau a =regulilor de 3ia()> cu& &ai sunt ele nu&ite .n T55, este de a le 3edea ca pe &odalit)(i de co&pensare care a;ut) oa&enii s) fac) fa() con3ingerilor lor negati3e, O/nduri de genul =Sunt r)u>, =5eilal(i nu &) 3or a;uta> 8i =Lu&ea este un loc ostil> sunt .n ele .nsele con3ingeri teribile cu care trebuie s) tr)i&, ac) oa&enii sunt con3in8i cu ade3)rat de ele, atunci 3ia(a nu le poate aduce dec/t o satisfac(ie &ini&), ar chiar 8i .n aceste conte7te teribile spiritul u&an 3a c)uta speran(a, astfel .nc/t este natural pentru oa&eni s) .nceap) s) g/ndeasc)? =<un, poate sunt un o& r)u, dar poate e7ist) un &od de a-i face cel pu(in pe ceilal(i s) &) 3ad) ca fiind c/t de c/t bun 8i, dac) reu8esc s) fac acest lucru, poate chiar pot fi bun .ntr-un fel>, Gary, a&intit) anterior, .n disperarea ei, a a;uns s)

cread) c) ea nu era la fel de bun) ca 8i ceilal(i oa&eni 4sche&a lipsei de 3aloare6 8i totu8i, .ntr-o parte a &in(ii ei, credea de ase&enea c) .n &ulte pri3in(e l)sa i&presia c) este cel pu(in la fel de bun) ca 8i al(i oa&eni, Proble&a era c), oric/t de &ult .ncerca 4probabil prea asiduu6, se pare c) nu reu8ea s) pri&easc) din partea celorlal(i feedback-ul care ar fi putut confir&a aceast) slab) suspiciune c) era cel pu(in la fel de bun) ca 8i unii dintre ei, Totu8i, re3enea constant la speran(a c), .ntr-o bun) 9i, ar putea reu8i, iar efortul ei era .nt)rit de o credin() sau asu&p(ie condi(ional)? = ac) continuu s) .ncerc &ult, &ult de tot s) le fac pe plac oa&enilor, .ntr-o 9i unii dintre ei ar putea s) .&i ofere un feedback po9iti3,> Gai t/r9iu a& putut s) .ncerc)& c/te3a e7peri&ente co&porta&entale pentru a testa credin(a ei negati3) c), dac) a3ea s) &anifeste &ai &ult) .ncredere .n co&porta&entul ei, 3a fi dobor/t) de ceilal(i, Nu nu&ai c) nu s-a do3edit a fi a8a, dar, .n &od parado7al, &anifest/nd &ai &ult) .ncredere 8i ;o3ialitate a ob(inut feedback-ul po9iti3 43e9i 5apitolul L6,

%dentificare a"umpiilor "geii de"cendente

pe baza

te#nicii

'tunci c/nd abordea9) g/ndurile auto&ate negati3e ale clientului, un terapeut se poate de &ulte ori .ntreba de ce acestea .l fac pe client s) se si&t) at/t de r)u, %)spunsul la aceast) .ntrebare poate fi c) probabil ce3a chiar 8i &ai tulbur)tor s)l)8luie8te dincolo de aceste g/nduri negati3e 8i acest ce3a este de obicei o asu&p(ie nefolositoare, Getoda de identificare a asu&p(iilor nefolositoare i&plic) =tehnica

"M2

s)ge(ii descendente>ii 4<urns, 0111a, 0111b6, 'ceast) &etod) aduce practic .ntrebarea de &ai sus .n &intea terapeutului 8i o repet) ne.ntrerupt p/n) ce g/ndurile clientului ating =treapta cea &ai de ;os>, Dr&)torul e7e&plu de ca9 ilustrea9) procesul .ncheiat cu un client .n 3/rst) de L# de ani, <ruce, care a fost tri&is .n terapie pentru proble&e legate de an7ietate, <ruce sa n)scut cu un defect congenital care f)cea ca din(ii s)i s) nu creasc) nor&al, ' fost necesar s) fie e7tra8i .n .ntregi&e 8i .nlocui(i cu unii fal8i c/nd a3ea nou) ani, <ruce era foarte con8tient de defectul s)u, a8a cu& .l nu&ea, 8i .i era .n per&anen() tea&) c) oa&enii .8i 3or da sea&a, ' .ncercat chiar s) (in) ascuns acest lucru 8i, ini(ial, nu a spus ni&ic terapeutului despre el, .n ciuda faptului c) era o cau9) serioas) a an7iet)(ii sale sociale, ' 3enit la terapie dup) ce o rela(ie 4despre care g/ndise c) 3a de3eni ce3a serios6 se destr)&ase din senin, Pri&ise o scrisoare destul de i&personal) de la prietena lui, .n care aceasta .i spunea c) nu &ai si&te la fel pentru el, Tera%eut- '8adar, c/nd te si&(eai s)tul de toate 8i te g/ndeai la prietena ta, ce anu&e .(i 3enea .n &inteE Bru$eG) g/ndea& c) a .n(eles, 8tii, &-a 3)9ut a8a cu& sunt de fapt 8i nu a3ea cu& s) .8i &ai doreasc) s) fie cu &ine, Tera%eut- <un, deci a 3)9ut cu& e8ti de fapt 8i nu te &ai 3reaE 5e anu&e te-a sup)rat at/t de &ultE Bru$eOlu&e8tiR Eu o 3roia& pe ea 8i ea nu &-a &ai 3rut,

ii

@n te7tul original =downward-arrow technifue>, 4n,t,6

Tera%eut-

a, pot s) .&i dau sea&a c) e sup)r)tor, dar ce anu&e e at/t de sup)r)tor .nc/t s) te arunce .n depresieE Bru$eEste doar un alt e7e&plu de persoan) care nu &) 3rea, Se pare c) nu &) 3a 3rea ni&eni niciodat), Tera%eut- Qi dac) nu te 3a 3rea ni&eni niciodat), atunci,,,E Bru$e+oi fi singur pentru totdeauna, 5eea ce 3a do3edi c) sunt defect, '8adar aici, asu&p(ia nefolositoare a lui <ruce este c) =Sunt defect 8i 3oi r)&/ne .ntotdeauna singur>, Odat) cu re3elarea acestui lucru, terapia a progresat deoarece <ruce 8ia e7pri&at clar senti&entele sale fa() de sine ca fiind =defect>, un cu3/nt neobi8nuit care indic) o =sche&) a defectului> 4Voung et al,, "##L6, Terapeutul a reflectat acest cu3/nt .napoi c)tre <ruce 8i aceasta l-a deter&inat .n final pe <ruce s) .i spun) terapeutului despre din(ii s)i fal8i : un &are pas .nainte pentru el,

,olo"irea cartonaelor de buzunar pentru a "lbi tria a"umpiile nefolo"itoare


'cti3area asu&p(iilor nefolositoare este adesea ele&entul principal .n declan8area proble&elor psihologice, ac) pri3i& la cele &ai &ulte for&ul)ri longitudinale2, pute& obser3a c) partea repre9ent)rii .n care e3eni&entele se adun) ca ur&are a asu&p(iilor nefolositoare se pre9int) ca un culoar .ntre =ele&entele 3echi> din trecutul personal asociate cu a&intiri sche&atice 8i reac(iile si&pto&atice curente, Fiind "MH

lung 8i .ngust, ofer) o bun) oportunitate pentru blocarea reac(iei, Terapia cu cartona8e de bu9unar poate a;uta aduc/nd insightul produs de procesul =s)ge(ii descendente> 8i folosindu-l ca instru&ent pentru a putea pri3i din afar) la reac(ia declan8at) 8i a o a&orsa, Eu 8i <ruce a& construit cartona8ul din Figura J,0 plec/nd de la identificarea asu&p(iei despre =defectul> s)u fi9ic, .nr)d)cinat) .n e7peri&entarea ti&purie a ru8inii, 5artona8ul de bu9unar are scopul de a-l a;uta pe client, furni9/ndu-i &aterial cogniti3, s) se deta8e9e de disconfortul e7perien(ei i&ediate : =@n(eleg s) &) si&t a8a, dar nu este .n .ntregi&e corect> : 8i s) .l a;ute s) reac(ione9e &ai con8tient : =Sunt .ndrept)(it s) &) si&t trist .n aceast) situa(ie, dar aceasta nu spune totul despre &ine 8i 3ia(a &ea 8i nu &) a;ut) s) .&i ur&)resc scopurile, dup) ce &i-a& per&is c/te3a &o&ente de distres,>

Suge tie- eIer area tehni$ii /ge*ii $on truirea unui $artona+ (e ,u.unar

(e $en(ente

+i

5ei &ai &ul(i dintre noi pot identifica o asu&p(ie care nu este foarte func(ional) .n 3ia(a noastr), 4 ac) a3e(i dificult)(i .n a g)si una, .ncerca(i =Nu a& 3oie s) fac gre8eli ca terapeut,>6 @ncerca(i s) folosi(i tehnica s)ge(ii descendente cu aceast) asu&p(ie, fie de unii singuri, fie .&preun) cu un partener, pentru a a;unge la =treapta cea &ai de ;os>, 5e anu&e ar fi at/t de r)u legat de a gre8i .n rolul de terapeut, de e7e&pluE

Pute(i, de ase&enea, .ncerca s) construi(i un cartona8 de bu9unar pentru aceast) asu&p(ie, ac) lucra(i cu un partener, poate fi util s) discuta(i despre cu& anu&e a(i si&(it legat de folosirea acestei tehnici, 5/teodat) poate p)rea pu(in intru9i3), O/ndi(i-3) la argu&entele pentru 8i .&potri3a folosirii &etodei,

2LASHCARJ CLteo(at/ 1a$ a$ea t/ a u'%*ie $/- dac) oa&enii &i-ar 3edea defectul, &-ar respinge, E te (e )n*e!e / 1a$ a$ea t/ a u'%*ie (eoare$e- '& aceast) proble&) fi9ic) de c/nd era& copil, Faptul c) pot ascunde aceast) proble&) .nsea&n) c) pot fi .n =siguran()>, Ga&a 8i tat)l &eu &-au .ncura;at s) fiu precaut .n 3ia(), A$e t !u$ru !u$rea./ )'%otriva 'ea %entru $/- e3in foarte an7ios .n co&pania str)inilor, &ai ales a fe&eilor, @&i este dificil s) intru cu .ncredere .n rela(ii, 'n7ietatea pare, de ase&enea, s) se r)sp/ndeasc) .n din ce .n ce &ai &ulte situa(ii, A$ea t/ a u'%*ie e te gre+it/ %entru $/- 5ei &ai &ul(i oa&eni care .&i cunosc proble&a nu par s) fie at/t de deran;a(i de aceasta 8i par s) fie deschi8i la calit)(ile &ele, O%*iunea 'ea %entru viitor e te a$u' /? @n(eleg c) oa&enii care &-ar respinge din acest &oti3 nu au cu ade3)rat ce c)uta .n 3ia(a &ea, 'r fi bine pentru &ine s) ac(ione9 &ai proacti3 spun/nd oa&enilor despre proble&a &ea 8i, de ase&enea, s) .&i de93)lui ade3)rata personalitate fiind &ai acti3 Yi &ai "M$

.ncre9)tor, 2igura :43 5 EIe'%!u (e $artona+ (e ,u.unar- Bru$e4

*roce"ul de "c#imbare a a"umpiilor: dezvoltarea de "tandarde i a"umpii adaptative noi


Poate fi foarte greu s) renun(i la regulile pe care le-ai ur&at foarte &ul(i ani din obi8nuin(), dac) nu este pus) .n loc o nou) regul) &ai adaptati3), Terapeu(ii pot facilita acest proces ini(iind o de9batere care s) scoat) la lu&in) strategia anterioar) a clientului? Tera%eut- <ruce, &) .ntreb? pute& lua aceast) proble&) legat) de ne3oia ta de a-(i ascunde sl)biciunea 8i s) o studie& &ai .n a&)nuntE Qtii, .n pre9ent, ai aceast) an7ietate o&nipre9ent) referitoare la faptul c) oa&enii ar putea s) 3ad) cine e8ti tu .n realitate : c) ai din(i fal8i : 8i nu 3or 3rea s) fie prietenii t)i, 'ceast) proble&) este 8i &ai pregnant) .n ca9ul prietenelor tale, fiindu-(i fric) c) ele s-ar putea s) nu &ai fie atrase de tine, dar este de ase&enea pre9ent) .n ca9ul a&icilor t)i b)rba(i, 'i spus c) uneori cau(i s) le faci pe plac pentru a nu .ncepe s) fac) glu&e pe sea&a ta,

Bru$e-

E ade3)rat, Nu 8tiu de ce, c/teodat), nu sunt .n stare s) .&i &en(in po9i(ia, de3in an7ios 8i este &ai u8or s) .i las pe ceilal(i s) fac) ;ocurile, Tera%eut- eci acesta este unul din aspectele proble&ei, nuE 'r fi logic s) a3e& o regul) despre cu& s) te co&por(i cu ceilal(i .n func(ie de cine sunt ei 8i ce 3rei tu de la ei? altfel spus, o regul) &ai nuan(at), Bru$eP/n) la un punct, chiar fac a8a, Dnii dintre prietenii &ei 8tiu despre proble&a &ea : au aflat .ntr-un fel sau altul, 5a atunci c/nd a& ie8it s) beau cu Tony 8i &i-a fost r)u 8i afurisi(ii de din(i &i-au c)9ut 4r/9/nd6, e fapt, el a fost chiar de treab), i-a ridicat doar 8i &i-a spus? =Dite, (i-au c)9ut din(ii, a&ice> 8i &i i-a dat f)c/nd o figur), in c/te 8tiu, nu a spus ni&ic ni&)nui, Tony e .ns) de aur, Tera%eut- '8adar, unii oa&eni pot 8ti 8i nu e nici o proble&), dar nu e8ti sigur cu& ar fi s) 8tie 8i alte persoaneE Bru$ea, adic) e una ca un a&ic s) 8tie, dar &i-ar fi at/t de greu dac) ar fi 3orba de o prieten), Nu i-a& spus lui Pean ni&ic despre toate acestea, Tera%eut- 5e cre9i c) s-ar fi putut .nt/&pla dac) i-ai fi 9isE Bru$eP)i, cel &ai r)u ar fi fost s) &) p)r)seasc), ceea ce a f)cut oricu&,

@n acest dialog apar c/te3a ele&ente noi care ar putea a;uta la construirea unei reguli &ai fle7ibile? E7ist) posibilitatea de a a3ea ini(iati3a .n ca9ul anu&itor persoane, "H#

Pot e7ista &odalit)(i bune 8i rele .n care poate de93)lui ade3)rul despre sine, ' fi pri&ul care ac(ionea9) ar putea a;uta la clarificarea unei situa(ii, ac) ar a3ea ini(iati3a l-ar putea a;uta pe <ruce s) se si&t) &ai .ncre9)tor, Nu poate schi&ba faptul c) are din(i fal8i, dar poate s) controle9e &odul .n care le 3a spune sau nu celorlal(i despre acest lucru,

iscu(iile terapeutice despre proble&e ca aceasta au tendin(a de a se lungi pe parcursul a c/tor3a luni 8i c/teodat) pot fi co&binate cu succes cu e7peri&ente co&porta&entale? ce se 3a .nt/&pla dac) .i 3ei spune cui3a despre din(ii t)i fal8i .nc) de la pri&a .nt/lnireE

(ucrul cu "c#emele maladaptative timpurii: probleme interper"onale generate de "c#eme


@n 5apitolul L, a& introdus ideile despre cu& stilul interpersonal al clientului poate influen(a terapia 8i cu& acest lucru era puternic condi(ionat de faptul c) foarte &ulte concepte cheie .n T55 sunt prin natura lor interpersonale, 'cest proces se intensific) .n lucrul cu sche&ele deoarece, .n pri&ul r/nd, proble&ele clientului tind s) fie &ai ad/nc .nr)d)cinate 8i &ai dificile, asociindu-se cu paternuri adoptate cu &ult ti&p .n ur&), structurate .n e7perien(a ti&purie, 8i, .n al doilea r/nd, terapia se desf)8oar) pe o perioad) &ai lung) de ti&p, pre9ent/nd &ai &ulte sui8uri 8i cobor/8uri 8i pun/nd, de aceea, &ai &ult) presiune pe rela(ia terapeutic), ac) cre9i c) terapeutul t)u se 3a plictisi .n cele din ur&) de tine 8i

de proble&a ta, po(i, de e7e&plu, concepe un &ic =test de transfer> pentru a 3edea cu& 3a reac(iona acesta la frustr)ri &)runte, 'ceste lucruri pot frusta .ntr-ade3)r terapeutul, astfel c) strategia clientului poate de3eni o profe(ie auto.ndeplinit), Voung 8i colaboratorii 4"##L6 descriu aceste strategii ca strategii de =.ntre(inere a sche&ei>, deoarece ele a;ut) .n &od e3ident la &en(inerea sche&elor &aladaptati3e ti&purii pe ter&en lung, 'lte strategii care .ndeplinesc func(ii si&ilare .n ca9ul sche&elor sunt e3itarea sche&ei 4a sta departe de lucruri care pot acti3a sche&ele &aladaptati3e ti&purii, astfel c) nu .n3)()& niciodat) s) le gestion)&6 8i =co&pensarea sche&ei> 4de93oltarea e7agerat) a unei strategii care a;ut) la ca&uflarea sche&ei &aladaptati3e ti&purii? =.&p)unarea> care pare s) ascund) sti&a de sine sc)9ut) 8i la care oa&enii pot reac(iona g/ndind =Protestea9) un pic ca& &ult,>6, Toate aceste &ecanis&e asociate sche&elor pot fi e7peri&entate de terapeut sub for&a re9isten(ei clientului la terapie, e fapt, ele repre9int) cel &ai probabil strategiile de supra3ie(uire ale sche&elor &aladaptati3e ti&purii 4Leahy, "##06, Subordon/ndu-ne obiecti3elor acestui capitol, ne 3o& concentra asupra dou) aspecte cheie ale acestor factori ce (in de sche&e care afectea9) rela(ia terapeutic) .n T55? &odul .n care con3ingerile 8i sche&ele &aladaptati3e ti&purii se pot &anifesta .n reac(iile dificile ale clientului 8i cu& acestea pot afecta .n &od special natura structurat) a T55, 5lien(ii pot fi, c/teodat), irita(i de natura ase&)n)toare unei rela(ii de afaceri a T55, 5/nd apar dificult)(i .n T55, terapeutul poate si&(i c) a inter3enit o .nt/r9iere ne;ustificat), ceea ce .l poate conduce la un senti&ent de iritare, Dn &od de a .n(elege aceste proble&e este c) ele sunt legate de proble&ele transferului 8i contratransferului, e8i sunt asociate &ai &ult

"H"

cu terapia psihodina&ic), dar aceste concepte pot fi folosite de ase&enea .n T55, @n T55 conceptele de transfer 8i contratransfer au c)p)tat oarecu& o accep(iune &ai larg) dec/t .n teoria psihanalitic) clasic), E7ist), totu8i, posibilitatea ca terapeutul s) a&inteasc) clientului de o persoan) din trecutul s)u, dar &ai ales s) pun) .n ;oc un gen de rela(ie care l-a tulburat pe client .nainte, Gai &ul(i clien(i cu care a& lucrat pre9entau tr)s)turi narcisice, iar acest stil de personalitate pare s) se asocie9e cu credin(e legate de a fi special 8i a fi .ndrept)(it la pri3ilegii speciale 4<eck et al,, 011#6, Gul(i obser3atori au conse&nat, de ase&enea, c) i&aginea de sine infla(ionat) a acestor clien(i poate a3ea la ba9) un concept de sine foarte fragil 8i autocritic, iar uneori un client poate oscila .ntre cele dou) &odalit)(i de &anifestare .n ti&pul acelea8i 8edin(e, Dn astfel de co&porta&ent poate produce confu9ie persoanelor din 3ia(a clientului, chiar 8i terapeutului, Dn stil de personalitate narcisic poate interfera, de ase&enea, cu stabilirea ini(ial) a ter&enilor contractului 8i a agendei de lucru, ceea ce face ca p/n) 8i de&ararea terapiei s) fie o sarcin) dificil), Dnii clien(i posesori ai unei =sche&e a .ndrept)(irii> 4Voung et al,, "##L6 se pot .ndoi de capacitatea terapeutului de a-i a;uta, 'ceasta poate ascunde o suspiciune c) terapeutul nu este suficient de bun pentru a-i trata pe ei 8i s-ar putea ca ei s) insiste s) discute un ti&p .ndelungat acest aspect de3re&e .n terapie, @ntr-o astfel de situa(ie, terapeutul poate de3eni con8tient de acti3area propriilor sche&e .n rela(ie cu co&porta&entul &ai degrab) pro3ocator al clientului, Este foarte u8or, dar contraproducti3, pentru terapeut s) se lase prins de =rela(ie>, @ntr-un fel, terapeutul este .ndrept)(it s) g/ndeasc) ='r trebui s) se hot)rasc) odat), &) face s) pierd ti&pul,> Poate fi chiar s)n)tos s) ne d)& 3oie s) e7pri&)& aceast) reac(ie .n particular sau .n super3i9are,

Terapeutul trebuie, .ns), s) .8i aduc) a&inte c) &oti3ul pentru care clientul 3ine .n terapie este pentru a re9ol3a proble&e ca aceasta, ac) terapia s-ar re9u&a nu&ai la alian(e facile 8i conte7te de lucru po9iti3e, atunci terapeu(ii ar a3ea &ai pu(in ne3oie de for&are 8i ar &erita s) fie pl)ti(i &ai pu(in, Terapeutul ar trebui s) .ncerce s) .8i .ncetineasc) reac(iile 8i s) si&t) e&patie fa() de client, For&ularea ar trebui s) se do3edeasc) util) pentru terapeut? dac) clientul crede .ntr-ade3)r c) este =special>, atunci are sens s) se g/ndeasc) dac) 3reo alt) persoan) este suficient de special) pentru a lucra cu el, Este probabil natural pentru oa&eni s) se g/ndeasc) c/t de bine .n9estrat este un profesionist cu care ur&ea9) s) lucre9e, de8i .n cultura noastr) nu se obi8nuie8te s) se e7pri&e un ase&enea g/nd, Godul .n care <eck 8i colaboratorii 4011#6 au cartografiat di3erse credin(e asociate sche&elor, inclu9/nd 8i unele descrieri ale func(iilor lor alternati3e, poate fi de un real a;utor terapeu(ilor, Sche&ele de e3itare pot sta 8i ele .n calea stabilirii agendei de lucru, &ai ales dac) terapia ia for&a unei terapii centrate pe lucrul cu proble&e specifice, ac) clientul a adoptat o strategie de =a nu ie8i .n e3iden()>, astfel c) p/n) acu& a e3itat &ulte situa(ii-test .n 3ia(), atunci aducerea acestor situa(ii pe agenda de lucru poate oferi &oti3e de .ngri;orare, &ai ales dac) infera c) terapeutul i-ar putea solicita s) .ncerce s) fac) ce3a pentru a schi&ba aceste paternuri, Dn terapeut se poate folosi de =i&ediat>, a8a cu& este descris .n 5apitolul L, pentru a pune aceste aspecte pe agenda de lucru : =Obser3 c) pe &)sur) ce .ncepe& s) ne concentr)& pe anu&ite aspecte, de3i cu&3a absent .n discu(ie? &) .ntreb dac) a& .n(eles bine acest lucru 8i, dac) da, este 3orba de ce3a anu&e ce ar trebui s) .ncerc)& s) abord)& .&preun)E>, 'cest tip de inter3en(ie reduce pu(in "H2

tensiunea dintre terapeut 8i client, re3enind la un raport de colaborare, de8i terapeutul ar trebui s) fie con8tient c) clien(ii s-ar putea s) nu fie, .n &od sincer, con8tien(i c) e3it) proble&a, 5lien(ii care pre9int) o sche&) de dependen() pot confu9a terapeutul, fiind &ult prea dispu8i s) asculte sfatul terapeutului, s) .8i fac) te&ele 8i s) raporte9e progresele f)cute, 'ceste rapoarte pot oglindi .ntr-ade3)r situa(ia real), dar s-ar putea s) fie conta&inate de ne3oia clientului de a face pe plac terapeutului 8i a r)&/ne .ntr-o po9i(ie sigur) de dependen(), probabil e3it/nd s) =.&brace haina> de =client r)u>, Sche&a de dependen() s-ar putea s) nu fie 3i9ibil) p/n) spre sf/r8itul terapiei? c/nd .n &od subit clientul 3a c)dea .ntro fa9) de stres &a;or 8i recidi3), La fel ca .ntotdeauna, terapeutul trebuie s) fie con8tient de faptul c) propriile sale sche&e pot fi 8i ele acti3ate, Este un lucru 8tiut, 8i probabil natural, c) terapeu(ii pot ob(ine anu&ite reco&pense afecti3e a;ut/nd .ntr-un &od personal clien(ii 3ulnerabili, astfel c) pot tr)i 8i ei senti&ente a&estecate legate de .ncheierea terapiei, 5u unii clien(i, se pot si&(i chiar u8ura(i c/nd se .ntre3ede .n sf/r8it finalul terapiei, 't/t terapeutul c/t 8i clientul pot a;unge, totu8i, s) reali9e9e c) finalul terapiei este o oportunitate s) e7erse9e 8i definiti3e9e un =final bun>, astfel oferind sche&elor respecti3e un i&bold subtil la a se deschide pentru a circu&scrie o 3arietate &ai &are de situa(ii .n 3iitor, 'bilitatea principal) necesar) terapeutului pentru a gestiona aceste situa(ii este cea referitoare la con8tien(a de sine 8i .n(elegere, dublat) de folosirea opti&) a super3i9)rii, Se poate .nt/&pla, de e7e&plu, ca sche&ele terapeutului s) fie antagonice fa() de cele ale clientului 4Leahy, "##J6, @n .n(elegerea propriilor noastre concepte asociate sche&elor 8i .n folosirea &etodelor cogniti3e pentru a gestiona g/ndurile negati3e i3ite .n situa(iile transferen(iale a3e& de-a face cu

i&perati3ul = octore, 3indec)-te pe tine .nsu(i>, Godul .n care incidentele din terapie sunt gestionate ar trebui s) fie .n acord cu &odul .n care folosi& &etodele T55, @n condi(ii nor&ale, terapia nu se poate opri pentru a per&ite .&p)carea rela(iilor, iar clientul 8i terapeutul nu pot r)&/ne la nesf/r8it bloca(i pe aceea8i idee : au de continuat un proces, Efortul terapeutic ar trebui s) fie continuu, iar &etodele folosite s) fie congruente cu stilul interpersonal stabilit .n rela(ia terapeutic),

