Sunteți pe pagina 1din 20

Calculul unei instalatii de separare prin rectificare

Enunt: Sa se dimensioneze o instalatie de separare prin rectificare a amestecului benzentoluen, la presiune atmosferica, in urmatoarele conditii: - Debitul amestecului supus separarii : 11000 kg/h, - Compozitia amestecului initial: 36%, - Compozitia impusa distilatului: 94%, - Compozitia impusa reziduului: 2.5% Compozitiile sunt exprimate masic si se refera la component usor variabila.

La presiune atmosferica, temperaturile de fierbere ale celor doua component sunt: Benzene: tf1=80,1oC; Toluene: tf2=118,8oC. Din compararea temperaturilor de fierbere rezulta ca benzenul este component usor volatile si se va separa la varful coloanei. 1. Bilantul de materiale in exprimarea masica a. Bilantul de material global:

b. Bilantul de materiale pentru componenta usor volatila:


1

Unde:

-debitele masice de materie prima, distilat si reziduu, kg/h; -fractiile masice ale benzenului in materia prima, distilat si reziduu. Pe baza datelor cunoscute din enunt se scrie sistemul de ecuatii: {

De unde se obtine: {

{ 2. Exprimarea concentratiilor in fractii molare a. Concentratia la alimentare (amestecul initial):

b. Concentratia distilatului:

c. Concentratia reziduului:

3. Bilantul de material in exprimare molara a. Bilantul de materiale global: b. Bilantul de materiale pentru componenta usor volatila:

Unde: - reprezinta debitele molare ale fluxurilor de materie prima, distilat si reziduu, kmol/h; -reprezinta fractiile molare ale benzenului in materie prima, distilat si reziduu. Debitele molare ale fractiunilor se coreleaza cu debitele masice, prin intermediul maselor molare medii preponderente ale amestecurilor respective, calculate pe baza maselor molare ale componentelor pure: pentru benzene, MB= 78kg/kmol, iar pentru toluene, MT= 92 kg/kmol si fractiile molare ale celor trei fractiuni representative: materie prima, distilat, reziduu, respectiv, . In acest caz, masele molare medii ponderate sunt: Materie prima:

Distilat:

Reziduu:

Debitele molare ale celor trei fractiuni: Materie prima:

Distilat:

Reziduu:

Cu aceste valori numerice este evident veridicitatea relatiei care exprima bilantul de materiale. De asemenea, pe baza relatiei ce exprima bilantul de materiale pentru componenta usor volatila se poate calcula si verifica bilantul de materiale al benzenului in cele trei fractiuni, in expresia molara: In material prima: In distilat: In reziduu:
3

Si in acest mod de exprimare molara se constata corectitudinea intocmirii bilantului de materiale. 4. Calculul echilibrului lichid-vapori Stabilirea bilantului de materiale pentru partile component ale instalatiei de rectificare: coloana, condensatorul de reflux (deflegmatorul), fierbatorul (blazul) presupune cunoasterea echilibrului lichid-vapori al sistemului supus separarii, respective, cifra (raportul) de reflux R. Echilibrul lichid-vapori pentru amestecul benzene-toluen se determina analitic conform ecuatiei Raoult-Dalton pe baza cunoasterii presiunilor de vapori ale celor doua component in intervalul de temperature determinat de punctele de fierbere(80,1-110,8oC), la presiunea de lucru. Calculele sunt prezentate in tabelul 1a, inclusive volatilitatea relative medie, iar pe baza acestor rezultate se traseaza diagramele y*-x si t-x,y. In tabelul 1b se redau valorile experimentale ale echilibrului pentru acest sistem. Tabelul 1a Compozitiile la echilibru pentru sistemul benzene-toluen (calcul analitic) Temperatura, PB PT P o C mmHg 80.1 760 289.5 760 1 1 2.625 85 876.2 343.3 760 0.782 0.901 2.552 87 935.4 368.8 760 0.690 0.849 2.536 90 1014.8 404.7 760 0.582 0.777 2.507 95 1169.8 474.9 760 0.410 0.631 2.463 97 1244.1 507.4 760 0.343 0.561 2.452 100 1342.4 553.9 760 0.261 0.461 2.423 105 1533.4 643.7 760 0.131 0.264 2.382 107 1626.0 684.8 760 0.080 0.171 2.374 110.8 1745.7 760 760 0 0 2.297 Tabelul 1b Compozitiile la echilibru pentru sistemul benzene-toluen(valori experimentale[13]) t x y t x y 80.1 1 1 95.30 0.40 0.6206 81.12 0.95 0.9806 98.61 0.30 0.5084 82.19 0.90 0.9597 102.24 0.20 0.3723 84.43 0.80 0.9125 106.22 0.10 0.2057 86.84 0.70 0.8571 108.36 0.05 0.1084 89.44 0.60 0.7916 110.8 0 0 92.55 0.50 0.7137 -