(ucrul cu coninutul "c#emei: continuumurile


'& conclu9ionat re&arcile noastre cu pri3ire la gestionarea situa(iilor transferen(iale suger/nd c) ar fi terapeutic s) a;ut)& clien(ii s)-8i transfor&e sche&ele &aladaptati3e ti&purii negati3e pentru a per&ite r)spunsuri adaptati3e, 'ceasta deoarece sche&ele &aladaptati3e ti&purii sunt rigide 8i dihoto&e, Pentru a sl)bi influen(a lor negati3) trebuie s) face& ce3a pentru a .ncepe s) eli&in)& natura lor dihoto&ic), Tehnica continuu&ului este conceput) pentru a face e7act acest lucru, 5a 8i .n alte ca9uri .n T55, tehnica este si&pl), dar poate fi adaptat) la diferite situa(ii 8i scopuri, 'ici o 3o& e7plora .n rela(ie cu sche&ele despre sine puternic dihoto&i9ante, 'lte situa(ii .n care se aplic) sunt descrise .n Padesky I Oreenberg 4011M6, +oi ur&)ri diferite 3ersiuni ale acestei tehnici .n diferite conte7te particulare? HAMIJ a fost crescut ca &e&bru al unei &inorit)(i religioase .ntr-o (ar) din Orientul Gi;lociu, %eligia sa constituise un &oti3 de persecu(ie .n ti&pul copil)riei sale : o situa(ie care a deter&inat .n cele din ur&) fa&ilia lui s) fug) din (ar), @n acea perioad) a persecu(iei, p)rin(ii s)i fuseser) foarte preocupa(i pentru siguran(a sa 8i .l l)saser) s) ias) afar) din cas) nu&ai .n "HH

condi(ii foarte stricte, Singura dat) c/nd nu 8i-a ascultat p)rin(ii pri3itor la ie8itul afar), a fost prins .ntr-un e3eni&ent nefericit, 'cu&, &ul(i ani &ai t/r9iu, a3/nd o 3ia() aparent reu8it) 8i &uncind .n Garea <ritanie, a3ea o perioad) de depresie 8i credea c) este =inutil> 8i =c) nu poate face fa() 3ie(ii>, Petrecea cea &ai &are parte a 9ilei .n ru&ina(ii, refu9/nd s) ias) din cas), *-a& sugerat lui Fa&id c) ar trebui s) test)& con3ingerea sa negati3) =Sunt inutil> folosind un continuu&, Procesul .ncepe prin desenarea unei si&ple linii drepte 8i &arcarea unui cap)t al acesteia cu #W 8i a celuilalt cu 0##W utilitate, Se reco&and) ca terapeu(ii s) teste9e do3e9i ale atributelor po9iti3e, ale =utilit)(ii> &ai degrab) dec/t ale =inutilit)(ii>, pentru c), pe l/ng) faptul c) .ncerc)& s) sl)bi& sche&ele &aladaptati3e ti&purii, .ncerc)& de ase&enea s) construi& o sche&) alternati3) &ai func(ional), Este, totu8i, i&portant s) .ncepe& prin definirea ter&enilor pentru c) p/n) nu .n(elege& la ce anu&e se refer) clientul prin ter&enii =util> 8i =inutil> nu 3o& putea e7plora proble&a sa .ntr-un &od corect, Este, de ase&enea, i&portant s) obser3)& c) acest tip de tra3aliu este de obicei &ai eficient atunci c/nd terapeutul cunoa8te foarte bine clientul, Terapeutul poate atunci folosi infor&a(iile sale pentru a a;uta clientul s) 3ad) lucrurile din perspecti3e diferite, 'ici terapeutul, de e7e&plu, 8tia c) Fa&id este c)s)torit, @n trecut Fa&id 8i so(ia lui se .n(eleseser) foarte bine, dar acu& situa(ia .ntre ei doi era foarte tensionat), El a3usese un ser3iciu bun .ntr-o func(ie tehnic) .ntr-o co&panie &are, Se descurcase chiar foarte bine la ser3iciu, dar a3ea tendin(a s) .8i ascund) calit)(ile, &ai ales faptul c) abilit)(ile sale tehnice erau &ai de93oltate dec/t ale altor persoane al)turi de care lucra, %)&)sese f)r) ser3iciu de

dou) s)pt)&/ni 8i se si&(ea cu ade3)rat depri&at din acest &oti3, '& .nceput prin a-i cere lui Fa&id s) se po9i(ione9e pe acest continuu& 8i s-a plasat aproape de indicatorul #W, a8a cu& este ar)tat .n Figura J,", L-a& .ntrebat, de ase&enea, cu& anu&e s-ar fi po9i(ionat atunci c/nd func(iona f)r) a fi afectat de depresie, S-a plasat pu(in deasupra indicatorului de M#W, 'cesta era un lucru bun pentru c) ar)ta c) &odul .n care Fa&id si&(ea fa() de sine .nsu8i 3aria 8i fusese afectat de depresie, Gai de3re&e, c/nd .l a;utase& s) foloseasc) .nregistrarea g/ndurilor, Fa&id .n3)(ase c/te ce3a despre &odul .n care depresia are efecte negati3e asupra felului .n care clien(ii g/ndesc, Dr&)torul pas a fost s) .i solicit s) plase9e al(i oa&eni pe aceast) dreapt), Nu era& .n totalitate sigur dac) e .n(elept s) .i cer s) fac) acest lucru 8i pentru so(ia sa, dar s-a do3edit c) acest lucru nu putea fi e3itat, a8a c) a plasat-o aproape de el .nsu8i pe o po9i(ie foarte negati3), a8a cu& se arat) .n Figura J,",

#W utilitate Fa&id

M#W So(ia lui Fa&id Fa&id .nainte 4opinia lui6 de depresie

0##W utilitate So(ia lui Fa&id 4opinia ei6

2igura :4A 5 EIe'%!u (e $ontinuu'- Ha'i(

' &anifestat foarte &ult) &/nie fa() de so(ia sa c/nd a plasat-o l/ng) el .nsu8i, Fa&id era &/nios pentru c) so(ia sa .i tot spunea ce anu&e s) fac) legat de boala sa 8i a ad)ugat el? = e fapt ea consider) c) se situea9) aici sus 4ar)t/nd c)tre

"H$

cap)tul de 0##W6, dar spune nu&ai prostii 8i se afl) cu ade3)rat aici ;os 4ar)t/nd c)tre cel)lalt cap)t6>, P/n) acu&, ceea ce se poate obser3a este c) a& reu8it s) stabili& faptul c), indiferent de ce .nsea&n) inutilitatea sau utilitatea, ele sunt lucruri care 3aria9), at/t de la o persoan) la alta, dar 8i c/nd ne referi& la o singur) persoan) .n &o&ente diferite, Sfera li&itat) a se&nifica(iei acestei credin(e .ncepe de;a s) se =l)rgeasc)>, astfel c) poate .ncorpora sensuri &ai largi 8i &ai adaptati3e, Pentru ca e7pansiunea s) fie c/t &ai eficient) posibil, este esen(ial .n acest &o&ent s) defini& &ai clar ter&enii =inutilitate> 8i =utilitate>, 'ceasta se poate face .ntreb/nd clientul? =5are cre9i c) sunt aspectele la care se HR uti!itate Fa&id >HR So(ia lui Fa&id .nainte Fa&id de depresie 4p)rerea lui6 a,i!it/*i 3HHR uti!itate So(ia lui Fa&id 4p)rerea proprie6

HR ,une 3HHR ,une a,i!it/*i tehni$e 5olegii lui Fa&id Fa&id egali .n func(ie

tehni$e

So(ia lui Farry Fa&id 48eful lui Fa&id6 venituri Farry

HR ,un a(u$/tor (e 3HHR ,un a(u$/tor (e venituri So(ia lui Fa&id .n 5olegii lui So(ia lui Fa&id DN Fa&id Fa&id .n egali .n Orientul func(ie Gi;lociu HR ,une a,i!it/*i $u

$!ien*ii

3HHR ,une a,i!it/*i $u $!ien*ii Fa&id 5olegii Fa&id egali func(ie lui Farry .n So(ia lui Fa&id

2igura :4F 5 Continuu'- Ha'i( 6e!a,orat@

refer) utilitatea, p)rerea taE> 8i =5e anu&e trebuie cine3a s) fac) pentru a fi acolo susE>, 5/nd i-a& pus aceste .ntreb)ri, Fa&id &i-a indicat e7e&plul 8efului s)u de la ser3iciu, Farry, Terapeutul l-a .ntrebat atunci care anu&e din tr)s)turile lui Farry erau =utile>, Fa&id &i-a indicat abilit)(ile sale tehnice, &odul .n care producea bani pentru co&panie 8i &odul .n care se ocupa de clien(i, 'cest lucru era interesant pentru c) 8tia& c) Fa&id a3ea chiar o p)rere bun) despre propriile sale abilit)(i tehnice, '& putut ulterior s) plas)& destul de &ul(i dintre colegii s)i de la birou pe continuu&, .ntr-un &od care .l fa3ori9a 43e9i Figura J,L6, 'poi terapeutul l-a .ntrebat pe Fa&id unde ar plasa-o pe so(ia sa pe aceast) di&ensiune, So(ia sa fusese un ling3ist talentat .n (ara sa, dar nereu8ind s) g)seasc) acela8i tip de slu;b) .n aceast) (ar), lucra .ntr-un &aga9in, Fa&id a reac(ionat pro&pt lu/ndu-i ap)rarea 8i insist/nd c) ar trebui e3aluat) la fel de sus ca 8i el .n pri3in(a acestui criteriu, 'cesta a fost un lucru bun, pentru c) a dus discu(ia .n afara at&osferei .ncinse de la birou 8i ne-a rea&intit, de ase&enea, de un lucru i&portant, 8i anu&e, c) 3aloarea oa&enilor nu se raportea9) .n totalitate la reco&pensele pe care le pri&esc, @n acest &o&ent, terapeutul a re&arcat c) Fa&id era foarte prins .n acti3itate 8i dispo9i(ia sa afecti3) se lu&inase "J#

considerabil, Era interesant c), dup) atitudinea critic) de la .nceput fa() de so(ia sa, Fa&id argu&enta acu& puternic .n fa3oarea ei, El a re&arcat c) so(ia sa nu a3usese noroc .n 3ia(), c)ci p)rin(ii ei o (inuser) &ult pe loc, dar c) ea a3ea i&portante calit)(i personale 8i luptase pentru a face ce-i &ai bun din ce .i oferise 3ia(a, 'tunci, terapeutul a .ntrebat dac) =calit)(i personale> ca adaptabilitatea, abilit)(ile interpersonale 8i sociabilitatea ar trebui puse 8i ele .n rela(ie cu =utilitatea> : terapeutul .8i a&intise c) Fa&id f)cuse c/te3a co&entarii negati3e cu pri3ire la Farry din perspecti3a acestor calit)(i, Se poate 3edea acu& din Figura J,2 c) continuu&ul .ncepuse s) arate foarte diferit fa() de cel original, chiar ca o 3ersiune separat), Gaterialul con(inut de continuu& a dat na8tere unor discu(ii ulterioare, pe parcursul a &ai &ulte 8edin(e, 8i toate aceste discu(ii au confir&at ceea ce a fost sugerat .n HR uti!itate Fa&id >HR So(ia lui Fa&id .nainte Fa&id de depresie 4p)rerea lui6 a,i!it/*i 3HHR uti!itate So(ia lui Fa&id 4p)rerea proprie6

HR ,une 3HHR ,une a,i!it/*i tehni$e 5olegii lui Fa&id Fa&id egali .n func(ie

tehni$e

So(ia lui Farry Fa&id 48eful lui Fa&id6 (e lui Fa&id venituri Farry

HR ,un a(u$/tor 3HHR ,un a(u$/tor (e venituri So(ia lui Fa&id 5olegii lui So(ia

.n DN

Fa&id Fa&id .n egali .n Orientul func(ie Gi;lociu

HR ,une a,i!it/*i $u $!ien*ii 3HHR ,une a,i!it/*i $u $!ien*ii 5olegii lui Farry So(ia lui Fa&id Fa&id Fa&id egali .n func(ie HR $a!it/*i %er ona!e 3HHR $a!it/*i %er ona!e 5olegii lui Fa&id Farry Fa&id So(ia lui Fa&id egali .n func(ie 2igura :4M 5 Continuu'- Ha'i( 6ver iunea 1ina!/@4

diagra&a original) a continuu&ului? credin(a lui Fa&id c) era =inutil> era o sche&) &aladaptati3) ti&purie dihoto&) care per&itea nu&ai fr/nturilor de ade3)r s) ias) la i3eal), 'r fi fru&os s) conclu9ione9 spun/nd c) acest tip de discu(ii duc .n &od natural la o conclu9ie terapeutic) foarte satisf)c)toare, Lucrul cu continuu&ul poate, totu8i, e3olua .n &oduri diferite, Dneori a3ansea9) .n ur&a e7erci(iilor continue 8i a repeti(iilor, dar alteori se poate opri pur 8i si&plu, l)s/nd i&presia c) nu e co&plet, 8i totu8i poate reap)rea spontan &ai t/r9iu .n terapie, 'ceasta se poate datora faptului c) ne re.nt/lni& cu 3echea noastr) prieten) aporia 4.n acest ca9, =disonan(a cogniti3) sche&atic)>6, Pl)cile tectonice de sens ce se schi&b) sunt at/t de funda&entale .nc/t este prea pu(in probabil s) ob(ine& o e7perien() decisi3) de tip ='ha>, care s) duc) la o conclu9ie curat) 8i .ngri;it pre9entat), "J"

Suge tie- eIer area $ontinuu'uri!or e unii singuri sau cu un partener, .ncerca(i cea &ai si&pl) &etod) a continuu&ului asupra unei credin(e 4con3ingeri6 i&portante, @n acest scop, credin(a poate fi po9iti3) sau negati3), 'ici nu trebuie dec/t s) .ncerca(i s) 3) fa&iliari9a(i cu e7erci(iul, Pute(i folosi tipul de continuu& pre9entat .n Figura J,2, de8i este i&portant s) .l e7tinde(i la c/t &ai &ulte criterii, pe c/t de &ulte 3i se pare potri3it, ac) lucra(i cu o credin() po9iti3), s-ar putea s) reali9a(i c) opune(i re9isten() la =l)rgirea> sferei ei, 'ceasta poate conduce la o discu(ie interesant) pe &arginea .ntreb)rii dac) trat)& credin(ele po9iti3e 8i negati3e diferitM,

Te"tarea pe longitudinal a "c#emei


5redin(ele asociate sche&elor sunt cel &ai probabil .nr)d)cinate .n istoria de 3ia() a clientului : deseori .n istoria ti&purie, Ele s-ar putea s) fi fost consolidate 8i re.nt)rite de-a lungul unei perioade foarte &ari de ti&p, astfel c) e i&portant s) lu)& .n considerare &odul .n care s-au de93oltat, &ai ales dac) alte infor&a(ii au fost .n decursul e7perien(ei .n repetate r/nduri respinse : adic), nu le-a fost per&is accesul .n siste& pentru foarte &ul(i ani, Tehnica nu&it) =testarea pe longitudinal) a sche&ei> .ncearc) s) reg)seasc) o parte din aceste do3e9i o&ise 8i s) le foloseasc) pentru a fa3ori9a de93oltarea unei noi sche&e sau con3ingeri po9iti3e, 'ceasta poate lua for&a unui e7erci(iu efectuat .n scris .n particular 4Oreenberg I Padesky, 011M6, dar, din e7perien(a &ea, poate a3ea efecte &ai puternice ca parte a reproces)rii e7perien(elor negati3e din trecut, .n ti&pul 8edin(ei,

Frag&entul de la pagina ---, e7tras dintr-o astfel de 8edin(), este preluat din &aterialul unui + creat de autor 8i c/(i3a colegi 4Si&&ons I Wills, "##H6, 5lienta, Pan, pe care a& cunoscut-o .nainte pe parcursul acestei c)r(i 43e9i pagina ,,,6, abordase .n terapie proble&a an7iet)(ii sociale 8i identificase con3ingerea c) =Oa&enii nu &) 3or a;uta>, Preocuparea .n aceast) 8edin() era de a aborda e7perien(ele sale de 3ia() pentru a 3edea c/t de &ulte do3e9i con(in ele .n fa3oarea sau .&potri3a acestei con3ingeri, Oreenberg 8i Padesky 4011M6 sugerea9) c) terapeutul 8i clientul ar trebui s) colabore9e la colectarea do3e9ilor care s) sus(in) o alternati3) a con3ingerii? .n acest ca9, =Oa&enii &) 3or a;uta>, E7e&plu din Tabelul J,0 pre9int) re9ultatele e7a&in)rii, .n echip) terapeut 8i client, a e7perien(elor lui Pan de a fi a;utat) sau nu de-a lungul unei linii a ti&pului, .ncep/nd cu e7perien(ele ti&purii de 3ia() 8i p/n) .n pre9ent, @nc) o dat) aria .ngust) de se&nifica(ie cuprins) de sche&) 3a trebui s) se e7tind) pentru a face loc do3e9ilor cu &ult &ai di3erse dec/t ar putea pre9ice con3ingerea dat), 'bordarea e7perien(elor e&o(ionale ti&purii, a8a cu& s-a .nt/&plat .n aceast) 8edin(), poate tre9i .n pre9ent clientului e&o(ii puternice, 'ceste e&o(ii pot fi 8i ele .n acest fel procesate ur&)rind indica(iile sugerate .n capitolul anterior, Dneori astfel de interac(iuni terapeutice pot si&ultan procesa e7perien(e negati3e 8i construi se&nifica(ii alternati3e noi 8i po9iti3e, Este ceea ce se .nt/&pl) .n e7trasul de &ai ;os, care din necesitate, a trebuit &ult re-editat, Terapeutul o in3it) pe Pan s) aleag) un punct pe linia ti&pului, .n care sunt pre9ente aspecte referitoare la faptul de a fi fost a;utat) sau nu de c)tre ceilal(i,

"J2

?an-

Tera%eut?an-

Tera%eut?anTera%eut?an-

Tera%eut-

*ncidentul care .&i 3ine i&ediat .n &inte s-a .nt/&plat .ntr-o e7cursie cu 8coala la Paris, c/nd a3ea& 0" ani,,, patru dintre noi a& pri&it per&isiunea s) &erge& la cu&p)r)turi,,, celelalte trei au fugit 8i &-au l)sat, de una singur),,, .n ParisRRR `,,,a Qi ce cre9i despre acest lucru acu&E @n pri&ul r/nd, c) profesorii au fost negli;en(i,,, dar pot s) .n(eleg de ce a& l)sat s) &i se .nt/&ple acest lucru,,, Locul &eu nu era cu aceste fete,,, a3ea& senti&entul c) sunt oricu& pe cont propriu,,, Qtia& .n ad/ncul sufletului c) nu au s) &) plac), indiferent ce a8 fi f)cut,,, Proble&a nu a fost niciodat) discutat),,, se r/dea pe la spatele &eu, dac) nu ar fi fost so(ul profesoarei de france9), probabil a8 fi 8i acu& acolo,,, 'tunci haide s) ne g/ndi& la el un &o&ent, Era un o& de treab),,, 8i a fost alar&at de faptul c) lipsea&, ' fost eroul &eu, presupun, <un, dar 3orbi& despre cine3a dispus s) a;ute, a, a8a e,,, 5/nd a& a;uns acas), a& i9bucnit .n pl/ns,,, 8i &a&a s-a dus ca o furtun) la 8coal), dar aceasta nu a a;utat, ucea b)t)liile pentru &ine .n loc s) .&i ofere instru&entele ca s) pot lupta singur),,, 8i, bine.n(eles, a f)cut situa(ia &ai grea pentru &ine,,, nu au .ncetat s) &) nec);easc), 'ha, 8i acest lucru este interesant, nu-i a8aE 'cu& 3orbi& despre o alt) persoan) care a cre9ut c) a;ut), dar .n acest ca9 nu a a;utat,,, Se pare c) =a;utorul> este o chestiune co&plicat), Dneori oa&enii nu par s) a;ute,

alteori par s) a;ute 8i alteori cred c) a;ut) c/nd de fapt nu se .nt/&pl) a8aE Gai t/r9iu,,, dup) e7plorarea acestei e7perien(e 8i a altora de pe linia ti&pului? Tera%eut?aneci cu& anu&e a& putea pune altfel proble&a dac) oa&enii a;ut) sau nuE 5red c),,, unii oa&eni &-au a;utat, Nu pot s) &) a8tept de la toat) lu&ea s) &) a;ute, dar cred c) pot s) &) a8tept ca unii s) o fac),,, Pot fi a;utat) la fel ca oricare altcine3a,,, Nu e ni&ic diferit la &ine care s) .i fac) pe oa&eni s) &) a;ute &ai pu(in dec/t pe altcine3a,

@n cea &ai &are parte a dialogului, Pan a procesat acti3 aceste e7perien(e puternic resi&(ite e&o(ional, Terapeutul a .ncura;at-o cu delicate(e s) continue procesarea g/ndind ra(ional c) era foarte probabil ca noi infor&a(ii po9iti3e s) apar) 8i acestea aduse .n sche&) ar putea reduce influen(a negati3) a sche&ei &aladaptati3e ti&purii, @ntr-un fel, terapeutul poate &ai degrab) .&piedica aceast) procesare, a8a c) ar trebui s) se centre9e nu&ai pe a .ncura;a i&plicarea continu) a clientului 8i s) fac) co&entarii oca9ionale 8i re9u&ate, @n acest ca9, Pan era foarte dornic) s) scrie toate aceste e7perien(e 8i noi perspecti3e re3elate asupra =a;utorului> 8i aceasta s-a potri3it elegant .ntr-un alt tip de inter3en(ie, descris) de Padesky, pentru a construi credin(e po9iti3e alternati3e? ;urnalul po9iti3, Suge tie- eIer area te t/rii %e !ongitu(ina!/ Qi acest e7erci(iu poate fi e7ersat de unul singur sau cu un "JH

partener, 5a 8i .n sugestia anterioar), poate fi e7ersat at/t cu con3ingeri po9iti3e, c/t 8i negati3e, Poate 3e(i dori s) folosi(i aceea8i con3ingere ca 8i .n e7erci(iul anterior, sau pute(i .ncepe cu una nou), 'plic/nd chestionare pentru detectarea sche&elorH cu consilierii .n for&are a& descoperit c) ace8tia a3eau acti3e .n &edie patru sau cinci sche&e 4=sacrificiul de sine> 8i =e7igen(a standardelor> erau fa3oriteR6, Per&ite(i-3) s) fi(i creati3i cu for&atul de lucru, For&atul ortodo7 este pre9entat .n Tabelul J,0, dar unii oa&eni pot fi &ai fa&iliari cu &etodele i&plic/nd =linia ti&pului>, Eu a& folosit chiar 8i terapia prin art) pentru a desena o i&agine a 3ie(ii 8i unul din clien(ii &ei a dus aceast) &etod) un pas &ai departe ani&/ndu-8i i&aginea saR @n ti&pul e7a&in)rii sauS8i a discu(iilor de dup), reflecta(i asupra senti&entului a3ut .n ti&pul e7erci(iului, E3ocarea e&o(iei este un factor i&portant al acestei &etode, Gul(i clien(i au raportat =e&o(ii a&estecate>, Pe de o parte, s-ar putea s) fie 3orba despre senti&entele re9iduale ale a&intirilor legate de =lucrurile rele>, pe de alt) parte, apare deseori 8i un senti&ent po9iti3 legat de a =3edea lucrurile .n perspecti3)>,

Ta,e!u! :43 5 EIe'%!u (e te tare %e !ongitu(ina!/ a $he'ei 6?an@ Oa'eni a0utat VLr ta H - 9 $are au Oa'eni $are nu au a0utat

Ga&a &-a a;utat s) Ga&a corect/ndu.&i fac te&ele &i e7cesi3 te&a c/teodat) Dnii 4netball6 profesori Fetele care r/deau de accentul &eu

VLr ta 3H - 39

So(ul profesoarei de france9) Gi-a& f)cut ce3a prieteni dup) Paris

nordic Ga&a corect/ndu&i e7cesi3 te&a Dnii profesori, Trei fete .n Paris Pri&ul &eu so(

VLr ta AH - A9

Fiica &ea Fiul &eu Ni8te clien(i 'frica de Sud 'l doilea so( Profesorii de uni3ersitate Dnii 8efi r, F, Terapeutul &eu

VLr ta FH - F9

.n Dnii sud-africani care nu au 3rut s) 3orbeasc) dec/t la afrikaans

VLr ta MH - M9

Dnii 8efi

5urnalele pozitive
P)strarea unui ;urnal po9iti3 este .n pri&ul r/nd un &od de a construi o surs) de do3e9i care s) confir&e c) credin(ele alternati3e po9iti3e sunt realiste 8i nu =ap) de ploaie>, 'cest lucru este i&portant deoarece unele dintre &ecanis&ele proble&atice i&plicate .n &odul .n care sche&ele negati3e func(ionea9), .n pri&ul r/nd, (in .n afar) e7perien(ele po9iti3e 8i, .n al doilea r/nd, chiar 8i atunci c/nd e7perien(ele po9iti3e sunt oarecu& detectate, acestea sunt distorsionate, uitate sau discontinue, Este util pentru terapeut "J$

s) apele9e la colaborare, &ai ales oferind e7plica(ii ale acestei idei 8i apoi .ncura;/nd clientul s) organi9e9e sarcina 8i efectuarea ei .n &odul pe care .l prefer) 8i care se potri3e8te paternurilor sale generale de 3ia(), Sunt .ntotdeauna interesat s) obser3 &odul .n care clien(ii abordea9) aceast) sarcin), O client) &i-a ar)tat un carne(el u9at pe care .l folosea pentru a (ine ;urnalul personal, 5/nd a& .ntrebat-o despre acesta, &i-a e7plicat c) nu credea despre sine c) ar &erita un caiet &ai &are 8i &ai ar)tos, 'duc/nd de &ulte ori aceasta .n discu(ie, a fost de acord .n cele din ur&) c) &erit) ce3a &ai bun, 'r putea fi util s) obser3)& ce anu&e face clientul .n aceast) sarcin) 8i s) p)str)& deschis) posibilitatea s) cre8te& standardul carne(elului pentru a se potri3i sarcinii, 5a alternati3), terapeutul poate sugera un caiet dr)gu( .nc) de la .nceput, Dneori c/nd s-ar putea s) fie ne3oie s) proces)& e3eni&entele, poate fi util s) folosi& tehnici &ai acti3 e3ocati3e cu& ar fi ;ocul de rol psihodra&atic, descris .n sec(iunea ur&)toare,

,olo"irea te#nicilor p"i#odramatice i de 0oc de rol !n lucrul cu "c#emele


'& e3iden(iat faptul c) proble&ele clientului generate de sche&e au ap)rut probabil cu &ul(i ani .n ur&), Dn lucru care poate reie8i de aici este faptul c), diferit de ca9ul proble&elor &ai pu(in co&plicate, clien(ii pot s) nu aib) nici o a&intire a func(ion)rii lor dinainte ca sche&ele &aladaptati3e ti&purii s) fi fost acti3ate constant, e aceea, 3enind la terapie e ca 8i cu& s-ar .&barca .ntr-o c)l)torie c)tre un loc care e7ist) nu&ai .n teorie, 'ceasta poate le ap)rea ca o

.ntreprindere riscant), @n ase&enea situa(ii, clien(ii au de93oltat adesea re9isten(), e&o(ional 8i cogniti3, ca o &odalitate de a face fa() sti&ul)rii e&o(ionale intense continue, '& discutat ne3oia de a e3oca e&o(iile .n 3ariate conte7te .n 5apitolul H, @n conte7tul lucrului cu proble&ele generate de sche&e, e&o(ia poate fi e3ocat) prin di3erse tehnici psihodra&atice 8i de ;oc de rol, Pe c/nd continuu&urile 8i ;urnalele po9iti3e sunt sarcini ce pot fi efectuate pe tot parcursul terapiei .n scopul de a fle7ibili9a sche&ele &aladaptati3e ti&purii rigide pentru a putea aco&oda categorii &ai largi de sensuri, aceste tehnici ale ;ocului de rol ar trebui probabil folosite &ai rar, Prin folosirea ;ocului de rol, terapeutul 8i clientul pot interac(iona cu sche&a .ntr-un conte7t &ai co&plet, 'spectele care se rele3) dintr-un ase&enea proces pot sta apoi la ba9a unui proces sus(inut de re3i9uire a infor&a(iilor, La fel ca teatrul 8i dra&a, psihodra&a 8i ;ocul de rol au calitatea de a putea fi &odelate .n &ulte direc(ii creati3e, in punct de 3edere istoric, terapia prin dra&) a fost &ai &ult asociat) cu terapiile u&aniste 8i psihodra&a, .ns) e7plor)rile, p/n) acu& &odeste, reali9ate de T55 .n aceast) direc(ie s-ar putea de93olta rapid 4Pennings, 011#6, Pentru scopul acestui capitol, &) 3oi concentra asupra stilului, probabil cel &ai practicat .n T55, de ;oc de rol psihodra&atic? punerea .n scen) a e7perien(elor e3ocati3e din copil)rie sau ;ucarea unor anu&ite aspecte ale acelor e7perien(e dintr-o perspecti3) diferit), 5lientul poate fi in3itat s) pun) .n scen) o ase&enea e7perien() pentru a facilita re9ol3area conflictelor pre9ente .n di3erse e3eni&ente din istoria personal) sau a rela(iilor cu persoane i&plicate, Se poate, de ase&enea, spera c) aceste e7perien(e 3or putea fi procesate sau =perlaborate> .ntr-un fel care i-a sc)pat p/n) acu& clientului, @n acest conte7t pot fi "$#

folosite abilit)(i diferite, de;a discutate? pro&o3area unui li&ba; folosind persoana .nt/i 8i ti&pul pre9ent sau e7plorarea e7perien(ei e&o(ionale 8i a conte7tului cogniti3 al con3ingerii 8i al g/ndurilor asociate scenei, Dr&)torul e7e&plu este e7tras dintr-un ca9 pre9entat anterior, Gary, pri&ul copil al unei fa&ilii nu&eroase de fer&ieri, care credea c) =pur 8i si&plu nu se poate co&para cu ceilal(i>, MARO si&(ea an7ietate la g/ndul de a .ncepe un ;oc de rol ba9at pe trecutul ei, dar se si&(ea at/t de r)u de at/t de &ult ti&p .nc/t era gata s) .ncerce orice ar fi putut =rupe lan(urile>, a8a cu& spunea chiar ea, ' a;uns s) fie chiar o adept) a anga;)rii totale .n acest tip de proces : se autointitula =o actri() &anfuge 4ratat)-n,t,6>, O/ndindu-se la con3ingerea sa c) nu se ridic) la ni3elul celorlal(i, a pus .n scen) o e7perien() din copil)rie, de c/nd a3ea 0# ani 8i fusese l)sat) s) aib) gri;) de un frate &ai &ic, El 3roia s) &earg) s) se ;oace pe unul din c/&purile din spatele casei, Era o 9i de iarn) geroas) 8i Gary 8i-a dat sea&a c) se si&(ea foarte r)u, ' aflat apoi c) a3ea te&peratur), Fratele ei, .ns), a f)cut o scen) teribil) a8a c), pentru a-l lini8ti, a acceptat s) &earg) cu el pe c/&p pentru c/te3a &inute, Gerg/nd, a .nceput s) .i fie tot &ai r)u 8i 8tia c) trebuia s) se .ntoarc) .n cas) .nainte s) le8ine, @n acel &o&ent, fratele ei &ai &ic a fugit de l/ng) ea, ea nu a reu8it s) .l g)seasc) 8i se si&(ea prea r)u ca s) &earg) s) .l &ai caute, S-a .ntors acas), sper/nd s) g)seasc) pe cine3a care s) poat) relua c)utarea fratelui, dar din p)cate ni&eni nu era acas), ' ador&it l/ng) foc, 5/nd s-a tre9it, &a&a sa .l (inea .n bra(e pe fratele ei care era ud leoarc) 4c)9use .ntr-un ia96, Tuna 8i fulgera la Gary, spun/nd c) nu era bun) de ni&ic 8i c) fratele ei s-ar fi putut .neca, Spun/nd aceast) po3este, Gary tre&ura de e&o(ie a&intindu-8i ru8inea pe care o si&(ise, Terapeutul nu o &ai 3)9use niciodat) p/n) atunci pier9/ndu-8i

.n a8a fel controlul, %eu8ind s) 3orbeasc) un pic despre ru8inea pe care o si&(ise, s-a &ai adunat pu(in 8i apoi a fost capabil) s) continue cu reconstruc(ia scenei, Terapeutul a .ntrebat-o pe Gary, feti(a de 0# ani, de ce anu&e a3ea ne3oie, Ea a r)spuns c) a3ea ne3oie de suport 8i a;utor pentru a face fa() agresiunii 3enite din partea p)rin(ilor ei, Si&(ea c), p/n) 8i .n i&agina(ie, nu putea s) .i fac) fa() singur), dar .8i putea i&agina c) este sus(inut) de &)tu8a ei preferat), care le-a spus p)rin(ilor c) =era foarte bolna3) 8i a3ea nu&ai 0# ani> 8i ar trebui s) &ul(u&easc) lui u&ne9eu c) fiul lor era bine 8i s) le fie ru8ine pentru ce .i f)ceau lui Gary, %e;uc/nd ulti&ele &o&ente ale scenei, Gary a fost .n sf/r8it capabil) s) preia o parte din cele spuse de &)tu8a sa i&aginar) 8i s) le adrese9e direct p)rin(ilor, Gary a (ipat : ca 8i cu& .8i pierduse controlul, 8i totu8i era nor&al : pentru pri&a 8i singura dat) .n terapie, 'cest lucru era parte dintr-un set noi lucruri pe care Gary le .ncerca .n acel &o&ent, dar a afir&at ulterior c) repre9entase o parte se&nificati3) a procesului de a =a;unge la un nou sens de a fi cu sine>, up) aceast) 8edin(), Gary a continuat s) lucre9e cu con3ingerea ei, ' decis c) nu dore8te s) ur&e9e o terapie de lung) durat) 8i, dup) apro7i&ati3 0M 8edin(e, a a;uns p/n) .n punctul .n care a refor&ulat credin(a sa astfel? =G) pot ridica la ni3elul celorlal(i, chiar dac) nu pot con3inge de acest lucru at/t de &ul(i oa&eni pe c/t &i-a8 dori>K apoi a considerat c) a lucrat suficient pentru &o&ent, pentru a re3eni pe dru&ul ei, La 8edin(a de ur&)rire, la trei luni dup) aceea, a raportat c) elanul pentru &unc) 8i 3ia() nou c/8tigat se &en(inuse 8i, de8i .nc) a3ea proble&e din c/nd .n c/nd, si&(ea c) perioada dificil) fusese dep)8it),

"$"

(ucrul cu modalitile "c#emei i dezbaterile interioare


Pocurile de rol au f)cut .ntotdeauna parte din terapia cogniti3) 4<eck et al,, 01J16 8i, a8a cu& Pudith <eck 4011M6 nota, pot fi folosite .ntr-o 3arietate larg) de scopuri, Sunt .n &od particular utile pentru a asculta =a&bele p)r(i> .ntr-o de9batere interioar), e8i sche&ele &aladaptati3e ti&purii sunt foarte potente, ele intr) de obicei .n co&peti(ie cu alte sche&e &ai func(ionale pe care clientul le de(ine, Pocurile de rol pot, de aceea, fi folosite pentru a facilita 8i perlabora aceste lupte interioare, Terapeutul 8i clientul pot ;uca diferite roluri .n aceste de9bateri 8i pot alterna sau schi&ba rolurile, Terapeutul poate, uneori, s) deter&ine clientul s) ;oace de a&bele p)r(i ale ;ocului de rol, Pe &)sur) ce terapia cogniti3) a .nceput s) aborde9e aspectele &ai profunde asociate proble&elor de personalitate, ;ocurile de rol au .nceput s) adopte nuan(e specifice psihodra&ei 4<eck et al,, 011#6, Pocul de rol poate fi folosit pentru a repune .n scen) scenarii de fa&ilie, pentru a scoate la lu&in) 8i a lucra con3ingeri asociate sche&elor : a8a cu& a fost pre9entat .n dialogul de &ai sus, Dneori .n ti&pul acestui proces pute& .ncura;a interac(iunea dintre &aterialul asociat sche&ei 8i cel anti-sche&), Voung 8i colaboratorii 4"##L? "J"6 au descris =lucrul cu &odurile sche&ei `,,, unde ,,,a fiecare parte a sinelui poate fi 3)9ut) ca o &odalitate, iar dou) &odalit)(i pot a3ea un dialog sau negocia una cu cealalt)>, Voung 8i colaboratorii 4"##L6 ofer) detalii despre tipurile de interac(iuni care pot ap)rea .ntre diferite &odalit)(i parentale 8i &odalit)(i copil, ialogul care este pre9entat, pe scurt, .n continuare integrea9) &ai &ulte aspecte ale ;ocului de rol .n lucrul cu sche&ele, dar este

probabil &ai aproape de un dialog .ntre =copilul 3ulnerabil> 8i =adultul s)n)tos>, %e3eni& la Gary 8i .ncerc)rile ei co&pulsi3e de a face pe plac oa&enilor, Se pare c) ea a internali9at p)rintele critic pe care l-a& obser3at ac(ion/nd .n e7trasul de &ai .nainte? C!ient` escriindu-8i p)rin(ii care-i fa3ori9au pe fra(ii 8i surorile eia Nu a& a3ut parte de trata&entul de care au a3ut parte ceilal(i,,, Tera%eut- 'i un 9/&bet larg pe fa() c/nd spui aceste lucruri 8i, totu8i, sun) dureros, C!ientEste,,, Este,,, cu& altfel s) iau lucrurile acesteaR `Mai tLr.iua Tera%eut- 5re9i c) e7ist) o leg)tur) .ntre aceste e3eni&ente 8i ne3oia ta de a le face pe plac oa&enilorE C!ient@&i dau sea&a c) a& tot c)utat alte &a&e,,, &a&a &ea obi8nuia s) spun)? =F) acest lucru pentru &ine sau nu a& s) te &ai iubesc>,,, &anipula astfel lucrurile pentru ca fra(ii 8i surorile &ele s) pri&easc) toat) fri8ca,,, sincer, era& ei 8i eu,,, dar &i s-a spus c) e 3ina &ea,,, era& oaia neagr),,, Tera%eut- eci cu& cre9i c) ai si&(it fa() de toate aceste lucruri c/nd erai copilE C!ient5redea& c) nu &) pot ridica la 3aloarea celorlal(i 8i c) 3a trebui s) .&i dau 8i &ai &ult silin(a, 8i &ai &ult, 8i &ai &ult,,, P)rin(ii &ei credeau c) ceilal(i sunt &ai buni dec/t &ine,,, a8a c) a& cre9ut c) trebuie s) fie ce3a .n neregul) cu &ine,,, 5/teodat) 8i la ser3iciu &i se &ai .nt/&pl) a8a,,,

"$2

Tera%eut- <un, deci acesta este &odalitatea de a g/ndi al copilului Gary 8i c/teodat) se i3e8te 8i la ser3iciu, cu& r)&/ne cu adultul GaryE C!ient@nc) .l &ai cresc, bine.n(elesR ar pot s) .&i dau sea&a c) obiceiurile 3echi &) fac s) &uncesc pe br/nci ca s) &i se recunoasc) &eritele 8i de fapt nu fac dec/t s) .i ener3e9 pe ceilal(i,,, nu nu&ai aceasta, dar fiecare 3rea s) fie recunoscut el .nsu8i, nu sunt interesa(i de recunoa8terea &ea .n &od special, +ede& cu& s-au i3it dou) &odalit)(i clare de g/ndire, fiecare a3/nd un partea ei de ade3)r, 8i cu& ar putea fi util s) reali9)& o sinte9) a acestor &odalit)(i care are 8ansa s) conduc), dac) &oder)& cu aten(ie discu(ia, la negocierea unei re9olu(ii .ntre ele, Gary a continuat s) descrie &odul .n care fostul ei terapeut o =.ngropase de 3ie> pun/nd accentul pe responsabilitatea ei pentru situa(ia din fa&ilie, Nu pute& 8ti e7act ce anu&e se .nt/&plase, dar fostul terapeut probabil .ncercase s) capacite9e clientul pun/nd accent pe responsabilitatea ei fa() de propria 3ia(), dar .n acest ca9 se aliase, lipsit de .n(elepciune, cu p)rintele critic 8i intensificase de9baterea dintre cele dou) &odalit)(i, Este necesar) o ulti&) aten(ionare referitoare la lucrul cu sche&ele? p)stra(i .n &inte faptul c) &odul cel &ai bun de a pri3i sche&ele este ca &etafore 8i ele nu ar trebui =reificate> : transfor&ate .n =obiecte>, @n literatura de specialitate sunt po&enite at/t de &ulte &odalit)(i : cu& ar fi =copilul interior>, =ade3)ratul sine>, =sinele critic> : .nc/t ai sen9a(ia c/teodat) c) este aglo&era(ie &areR @n realitate sunte& oa&eni .ntregi 8i, de8i ne a;ut) uneori s) ne i&agin)& p)r(i din noi aflate .n negociere, din &oti3e euristice, este bine s)

finali9)& astfel de e7erci(ii rea&intindu-ne nou) .n8ine c) aceste p)r(i alc)tuiesc de fapt un tot,

Concluzie
'8a cu& a& &en(ionat &ai .nainte, lucrul cu proble&ele generate de sche&e se poate desf)8ura cu di3erse intensit)(i, 'cest capitol s-a centrat .n special pe un set de tehnici de ba9) destinate lucrului cu asu&p(iile, con3ingerile 8i sche&ele &aladaptati3e ti&purii ca parte a practicii clinice obi8nuite, E7ist) terapeu(i care sus(in un for&at de terapie care adopt) o 3ersiune &ult &ai co&prehensi3) de lucru cu sche&ele, aparte de T55? terapia centrat) pe sche&e 4Voung et al,, "##L6, terapia cogniti3 co&porta&ental) pentru tulbur)rile de personalitate 4<eck et al,, 011L6 8i cea pentru tulburarea de personalitate borderline 4Layden et al,, 011LK Linehan, 011L6, @nc) nu este clar ce categorie de clien(i are ne3oie de aceste for&e speciali9ate de T55, in e7perien(a &ea 8i a colegilor &ei a c)ror &unc) .&i este bine cunoscut), a8 spune c) un nu&)r se&nificati3 de clien(i beneficia9) de pe ur&a inter3en(iilor care abordea9) proble&ele generate de sche&e, 'cest tip de inter3en(ie poate fi integrat .n tra3aliul T55 a7at pe si&pto& f)r) &are dificultate, Lucrul centrat pe sche&e poate fi, de ase&enea, eficient ca inter3en(ie de scurt) durat), de8i este i&portant s) (ine& cont c) un anu&it nu&)r de clien(i 3or a3ea ne3oie de inter3en(ii de lung) durat) 45u&&ings I Satya&a, 011M6,

"$H

$faturi pentru practic: &cce"ul la materialul proce"ual central prin vizualizarea "cenelor "emnificative din trecutul clientului
5/nd &) afla& .n propriul &eu proces de for&are, unul dintre colegii &ei &i-a 3orbit despre un client care a3ea o proble&) legat) de o 3oce autocritic) o&nipre9ent), 5lientul a spus c) se si&(ea ca 8i cu& ar a3ea un papagal a8e9at .n per&anen() pe u&)rul s)u 8optindu-i g/nduri negati3e la ureche, Terapeutul se ;ucaseJ cu aceast) idee, oferindu-i =papagalului> o personalitate, 5lientul a ales s) .i spun) papagalului =Nilroy>, a8a c) terapeutul putea .ncepe 8edin(a .ntreb/nd =5e &ai face Nilroy ast)9iE>, 'ceast) idee &i-a r)&as .n &inte 8i a& po3estit de &ulte ori clien(ilor &ei despre Nilroy, Pare s) le plac), Po3estea lui Nilroy &i-a deschis ochii la posibilitatea de a folosi 3i9uali9area ca parte a T55, *deea este c) 3i9uali9area poate surprinde blocuri .ntregi de se&nifica(ii sub for&a repre9ent)rilor 3i9uale u8or de .n(eles 8i bine structurate, E7ist) o &ultitudine de posibilit)(i pentru a folosi 3i9uali9area .n T55, Este unul din acele teritorii care nu a fost .ngr)dit prin teorii definiti3e, astfel .nc/t este .nc) suficient loc pentru creati3itate : 8i este potri3it pentru creati3itate, @n + -ul de&onstrati3 pe care l-a& produs .n colaborare cu Gike Si&&ons 4Si&&ons I Wills, "##H6, e7ist) o sec(iune a unei 8edin(e de terapie .n care clientul, Pan, 3orbe8te personific/nd propria sa 3oce critic), Terapeutul .i spune despre Nilroy 8i apoi o .ntreab) dac) 3ocea sa critic) are 3reo calitatea specific), 'ceasta o arunc) .ntr-o cascad) de a&intiri despre &a&a sa 8i di3erse incidente din perioada de .nceput a adolescen(ei sale c/nd au a3ut loc .ntre ele c/te3a

schi&buri de replici .n(ep)toare, Pe &)sur) ce se .ntoarce .n a&intiri, de3ine clar c) cel pu(in o parte din ea e acolo .n trecut, Nu sunt .ns) anga;a(i .n procesul terapeutic de ree7peri&entare .n acest &o&ent, a8a c) terapeutul o chea&) .n pre9ent 8i o .ntreab) ce anu&e 3rea s) fac) legat de acea 3oce, @8i .ntoarce capul c)tre u&)r, probabil a&intindu-8i de Nilroy, 8i .nl)tur) cu &/na =&a&a-papagal>, @i spune s) =se .ntoarc) la andrelele ei> pentru c) ea 8i terapeutul sunt ocupa(i cu discu(ii despre lucruri i&portante, 5/te3a propo9i(ii si&ple, dar .nc)rcate cu se&nifica(ii despre trecut, pre9ent 8i 3iitor,

(ecturi "uplimentare
Oreenberger, , I Padesky, 5, 4011M6 ind over mood, New Vork? Ouilford Press, Layden, G,',, New&an, 5,F,, Free&an, ', I Gorse, S,<, 4011L6 Cognitive t+erap, o. borderline personalit, disorder, <oston, G'? 'llyn I <acon, Padesky, 5, I Oreenberger, , 4011M6 -+e clinician=s guide to mind over mood. NewVork? Ouilford Press, Voung, P,S, et al, 4"##L6 /c+ema .ocused t+erap,& a practitioner=s guide. New Vork? Ouilford Press,

"$$

#CC n continu de%voltare& o perspectiv asupra anga'amentului i nvrii continue


-ocmai am srbtorit trei2eci i patru de ani de de cnd practic terapia N cred c *ncep s *i dau de capt. /crisoare din partea autorului ctre 7rain Lunter, 3anuarie (AAK