Fig.2. Diagrama y*-x pentru sistemul benzene-toluen

Fig.3. Diagrama t-x,y pentru sistemul benzene-toluen 5. Calculul refluxului minim si al refluxului real

Buna functionare a unei coloane de rectificare presupune cunoasterea refluxului minim si stabilirea unui reflux real care sa conduca la conditii cat mai bune de functionare. Refluxul minim se calculeaza cu relatia:

In care: xF si xD reprezinta compozitia materiei prime si a distilatului, in fractii molare iar y F* este compozitia vaporilor in echilibru cu lichidul de alimentare. Din diagram y*-x, pentru xF=0.409 se obtine valoarea yF*=0.629. Cunoscand compozitia distilatului, cu aceste valori refluxul devine:

Pentru refluxul real R se admite o valoare mai mare decat refluxul minim R m conform expresiei . Coeficientul de exces al refluxului are intotdeauna valoare supraunitara si in fuctie de aceasta, rezulta numarul de talere (influentand inaltimea coloanei), debitul de vapori (care determina diamentrul coloanei), precum si caldura necesara in blaz pentru vaporizare si debitul apei pentru prelucrarea caldurii din deflegmator. Pentru a pune in evident aceste infleuente, calculul se efectueaza in urmatoarele situatii: a. 1=1.4; b. 2=2; c. 3=3.25. 6. Calculul debitului molar de vapori si lichid de coloana Debitul de vapori V ce trece in deflegmator, de la varful coloanei este in corelare cu debitul de distilat D si cifra reala de reflux R care determina debitul de lichid (reflux) ce se introduce in coloana. De asemenea , in partea inferioara a coloanei, la debitul L de reflux se adauga debitul de alimentare F si se obtine refluxul intern L.

Pentru cele trei situatii considerate in raport de coeficientul de exces al refluxului obtin urmatoarele debite molare: a.

, se

b.

c.

Valorile obtinute pentru debitele molare sunt reprezentate in tabelul 2. Tabelul 2 Cazul a. b. c. Coeficientul de exces al refluxului, 1.4 2 3.25 Debitele molare, kmol/h L V L

7. Calculul debitului masic de vapori si lichid in coloana Considerand masa molara a distilatului si a lichidului de alimentare, debitele vor fi: - Pentru lichidul de reflux: - Pentru vapori: - Pentru refluxul intern: Pentru cele trei valori ale coeficientului de exces a refluxului, debitele masice sunt reprezentate in tabelul 3. Tabelul 3 Cazul Coeficientul de exces al Debitele masice kg/h refluxului, mL mV mL a. 1.4 766,860 4794,844 11842,638 b. 2 1096,0843 5123,5659 12203,845 c. 3.25 1780,302 6382,2862 12956,232 8. Alimentarea specifica a coloanei In functie de compozitia materiei prime si a fractiunilor ce se obtin in coloana de rectificare, se calculeaza alimentarea specifica F parametru ce influenteaza atat economicitatea procesului de separare, cat si conditiile de functionare (operare). Aceasta marime se exprima prin raportul dintrte debitul cu care se alimenteaza coloana si debitul de distilat obtinut. Exprimarea poate fi molara sau masica: Molar:

Masic:

9. Ecuatiile liniilor de operare 9.1. Calculul liniilor de operare pentru partea superioara (de concentrare) a coloanei

a.

1=1.4

b.

2=2

c.

3=3.25

9.2. Calculul liniilor de operare pentru partea inferioara (de epuizare) a coloanei:

a.

1=1.4

b.

2=2

c.