E" tu TCC7 :?oulez-vou" TCC avec moi7;


up) .ncheierea for&)rii, terapeu(ii 55 s-ar putea s) fie ne3oi(i s) reconsidere .n ce &)sur) pot subscrie la conceptele 8i &etodele T55, 5/t de bine se potri3esc, de e7e&plu, aceste concepte 8i &etode cu atitudinile 8i 3alorile lor din acel &o&ent, Dnul din aspectele cheie ale T55, decisi3 pentru terapeu(ii afla(i .n for&are, pare s) fie gradul .n care ace8tia se pot si&(i relati3 confortabil i&ple&ent/nd cerin(ele

de structur), e e7e&plu, structurarea procesului poate a3ea conota(ii ca a fi =directi3> 8i a i&pune e7perti9a ta clien(ilor, 'stfel de atitudini .i pot .nfr/na pe terapeu(ii .n for&are de la a i&ple&enta co&plet terapia 55, *nfluen(a acestei atitudini asupra &odalit)(ii de i&ple&entare a T55 deter&in) .n ce &)sur) &odelul de3ine =principala abordare> sau =unul din &odele pe care le practic> (Wills, 2006b)1. 'cest capitol are .n 3edere de93oltarea pe ter&en lung a terapeu(ilor 55 8i a &odului .n care ei practic) acest &odel, E3olu(ia T55 a fost puternic influen(at) de faptul c) cea &ai &are parte a istoriei sale s-a desf)8urat .n conte7tul psihiatriei, 'ceasta a repre9entat 8i o binecu3/ntare 8i un bleste&, .n sensul c), pe de o parte, a e7istat o ba9) solid) pe care s) se construiasc) practica 4iar psihiatria a3ea ne3oie la r/ndul ei de &ai &ulte op(iuni de inter3en(ie psihologic)6, dar, pe de alt) parte, psihiatria este perceput) negati3, &ai ales de c)tre public, Senti&entele negati3e tre9ite de psihiatrie re9ult) .n parte din lipsa de infor&a(ii despre cu& aceasta s-a de93oltat .n ulti&ii ani, Terapeu(ii 55 ar putea face &ai &ult pentru a acoperi acest deficit prin oferirea de ser3icii .n afara cadrului spitalicesc, 'ceasta ne-ar putea per&ite s) co&unic)& &ai direct at/t cu clien(ii, dar 8i cu colegii no8tri de alt) orientare din do&eniul s)n)t)(ii &entale, care par s) pri3easc) T55 cu un crescut senti&ent de a&bi3alen() 4Sanders I Wills, "##L6, 'r a;uta, de ase&enea, dac) profesioni8tii din do&eniul larg al s)n)t)(ii &entale ar .ncerca s) treac) peste unele pre;udicii, s) 3ad) ce anu&e ar putea .n3)(a de la terapeu(ii 55, P/n) la ur&), 8i sper c) aceast) carte o do3ede8te, teoreticienii 8i practicienii 55 s-au ar)tat dornici s) .n3e(e de la ceilal(i, Pentru a a3ea succes 8i a prospera .ntr-un &ediu .n(esat de pro3oc)ri, la finali9area for&)rii terapeu(ii 55 3or a3ea ne3oie s) .8i perfec(ione9e abilit)(ile, &ai ales adapt/nd "1#

T55 la ne3oile co&ple7e ale di3er8ilor clien(i, 'ceast) sarcin) trebuie s) fie asu&at) odat) cu aprofundarea 8i perfec(ionarea .n(elegerii 8tiin(ei 8i artei T55, 'ceste abilit)(i 3or a3ea ne3oie s) fie de93oltate .n conte7tul lucrului cu clien(ii, unde unii dintre ei 3or pre9enta senti&ente de re9isten() &ai puternice dec/t cele descrise .n orice carte despre T55, 'cest capitol se 3a preocupa de de93oltarea abilit)(ilor, 8tiin(ei 8i artei necesare pentru a fi terapeut 55, +a a3ea de ase&enea .n 3edere conte7tele de practic) 8i sociopolitice diferite .n care, cel &ai probabil, terapeu(ii 55 3or practica, +a e7plora &odalit)(i de a face fa() dificult)(ilor 3ie(ii atunci c/nd ai aceast) profesie solicitant), Se 3a acorda o aten(ie deosebit) intr)rii .n co&unitatea T55, dar 8i &odului .n care s) folosi& aceast) co&unitate pentru a cunoa8te alte aspecte ale profesiei, cu& ar fi a ne bucura de co&pania sufletelor .nfr)(ite care g/ndesc la fel ca noi 8i a co&unica 8i .n3)(a de la al(ii, Ne 3o& concentra pe de93oltarea pe ter&en lung deoarece .n3)(area oric)rei for&e de terapie este de fapt o sarcin) asu&at) pe durata .ntregii 3ie(ii,

&profundarea !nelegerii tiinei TCC


E7ist) o 3eritabil) industrie de cercetare care lucrea9) constant la .nt)rirea 8i e7tinderea ba9ei teoretice 8i practice a T55, 5onferin(a anual) a 'socia(iei <ritanice de Psihoterapie 5ogniti3 5o&porta&ental) 4<'<5P6, a 'socia(iei Europene de Psihoterapie 5ogniti3 5o&porta&ental) 4E'<5T6 8i 5ongresul Gondial de Terapie 5ogniti3) cuprind de obicei 2# sau &ai &ulte se&inarii .n care se pre9int) un nu&)r de lucr)ri de cercetare din arii clinice specifice cu& ar fi fobii, dis&orfie corporal) sau lucrul cu adolescen(ii etc, Pre9entatorii acestor

se&inarii sunt adesea nu clinicieni, ci cercet)tori, anali9/nd arii foarte specifice, dar li&itate, ale reac(iilor psihopatologice sau ale trata&entelor corespun9)toare, Ei pot fi 8i clinicieni cercet)tori, interesa(i de .ntreb)ri teoretice &ai cuprin9)toare 8i de inter3en(ii terapeutice generale, Pe de o parte, faptul c) te po(i ba9a pe cercetare ofer) .ncredere, pe de alt) parte, se poate na8te o presiune de genul .ntotdeauna &ai e ce3a nou ce trebuie asi&ilat .nainte de ur&)torul client, 5ea &ai &are parte a cercet)rii de3ine tot &ai speciali9at) 8i &ai co&plicat), astfel c) e greu pentru practicienii de fiecare 9i s) o poat) .n(elege, @&i a&intesc c) particip/nd la una din pre9ent)ri, recent, g/ndea&? ='ceasta sun) ca o de9batere care a .nceput acu& 0" ani, doar c) eu a& pierdut pri&ii 00 ani 8i LH2 de 9ileR>, 5hristine Padesky ne face u8or .n ciud) spun/nd c) atunci c/nd ea a .nceput, la sf/r8itul anilor bJ#, era u8or s) .n3e(i terapia cogniti3) pentru c) nu e7ista dec/t o singur) carte de terapie cogniti3) 8i o singur) aplica(ie de studiat? depresia, 'cu& a3e& nu&eroase aplica(ii, toate cu literatura lor de specialitate 8i protocoalele lor de trata&ent, '& descoperit c) durea9) apro7i&ati3 doi ani s) de3ii co&petent .n folosirea unui protocol de trata&ent, E7ist) .n total ca& "# de proble&e co&une care apar .n practica terapeutic) nespeciali9at), astfel c), dup) acest considerent, cei &ai &ul(i terapeu(i ar de3eni co&peten(i .n prea;&a 3/rstei de pensionare, O op(iune pentru a re9ol3a proble&a 3olu&ului i&ens de cuno8tin(e poten(ial folositoare este de a te speciali9a, astfel c) 3ei putea st)p/ni un do&eniu li&itat .ntr-un ti&p scurt, Pe c/nd &) speciali9a& .n consilierea proble&elor legate de alcool, un specialist &i-a spus c) odat) ce ai 3)9ut M# de clien(i, ai 3)9ut cea &ai se&nificati3) parte a proble&elor legate de consu&ul de alcool, o for&ul) cantitati3) care se "1"

potri3e8te foarte bine cu esti&area de &ai sus, de circa doi ani, O posibil) li&it) a acestei solu(ii este faptul, bine docu&entat, c) clien(ii tind s) aib) &ai &ulte proble&e si&ultan 4co&orbiditate6, iar proble&a aparent principal) poate ascunde frec3ent ce3a &ult &ai profund, Terapeutul are op(iunea de a tri&ite clientul la un alt terapeut, dar aceasta poate fi dificil de f)cut dac) .ntre terapeut 8i client s-a creat o rela(ie solid), .nainte ca aceast) nou) .n(elegere a proble&ei s) inter3in), Practica speciali9at) ca solu(ie nu este, .ns), la .nde&/na tuturor 8i nici nu se poate potri3i tuturor, 5ei &ai &ul(i terapeu(i care lucrea9) .n organi9a(ii &ari ca National Fealth Ser3ice au ne3oie s) fie =generali8ti>, .n3)(/nd despre natura proble&ei pe &)sur) ce se confrunt) cu ea, '& de3enit adeptul acestei atitudini po9iti3e fa() de a fi generalist, .n parte, datorit) faptului c) a& lucrat .n ser3iciul de pri& a;utor 8i a trebuit constant s) .n3)( despre condi(ii &edicale rare, @n aceste condi(ii, &ul(i terapeu(i au .n3)(at c) clien(ii nu se a8teapt) ca terapeu(ii lor s) fie e7per(i, e fapt, se pare c) ei pre(uiesc senti&entul c) terapeutul .n3a() odat) cu ei : at/ta ti&p c/t terapeutul do3ede8te un apetit pentru a .n3)(a 8i este sincer .n leg)tur) cu ceea ce poate 8i ceea ce nu poate face, Ni3elul de cuno8tin(e al unui terapeut este unul din factorii asocia(i cu e7perti9a 8i autoritatea, 5ercet)rile efectuate asupra rolului =influen(ei terapeutului> .n terapie au oferit c/te3a re9ultate interesante 4Feesacker I Ge;ia-Gillan, 011H6, 5/nd calitatea de a fi e7pert a terapeutului este pre9ent), dar nu 8i pro&o3at), atunci are efecte po9iti3e, .ns) c/nd este e7agerat e3iden(iat), poate a3ea efecte negati3e, 'titudinea de a colabora 8i a .n3)(a al)turi de clien(i pare s) pre3in) senti&entul clientului de a fi alienat .ntr-o rela(ie cople8itoare cu terapeutul perceput ca =e7pert>,

@ntr-o anu&it) &)sur), bine.n(eles, anu&ite aspecte ale for&ul)rii .n T55 8i ale practicii sunt standardi9ate, astfel .nc/t s) nu trebuiasc) s) =rein3ent)& roata> de fiecare dat) c/nd a3e& un client nou sau abord)& o nou) proble&), Pot totu8i s) .ntre3)d un 3iitor .n care practica T55 ar putea fi at/t de co&plicat) de aplica(iile care se de93olt) ne.ncetat 8i de tot &ai &ulte =abord)ri radical noi>, .nc/t 3a ap)rea pericolul frag&ent)rii 8i un senti&ent c) ce3a din si&plicitatea 8i econo&icitatea &odelului original s-a pierdut, Wells 4"##H6 a a3ut o contribu(ie po9iti3) pentru a contracara aceast) tendin() de supraelaborare, de93olt/nd un for&at de for&ulare aplicabil .n toate tulbur)rile de an7ietate, Eu suspecte9 c) inter3en(ii care s) pro&o3e9e econo&icitatea, a8a cu& a propus Wells, 3or de3eni din ce .n ce &ai necesare pe &)sur) ce T55 continu) s) se de93olte, E7ist), de ase&enea, pericolul ca elaborarea unei 3ersiuni e7tre& de co&plicate de T55 s) ne .ndep)rte9e 8i &ai &ult de la recunoa8terea faptului c) toate &odelele de terapie se ba9ea9) pe procese co&une, %ecunoa8terea proceselor co&une a;ut) la integrarea noastr) .n e3antaiul de terapii e7istente 8i aceasta la r/ndul ei ne a;ut) s) particip)& la de93oltarea unei profesii unite a terapiei dedicate &isiunii de a ser3i ne3oile clien(ilor, O astfel de profesie unit) pare din nefericire s) fie .nc) un ideal 8i, .ntre ti&p, practicienii T55 3or trebui s) decid) .n continuare dac) aleg s) se speciali9e9e sauS8i cu ce categorie de clien(i doresc s) lucre9e,

'ezvoltarea artei TCC: relaie i "tructur


Sus(in)torii altor orient)ri terapeutice au criticat deseori T55, .ntre altele, pentru lipsa profun9i&ii .n(elegerii "12

rela(iei terapeutice, @n ti&p ce cred c) rela(ia terapeutic) este c/teodat) =&istificat)>, atribuindu-i-se calit)(i spirituale ce nu pot fi descrise .n cu3inte, a8 putea spune c) uneori se poate detecta la sus(in)torii T55 un fel de credin() c) nu&ai dac) 3o& reu8i s) .nt)ri& 8i &ai &ult teoriile noastre, abia atunci a& putea dep)8i cea &ai &are parte a proble&elor rela(ion)rii u&ane, @ns) cei &ai &ul(i practicieni obi8nui(i nu par s) g/ndeasc) astfel 8i este .ncura;ator faptul c) s-a de93oltat o tradi(ie a interesului pentru rela(iile interpersonale infor&ate .n literatura recent) speciali9at) .n T55 8i dedicat) rela(iei terapeutice 4Sanders I Wills, 0111K <ennett-Le3y I Thwaites, "##JK Oilbert I Leahy, "##J6, Dn terapeut sensibil la interac(iunile interpersonale 3a folosi structura T55 .ntr-un &od &ai subtil, <eutler 8i colaboratorii 401126 anali9ea9) rolul =3ariabilei terapeut> 8i redau c/te3a do3e9i interesante 4de un interes special pentru terapeu(ii 556 pri3ind r)spunsul clien(ilor la structura i&pus) de terapeut, Practicienii T55 3)d structura ca pe un principiu central .n practica lor, <eutler 8i colaboratorii 401126 sugerea9) c) unii clien(i r)spund bine la structur), dar al(ii pre9int) un disconfort 3i9ibil sau chiar antipatie fa() de aceasta, 'ceasta 3ine .n acord cu obser3a(iile ba9ate pe e7perien(a &ea de aplicare a T55 8i repre9int) o dile&) central) pentru practicienii T55, pentru &unca lor, '& sugerat de;a c), atunci c/nd ne confrunt)& cu clien(i re9isten(i, ne-ar putea a;uta s) pri3i& la for&ularea indi3idual) a clientului 43e9i 5apitolul "6, e e7e&plu, au fost clien(ii .n &od intru9i3 structura(i e7cesi3 de c)tre p)rin(i sau profesori, la un &o&ent dat .n trecutul lorE 5red c) este de ase&enea posibil s) folosi& structura T55 .ntr-un &od fle7ibil 8i, atunci c/nd ne confrunt)& cu disconfortul clientului fa() de structur), =structurarea delicat)> ar putea fi atitudinea terapeutic) preferat) p/n) ce de3ine clar .n ce &od s) aplic)&

structura .n func(ie de ne3oile speciale ale clientului, S-ar putea s) fie necesar s) fi& fle7ibili? s) regener)& 8i s) &odific)& .n di3erse &o&ente structura, Ne3oia de fle7ibilitate &i-a de3enit e3ident) pe c/nd scria& pri&ele capitole ale acestei c)r(i, '& pri&it un telefon c)tre sf/r8itul di&ine(ii de la un client, Nathan, 5lientul este un b)rbat de aproape cinci9eci de ani care a a3ut o reac(ie e&o(ional) foarte intens) la ruperea unei rela(ii stabile de lung) durat), Era foarte &/nios la adresa fostei partenere 8i si&(ea fa() de sine un de9gust depri&ant, P)rea foarte tulburat la telefon 8i &i-a solicitat ur&)toarea dat) disponibil) pentru o progra&are, %)&)sese& .n ur&) cu scrisul fa() de progra&ul stabilit 8i .&i re9er3ase& 9iua aceasta pentru a scrie, dar ce3a din 3ocea sa &-a con3ins s) progra&e9 o .nt/lnire cu el, ' 3enit str/ng/nd o scrisoare pe care &i-a puso ap)sat .n &/n), '& r)&as a8e9a(i .n lini8te p/n) ce a& ter&inat de citit scrisoarea, Era o scrisoare pe care i-o scrisese surorii lui 8i suna foarte &ult ca scrisoarea de adio a unui sinuciga8, 5u o sear) .nainte a3usese o discu(ie dificil) cu fosta sa partener) 8i apoi .8i sunase sora pentru a-i cere a;utorul, Sora lui .i sugerase s) se adune 8i Nathan resi&(ise re&arca ei ca pe o respingere dureroas), Nathan fusese un client care nu a subscris .n totalitate la T55, E7ista .n atitudinea sa fa() de T55 ce3a conte7tual, anu&e c) si&(ea c) de fapt partenera sa este cea care are o proble&) 8i .i era dificil s) se obi8nuiasc) cu ideea de a lucra cu sine pentru a putea gestiona rela(ia cu ea, '3usese o copil)rie =hippy>, ur&ase o =8coal) liber)> 8i adesea se si&(ise constr/ns de =structur)>, @n ti&pul 8edin(elor anterioare, a& r)spuns acestui feedback f)c/nd c/(i3a pa8i .napoi 8i a& (inut fr/iele terapiei cu o &/n) .ng)duitoare, ' de93oltat cur/nd un senti&ent puternic de .ncredere .n &ine? a8a cu& a spus-o el, =Si&t c) e8ti un o& care nu o s) .nceap) s) &) critice>, @&i "1H

a&intesc cu& a& recunoscut disconfortul 8i iritarea sa pe c/nd lucra& la co&pletarea for&ularului de .nregistrare a g/ndurilor 8i i-a& spus? ='ici e8ti tu, care te si&(i cu ade3)rat ca naiba, iar al)turi e idiotul )sta care .ncearc) s) te fac) s)-(i scrii g/ndurile negati3eR> ' 9/&bit, 'fir&a(ia &ea poate fi considerat) o for&) de confruntare e&patic), a8a cu& Voung 8i colaboratorii 4"##L6 au descris-o, Totu8i Voung 8i colaboratorii se pare c) 3or ca punctul de 3edere cogniti3 s) aib) .nt/ietate? ei definesc =confruntarea e&patic)> astfel? =terapeutul e&pati9ea9) cu &oti3ele pacien(ilor de a a3ea credin(ele respecti3e - adic) cu faptul c) credin(ele lor se ba9ea9) pe e7perien(e din copil)ria ti&purie - .n ti&p ce, si&ultan, el .i confrunt) cu faptul c) credin(ele lor nu sunt adec3ate la realitate> 4Voung et al,, "##L? 1"6, @n aceast) situa(ie, o parte din &ine ar putea fi de acord cu Nathan cel serios ofensat c) este pus s) .8i &onitori9e9e g/ndurile =negati3e>, F)r) dorin(a de a ie8i deasupra, a& dorit .ns) s) insist asupra sarcinii, ba9/ndu-&) pe faptul c) 8tia& c) .nregistrarea g/ndurilor a a;utat &ul(i oa&eni afla(i .n situa(ii si&ilare cu a sa 8i &erit) .ncercat), Totu8i situa(ia din acea di&inea() era critic), '& r)&as a8e9a(i .n t)cere destul de &ult" 8i .n tot acest ti&p Nathan a r)&as foarte tulburat, G) (inea de bra( 8i a& r)&as a8a, a8tept/nd cu3intele s) 3in), dac) de cu3inte era acu& ne3oie, 'cesta a fost =3idul fertil> descris .n 5apitolul L, Treptat au ap)rut 8i cu3intele 8i a& 3orbit despre g/ndurile sale de suicid, a& c/nt)rit argu&entele pentru a r)&/ne .n 3ia() sau a &uri, Pas cu pas, s-a lu&inat la fa() 8i a& putut s) face& c/te3a planuri pentru .nt/lnirile 3iitoare 8i tra3aliul terapeutic, Practica& T55 .n ti&pul acestei .nt/lniriE Pentru un obser3ator ar fi fost dificil s) discearn) prea &ult din structura e7tern) a T55, .n ceea ce se .nt/&pla, Dn obser3ator capabil .ns) s) discearn) structura i&plicit) a discu(iei noastre

ar fi putut obser3a c), totu8i, coordonatele ur&ate de terapeut .n interac(iunile sale respectau logica 8i structura reco&andat) pentru gestionarea g/ndurilor de suicid, pre9entate .n str)lucitul capitol dedicat acestora de <eck 8i colaboratorii 401J16, 'ceast) situa(ie .n care a fost i&plicat Nathan nu este una obi8nuit) 8i, totu8i, de&onstrea9) ne3oia de a adapta terapia la ne3oile idiosincratice ale clientului, Este util, .n 3i9iunea &ea, s) fii fa&iliar cu protocoalele 8i structurile terapiei pentru c) acestea ofer) idei despre ce anu&e se poate face .n di3erse fa9e ale terapiei, '& putea chiar sus(ine c) ase&enea pa8i ar trebui ur&a(i, cu e7cep(ia ca9urilor .n care e7ist) contraindica(ii, Nu pute&, .ns), sus(ine c) ace8tia trebuie *ntotdeauna ur&a(i, indiferent de considera(iile legate de fiecare client indi3idual, Ne afl)& .ntr-o 9on) a de9baterilor despre ne3oia de structur) 8i necesitatea protocoalelor, Pu(ini, cred, ar sus(ine po9i(ia ulti&) care afir&) c) nu a e7istat niciodat) nici o ne3oie de a ne abate de la calea prescris), 'd&i(/nd c) uneori o astfel de abatere este necesar), ad&ite& c) este ne3oie de art i miestrie .n T55, '& putea, bine.n(eles, co&enta despre c/t de e7tins) este ne3oia de &)iestrie 8i .n ce scop, @n T55, aceast) de9batere este afectat) de faptul c) .n cercetare studiile c)rora li s-a acordat .nt/ietate au fost cele care au 3i9at re9ultatele, 'r putea fi acu& util s) ne inspir)& de la alte orient)ri terapeutice 8i s) .ntreprinde& &ai &ulte studii de cercetare a procesului, ba9ate pe &etode calitati3e, 'stfel de studii, de e7e&plu, ar ur&)ri &odul .n care practicienii T55 ar putea reac(iona c/nd se confrunt) cu un client care nu este &ul(u&it de faptul c) .i este i&pus) de c)tre terapeut o structur), 5u& reac(ionea9) clientul la structur)E 5u& gestionea9) terapeutul situa(iile care i&plic) clien(i ce trebuie s) fac) fa() structur)riiE 5e se .nt/&pl) ulteriorE 5e fel de "1$

negociere conduce c)tre re9ol3area po9iti3) a i&pasuluiE Se poate foarte bine ca r)spunsurile s) indice c)tre ideea de art) .n practica terapeutic), &arcat) de puternice idiosincra9iiK totu8i arti8tii ar putea descoperi de &ulte ori c) este benefic s) .n3e(e din arta idiosincratic) a celorlal(i, O)sirea unui echilibru .ntre 8tiin() 8i art) .n practic) este obiecti3ul principal al de93olt)rii 8i al .n3)()rii continue,

'ezvoltarea continu a practicii: continuarea dezvoltrii profe"ionale i a "upervizrii


'ezvoltarea continu 'shworth 8i colaboratorii 401116 au ur&)rit terapeu(ii for&a(i la cursurile de terapie cogniti3) 8i au descoperit c) &ul(i dintre ace8tia, &ai ales cei .ncadra(i .n organi9a(ii &ari cu& ar fi NFSi, se confrunt) rapid cu dile&a de a fi pro&o3a(i .n afara ariei de practic), 'stfel de pro&o3)ri pot fi re9ultatul faptului c) oportunit)(ile de for&are .n T55 au fost li&itate p/n) recent, astfel c) for&area s-a adresat .n principal profesioni8tilor =&aturi> din astfel de do&enii ca NFS, @n noie&brie "##H, lordul %ichard Layard a lansat ini(iati3a de a con3inge gu3ernul Garii <ritanii s) asigure for&area unui nu&)r de &a7i& 0#### de terapeu(i care s) ofere ser3icii de psihoterapie &ai profesionale, .n special de T55, pacien(ilor NFS 4Linklater, "##H6, ac) for&area de3ine disponibil) la o ase&enea scar), pierderea terapeu(ilor din cau9a pro&o3)rilor nu ar &ai repre9enta o proble&) at/t de &are,
National Fealth Ser3ice, abre3iat NFS, repre9int) siste&ul public de s)n)tate al 'ngliei, 4n,t,6
i

%e9ultatele studiului .ntreprins de 'shworth 8i colaboratorii 401116 au atras aten(ia 8i asupra realit)(ii =atrofierii> postfor&are 4pierderea treptat) a abilit)(ilor nou dob/ndite6, .n acest ca9 din cau9a pro&o3)rii, 'lte cau9e pot fi? %e3enirea la &etodele 3echi, Lipsa suportului pentru acea abilitate .n &ediul de lucru sau .n organi9a(ie, Lipsa super3i9)rii adec3ate, '& discutat de;a despre cu& reac(ionea9) la &odelul de for&are terapeu(ii afla(i .n for&are .n T55, care .nainte au ur&at alte orient)ri 8i tradi(ii terapeutice, E7perien(a din ti&pul for&)rii ofer) de obicei un senti&ent de apartenen() la o =co&unitate de studiu>, .n care oa&eni ase&)n)tori cu ei trec prin e7perien(e si&ilare 8i .ncearc) s) ob(in) lucruri si&ilare, E7ist) un suport for&al, dar 8i con3ersa(iile din pau9ele de cafea 8i glu&ele de grup, @n ca9ul for&)rii .n T55 aceste glu&e se refer) adesea la care for&ator sau cursant are cele &ai nepl)cute sche&e &aladaptiti3e, Odat) ce aceast) =co&unitate de studiu> nu &ai este disponibil), este u8or pentru fo8tii cursan(i s) re3in) la &odalit)(ile anterioare de a face lucruri, @n acest ca9, s) re3in) la stilurile 8i inter3en(iile terapeutice anterioare, 'ceasta tendin() poate de3eni &ai puternic) pe &)sur) ce .ncepi s) .nt/&pini dificult)(i .n i&ple&entarea T55 sau apar proble&e pentru care nu ai .ncercat p/n) acu& T55, 5/nd terapeu(ii nou for&a(i .ncep s) aborde9e aceste proble&e, au tendin(a de a apela la colegii din interiorul sau din apropierea organi9a(iilor .n care lucrea9) sau din &ediul de lucru, ac) astfel de colegi nu sunt disponibili cu u8urin(), un &od de a contacta astfel de persoane este prin inter&ediul organi9a(iilor cu& ar fi <'<5P 8i filialele sale regionale, Este ade3)rat totu8i c) .n anu&ite 9one pot fi chiar foarte pu(ini L##

practicienii T55 8i &ul(i practicieni trebuie .nc) s) c)l)toreasc) pentru a-8i pri&i =do9a> obi8nuit) de infor&a(ie nou), care este bine.n(eles o cerin() a de93olt)rii profesionale continue .n 3ederea acredit)rii .n a&bele siste&e, at/t al <'<5P, c/t 8i al 'socia(iei <ritanice de 5onsiliere 8i Psihoterapie 4<'5P6ii, 'ezvoltarea continu i reacreditarea periodic Siste&ele de acreditare tind s) se organi9e9e dup) principiul c) trebuie depus un efort considerabil pentru a e7a&ina clinicienii pentru acreditarea lor ini(ial) 8i c) aceast) e7a&inare trebuie ulterior ur&at) de 3erific)ri periodice care atest) dac) persoana acreditat) respect) 3alorile, scopurile 8i ni3elurile de co&peten() cerute de organis&ul de acreditare, Dn ele&ent cheie al acestor ree7a&in)ri este dac) terapeutul acreditat continu) s) pri&easc) super3i9area necesar), Dn altul 3i9ea9) faptul c) terapeu(ii trebuie s) continue s) .8i de93olte co&peten(ele pe care le-au dob/ndit pe ba9a cursului de for&are 8i acreditare, 'ceasta se poate face .ntrunul din ur&)toarele &oduri? Participarea la cursuri, conferin(e 8i ateliere de lucru, 5ercetare, Scriere de &ateriale, 5itind c)r(i 8i ;urnale rele3ante, Prin .n3)(are e7perien(ial) 8i terapie, Siste&ele solicit) de obicei ca aceast) de93oltare profesional) continu) s) ur&e9e o anu&it) re(et), i&plic/nd un &i7 de acti3it)(i de de93oltare, de8i dreptul fiec)rui terapeut de a selecta a&estecul de acti3it)(i care i se potri3e8te este .n &od nor&al respectat,
ii

<ritish 'ssociation for 5ounseling and Psychotherapy 4n,t,6

& oferi i a primi "upervizare


Super3i9area este un alt aspect al de93olt)rii profesionale 8i al (inerii la curent cu noile infor&a(ii, Super3i9area a fost .ntotdeauna o tradi(ie i&portant) .n toate orient)rile terapeutice .n Garea <ritanie 8i au e7istat .ncerc)ri se&nificati3e de re.nt)rire 8i de93oltare a tradi(iei super3i9)rii .n <'<5P .n ulti&ii ani 4Townend et al,, "##"6, 5erin(ele <'<5P pentru procesul de super3i9are sunt foarte si&ilare cu cele ale 'socia(iei <ritanice de 5onsiliere 8i Psihoterapie, <'<5P a putut s) .n3e(e &ult din &unca de pionierat .ntreprins) de <'5P .n do&eniul acredit)rii super3i9orilor 8i al for&)rii acestora 4pentru 3ersiunea recent) a ghidului de orientare, 3e9i www,babcp,org,uk6, Super3i9area .n T55 a a3ut tendin(a s) se centre9e pe con(inutul terapiei, for&ularea proble&elor specifice 8i i&ple&entarea inter3en(iilor adec3ate, Pe &)sur) ce T55 a de93oltat o abordare tot &ai sofisticat) a rela(iei terapeutice, a ap)rut o recunoa8tere a ne3oii de a lua .n considerare aspectele ce (in de calit)(ile personale 8i de de93oltare ale terapeu(ilor .n8i8i 4<ennett-Le3y I Thwaites, "##J6 8i ni3elurile diferite ale con(inutului super3i9)rii 4Fawkins I Shohet, "##H6, Super3i9area de bun) calitate face parte din protocolul de .ntre(inere personal) a terapeu(ilor 8i func(ionea9) ca o plas) de siguran() pentru clien(i, de8i nu este .ntotdeauna posibil s) g)si& o astfel de super3i9are centrat) pe de93oltare .n organi9a(iile proprii, Practicienii T55 sunt de aceea uneori obliga(i s) pl)teasc) 8i s) c)l)toreasc) pentru super3i9are 4Fawkins I Shoehet, "##H6, Practicienii independen(i se confrunt) de obicei cu acelea8i proble&e 8i L#"

acestea pot duce la costuri considerabile .n ti&p 8i bani, S-ar putea ca beneficiile super3i9)rii s) de3in) e3idente nu&ai dup) ce ne lo3i& de o proble&) real) .n practica noastr), 'tunci suportul 8i ghidarea pot de3eni brusc i&perati3e, Super3i9area poate a3ea efecte surprin9)toare .n &unca .n desf)8urare a terapeutului, Gi s-a .nt/&plat .n c/te3a oca9ii s) a& e7perien(a u8or iritant) ca un client s) reali9e9e c) ceea ce i-a& spus a fost influen(at de discu(ia &ea cu super3i9orul, e8i le spun e7plicit clien(ilor c) e7ist) posibilitatea de a discuta despre ei .n super3i9are, nu este de obicei necesar s) le ofer foarte &ulte detalii despre aceasta 4de8i poate fi util pentru clien(i s) 8tie c) nu folosesc ele&ente de identificare personal) 8i c) .n centrul super3i9)rii este .n pri&ul r/nd terapeutul 8i ceea ce face acesta6, Oca9ional .ns), c/te un client &i-a spus c) 8i-a dat sea&a c) un anu&it r)spuns pe care i l-a& oferit a fost influen(at de discu(ia &ea cu super3i9orul, 5eea ce 3reau s) 9ic este c) uneori super3i9orul este ca o a treia pre9en() .n ca&er), '8a cu& partenerul absent al unui client poate c/teodat) ocupa un loc .n ti&pul 8edin(ei, la fel se .nt/&pl) 8i cu super3i9orul, 5ei &ai &ul(i clien(i se pare c) aprecia9) aceast) &)sur) de siguran() 8i de ase&enea le place ideea c) sunt suficient de i&portan(i pentru noi .nc/t ne g/ndi& la ei 8i discut)& despre ei .n afara orei de terapie, Padesky 4011H6 a scris &ai .n detaliu despre particularit)(ile super3i9)rii .n T55, Gai &ulte considera(ii despre super3i9are 8i for&are pot fi g)site pe website-ul S'OE care .nso(e8te aceast) carte, Oferirea 8i pri&irea super3i9)rii i&plic) e7isten(a unor abilit)(i at/t din partea super3i9orului c/t 8i a super3i9atului 4Scaife et al,, "##06, Gerit) s) obser3)& c) super3i9area .n T55 a pus .n principal accent pe .nregistrarea 8edin(elor pe caset) sau disc 8i aceasta i&plic) din partea super3i9atului capacitatea de selectarea atent) a e7traselor, 'ceasta

necesit) abilitatea de a g)si e7trasul adec3at, care nu ar trebui s) fie prea lung 8i s) con(in) infor&a(ii despre &aterialul clientului, stilul de lucru al super3i9atului 8i interac(iunile cheie dintre ei, *deal, e7trasul ar trebui s) con(in) esen(a dile&ei pre9entate .n super3i9are 8i nu 3reun e7e&plu =bine lucrat> pentru a pri&i aprecieri, @n &od egal, super3i9orul ar trebui s) .n3e(e s) se centre9e pe &o&entele cheie ale faptelor pre9entate f)r) a le interpreta e7cesi3 : este .n cele din ur&) doar un e7tras, Super3i9orul ar trebui s) se str)duiasc) s) fie congruent folosind descoperirea ghidat) pentru a a;uta super3i9atul s) articule9e dile&a 8i, pe c/t posibil, s) g)seasc) o solu(ie proprie,

rganizarea a"pectelor negli0ate ale practicii


'& discutat despre cu& practicienii T55 .nregistrea9) adesea 8edin(ele pe casete, discuri sau, din ce .n ce &ai &ult, .n for&ate &pL, fie pentru beneficiul clientului, fie pentru al lor propriu, @nregistrarea 8edin(elor poate constitui o parte foarte i&portant) a super3i9)rii, 'u9ind .ntr-ade3)r schi&bul de replici care a a3ut loc .ntre terapeut 8i client pute& descoperi ce3a nou, care ofer) brusc sens celor discutate sau pre9entate, Faptul c) un super3i9or poate asculta .nregistrarea adaug) o nou) di&ensiune .n contractul dintre terapeut 8i client, 'stfel de contracte ar trebui s) fie clare .n pri3in(a &odului .n care sunt folosite .nregistr)rile .n super3i9are, Este reco&andat ca terapeutul 8i clientul s) se&ne9e un contract scris care s) descrie natura 8i &odul de folosire a .nregistr)rilor, cuprin9/nd? 5u& anu&e 3or fi p)strate .nregistr)rile, Scopul acestora, L#2

5ine 3a a3ea acces la ele, 5u& 3or fi folosite .nregistr)rile, 5/nd anu&e 3or fi ele 8terse, Luarea noti(elor .n terapie este un do&eniu care nu a pri&it foarte &are aten(ie .n literatura de specialitate p/n) acu&, Cin/nd cont c) T55 este pri3it) ca o terapie ba9at) pe for&ulare, este util s) ne g/ndi& la &odalit)(ile de .nregistrare a for&ul)rilor 8i la legarea acestora de lucrul aflat .n desf)8urare, 5/te3a e7e&ple utile de for&ate folosite .n for&ulare sunt pre9entate pe website-ul 'cade&iei de Terapie 5ogniti3) a lui 'aron <eck 4www,acad-e&yofct,org6, For&ul)rile folosite .n aceast) carte au fost construite pe ba9a unor for&ate si&ilare, Este i&portant s) ne g/ndi& la &odalit)(ile adec3ate .n care for&ul)rile pot fi .&p)rt)8ite clien(ilor, 'utorul a de93oltat, de ase&enea, un =contractfor&ulare>, care .n principiu co&bin) for&ularea, obiecti3ele terapeutice 8i contractul cu clientul .ntr-un singur docu&ent si&plu, Dn e7e&plu de astfel de docu&ent este pre9entat .ntre &aterialele referitoare la for&ulare pe website-ul ce .nso(e8te aceast) carte, 5ontractul-for&ulare specific), de ase&enea, &odul .n care terapia 3a fi anali9at) 8i e3aluat), '8a cu& a& discutat .n capitolele anterioare, T55 con(ine un ele&ent de e3aluare integrat, folosind teste standardi9ate T55, cu& ar fi in3entarele lui <eck, Se pot folosi 8i alte for&e de e3aluare, cu& ar fi 5O%E 45linical Outco&e in %outine E3aluation6 4Gellor-5lark, "##"6, @n practica &ea efectue9 o e3aluare calitati3) a lucrului .n desf)8urare odat) la circa 8ase 8edin(e, o co&pletare util) a &)sur)torilor cantitati3e reali9ate cu instru&ente standardi9ate, T55 a .nceput t/r9iu s) de93olte cercet)ri calitati3e 8i nu e7ist) nici un &oti3 bun pentru care acu& nu ar trebui s) .ncerce s) recupere9e ti&pul pierdut, 'su&area r)spunderii este de9irabil) 8i cel &ai probabil 3a

de3eni din ce .n ce &ai cerut) .n do&eniul ser3iciilor publice, Este greu de i&aginat c) r)spunderea fa() de clien(i poate fi .n totalitate e7ercitat) f)r) a de93olta &odalit)(i &ai sofisticate de ascultare a ceea ce clien(ii au de 9is despre e7perien(a lor .n terapie,

'ezvoltarea per"onal i terapia per"onal a practicienilor TCC


E7ist) o de9batere .n desf)8urare .n acest &o&ent legat) de .ntrebarea dac) practicienii T55 ar trebui s) ur&e9e &odelul altor for&e de terapie care solicit) terapeu(ilor .n for&are s) treac) ei .n8i8i prin procesul terapiei, P)rerea &ea este c) este foarte i&portant at/t pentru terapeu(ii .n for&are, c/t 8i pentru terapeu(ii acredita(i s) treac) prin procesul terapeutic personal 8i c) ar trebui .ncura;a(i s) fac) asta, dar cred c) cer/ndu-le oa&enilor s) fac) acest lucru sub&inea9) unul din principiile etice ale profesiei noastre? .n aproape orice circu&stan(eL, oa&enii ar trebui s) fie liberi s) decid) pentru ei c/nd anu&e doresc terapie, O alt) for&) pentru cei afla(i .n for&are .n T55 de a e7peri&enta terapia =din interior> este &etoda Self-PracticeSSelf-%eflection conceput) de Pa&es <ennett-Le3y 4pentru o descriere a acestei &etode, 3e9i <ennett-Le3y I Thwaites, "##J6,

'ezvoltarea TCC !n diferite conte+te i medii


e8i for&atul cel &ai co&un de practicare a T55 este probabil .nc) terapia unu la unu, e7ist) 8i alte for&ate? L#H

Terapie de grupSgrup educa(ional Terapie prin internet 8i prin e-&ail 5 -%o& 8i + 43e9i www,li3inglifetothefull,co&6 'utoa;utorareS&odele de abordare a proble&elor .n pa8i

@n abord)rile de grup se poate 3orbi de un continuu& care cuprinde de la grupurile e7perien(iale, la un cap)t, p/n) la grupurile &ai educa(ionale 8i =psiho-educa(ionale>, la cel)lalt cap)t, Orupurile e7perien(iale tind s) aib) &ai pu(in) structur) 8i de93olt) puncte de interes terapeutic care se focali9ea9) .n afara interac(iunii dintre &e&brii grupului, Terapia T55 de grup a fost asociat) &ai &ult cu cap)tul &ai structurat 8i educa(ional al continuu&ului 8i poate a3ea o agend) sau un nu&)r prestabilit de subiecte pe care s) le acopere, Dn e7e&plu clasic este grupul de gestionare a an7iet)(ii, care cel &ai adesea ia for&a unui grup restr/ns de 0#-0" &e&bri ce au fost diagnostica(i cu tulburare de an7ietate, Orupurile de gestionare a an7iet)(ii se for&ea9) de obicei .n cadrul unui spital, al unui centru de s)n)tate sau unui centru co&unitar, 5lien(ii pot fi .ndru&a(i printr-un set de pa8i si&ilari cu cei .n3)(a(i .n terapia 55 indi3idual)? identificarea g/ndurilor 8i a senti&entelor, .nregistrarea g/ndurilor, folosirea unor pa8i grada(i de e7punere la situa(iile an7iogene 8i aplicarea e7peri&entelor co&porta&entale, <eneficiile parcurgerii acestor pa8i .n grup (in de faptul c) ace8tia pot fi pre9enta(i la $-0" persoane .n acela8i &od .n care sunt pre9enta(i uneia singure, E7ist), de ase&enea, poten(ialul ca clien(ii s) .n3e(e unii din e7perien(ele celorlal(i, 'r putea fi, totu8i, &ai pu(in) disponibilitate .n aceste grupuri pentru a lucra cu proble&ele =pe 3iu>, a8a cu& sunt cele care apar 8i pot fi perlaborate .n grupurile e7perien(iale, 'ceast) li&it) se datorea9) .n parte structurii progra&ului, dar probabil 8i

faptului c) a e7istat &ai pu(in interes .n practica T55 de grup pentru i&plicarea .n interac(iuni e7perien(iale, Nu e7ist) nici un &oti3, .ns), pentru care grupurile T55 nu ar putea s) .ncorpore9e 8i o di&ensiune e7perien(ial), Dn astfel de e7e&plu de aplicare a T55 =li3e> pot fi considerate .ncerc)rile a&ericanilor de a de9a&orsa =situa(iile> pri9onier-gardian folosind &etodele 55, care se pare c) adesea duc la interac(iuni destul de aprinse, dar eficiente, Poten(ialul pe care .l repre9int) lucrul e7perien(ial .n grupurile T55 ar putea repre9enta o alt) arie care poate fi clarificat) de cercetarea calitati3), orientat) pe proces, O ase&enea cercetare s-ar putea focali9a pe acele incidente ce se petrec =.n spatele arbitrului>, care pot ap)rea .n orice grup, chiar 8i .n cele &ai didactice, Prin aceasta, o astfel de cercetare ne-ar putea a;uta s) esti&)& do&eniul de aplicare .n ca9ul .ncorpor)rii &ai &ultor ele&ente e7perien(iale .n grupurile T55, O arie foarte e7tins) pentru grupurile T55 a fost creat) .n do&eniul eliber)rii condi(ionate 8i a altor ser3icii pentru gestionarea delic3en(ilor .n Garea <ritanie, 5anada 8i SD', 'cestea tind s) fie progra&e foarte structurate, .n care facilitatorii sunt &onitori9a(i pentru a se asigura c) ur&ea9) structura predefinit), Scopul este de a asigura =integritatea progra&ului>, dar poate conduce adesea la instalarea .n r/ndul personalului a unui senti&ent de constr/ngere, Participan(ii, .n &area lor &a;oritate, nu particip) din proprie ini(iati3), astfel c) folosirea aspectelor ce (in de =rela(ia terapeutic)>, care stau la te&elia T55, poate fi dificil)2, Totu8i progra&ele, .n special cele care se concentrea9) pe arii specifice de delicte, par .ntr-ade3)r s) ob(in) o reducere a recidi3ei 8i trebuie s) (ine& cont c) astfel de succese sunt rare .n acest do&eniu dificil prin natura sa, 5iudat, pentru &ine, T55 din do&eniul ;usti(iei cri&inale pare s) se fi de93oltat relati3 i9olat de restul co&unit)(ii T55, cel pu(in .n Garea L#$

<ritanie, 8i eu si&t c) personalul care lucrea9) cu delic3en(ii ar putea beneficia .n ur&a unui contact &ai acti3 cu persoanele care lucrea9) .n celelalte arii 8i 3ice3ersa, Personalul care lucrea9) .n do&enii dificile, cu& ar fi cel al delic3en(ilor, ar putea beneficia de pe ur&a .n3)()rii abilit)(ilor T55 pentru lucrul cu alte popula(ii de clien(i, &ai 3oluntari, 8i .n alte conte7te, Personalul din do&eniul ;usti(iei co&unitare c/teodat) aplic) inter3en(ii T55 .n 8edin(ele indi3iduale cu clien(ii, .n ti&p ce .8i e7ercit) rolul oficial de super3i9are, @ntrade3)r, acest lucru este .n parte .ncura;at de Fo&e Officeiii prin progra&ele =obiecti3e pentru schi&bare efecti3)>, adesea definite .n ter&eni T55, @n astfel de progra&e =Priestley One-to-One> este u8or s) de93ol(i o rela(ie ba9at) pe colaborare, Probabil c) aceast) discu(ie se leag) de dile&a specialist-generalist discutat) &ai .nainte .n acest capitol, Dn alt grup de profesioni8ti din 9ona profesiilor dedicate a;utor)rii oa&enilor care a aplicat &etodele T55 sunt asisten(ii sociali 4Sheldon, 011M6, in p)cate, ele&entul terapeutic .n do&eniul asisten(ei sociale a fost redus 8i se pare c) se .nregistrea9) 8i o reducere corespun9)toare a nu&)rului acestor profesioni8ti .n organi9a(iile T55, Este p)cat c) a ap)rut aceast) sc)dere a nu&)rului asisten(ilor sociali care practic) T55, pentru c) ace8tia de(in abilit)(ile necesare, @ntrade3)r, &area &a;oritate a practicii T55 .n SD' este acoperit) de clinicienii din do&eniul asisten(ei sociale, Ei sunt bine plasa(i pentru a face terapia disponibil) clien(ilor care au ne3oie de ea, Siste&ul actual de e7ternali9are a resurselor .n afara agen(iilor sociale face uneori ca asisten(ii sociali s) &unceasc) pentru a ob(ine clien(i pentru anu&ite persoane care sunt de &ulte ori &ai pu(in co&petente dec/t ei .n8i8i,
iii

eparta&entul o&olog Ginisterul 'facerilor *nterne .n Garea <ritanie, 4n,t,6

Este i&portant s) e7iste linii clare de co&unicare interprofesional) 8i aceasta ar fi cu siguran() .&bun)t)(it) dac) profesii diferite ar ur&a &etode de lucru si&ilare, Nici o profesie nu poate fi considerat) ca =st)p/na T55>, Dneori &i se pare c) grupuri ca asisten(ii sociali 8i ofi(erii de proba(iune sunt l)sa(i de al(i colegi .ntr-o stare de i9olare profesional), c/nd de fapt &unca lor are &ulte .n co&un cu psihoterapia, E7ist) argu&ente solide pentru a-i (ine aproape, Gulte profesii au contribuit la de93oltarea T55 8i, dat) fiind discrepan(a actual) dintre cerere 8i ofert), ar trebui s) fie loc pentru to(i .n siste&ele de oferire a ser3iciilor T55, Dn alt grup profesional care ar putea fi anga;at .n oferirea ser3iciilor T55 este cel al consilierilor, '& sus(inut cu alt) oca9ie c) dac) liderii profesiei de consilier ar fi &ai deschi8i fa() de T55, consilierii ar putea ocupa o po9i(ie bun) pentru oferirea unei for&e .n &od special eficiente de T55, ba9at pe abilit)(i solide de ascultare,

'ezvoltarea "erviciilor TCC: cerere i ofert


Studiile continu) s) arate c) e7ist) o cerere &asi3) 8i continu) pentru ser3icii de consiliere 8i terapie, @n ciuda faptului c) peste ;u&)tate din centrele principale de s)n)tate ofer) acu& ser3icii de consiliere .n loca(ie, cererea de ser3icii, .n special de T55, duce la crearea unor lungi liste de a8teptare, @n ti&p ce noi to(i a8tept)& s) 3ede& dac) ini(iati3a Layard 3a duce la e7pansiune, se fac tot &ai &ulte planuri pentru oferirea ser3iciilor .ntr-un for&at ce3a &ai pu(in intens dec/t lucrul unu la unu, Progra&ele T55 sunt acu& disponibile 3ia internet 4www,&oodgy&,anu,edu,au6 8i 3ia 5 8i + 4www,pra7iscbt,co&6, 'u e7istat de ase&enea planuri pentru L0#

=prescrierea> altor &ateriale T55, inclusi3 a c)r(ilor de autoperfec(ionare 8i alte resurse 4Frude, "##26, 5hris Willia&s 8i colegii s)i au pro&o3at acti3 3ersiuni scurte de T55 care pot fi oferite de personalul din a&bulatorii, iar acestea pot fi transfor&ate .n progra&e de abordare a proble&elor .n pa8ii3, .n care clientul poate progresa de la inter3en(ia &ini&al), de e7e&plu pri&irea unui flutura8 cu instruc(iuni de autoa;utorare, p/n) la terapia unu la unu sau chiar trata&entul .ntr-o co&unitate de socioterapie 4Willia&s, "##L6, 'r fi interesant s) ob(ine& &ai &ulte do3e9i pentru a 8ti ce 3aloare aduce .n plus pentru clien(i fiecare pas,

'ezvoltarea identitii profe"ionale


Practicienii T55 indi3iduali pot alege s) se i&plice puternic .n co&unitatea T55 sau s) se al)ture altor co&unit)(i profesionale, a&bele 3ariante sau nici una, 5ei &ai &ul(i 3or alege s) aib) 3reun tip de leg)tur) cu co&unitatea T55, astfel .nc/t &erit) s) 3ede& ce este clubul T55 8i care sunt argu&entele pro 8i contra aderare, Dnul din &oti3ele pentru aderarea la club este de a .nt/lni oa&eni ase&)n)tori cu care se pot .&p)rt)8i acti3it)(i, 5ercet)torii .n do&eniul intereselor au ar)tat c), pe l/ng) credin(e 8i co&porta&ente, oa&enii care au interese si&ilare pot a3ea .n co&un tr)s)turi 8i stiluri de personalitate 4'rthur, "##06, @n organi9a(iile din interiorul co&unit)(ii T55 pute& foarte bine .nt/lni oa&eni care ne sea&)n), @n *ntroducerea acestei c)r(i, a& a&intit de .ncercarea &ai degrab) hilar) de a aduce laolalt) grupuri diferite de
i3

'cestea sunt denu&ite .n li&ba engle9) =stepped care>, 4n,t,6

psihoterapeu(i pentru a de93olta criteriile N+B, @n anu&ite &o&ente, terapeu(ii din aceea8i orientare au fost ne3oi(i s) se reuneasc) .n aceea8i .nc)pere, O glu&) per&anent) la aceste .nt/lniri se referea la stilurile distincte de .&br)c)&inte adoptate de fiecare grup? practicienii u&ani8ti erau adesea plini de culoare 8i u8or hippyK tendin(a .n r/ndul terapeu(ilor psihodina&ici &ergea c)tre tweedK iar practicienii T55 a3eau preferin(e si&ple 8i clare, G-a& a&u9at recent citind un articol al lui Gar3in Ooldfried despre c)l)toria sa la Esalin .n 5alifornia, Gar3in era la 3re&ea aceea co&porta&entalist 8i se .&br)ca la costu& cu cra3at), ' decis s) e7plore9e unele &odele u&aniste &erg/nd la binecunoscutul centru Esalin din 5alifornia, '3ea o 3ali9) cu dou) co&parti&ente, cu hainele potri3ite pentru .nt/lnirile cu co&porta&entali8ti de o parte 8i hainele sale hippy de cealalt) parte, ' a3ut gri;) ca p/n) la sosirea la Esalin s) poarte hainele adec3ateR ' te .&br)ca .n stilul adec3at poate p)rea a&u9ant pentru &ul(i, dar poate sugera c) e7ist) pericole .n operarea pentru prea &ult ti&p .n 9ona de siguran() profesional), Oardurile bune aduc 3ecini buni, sugerea9) .n &od ironic poetul a&erican, %obert Frost, dar la fel 8i co&er(ul 8i 3i9itele reciproce, 5ircula(ia liber) a produselor din do&eniul terapiei a fost uneori inhibat) din cau9a suspiciunii reciproce, Suspiciunea dintre diferi(i terapeu(i poate fi c/teodat) asociat) cu atitudinea fa() de psihiatrie, 'r fi interesant de speculat cu& anu&e s-ar fi de93oltat T55 dac) ar fi e3oluat dincolo de grani(ele psihiatriei, +) pute(i delecta i&agina(ia legat de acest =ce ar fi fost dac)> citind cartea lui <eck despre consilierea cuplurilor 4<eck, 01$$6, scris) .ntr-o perioad) .n care de9ertase din cadrul psihiatriei, Terapia co&porta&ental) ra(ional) e&oti3), bine.n(eles, s-a de93oltat &ai &ult .n afara &ediului psihiatric 8i este interesant c) este c/teodat) co&parat)

L0"

nefa3orabil cu abordarea lui <eck, .n ceea ce pri3e8te ba9a de cercetare &ai pu(in de93oltat), 5a ulti& g/nd, re3in la te&a cu care a& .nceput acest capitol? rolul i&portant pe care terapeu(ii 55 .l pot ;uca .n reducerea distan(ei dintre orient)rile terapeutice din 9ona psihiatriei 8i din afara ei, Terapia co&porta&ental) s-a de93oltat pentru ca &ai &ul(i pacien(i s) poat) a3ea acces la trata&ente ne&edicale, Este probabil ironic c) aceast) .ncercare de a oferi un trata&ent u&an unei popula(ii de pacien(i negli;ate a dus la echi3alarea T55 cu psihiatria .n &intea unor terapeu(i, 5ontea9)E 5red c) da, @n pri&ul r/nd, este ne3oie s) restabili& atitudinea po9iti3) fa() de aspectele po9iti3e ale psihiatriei, Peter Sedgwick 401$"6 a repre9entat adesea o 3oce i9olat) care a argu&entat c) oponen(ii psihiatriei au e8uat de &ulte ori .n a distinge .ntre .ngri;irile psihiatrice de bun) 8i de proast) calitate 8i aceasta a dus la deschiderea por(ilor pentru de9institu(ionali9are .nainte ca alternati3e re9onabile s) fie disponibile : cel &ai haotic .n *talia, @n al doilea r/nd, T55 a &o8tenit din li&ba;ul 8i teoriile psihiatriei, 'ceasta are at/t i&plica(ii po9iti3e, c/t 8i negati3e, Folosirea li&ba;ului creea9) o leg)tur) cu siste&ele de diagnostic folosite .n publica(ii ba9ate pe criteriile SG, '& sus(inut c) aceste criterii ne pot a;uta s) .n(elege& &odul .n care diferite si&pto&e se instalea9) si&ultan 8i ne pot orienta c)tre obiecti3e terapeutice clare 8i inter3en(ii strategice, Siste&ele de diagnostic pot fi de ase&enea utile atunci c/nd sunt folosite pentru a ne referi la entit)(i obiecti3e opus apro7i&)rilor, Ele pot fi .ns) 8i reduc(ioniste, deoarece rareori, dac) 3reodat), ofer) o .n(elegere dina&ic) a proble&elor psihologice, @n &ulte aspecte, T55 a continuat tradi(ia terapiei co&porta&entale de a oferi op(iuni de trata&ent &ai co&plete .n interiorul siste&ului psihiatric, Totu8i T55 are &ult &ai &ulte lucruri de oferit 8i nu trebuie considerat) un

si&plu ad;u3ant al trata&entului psihiatric, e;a a3e& o contribu(ie i&portant) 8i tot &ai crescut) .n 9ona psihoterapiei .n co&unit)(ile 8colare, uni3ersitare 8i din centrele co&unitare, Noi, terapeu(ii T55, trebuie s) fi& 3)9u(i tot &ai &ult p)r)sind 9ona sigur) a psihiatriei 8i s) ar)t)& at/t clien(ilor, c/t 8i altor profesioni8ti i&plica(i .n do&eniu, c) .n(elege& .ntr-ade3)r ne3oia de a capacita clien(ii 8i li&it)rile psihiatriei actuale .n a face acest lucru, Trebuie s) fi& capabili s) .n3)()& de la alte orient)ri 8i e7ist) se&ne bune c) face& de;a acest lucru, Trebuie s) fi& deschi8i .n fa(a terapeu(ilor din alte orient)ri, nu nu&ai de dragul lor, dar 8i pentru a-i influen(a la r/ndul nostru, Fiind noi .n8ine deschi8i, este &ai u8or s) .i .ncura;)& pe ceilal(i s) fie deschi8i fa() de noi, Ne afl)& .ntr-o po9i(ie e7celent) pentru a oferi terapiei psihologice con(inuturi 8i &etode se&nificati3e 8i u&ani9atoare, '3e& de ase&enea ne3oie s) ne re3endic)& partea noastr) de influen() .n politicile lu&ii terapiei, nu nu&ai pentru c) ne situ)& bine .n studiile care atest) re9ultatele terapiei, 'ceste do3e9i sunt utile, dar 8ti& cu to(ii c) &ai este foarte &ult de f)cut .n ter&enii cre)rii unui siste& responsi3 de oferire a ser3iciilor de psihoterapie, Dn argu&ent &ai puternic pentru a articula aceast) idee este acela c) 8ti& c) a3e& .ntr-ade3)r ce3a bun de oferit, nu nu&ai clien(ilor, dar 8i oa&enilor i&plica(i .n oferirea de a;utor psihologic sub toate for&ele lui, 'bilit)(ile T55 nu pot fi practicate nu&ai .n cabinetul de psihoterapie, trebuie, de ase&enea, s) fie e3ident faptul c) noi particip)& la toate acti3it)(ile care contribuie la oferirea de ser3icii u&ane 8i eficiente clien(ilor,

L02

$faturi pentru practic: 'emi"tificarea 2 cum " obinem o atitudine rela+at pentru prezentarea unei lucrri la o conferin
Dnul dintre cele &ai nereu8ite progra&e de educa(ie continue oferite personalului la care a& participat 3reodat) se referea la un presupus =curs> despre cu& s) sus(ine& o pre9entare la o conferin(), Noi, no3icii .n ale conferin(elor, nea& adunat cu e&o(ie .n ;urul 3eteranilor, care s-au anga;at .n a ne lu&ina .n pri3in(a efortului sus(inut pe care trebuie s) .l face& pentru a nu fi niciodat) 3icti&ele 3reuneia dintre &ultele 8i .nsp)i&/nt)toarele proble&e ce pot ap)rea atunci c/nd pre9in(i o lucrare, Fe(ele noilor recru(i .n r)9boiul conferin(elor de3eniser) din ce .n ce &ai palide, p/n) ce s-a a;uns la discu(ia despre de9astrul ulti& care se putea .nt/&pla? cine3a s-ar putea ridica pentru a ne critica &etodologiaR '& si&(it c) se tre9ea .n &ine o dorin() de a &) opune 4&i-e tea&) c) e7ist) &ereu acest pericol .n ca9ul &euR6 8i a& ripostat? - G) .ntreb la ce fel de conferin(e a(i fost 3oiE La cele la care &erg eu &a;oritatea oa&enilor sunt pe ;u&)tate ador&i(i aproape tot ti&pul sau se g/ndesc cu cine ar putea bea ce3a la bar .n pau9a ur&)toareR @n orice ca9, dac) cine3a se ridic) 8i .(i critic) &etodologia sau se apuc) chiar s) fac) glu&e pe sea&a a ceea ce por(i, 8i ce dac)E Lu&ea, pot pre9ice acest lucru cu siguran(), nu se 3a opri .n loc, Gul(i dintre cititori au fost de;a la nu&eroase conferin(e 8i pot s) pun pariu c) foarte pu(ini dintre ei, dac) 3reunul, .8i poate a&inti 3reo re&arc) critic) la adresa &etodologiei cui3a sau altce3a, Nu nu&ai clien(ii au tendin(a de a catastrofi9a, terapeu(ii 55 .n &od special ar

trebui s) nu fac) rabat de la a-8i folosi propriile instru&ente pentru a-8i igieni9a propria g/ndire,

(ecturi "uplimentare
Linklater, ', 4"##H6 !.ter Greud, Prospect Gaga9ine, 0"L? LH: 20, 4 isponibil) .n &od curent 8i pe website? www,prospect-&aga9ine,co,uk6,

L0H

&ne+a B: <#id al Ceb"ite-ului care !n"oete acea"t carte


E7ist) un website care .nso(e8te aceast) carte, 'cesta poate fi g)sit pe website-ul S'OE la adresa? www,sagepub,co,ukSwills, Sper)& ca acest website s) ofere r)spunsuri cititorilor 8i c) .n ti&p se 3a de93olta, Gaterialele sunt organi9ate .n patru dosare? Jo aru! A- &n ghi( a! $on$e%te!or (e ,a./ )n TCC Natura cogni(iei 8i rela(ia ei cu e&o(ia 8i co&porta&entul 5o&porta&entul de e3itare 8i co&porta&entul de siguran() Specificitatea cogniti3) 5onceptul de sche&) %ela(ia terapeutic) de colaborare

Jo aru! B- EIe'%!e (e 1or'u!/ri )n TCC E7e&ple de for&ul)ri ale clien(ilor &en(iona(i .n carte

Jo aru! C- Materia!e 1o!o ite )n %ra$ti$a TCC For&ularul de .nregistrare a g/ndurilor Ohid de rela7are Purnalul de e7peri&ente co&porta&entale For&ularul de progra&are a acti3it)(ii

Ohidul clientului pentru practica de .nregistrare a g/ndurilor

Jo aru! J- Materia!e %entru 1or'area )n TCC +i u%ervi.are 5apitol despre for&are 8i super3i9are Folosirea .nregistr)rilor .n 8edin(ele de super3i9are e93oltarea abilit)(ilor T55 8i resurse de for&are Pre9ent)ri PowerPoint pentru predare 4acoperind capitolele " -J6

L0$

&ne+a ): 1e"ur"e pentru te"tare !n TCC


'8a cu& a& pre9entat .n carte, o caracteristic) definitorie pentru practica T55 este folosirea instru&entelor de testare pentru a e3alua proble&ele 8i a &onitori9a progresele clien(ilor : clasic prin folosirea instru&entelor cantitati3e cu& ar fi *n3entarul pentru epresie <eck 4< *6, Dn nu&)r considerabil de instru&ente au fost .n pre9ent construite, dar situa(ia este co&plicat) de faptul c) unele dintre acestea au fost .nregistrate prin copyright 8i pot fi ob(inute legal nu&ai de la agen(ii autori9a(i, Dr&)toarele infor&a(ii au fost 3erificate ca fiind corecte la data scrierii acestei c)r(i? Har$ourt A e 'ent 6SSS4har$ourta e 'ent4$o'@ Tera%eu*ii au nevoie / se autentifice pentru a achi9i(iona ur&)toarele instru&ente? *n3entarul pentru epresie <eck ** 4< *6K *n3entarul pentru 'n7ietate <eck 4<'*6K Scala pentru Lipsa Speran(ei <eck 4<FS6K Scala pentru Obsesi35o&pulsi3itate <eck 4<O-5S6, N2ER- Ne! on 6SSS4n1er-ne! on4$o4u7@ Tera%eu*ii tre,uie / e autentifice pentru a achi9i(iona? Scala pentru spital pentru an7ietate 8i depresie [ig&ond I Snaith 401$L6K 3nstrumente de evaluare *n tulburarea de stres post' traumatic& g+idul practicianului, autori Turner I Lee 401$$6,

In tru'ente (e eva!uare $are unt )n %re.ent (i %oni,i!e )n %u,!i$a*ii 5hestionarele de Getacogni(ii? *n3entarul g/ndurilor an7ioase 4Wells, 011J6, Scale pentru depresie 8i an7ietate 4Oreenberger I Padesky, 011MK <urns, 0111b6, 5hestionarul st)rii de .ngri;orare Penn 4Leahy, "##M6, Scala pentru Obsesi35o&pulsi3itate Vale <rown 4V-<O5S6 4Steketee, 01116, 5hestionarul sche&elor si&ple 4capcana de 3ia()6 4Voung I Nlosko, 011$6, N<? *nstru&entele pre9entate &ai sus sunt nu&ai o parte a &aterialelor disponibile, dar ser3esc drept ghid pentru .ncep)tori, Sunt &ateriale disponibile pe World Wide Web, dar se cere precau(ie .n folosirea lor, deoarece unele surse sunt de proast) calitate, ilegale sau cer de93)luirea unor date cu caracter personal,

L"#

&ne+a -: &lte metode cognitive de folo"irea analizei co"t-beneficii i a diagramelor


Se spune c/teodat) c) e7ist) trei &odalit)(i principale de abordare pentru pro3ocarea g/ndurilor negati3e? Testarea realit)(ii Testarea prag&atic) 4Este acest &od de g/ndire ;ustificat dac) te face s) te si&(i astfelE Testarea logic) 4're sens cu ade3)rat &odul acesta de g/ndireE6

estul de des practicienii T55 3or utili9a toate aceste trei &odalit)(i 8i 3or 3edea care dintre acestea este &ai util) .n ca9ul clientului, 5lien(ii au, bine.n(eles, diferite &odalit)(i de a trata lucrurile .n &intea lor 8i anu&ite &oduri de pro3ocare a g/ndurilor se 3or potri3i cu procesele lor interne &ai bine dec/t altele, Nu e7ist) .ns) o cale &ai bun) de a descoperi care din ele dec/t =.ncearc) 8i 3e9i>, Este probabil un ca9 gen =toat) lu&ea la ar&e> sau =3o& folosi orice &erge>, in e7perien(a &ea cu clien(ii, a8 spune totu8i c) pentru cei &ai &ul(i clien(i test)rile logice sunt cel &ai ineficiente, Pro3oc)rile pe ba9a test)rii realit)(ii func(ionea9) destul de bine, dar adesea ele sunt .nt)rite prin pro3oc)ri prag&atice, Pro3oc)rile prag&atice sunt deseori cele care aduc fidelitatea clientului fa() de un &od de g/ndire diferit, deoarece clientul poate spune? =g/ndurile acestea ac(ionea9) .ntr-ade3)r .&potri3a &ea>, Tehnica 5<' este probabil cea &ai clar) 8i &ai econo&ic) dintre pro3oc)rile prag&atice,

Ana!i.a Co t-Bene1i$ii 6CBA@ 5<' presupune o acceptare subtil) a faptului c) uneori g/ndurile negati3e ale clientului pot aduce unele reco&pense ascunse, Pute& probabil s) ne a&inti& cu to(ii c) .nainte unui e7a&en unii studen(i 3or sus(ine sus 8i tare? =nu a& citit ni&ic>, Nu este ui&itor cu& &ul(i dintre ei iau e7a&enulE @n acela8i &od, unii oa&eni care declar)? =Sunt un ratat>, pot fi preocupa(i par(ial de reducerea a8tept)rilor din partea celorlal(i 8i de ase&enea de a e3ita etichet)rile negati3e de &ai t/r9iu, afi8/ndu-le ei pri&ii, 5<' a;ut) la e3iden(ierea 8i recunoa8terea acestor =beneficii>, pun/ndu-le de ase&enea .n opo9i(ie cu de9a3anta;ele, @n cadrul 5<' pot ap)rea uneori proble&e dac) clien(ii nu sunt dispu8i s) recunoasc) c) e7ist) 8i a3anta;e ale g/ndirii negati3e, astfel c) sf/r8i& duc/nd o b)t)lie cu o singur) tab)r) 8i o 3ictorie nesatisf)c)toare a p)r(ii ra(ionale po9iti3e, 5lien(ii pot fi c/teodat) a;uta(i s) recunoasc) =reco&pensele> f)c/nd distinc(ia .ntre costuri 8i beneficii =pe ter&en scurt> 8i =pe ter&en lung>, '3anta;ele g/ndirii negati3e c/nt)resc puternic de partea supra3ie(uirii pe ter&en scurt 8i .&potri3a e3olu(iei personale pe ter&en lung, Este probabil &ai u8or s) de(ine& un &ecanis& de adaptare stricat ca un &od de a face fa() unei situa(ii pe ter&en scurt, p/n) ce o strategie &ai po9iti3) pe ter&en lung 3a fi de93oltat) 8i i&ple&entat), Leahy 4"##06 sugerea9) c) si&pla 5<' de &ai sus poate fi folosit) pentru a e3alua Ta,e!u! A43 5 CBA %entru gLn(u! BSunt un ratatC4 Avanta0e Je.avanta0e

L""

Probabil e3it de9a&)girea,

Probabil e3it ca oa&enii s) aib) prea &ulte a8tept)ri de +oi e3ita s) &) &ai anga;e9 .n la &ine, acti3it)(i 8i sarcini &ai pro3ocatoare, Sti&a &ea de sine 3a a3ea de suferit, S-ar putea s) a;ung s) ignor unele aspecte po9iti3e legate de ceea ce pot face, 'l(i oa&eni s-ar putea s)tura de =3)ic)relile> &ele, 'l(i oa&eni ar putea a;unge s) subesti&e9e ceea ce eu pot face,

G) si&t depri&at c/nd spun acest lucru,

g/ndurile po9iti3e alternati3e, 5<' este cu ade3)rat o for&) de re9ol3are de proble&e 8i poate fi adaptat) la procesul de luare de deci9ii, 5/nd apar proble&e .n luarea deci9iilor, ele i&plic) de obicei e7isten(a altor persoane, e aceea este util s) e3alu)& costurile 8i beneficiile pentru noi .n8ine, dar 8i pentru ceilal(i, 'stfel &atricea 3a ar)ta a8a? Avanta0e %entru Avanta0e %entru ine a!*ii Je$i.ia A 6 au $re(in*e negative@

Je$i.ia B 6 au $re(in*e %o.itive@

Jiagra'e!e 5/nd a& discutat despre distorsiunile cogniti3e, .n 5apitolul 2, a& e3iden(iat faptul c) unul din =capetele de acu9are> cele &ai des .nt/lnite se referea la =e7ager)ri>, 'cest tip de afir&a(ii apar, se pare, din cau9a aten(iei selecti3e care p)strea9) doar infor&a(iile negati3e 8i pe care o 8i consolidea9) pe &ai departe, Se poate s) fie 3orba aici de o for&) de =pledoarie special)>i, Pledoaria special) este un instru&ent bine cunoscut pentru a ob(ine anu&ite a3anta;e, pre9ent/nd faptele .ntr-o &anier) selecti3), @n acest ca9 este &ai degrab) 3orba de a ob(ine de9a3anta;e : doar dac) nu lu)& .n considerare ca9ul =reco&pensei ascunse> despre care a& &ai 3orbit, @n &od obi8nuit, strategia cogniti3) este aceea de a face clientul s) 3ad) c) perspecti3a din care el obser3) faptele rele3ante este li&itat) 8i c) e7plorarea lor dintr-o perspecti3) &ai larg) ar putea s)-i fie folositoare, O distorsiune flagrant) &i-a de3enit i&ediat e3ident) .n &o&entul .n care una dintre clientele &ele &i-a &)rturisit c) se .n3inuia pe sine pentru faptul c) so(ul o p)r)sise, '& aflat apoi c) so(ul fusese dependent de ;ocurile de noroc 8i o con3insese .n ti&p s) treac) pe nu&ele s)u econo&ii 8i bunuri achi9i(ionate .n co&un, astfel .nc/t atunci c/nd el a plecat cu o alt) fe&eie, clienta &ea a pierdut totul, inclusi3 acoperi8ul de
i

Ter&en ;uridic pentru o pledoarie ba9at) pe o argu&entare fals), 4n,t,6

L"2

deasupra capului, '& desenat un cerc .n care i-a& atribuit ei 0##W responsabilitatea pentru desp)r(irea de so(? = ac) a8 fi fost o so(ie &ai bun), .n pri&ul r/nd nu s-ar fi apucat de ;ocurile de noroc>, 'poi a& enu&erat al(i c/(i3a factori care ar fi putut contribui la situa(ia dat), astfel .nc/t a& putut desena o nou) diagra&), Leah9 4"##06 a fost inspirat) c/nd a sugerat introducerea factorului =ghinion> .n lista noastr) : un alt factor i&portant pe care cei &ai &ul(i dintre noi .l accept)R iagra&a re9ultat) ar)ta a8a?
2W 0W

MW 0#W

"#W

H#W

'dic(ia so(ului de ;ocurile de noroc 5ealalt) fe&eie Ohinionul

Proble&ele so(ului cu

*ndustria ;ocurilorde n

Nu a& fost o so(ie per

2igura A434 5 Jiagra'/ %e ,a.a %ro$ente!or (e 'ai u4

iagra&a poate a3ea efecte se&nificati3e, dar, ca 8i celelalte &etode, c/teodat) ne poate pro3oca proble&e, Dneori &) si&t un pic &anipulati3 c/nd o aplic, &ai ales 8tiind c) dac) l)s)& clientul s) lucre9e singur a3e& practic garan(ia c) .n final nu&ai un &ini& de responsabilitate 3a persista, @n e7e&plul de &ai sus, a trebuit s) a;ust)& procentele esti&ate ini(ial pentru a &ai a3ea 3alori de atribuit pentru ulti&ii factori, Poate fi .ns) i&portant pentru oa&eni s) p)stre9e un grad de responsabilitate, uneori din &oti3e &orale, alteori pentru a conta ca participan(i la ac(iune, Gi-a& dat sea&a .n retrospecti3) c) acest ulti& argu&ent era .n &od special ade3)rat pentru aceast) client), dup) ce fusese .n &od dra&atic =incapacitat)> de so(ul ei, @&i doresc s) fi putut spune c) a& &arcat acest aspect la &o&entul respecti3 : poate data 3iitore, nuE

(ecturi "uplimentare
Burns, D.D. (1999b) Ten ways to untwist your thinking. In The feeling good handbook.Harmondsworth: Penguin. Leahy, R.L. (2003) Cognitive therapy techniques: a practitioners guide. New York: Guilford Press, Chapters 2 and 6.

L"H

Bibliografie

'&erican Psychological 'ssociation 4"###6 iagnostic and statistical &anual *+:T%,Washington, 5? 'P', 'rthur, ',%, 4"##06 >ersonalit,, epistemolog, and ps,c+ot+erapist c+oice o. t+eoretical model& a revie9 and anal,sis. European Pournal of Psychotherapy, 5ounsellingand Fealth, 2,0? 2M:H2, 'shworth, P,, Willia&s, 5, I <lackburn, *,-G, 401116 O+at becomes o. cognitive t+erap, traineesC ! surve, o. trainees= opinions and current clinical practice a.ter postgraduate cognitive t+erap, training, <eha3ioural and 5ogniti3e Psychotherapy, "J?"HJ:JJ, 'urelius, Garcus 'ntoninus 401$16 -+e meditations. Far&ondsworth? Penguin, <aer, %, 4"##H6 ind.ulness'based treatment approac+es& clinicians= guide to evidencebase and applications, New Vork? 'cade&ic Press, <arker, P, 4011"6 @egeneration, Far&ondsworth? Penguin, <artlett, Sir F, 401L"6 @emembering& a stud, in experimental and social ps,c+olog,, 5a&bridge? 5a&bridge Dni3ersity Press, <eck, ',T, 401J#6 Cognitive t+erap,& nature and relation to be+avior t+erap,, <eha3ior Therapy, 0? 0$2:"##, <eck, ',T, 401JH6 Cognitive t+erap, and t+e emotional disorders. Far&ondsworth?Penguin, <eck, ',T, 401$$6 ;ove is never enoug+, Far&ondsworth? Penguin,

<eck, ',T, 401106 Cognitive t+erap,& a PA',ear retrospective, '&erican Pournal ofPsychiatry, 2#,2? LH$:JM, <eck, ',T, 4011H6 7e,ond belie.& a t+eor, o. modes, personalit, and ps,c+ot+erap,,*n P, Salko3skis 4ed,6, The frontiers of cogniti3e therapy, New Vork? Ouilford Press, p, 0: "M, <eck, ',T, 4"##26 Irigin, evolution and current state o. cognitive t+erap,& t+e insidestor,, Neynote address at the 5ongress of the European 'ssociation of <eha3iouraland 5ogniti3e Therapies, Ganchester, Septe&ber, <eck, ',T,, E&ery, O,, with Oreenberg, %, 401$M6 !nxiet, and p+obias& a cognitive perspective, New Vork? <asic <ooks, <eck, ',T,, Free&an, ', I 'ssociates 4011#6 Cognitive t+erap, o. personalit, disorders. New Vork? Ouilford Press, <eck, ',T,, %einecke, G,', I 5lark, ,', 4"##L6 Cognitive t+erap, t+roug+ t+e li.espan.5a&bridge? 5a&bridge Dni3ersity Press, <eck, ',T,, %ush, ',P,, Shaw, <,F, I E&ery, O, 401J16 Cognitive t+erap, o. depression. New Vork? Ouilford Press, <eck, P, 4011M6 Cognitive t+erap,& basics and be,ond, New Vork? Ouilford Press, <ennett-Le3y, P, 4"##L6 ec+anisms o. c+ange in cognitive t+erap,& t+e case o. automatic t+oug+t records and be+avioural experiments, <eha3ioural and 5ogniti3ePsychotherapy, L0? "H0:JJ, <ennett-Le3y, P, I Thwaites, %, 4"##J6 /el. and sel.'re.lection in t+e t+erapeuticrelations+ip& a conceptual map practical strategies .or t+e training, supervisionand sel.'supervision o. interpersonal s4ills, *n P, Oilbert I %, Leahy 4eds6, Thetherapeutic relationship in the

L"$

cogniti3e-beha3ioral psychotherapies, Fo3e? %outledge, p, "MM:$0, <ennett-Le3y, P,, <utler, O,, Fennell, G,, Fack&ann, ',, Gueller, G, I Westbrook, ,4eds6 4"##26 -+e Ix.ord guide to be+avioural experiments in cognitive t+erap,, O7ford? O7ford Dni3ersity Press, <eutler, L,E,, Gachado, P,P, I Neufeldt, S,', 401126 -+erapist variables, *n ',E, <ergin I S,L, Oarfield 4eds6, Fandbook of psychology and beha3ior change,42th edn6, New Vork? Wiley, p, "M1:H1, <ourne, E, 4011M6 -+e anxiet, and p+obia 9or4boo4, Oakland, 5'? New Farbinger, <owlby, P, 401$#6 !ttac+ment and loss, +ol, L? Loss, sadness and depression, London?Fogarth Press, <owlby, P, 401$$6 ! secure base& clinical applications o. attac+ment t+eor,, London?%outledge, <reuer, P,, Freud, S, I Strachey, L, 4translator6 401$", reissue6 /tudies in +,steria, New Vork? <asic <ooks, <rewin, 5,%, 401$$6 Cognitive .oundations o. clinical ps,c+olog,. LondonSFo3e?Lawrence Erlbau& 'ssociates, <rewin, 5,%, 4"##L6 Posttraumatic stress disorder& malad, or m,t+C New Fa3en, 5T?Vale Dni3ersity Press, <urns, , , 40111a6 Geeling good& t+e ne9 mood t+erap, 4re3, edn6, New Vork? '3on<ooks, <urns, , , 40111b6 -+e .eeling good +andbook 4re3, edn6, New Vork? Penguin, <urns, , , I 'uerbach, ', 4011H6 -+erapeutic empat+, in cognitive'be+aviouralt+erap,& does it reall, ma4e a di..erenceC *n P, Salko3skis 4ed,6, Frontiers of cogniti3e therapy, New Vork? Ouilford Press, p, 0LM:H2, <utler, O, I Fope, , 4011M6 anage ,our mind. O7ford? O7ford Dni3ersity Press,

<utler, O, I Fope, , 4"##H6 anage ,our mind 4"nd edn6, O7ford? O7ford Dni3ersity Press, 5arkhuff, %,%, 401$J6 -+e art o. +elping 4Hth edn6, '&herst, G'? Fu&an %esource e3elop&ent Press, 5arlson, %, 4011J6 1on=t s9eat t+e small stu..? and it=s all small stu.., New Vork?Fyperion, 5arnegie, , 4011L6 Lo9 to stop 9orr,ing and start living, New Vork? Si&on I Schuster, 5ase&ent, P, 401$M6 In learning .rom t+e patient, London? Ta3istock, 5hurch of England 4"##M6 Common 9ors+ip& dail, pra,er "services and pra,ers .or t+eC+urc+ o. England6, London? 5hurch Fouse Publishing, 5icero, G,T, 401JM6 urder trials. Far&ondsworth? Penguin, 5lark, ,G, 4011H6 >anic disorder& .rom t+eor, to t+erap,, *n P, Salko3skis 4ed,6, Thefrontiers of cogniti3e therapy, New Vork? Ouilford Press, p, L0$:22, 5u&&ings, N, I Satya&a, 5, 4011M6 Gocused ps,c+ot+erap,& a caseboo4 o. brie. intermittent ps,c+ot+erap,, New Vork? <runnerSGa9el, ryden, W, 401106 ' dialogue 9it+ !lbert Ellis& against dogmas. <uckingha&? OpenDni3ersity Press, ryden, W, 4"##H6 8etting started 9it+ @E7- 4"nd edn6, London? Taylor I Francis, ryden, W, I Trower, P, 401$$6 1evelopments in cognitive ps,c+ot+erap,, London? S'OE, uckworth, ',L,, Steen, T,', I Selig&an, G,E,P, 4"##M6 >ositive ps,c+olog, in clinicalpractice. 'nnual %e3iew of 5linical Psychology, 0? H"1:M0, Eells, T, , 4ed,6 4011J6 Landboo4 o. ps,c+ot+erap, case .ormulation. New Vork?Ouilford Press, Egan, O, 401JM6 Qou and me& t+e s4ills in communicating and relating to ot+ers, Gonterey, 5'? <rooks 5ole, LL#

Egan, O, 4"##"6 Exercises in +elping s4ills& a manual to accompan, t+e R-+e /4illedLelper= 4Jth edn6, Pacific Oro3e, 5'? <rooks 5ole, Ehlers, ', I 5lark, ,G, 4"###6 ! cognitive model o. posttraumatic stress disorder.<eha3iour %esearch and Therapy, L$? L01:2M, Ellis, ', I ryden, W, 4011J6 -+e practice o. rational emotive be+aviour t+erap, 4"ndedn6, New Vork? Springer, Ellis, ', 401JL6 Lumanistic ps,c+ot+erap,& t+e rational' emotive approac+, New Vork?Pulian Press, Ellis, ', I ryden, W, 401$J6 -+e practice o. rational emotive be+aviour t+erap,. NewVork? Springer, E&ery, O, 401116 Ivercoming depression& t+erapist=s manual. Oakland, 5'? NewFarbinger, Epictetus 4011M6 ! manual .or living "-+e Enc+iridion6, San Francisco? Farper, Epstein, S, 4011$6 Constructive t+in4ing& t+e 4e, to emotional intelligence, Westport,5T? Praeger, Fennell, G, 401$16 1epression, *n N, Fawton, P,G, Salko3skis, P, Nirk I ,G, 5lark4eds6, 5ogniti3e beha3iour therapy for psychiatric proble&s, O7ford? O7ford Gedical Publications, p, 0H1:"L2, Fennell, G, 4"##26 1epression, lo9 sel.'esteem and mind.ulness, <eha3iour %esearchand Therapy, 2"? 0#ML:HJ, Foa, E, I No9ak, G,P, 401$H6 Emotional processing o. .ear& exposure to corrective in.ormation, Psychological <ulletin, 11? "#:LM, Frude, N,P, 4"##26 7ibliot+erap, as a means o. delivering ps,c+ological t+erap,,5linical Psychology, L1? $:0#, Oendlin, E, 401$06 Gocusing, New Vork? E3erest Fouse, Oendlin, E, 4011$6 Gocusing oriented ps,c+ot+erap,& a manual o. experiential met+od,New Vork? Ouilford Press,

Oilbert, P, 4011"6 1epression& t+e evolution o. +elplessness, New Vork? Ouilford Press, Oilbert, P, 4"##M6 Compassion and cruelt,& a biops,c+osocial approac+. *n P, Oilbert4ed,6, 5o&passion? conceptualisations, research and use in psychotherapy, Fo3e?<runner-%outledge, p, 1:JM, Oilbert, P, 4"##H6 ! biops,c+osocial approac+ to .ormulation 9it+ a special .ocus ons+ame, *n N, Tarrier 4ed,6, 5ase for&ulation in cogniti3e beha3ioural therapy? thetreat&ent of challenging and co&ple7 cases, London? %outledge, p, $0:00", Oilbert, P, I Leahy, %,L, 4"##J6 -+e t+erapeutic relations+ip in cognitive be+avioural ps,c+ot+erapies, London? %outledge, Oirard, %, 401JJ6 Hiolence and t+e sacred. <alti&ore, G ? Pohns Fopkins Dni3ersityPress, Orant, ',, Gills, P,, Gulhern, %, I Short, N, 4"##26 Cognitive be+avioural t+erap, inmental +ealt+ care. London? S'OE, Oreenberg, L,S, 4"##"6 Emotion'.ocused t+erap,& coac+ing clients to 9or4 t+roug+t+eir .eelings, Washington, 5? '&erican Psychological 'ssociation, Oreenberger, , I Padesky, 5, 4011M6 ind over mood, New Vork? Ouilford Press, Ouidano, +, I Liotti, O, 401$L6 Cognitive processes and emotional disorders& a structural approac+ to ps,c+opat+olog,, New Vork? Ouilford Press, Fack&ann, ', 4011$6 Cognitive t+erap, 9it+ panic disorder and agorap+obia, *n N, Tarrier 4ed,6, Treating co&ple7 cases? the cogniti3e beha3ioural approach,5hichester? Wiley, p, "J:2M, Farris, %, 4"##H6 3mperium, London? 'rrow <ooks,

LL"

Far3ey, ',, Watkins, E,, Gansell, W, I Shafran, %, 4"##26 Cognitive be+aviouralprocesses across ps,c+ological disorders& a trans'diagnostic approac+ to researc+and treatment, O7ford? O7ford Dni3ersity Press, Fawkins, P, I Shohet, %, 4"##H6 /upervision in t+e +elping pro.essions 4Lrd edn6, Gaidenhead? Open Dni3ersity Press, Fayes, S,5, 4011$6 !cceptance and Commitment -+erap, 4'5T6, Workshop gi3en atthe 'nnual 5onference of the European 'ssociation for <eha3ioural and 5ogniti3eTherapies, 5ork, Septe&ber, Fayes, S,5,, Strohsal, N, , I Wilson, N, , 4"##26 !cceptance and commitment t+erap,&an experiential guide, New Vork? Ouilford Press, Feesacker, G, I Ge;ia-Gillan, 5, 4011H6 ! researc+ programme on attitude c+angeprocesses and t+eir application to counselling, *n W, ryden 4ed,6, %esearch incounselling and psychotherapy? practical applications, London? S'OE, p, 21:J$, Fersen, G, 4ed,6 4"##"6 Clinical be+avior t+erap,& adults and c+ildren, New Vork?Wiley, Fobson, %,F, 401$M6 Gorms o. .eeling& t+e +eart o. ps,c+ot+erap,, London? Ta3istock, Follon, S, , 4"##L6 1oes cognitive t+erap, +ave an enduring e..ectC 5ogniti3eTherapy and %esearch, "J,0? J0:M, Forney, N, 401M06 :eurosis and +uman gro9t+& t+e struggle to9ards sel.'realisation, London? %outledge I Negan Paul, Forton, *, 4"##H6 /tructuring 9or4 9it+ clients, *n 5, Feltha& I *, Forton 4eds6, TheS'OE handbook of counselling and psychotherapy, London? S'OE, p, 00$:"M, *nskipp, F, 401$H6 Counselling& t+e trainer=s +andboo4, 5a&bridge? National E7tension 5ollege,

*nskipp, F, 4011H6 /4ills training .or counsellors, London? 5assell, *3ey, ',E,, *3ey, G,<, I Si&ek-Gorgan, L, 4011J6 Counselling and ps,c+ot+erap,& a multicultural approac+, <oston? 'llyn I <acon, Pa&es, *,', 4"##06 /c+ema t+erap,& t+e next generation but s+ould it carr, a +ealt+9arningE <eha3ioural and 5ogniti3e Psychotherapy, "1? 2#0:J, Peffers, S, 401106 Geel t+e .ear and do it an,9a,, London? 'rrow <ooks, Pennings, S, 4011#6 1ramat+erap,& t+eor, and practice .or teac+ers and clinicians,London? %outledge, Poyce, P, I Sills, 5, 4"##06 /4ills in 8estalt counselling and ps,c+ot+erap,, London?S'OE, Nagan, N, 401JM6 3n.luencing +uman interaction, Washington, 5? '&ericanPersonnel and Ouidance 'ssociation, Nahn, G, 401106 7et9een t+erapist and client& t+e ne9 relations+ip. New Vork? W,F,Free&an, Na9ant9is, N, I %onan, N,%, 4"##H6 Can bet9een sessions "+ome9or4) assignments be considered a common .actor in ps,c+ot+erap,C Pournal of Psychotherapy *ntegration, 0H,"? 00M:"J, Na9ant9is, N,, eane, F,P,, %onan, N,%, I LA'bate, L, 4eds6 4"##M6 Ssing assignmentsin cognitive be+aviour t+erap,. New Vork? %outledge, Negan, %, 4"##H6 -+e evolving sel.& problem and process in +uman relations+ips, 5a&bridge, G'? Far3ard Dni3ersity Press, Nei;sers, O,P,, Schaap, 5,P, I Foogduin, 5,', 4"###6 -+e impact o. interpersonalpatient and t+erapist be+aviour on outcome in cognitive be+aviour t+erap,& arevie9 o. empirical studies, <eha3iour Godification, "2,"? "H2: 1J, LL2

Nelly, O,', 401HL) ! t+eor, o. personalit,& t+e ps,c+olog, o. personal constructs, NewVork? W,W, Norton, Nendall, P,5, I Fa&&en, 5, 4011$6 !bnormal ps,c+olog,& understanding +uman problems, <oston? FoughtonGifflin, Nirk, P, 401$16 Cognitive be+avioural assessment, *n N, Fawton, P,G, Salko3skis,P, Nirk I ,G, 5lark 4eds6, 5ogniti3e beha3iour therapy for psychiatric proble&s,O7ford? O7ford Gedical Publications, p, 0L:M0, Nlein, ,N,, Schwar9, P,E,, Santiago, N,P,, +i3ian, ,, +ocisano, 5,, 5astenguay, L,O,,'rnow, <,',, <lalock, P,',, Garkowit9, P,5,, %othbau&, <,O, I Gc5ullough, P,P, Pr,4"##L6 -+erapeutic alliance in depression treatment& controlling .or prior c+ange andpatient c+aracteristics. Pournal of 5onsulting and 5linical Psychology, J0? 11J: 0##H, Nohut, F, 401JJ6 -+e restoration o. t+e sel., New Vork? *nternational Dni3ersitiesPress, Nuyken, W, 4"##H6 Evidence'based case .ormulation& is t+e emperor clot+edE *n N, Tarrier 4ed,6, 5ase for&ulation in cogniti3e beha3iour therapy, London? %outledge, p, 0":LM, Layard, %, 4"##M6 Lappiness& lessons .rom a ne9 science, Far&ondsworth? Penguin, Layden, G,',, New&an, 5,F,, Free&an, ', I Gorse, S,<, 4011L6 Cognitive t+erap, o.borderline personalit, disorder, <oston, G'? 'llyn I <acon, Leahy, %,L, 4"##06 Ivercoming resistance in cognitive t+erap,, New Vork? Ouilford Press, Leahy, %,L, 4"##L6 Cognitive t+erap, tec+niMues, New Vork? Ouilford Press, Leahy, %,L, 4"##M6 -+e 9orr, cure& stop 9orr,ing and start living, London? Piatkus,

Leahy, %,L, 4"##J6 /c+ematic mismatc+ in t+e t+erapeutic relations+ip. *n P, Oilbert I %,L, Leahy 4eds6, The therapeutic relationship in the cogniti3e beha3ioural psychotherapies, London? %outledge, p, ""M:M2, Lewinsohn, P,G, I Ootlib, *,F, 4011M6 7e+avioral t+eor, and treatment o. depression. *n E, <eckha& I W, Leber 4eds6, Fandbook of depression, New Vork? Ouilford Press, p, LM":JM, Linehan, G,G, 4011L6 Cognitive be+avioural treatment o. borderline personalit, disorder, New Vork? Ouilford Press, Linklater, ', 4"##H6 !.ter Greud. Prospect Gaga9ine, 0"L? LH: 20, 4'lso currently a3ailable as a free download fro& the Prospect website? www,prospect&aga9ine,co,uk6, Liotti, O, 4"##J) 3nternal 9or4ing models o. attac+ment in t+e t+erapeutic relations+ip, *n P, Oilbert I %,L, Leahy 4eds6, The therapeutic relationship in the cogniti3e beha3ioural psychotherapies, London? %outledge, p, 02L:H0, GcOinn, %,N,, Voung, P,E, I Sanderson, W,5, 4011M6 O+en and +o9 to do longerterm t+erap, 9it+out .eeling guilt,, 5ogniti3e <eha3ioral Practice, "? 0$J:"0", GcGahon, O, 4011H6 !ssessment and case .ormulation. *n 5, Feltha& I *, Forton 4eds6, The S'OE handbook of counselling and psychotherapy, London? S'OE, p, 0#1:0$, Giller, W,%, I %ollnick, S, 4"##"6 otivational intervie9ing, 4"nd edn6, New Vork?Ouilford Press, Gilrod, <,, Leon, ',5,, <usch, F,, %udden, G,, Schwalberg, G,, 5larkin, P,, 'ronson, ',,Singer, G,, Turchin, W,, Toby Nlass, E,, Oraf, E,, Teres, P,P, I Shears, G,N, 4"##J6 ! randomised controlled trial o. ps,c+oanal,tic LLH

ps,c+ot+erap, .or panic disorder, '&erican Pournal of Psychiatry, 0H2,"? "HM:J", Goorey, S, I Oreer, S, 4"##"6 Cognitive be+aviour t+erap, .or people 9it+ cancer.O7ford? O7ford Dni3ersity Press, Nelson-Pones, %, 4"##M6 >ractical counselling and +elping s4ills& texts and exercises.or t+e li.e s4ills counselling model, London? S'OE, Nicholson, P, 4"##H6 -+e per.ect summer& dancing into t+e s+ado9 in #$##, London? Pohn Gurray, Padesky, 5, 4011L6 /ocratic Muestioning& c+anging minds or guiding discover,C Neynote address at the 5ongress of the European 'ssociation for <eha3ioural and 5ogniti3e Therapies, London, Septe&ber, Padesky, 5, 401126 Cognitive t+erap, .or anxiet,, 'udiotape, Newport <each, 5'?5enter for 5ogniti3e Therapy, www,padesky,co& Padesky, 5, 4011H6 1eveloping cognitive t+erapist competenc,& teac+ing and supervision models, *n P, Salko3skis 4ed,6, The frontiers of cogniti3e therapy, New Vork?Ouilford Press, p, "HH:1", Padesky, 5, 4"##2a6 /ocratic Muestioning in cognitive t+erap,& clinical 9or4s+op, 'udiotape, Newport <each, 5'? 5enter for 5ogniti3e Therapy, www,padesky,co& Padesky, 5, 4"##2b6 8uided discover, N leading and .ollo9ing& Clinical 9or4s+op, 'udiotape, Newport <each, 5'? 5enter for 5ogniti3e Therapy, www,padesky,co& Padesky, 5, I Oreenberger, , 4011M) -+e clinician=s guide to mind over mood. NewVork? Ouilford Press, Padesky, 5, I Gooney, N, 4011$6 7et9een t9o minds& t+e trans.ormational po9er o.underl,ing assumptions, Ney note address at the 5ongress of the European 'ssociation for <eha3ioural and 5ogniti3e Therapies, 5ork, Septe&ber,

Papageorgiou, 5, I Wells, ', 4"##L6 1epressive rumination& nature, t+eor, and treatment, 5hichester? Wiley, Patterson, %, 4"###6 -+e assertiveness 9or4boo4, Oakland, 5'? New Farbinger, Persons, P,<, 401$16 Cognitive t+erap,& a case .ormulation approac+, New Vork? W,W,Norton, Petry, N,G, 4"###6 ! compre+ensive guide to t+e application o. contingenc, management procedures in clinical 9or4. rug and 'lcohol ependence, M$? 1:"M, Pierson, F, I Fayes, S, 4"##J6 Ssing acceptance and commitment t+erap, toempo9er t+e t+erapeutic relations+ip. *n P, Oilbert I %,L, Leahy 4eds6, The therapeutic relationship in cogniti3e beha3ioural psychotherapies, London? %outledge, p, "#M:"$, Popper, N,%, 401M16 -+e logic o. scienti.ic discover,, London? Futchinson, %ach&an, S, 4011J6 -+e evolution o. cognitive be+aviour t+erap,. *n ,G, 5lark I5,O, Fairburn 4eds6, Science and practice of cogniti3e beha3iour therapy, O7ford? O7ford Dni3ersity Press, p, "J:2H, %ach&an, S, 4"##L6 -+e treatment o. obsessions, O7ford? O7ford Dni3ersity Press, %ennie, , 4011$6 >erson'centred counselling& an experiential approac+. ThousandOaks, 5'? S'OE, %escorla, %,', 401$$6 Pavlovian conditioning& it is not 9+at ,ou t+in4 it is. '&ericanPsychologist, 2L? 0M0:H#, %ogers, 5,%, 401H06 In becoming a person, <oston? Foughton Gifflin, Safran, P, , I Segal, [,+, 4011#6 3nterpersonal processes and cognitive t+erap,. NewVork? Ouilford Press, Salko3skis, P, 4ed,6 4011Ha6 -+e .rontiers o. cognitive t+erap,. New Vork? Ouilford Press,

LL$

Salko3skis, P, 4011Hb6 -+e cognitive approac+ to anxiet,& t+reat belie.s, sa.et,'see4ingbe+aviour, and t+e special case o. +ealt+ anxiet, and obsessions, *n P, Salko3skis4ed,6, The frontiers of cogniti3e therapy, New Vork? Ouilford Press, p, 2$:J2, Sanders, , I Wills, F, 401116 -+e t+erapeutic relations+ip in cognitive t+erap,. *n5, Feltha& 4ed,6, The therapeutic relationship in counselling and psychotherapy,London? S'OE, p, 0"#:L$, Sanders, , I Wills, F, 4"##L6 Counselling .or anxiet, problems 4"nd edn6, London?S'OE, Sanders, , I Wills, F, 4"##M6 Cognitive t+erap,& an introduction, London? S'OE, Scaife, P,, *nskipp, F,, Proctor, <,, Scaife, P, I Walsh, S, 4"##06 /upervision in t+emental +ealt+ pro.essions& a practitioner=s guide, Fo3e? <runner-%outledge, Scott, G, I Stradling, S, 4"###6 Counselling .or post'traumatic stress disorder, London? S'OE, Sedgewick, P, 401$"6 >s,c+opolitics 4the politics of health6, London? Pluto Press, Segal, [,+,, Willia&s, P,G,O, I Teasdale, P, , 4"##"6 ind.ulness based cognitive t+erap, .or depression& a ne9 approac+ to preventing relapse, New Vork? Ouilford Press, Selig&an, G,E,P, 4"##"6 !ut+entic +appiness& using t+e ne9 positive ps,c+olog, torelease ,our potential .or lasting .ul.ilment, New Vork? Free Press, Shapiro, F, 4"##06 E,e ovement 1esensiti2ation and @eprocessing "E 1@)& basicprinciples, protocols and procedures. New Vork? Ouilford Press, Sheldon, <, 4011M6 Cognitive be+aviour t+erap,& researc+, practice T p+ilosop+,,London? %outledge,

Si&&ons, G, I Wills, F, 4"##H6 C7- s4ills in practice, + and 3ideo, Dni3ersity ofWales Newport, Sloane, %,<,, Staples, F,%,, 5ristol, ',F, I Vorkston, N,P, 401JM6 /+ort term anal,ticall, orientated ps,c+ot+erap, versus be+avior t+erap,, '&erican Pournal of Psychiatry, 0L"? LJL:J, Slobodin, %, 4011J6 @ivers& t+e li.e. Stroud? Sutton, Staddon, P, 4"##06 -+e ne9 be+aviorism& mind, mec+anism T societ,. Philadelphia?Psychology Press, Steketee, O, 401116 Ivercoming obsessive'compulsive disorder& t+erapist=s protocol, Oakland, 5'? New Farbinger, Tarrier, N, I 5ala&, %, 4"##"6 :e9 developments in cognitive case .ormulation N epidemiological, s,stemic and social context& an integrative approac+, <eha3iouraland 5ogniti3e Psychotherapy, L#,"? L00: "$, Teasdale, P, 4011H6 Clinicall, relevant t+eor,& integrating clinical insig+t 9it+ cognitive science. *n P, Salko3skis 4ed,6, The frontiers of cogniti3e therapy, New Vork? Ouilford Press, p, "H:2J, Teasdale, P, 4"##26 ind.ulness and t+e t+ird 9ave o. cognitive be+avioural t+erapies. Neynote address at the 5ongress of the European 'ssociation for <eha3iouraland 5ogniti3e Therapies, Ganchester, Septe&ber, Townend, G,, *anetta, L,E, I Freeston, G,F, 4"##"6 Clinical supervision in practice& a surve, o. SU cognitive be+aviour ps,c+ot+erapists accredited b, t+e 7!7C> 57ritis+ !ssociation .or 7e+avioural and Cognitive >s,c+ot+erapiesa, <eha3iouraland 5ogniti3e Psychotherapy, L#? 2$M:M##,

L2#

Turner, S,W, I Lee, , 4011$6 easures in post'traumatic stress disorder& a practitioner=s guide, Windsor? NFE%Nelson, +an der Nolk, <, 401126 -+e bod, 4eeps t+e score& t+e evolving ps,c+obiolog, o. post'traumatic stress disorder, Far3ard %e3iew of Psychiatry, 0,M? "ML:HM, +an eur9en-S&ith, E, 401$$6 Existential counselling in practice. London? S'OE, +ickers, S, 4"##H6 -+e ot+er side o. ,ou. London? Fourth Estate, Wachtel, P, 401$"6 @esistance& ps,c+od,namic and be+avioural approac+es, New Vork?Plenu&, Weishaar, G,E, 4011L6 !aron -. 7ec4& t+e /!8E odern asters /eries. London?S'OE, Wells, ', 4011J6 Cognitive t+erap, o. anxiet, disorders, 5hichester? Wiley, Wells, ', 4"###6 Emotional disorders and metacognition, 5hichester? Wiley, Wells, ', 4"##H6 Cognitive t+erap, case .ormulation in anxiet, disorders. *n N, Tarrier4ed,6, 5ase for&ulation on cogniti3e beha3iour therapy? the treat&ent of challengingand co&ple7 cases, Fo3e? %outledge, p, M":$#, Wells, ', I Gatthews, O, 401126 !ttention and emotion& a clinical perspective. Fo3e? Lawrence Erlbau& 'ssociates, Westbrook, ,, Nennerley, F, I Nirk, P, 4"##J6 !n introduction to cognitive be+aviourt+erap,& s4ills and applications, London? S'OE, Willia&s, 5, 4"##L6 Ivercoming anxiet,& a .ive areas approac+. London? Fodder 'rnold, Willia&s, G,P,O,, Watts, F,N,, GacLeod, 5, I Gathews, ', 4011J6 Cognitive processesand t+e emotional disorders. 5hichester? Wiley,

Willia&s, G,P,O,, Teasdale, P, ,, Segal, [,+, I Nabat-[inn, P, 4"##J6 -+e mind.ul9a, t+roug+ depression, New Vork? Ouilford Press, Wills, F, 4011$6 C+anges in t+erapeutic attitudes during C7training. Paper gi3en atthe 5ongress of the European 'ssociation for <eha3ioural and 5ogniti3e Therapies,5ork, Septe&ber, Wills, F, 4"##Ha6 Cognitive t+erap,& a do9n to eart+ and accessible t+erap,, *n 5, Sills 4ed,6, 5ontracts in counselling and psychotherapy 4"nd edn6, London? S'OE, p, 20:M0, Wills, F, 4"##Hb6 C7-& can counsellors .ill t+e gapC Fealthcare 5ounselling andPsychotherapy Pournal, H,"? H:1, Wills, F, 4"##J6 /ome cognitive distortions occur more epart&ental paper, .reMuentl, t+an ot+ers, Dni3ersity of Wales Newport, School for Social and FealthSciences, February, Wills, F, I Sanders, , 4011J6 Cognitive t+erap,& trans.orming t+e image. London? S'OE, Winnicott, ,W, 401HM6 -+e maturational processes and t+e .acilitating environment,London? Fogarth, Wolpe, P, 401M$6 >s,c+ot+erap, b, reciprocal in+ibition, Stanford, 5'? StanfordDni3ersity Press, Wright, P,F,, <asco, G,%, I Thase, G,E, 4"##H6 Learning cogniti3e beha3ior therapy? an illustrated guide, Washington, 5? '&erican psyhiatric Publishing, *nc, Voung, P, 401126 Cognitive t+erap, .or personalit, disorders& a sc+ema .ocused approac+. Saratosa, FL? Professional %esources Press, Voung, P, I Nlosko, P, 401126 @einventing ,our li.e, New Vork? Plu&e,

L2"

Voung, P, I Nlosko, P, 4011$6 @einventing ,our li.e& +o9 to brea4 .ree .rom negativeli.e patterns 4reprint edn6, New Vork? Penguin Puttna&, Voung, P,, Nlosko, P,S, I Weishaar, G,E, 4"##L6 /c+ema t+erap,& a practitioner=s guide. New Vork? Ouilford Press, [ig&ond, ',S, I Snaith, %,P, 401$L6 -+e +ospital anxiet, and depression scale. 'cta Psychiatrica Scandina3ica, HJ? LH0:J#,

%nde+
abilit)(i interpersonale, "#2 acceptare, "0, "", HJ, "2M, LL0 acceptarea e&o(iilor, "L0 'lan, JH, JJ alcool, "1, "20, L#0 alinarea de sine, "22, "2M, "2J, "2$ '& acest g/nd c),,,, 0M#, 0ML '&erican <eauty, 0ML a&plificarea e&o(iilor, 0#2 anali9a '<5, 0H$, 0H1 anga;a&entul e&o(ional, L2 antagonice, "JL an7ietate, L$, ML, H$, H1, J0, JL, J$, 1", 1J, 0##, 00M, 00$, 0"J, 022, 0H0, 01H, 011, "#M, "0", "0M, "0H, ""L, ""1, "L0, "21, "M#, "H", "HH, "$1, L#L, L0J, L"$, L"1 aporia, "$# 'rthur, L"0, LLH asisten(i sociali, 3ii 'socia(ia <ritanic) de Psihoterapie 5ogniti3) 8i 5o&porta&ental), "0 L22 ata8a&ent, HL, H$, H1, J#, $2 autenticitate, 0" <aer, """, LLH <eck, ", L, 2, 0", 02, 0J, 0$, "M, LH, LJ, 2M, 2J, M0, HH, H$, 12, 0##, 00M, 02#, 02$, 0M$, 0H", 0JL, 0J$, 0$2, "00, "0H, "0J, """, "M2, "MH, "J#, "J0, "10, "12, L#J, L02, L0M, L"", L"$, LLH, LLJ, LM0 <ella, 021, 0M0, 0ML <ennett-Le3y, "#1, L#2, L00, L0H, LLJ, LL$ <e9, "L0, "L", "LL, "L2, "LM, "LH, "LJ, "L1, "2# <irkenhead, ""H <owlby, H$, LL$ <reuer, "LM <rewin, "LH, LL$ <ron, M1, H0, J$, J1, $#, $0 <ruce, "H", "HL, "H2, "H$ <urns, 0L, 00$ <utler, 02H, 010, LL$, LL1 c)ldur), 0", H0 5arkhuff, 0J, LL1 5arlson, 002 5arnegie, 02H, LL1 cartona8e de bu9unar, "H2

5ase&ent, $L, LL1 5asey, 01#, 010 5ato, 0M$ chestionare pentru detectarea sche&elor, "$2 5hrissy, "MJ 5hurchill, 001 5icero, 0M$, 010, LL1 5lark, 0$, "H, 011, "LM, LLJ, LL1, L2#, L20, L22, L2$ 5laudia, 0H#, 0H2, 0HM, 0HH clientul potri3it, 01 co&peten(), 0"0, 0J$, L0# co&plian() e7agerat), $L co&porta&ent de siguran(), "#M co&porta&ental), i, 3, L, 2, M, 0", "0, LM, HH, 0"J, 02", 0MH, 0M$, 0H2, 0HJ, 0JL, 0JJ, 011, "#J, "12, L"" co&porta&entali, 0HJ concentrarea, iii, 0J" con(inutul g/ndirii, 2M, 02$ contratransfer, "J# con3ingeri, L1, J", "ML, "MH, "H#, "$0, "$2, "10 cur)(area canalului, "LH an, L$, L1, 2#, 20 a3id, L$, 00$, 020, 02"

de lung) durat), "", H$, "MM, "MJ, "1#, "1M, L#M de&onstra(ie, "M dependen(), "$, H", H$, "J" deta8area, H1, 02$ discu(ie refle7i3), 0M0 doliu, J on, H0, H", HL, HM ryden, 0H, 1M, 0L2, 020, 02", 0ML, 0H", 0H1, 0J2, 0$M, ""M, LL1, L2#, L2L uckworth, 00L, L2# + , "$", "1H, L0H, L"#, LM# econo&icitate, 3i Egan, JM, $H, 1", "#M Ehlers, "LM Ellis, 0", 1M, 001, 0L2, 020, 0ML, 0M$, 0H", 0H1, 0JL, 0$M, ""M, LL1, L2# E&ery, 020, 0JL, "#$, "#1, LLJ, L2# e&o(iilor, 0L, LM, LH, 1J, 0#2, 0#M, 0#J, 00H, 0"M, 0"J, 0LL, 021, "00, "0", "0M, "0H, ""#, ""0, ""$, "L#, "L", "20, "2M, "2J, "21 e&piris&ul colaborati3, 0L Epictet, $, HJ Epstein, 7i, 1J, "0$, L2# e3aluare cogniti3), 00

e3aluarea riscului, 0L" e3aluarea trans3ersal), "J e3itare, 7i, "", 0H$, ""L, "M#, "J", L"H e7cita(ie, 01H e7perien(a ti&purie, 2#, "H1 e7perien() tr)it), LM e7peri&ente co&porta&entale, J, 0M1, 0JH, 0$", 0$$, "H0, "H$, L"H Fairburn, "H, L2$ feedback, 0M, 2$, M0, $J, 1", 0JH, 01#, 01M, "#H, "H0, L#H Fennell, 02M, 02J, 0JL, 01J, LL$, L20 final bun, "JL Foa, L2, LM, J$, 1H, "L2, L20 foa&e, "02 fobii, 02M, L## for&ularea, iii, i7, M, $, 0$, 01, "", LJ, 2M, 2H, M1, H0, J", $M, 0LJ, 0HJ, 0H$, "ML, "MH, L#2, L00, L02 Freud, "2, "LM g/nduri alternati3e, 0"2, 0LL g/nduri proe&inente, 0"J

Oary, 020, 01", 01L, 012, "#$ Oendlin, LH ghinion, 00", LL2 Oilbert, M$, 010, "2#, L#2, LL$, L2M, L2H, L2$ Olenda, "M1 Ooldfried, L"0 Ootlib, 0JL, 0$1, L2M Oreenberg, "0", "0H, "0$, "2$, "21, "M0, "M2, "J2, "$0, "$", LLJ, L2" Oreenberger, 02#, 020, "1H, "1J, L"1, L2", L2J Oreer, 0LL, L2H gri;), 2#, M1, H0, H", JL, 1M, 021, "$1, L"" Ouidano, H1 Fa&id, "J2, "JM, "JH, "JJ, "J$, "J1, "$# Far3ey, 1M, 00$ Fawkins, L0" Fayes, "2, 1$, 02$ Feesacker, 0#1, L#", L2" Fersen, 0HJ, "#1, L2L Fobson, L#, L2L Follon, 0L1 Fope, 02H Forton, "0, L2L, L2H Funter, "1$ identificarea g/ndurilor negati3e, 00" i&ediatul, $J

L2H

indi3idual), 02M, 02J, 0HJ, L#2, L0J @nregistrarea g/ndurilor, 0"2, 0LH, 02# .nregistrarea 8edin(elor, L0L *nskipp, i7, 7, $H, 1#, 0##, L2L, L21 instru&ente, LH, 2$, MH, 0J0, L0M, L"M, L"$ .nt)rirea social), 0HL intelectuali9are, J$, 1J inten(ionalitate, "#J in3estigarea &icroproceselor, $$ istorici, L1, HH *3ey, 0L, "#J Pa&es, "MH, L0H Pan, "$", "$2 Pana, "#0 Po, $M Poyce, i7, $2, $$ ;urnal de e&o(ii, "01 ;urnal po9iti3, "$H Nagan, 1# Nahn, M$, $$ kairos, 0MM Naren, J0, "#0 Na9ant9is, "" Negan, 0$, L2L, L22 Nei;sers, 3ii, 02, "#2 Nelly, L22 Nendall, "##, L22

Nlein, 0L Nohut, "2H, L2M No9ak, L2, LM, J$, 1H, "L2, L20 Layard, ii, L#$, L"#, L2M Leahy, M$, 1L, 001, 0L1, 02H, 02J, 02$, 021, 0M", 0ML, 0M2, 0MH, "0", "01, "M", "H1, "JL, L#2, L"1, LL0, LLM, LL$, L20, L2M, L2H, L2$ Linehan, 0$, "0", "22, "2M, "2H, "M", "MJ, "12, L2M Liotti, H1 lipsa rutinei de a e7plora, 00$ GacGahon, "J &/nie, "JH Garcus 'urelius, 002 Gary, JL, J2, "$1, "1#, "1", "1L GcOinn, 01, L2H &edica(ie, "" Ge;ia-Gillan, L#", L2" Gellor-5lark, L0M &etafor), "MH &etanoia, 1$, 021 Gichael, 0H#, 0H0, 0H2, 0HM, 0HH Giller, 0L, L2H Gilrod, 01, L2H Gooney, M#, $2, "0J Goorey, 0LL, L2H

Nathan, L#M, L#H, L#J Nelson-Pones, L2H Nicholson, L2J, LMM ni3elul de acti3itate, 0JL, 0JM, 0J$, 0$0 nor&ali9are, 01 Owen, "20, "2" Papageorgiou, L2J pesi&is&, "" Petry, 010, L2$ pierdere, 0H0 Pierson, 1$, L2$ Popper, 1M, L2$ predic(ii negati3e, 00$, 0"0 pre9en(a con8tient), ii, 02$, 0M0, 01H, """ proble&e cu, 3iii proces de, "2# procese interpersonale, 0", 0M profe(ia auto.ndeplinit), J pro3ocarea g/ndurilor negati3e, J1, 12, 0"2, LL# psihodra&a, "M2, "$$ %achel, J" %ach&an, "H, 02H, 0H", "##, ""2, L2$ refacere &oral), "# reflectarea, 0L, LL, 02J refle7i3itate, "0$, "21 %eil, 0J"

rela(ia terapeutic) .n T55, "J# rela7area, 01H, 01J, 01$, 011 %ennie, "0$, L2$ %escorla, 0HL, L2$ rescrierea scenariului, "20, "2" responsabilitatea, 0M, "L, "", "2, J$, $2, $$, "1L, LL2 restructurare defensi3), ""M re9ol3area de proble&e, 01, 21 %ogers, 0" ruperea alian(ei, $" ru8ine, M, $L, "0L, ""M, "2#, "20, "2L, "$1 Safran, 0H, M$, HH, J0, JL, JJ, J$, $#, $", 1L, L2$ Salko3skis, LLJ, LL1, L2J, LM# Sanders, 3ii, 0H, 0$, 01, L#, LH, 20, H$, J0, 12, 0"", 0L", 0$", "00, ""1, "M#, "MM, "11, L#2 Satya&a, 01 Scaife, L0L, L21 sche&) a defectului, "HL sche&a lipsei de 3aloare, "H0 sche&e e&o(ionale, "0H

L2$

sche&e &aladaptati3e ti&purii, "M$ sche&ele, "M, M1, HL, "0H, "M2, "MH, "MJ, "M$, "H$, "H1, "J#, "JL, "JM, "$H, "$J, "10, "1L, "12 Segal, M$, HH, J0, JL, JJ, J$, $#, $", 1L, 02J, 01H, 01$, L2$, L21, LM" Selig&an, 00L, L2#, L21 sens, L, 0$, LJ, L1, 2H, 21, HJ, H$, 0#0, 0"0, 0"M, 0L#, 0L2, 02$, 0M0, 0M$, 0JL, 0$#, "#J, ""J, "2M, "J0, "$#, "$1, L02, LL# sensului, 0L, "LJ senti&entul eficien(ei personale, ", 0H#, "#J Sheldon, 0H2 Sills, i7, $2, $$, L2L, LM" Si&&ons, "$", "1H, LM# si&pto&e, i, 0$, "0, "L, LH, 22, HH, 0H2, "#0, ""2, "LM, "22, L"L sinele co&pasionant, "20 singur)tate, 0H0 Skinner, 0H2 Sloane, "#2 stabilirea agendei, 21 Staddon, 0HL, LM# stereotipuri, "M2 Stradling, "0", L21 strategia 'W'%E, ""L

stres, "#, "$, LM, 0#2, 0$2, 01H, "J", L"$ structur) profund), 2J super3i9area, L0#, L0L Teasdale, 1J, "0$, L21, LM#, LM" tehnica s)ge(ii descendente, "H", "HM te&) pentru acas), 0"M, 0LM, 0H1, "#$ terapia psihodina&ic), "J# terapie co&porta&ental), "22 testarea pe longitudinal) a sche&ei, "$0 Townend, L00 transfer, "H1, "J# trau&), "0H, "2# triada cogniti3), "MH Trower, 0H, L2# tulburare de personalitate, "M2 tulburarea de panic), 0$, "L unit)(i subiecti3e de disconfort, "## utilitatea, ML, 0##, "#M, "M2, "JH, "J$, "J1 3alidarea, "0", "0L, "22, "2M 3aliditatea, 2M, JM, 0"# +an eur9en-S&ith, 0L, LM0

+ickers, 0$ 3indecare, 010, ""M, "L2, "2H 3i9uali9area, 01", 01$, "#$, "2L, "1M Wachtel, LM0 Watson, 0H" Weishaar, HH, LM0, LML Wells, 2M, 0##, 02H, L#L Westbrook, 11

Willia&s, $#, 0$H, L"# Wills, 01, 3ii, 11, 0L", 0$", "00 Winnicott, H1, LM" Wright, 0L, 02, 22, 0#", LM" Voung, 0$, HM, "MM, "MJ, "HL, "H1, "J0, "10, "12, "1J, L#H, L"1, L2H, LML

LM#

Note Capitolul 1: 0 Dn nu&)r de 8edin(e specificat frec3ent acu& .n consilierea anga;atului 8i .n ser3iciile de s)n)tate,
"

Terapeu(ii .n for&are tind s) raporte9e ulti&a 3ariant),

Note Capitolul 2: 0 Ter&enul tehnic care se folose8te este =co&orbiditate>, " 5ititorii pot obser3a c) clien(ii .8i dau consi&()&/ntul cu u8urin() .n astfel de situa(ii, 5ititorii pot g)si &ai &ulte infor&a(ii despre =consi&()&/nt> 8i =re9isten()> .n capitolele J 8i $,
L

@n lucr)rile anterioare, pe care le-a& publicat .&preun) cu iana Sanders, a& folosit ter&enul de =conceptuali9are>, Ter&enul =for&ulare> are e7act aceea8i se&nifica(ie, dar a de3enit ter&enul folosit cu preponderen(), indiferent de orientarea terapeutic) 4Eells, 011J6, '& decis de aceea s) folosesc acest ter&en pentru a spri;ini tendin(a spre integrare .n psihoterapie 8i de93oltarea unei =&onede de schi&b co&une> .n interiorul profesiei,

Note Capitolul 3: Pute& face o analogie cu ;ocul de cricket, unde se spune c) pri9a uYoar) 4Usoft handsA6 pe cros) per&ite o lo3itur) &ai puternic) la &inge, " =Oa&enii nu sunt afecta(i de dificult)(i, pe c/t sunt afecta(i de opiniile pe care le au asupra acestor dificult)(i>, L Pentru un e7e&plu e7cep(ional, 3e9i descrierea reali9at) de Puliet Nicholson despre presupusa =arogan()] a %eginei Garia, .n =The perfect su&&er? ancing into the shadow in 0100] 4Nicholson, "##H6,
0

Pentru o descriere &ai a&)nun(it) 3e9i Sanders I Wills 4"##M? 0L: "#6, M +e9i Yi Sanders I Wills 4"##M? $":L6, Note Capitolul 4: 0 'ceasta este o 3ersiune a unui ecerci(iu de g/ndire propus de 5hristine Padesky, Oa&enii a;ung la diferite r)spunsuri? unii dau un r)spuns e&o(ional c) a doua situa(ie este &ult &ai rea, .n ti&p ce al(ii spun .n &od ra(ional c) re9ultatul final este acela8i .n a&bele scenarii, " 'cesta este un e7tras dintr-o de&onstra(ie T55 .nregistrat) pe suport + S3ideo 4Si&&ons I Wills, "##H6, L *ni(ial, .n li&ba greac), =aporia> .nse&na =un punct de la care nu se poate &erge &ai departe>, Ter&enul a a;uns s) se&nifice un i&pas .ntr-o de9batere, 2 @i sunt recunosc)tor colegei &ele, %osa Pohnson, pentru c) &i-a sugerat aceast) posibilitate, M Personal, sunt recunosc)tor pentru propria &ea =st/ng)cie> 8i a& fost pl)cut surprins s) aflu c) clien(ilor &ei cu .nclina(ii accentuate spre =autoperfec(ionis&> le place .n aceea8i &)sur)R Dnul din clien(i &i-a oferit un astfel de feedback recent 8i &-a& tre9it r)spun9/ndui? = a, sunt chiar bun la a nu fi perfect,> H @l pute(i g)si .n sec(iunea =Gaterials> pe website-ul S'OE care aco&pania9) aceast) carte, J Dr&area unui progra& treptat de a&/nare a co&porta&entului de sp)lare pe &/ini a dat rapid re9ultate, $ 5u e7isten(a unei posibile e7cep(ii legate de dificult)(ile obsesionale &en(ionate &ai de3re&e, Note Ca%ito!u! >0 ac) ei nu pot digera feedback-ul t)u, s-ar putea s) (i-l arunce .n fa(), @i &ul(u&esc colegei &ele, '&elia Lyons, pentru acest concept, " 5icero a folosit ter&enul 8i conceptul .n ap)rarea lui Gilo, descrise de 5icero, G,T, 401JM6 Gurder trials, Far&ondsworth? Penguin,

LM"

Dnul dintre clien(ii &ei era a3ea o fobie legat) de 9borul cu a3ionul la New Vork 8i, f)r) a a3ea un &oti3 re9onabil 4credea& eu6, nu era preg)tit s) .&i dea 3oie s) .l .nso(esc .ntr-un e7peri&ent de desensibili9are =in 3i3o>R ' 9burat, totu8i, la New Vork, Note Ca%ito!u! ;Dn + al acestui e3eni&ent, nu&it U' Geeting of Ginds? 'aron T, <eck and Fis Foliness the 02th alai La&a in 5on3ersationA 4"##M6 se poate procura 3ia bok3ideohcogniti3terapi,se, " 'cela8i ora8 din care pro3ine 8i Lily Sa3age, nu este un loc unde sensibilitatea s) fie apreciat) pe scal) larg)R L escris) de ase&enea .n ro&anul lui Pat <arker, @egeneration 4<arker, 011"6, 2 Este ne3oie de &ai &ulte cercet)ri pentru a afla de ce oa&enii au ne3oie s) reia iar 8i iar e7perien(ele lor .n ti&pul proces)rii, '8a cu& &i-a spus la un &o&ent dat un client? =5u& pun toate acestea .n spatele &eu, c/nd durerea &) ur&ea9) .n fiecare 9i,> M in nefericire, supri&area cu succes are adesea un efect de recul, care face ca tr)irile e&o(ionale s) fie &ai puternice ca niciodat),
0

Note Ca%ito!u! :0 Solicitarea de in3estiga(ie s-a referit la &oartea ianei, Prin(esa de Wales, " e e7e&plu, terapia cogniti3) standard .ncepe de obicei cu inter3en(ii .ndreptate c)tre reducerea si&pto&ului, terapia centrat) pe sche&e nu face de obicei acest lucru 4Voung et al,, "##L6, L Oeorge Nelly 401HL6 sugerea9) c) constructele personale s)n)toase ar trebui s) fie suficient de fle7ibile pentru a per&ite procesarea de infor&ati3e nou), 2 +e9i &aterialele de pe website-ul care .nso(e8te aceast) carte pentru un set de for&ul)ri standard, M *pote9a =realis&ului depresi3> a presupus c) s)n)tatea &ental) ar putea depinde de a a3ea o perspecti3) opti&ist) asupra 3ie(ii 43e9i <rewin, 01$$6,

+e9i Voung 8i Nlosko 4011$6, Voung are, de ase&enea, chestionare &ai lungi 43e9i Voung et al,, "##L6, Eu folosesc chestionare pentru sche&e nu&ai oca9ional cu clien(ii 8i g)sesc 3ersiuni &ai scurte 8i &ai pu(in solicitante pentru ei, J @i &ul(u&esc lui a&ian Oardner pentru c) &i-a .&p)rt)8it acest concept, Note Ca%ito!u! =*nfor&a(ii supli&entare despre for&area .n psihoterapia cogniti3co&porta&ental) 8i despre super3i9are se g)sesc pe website-ul S'OE care .nso(e8te aceast) carte, " Pentru a .n(elege 3aloare lini8tii, 3e9i ro&anul str)lucit al lui Sally +ickers 4"##H6, -+e It+er /ide o. Qou, L 'plicarea &etodelor T55 .n progra&ele de eliberare condi(ionat) a st/rnit o discu(ie interesant), 2 @ntr-ade3)r, .n &od obi8nuit astfel de progra&e sunt considerate =non-terapeutice>,
0

LM2