3=3.25

10. Determinarea vitezei vaporilor si a diametrului coloanei In continuare, pentru determinarea acestor marimi, calculul se va realize pentru cazul coeficientului de exces a refluxului 2=2 10.1 Concentratia medie a lichidului a. In zona de concentare:

b. In zona de epuizare:

10.2 Concentratia medie a vaporilor Calculul se realizeaza folosind ecuatiile liniilor de operare corespunzatoare. a. In zona de concentare: b. In zona de epuizare:
8

10.3 Temperatura medie a vaporilor Temperatura vaporilor si lichidului pe talerele coloanei de rectificare se coreleaza cu ajutorul diagramei de echilibru t=f(x,y*) corespunzator valorilor compozitiilor. Astfel, temperature medie a vaporilor in cele doua parti ale coloanei va fi: a. In partea superioara: b. In partea inferioara: Rezulta in acest fel temperature medie a vaporilor in coloana:

10.4 Masa molara medie si densitatea fazelor a. In partea superioara: ( )

b. In partea inferioara: ( )

In acest fel, densitatea medie a vaporilor in coloana este:

In mod asemanator se determina temperaturile la varful coloanei, respectiv, in blaz corespunzator compozitiei distilatului si reziduului, iar apoi densitatii fazei lichide. a. In partea superioara: b. In partea inferioara: Densitatea medie a lichidului in coloana se considera ca medie intre densitatile benzenului si toluenului:

10.5 Calculul vitezei vaporilor In care C este o constanta care depinde de tipul talerelor si distant intre acestea. In cazul de fata am ales talere cu clopote, avand intre ele distant de 450 mm. In aceste conditii, valoarea constantei este C=0.068, iar viteza vaporilor va fi:

10.6 Calculul diametrului coloanei Sectiunea, respectiv, diametrul coloanei de rectificare se determina din ecuatia curgerii ascendente a debitului de vapori Vvap prin coloana, cu viteza w. Debitul de vapori se va determina in m3/s, corespunzator conditiilor de lucru: P=760 mmHg si temperature medie din coloana Tmed=371K:

Pe baza acestei valori se admite diametrul coloanei la valoarea D col=1600mm si se recalculeaza viteza vaporilor:

11.1 Determinarea grafica a numarului de talere Se utilizeaza diagram y*-x si se contruiesc, pentru fiecare caz in parte, linii de operare, fixandu-se punctele caracteristice (D, F, W) cu abscisele corespunzatoare (xD, xF, xW). Se traseaza linie franta, in trepte, formata din segmente orizontale si vertical, limitate de linia de operare si curba de echilibru, pornind de la compozitia distilatului. Numarul portiunilor orizontale reprezinta numarul de talere teoretice. Numarul de talere teoretice de la partea superioara a coloanei este egal cu numarul portiunilor orizontale cuprinse in intervalul de concentratii xD>x>xF, iar portiunile orizontale situate in intervalul de concentratii xW<x<xF reprezinta numarul de talere teoretice de la partea inferioara a coloanei. In cazul de fata au fost obtinute urmatoarele valori: Tabelul 4 Numarul de talere teoretice Total La partea superioara La partea inferioara 1.4 13 6 7 2 11 6 5 3.25 8 5 3

10

Fig.4. Determinarea grafica a numarului de talere (beta=2) 11.2 Determinarea analitica a numarului de talere Se bazeaza pe corelarea existent intre cifra de reflux R (Rmin<R< ) si numarul de talere teoretice N determinat la aceste valori ale refluxului si valorile minime Rmin si Nmin. Corelarea se realizeaza prin intermediul expresiilor matematice X si Y in care se regasesc valorile R si N precum si valorile minime ale refluxului Rmin si numarul de talere Nmin. Dependent expresiilor X si Y conduce la urmatoarele relatii: [( ) ( )]

Corelarea, cunoscuta sub denumirea de metoda Gilliland, este redata grafic in figura 5.

11

Fig.5. Corelarea numarului de talere in functie de reflux Pentru sistemul benzene-toluen in discutie, volatilitatea relative medie se calculeaza cu media geometrica intre valorile volatilitatilor relative cuprinse in tabelul 1:

iar numarul minim de talere va fi: ( )

Numarul de talere teoretice determinate analitic, pentru trei valori diferite ale coeficientului de exces al refluxului, este redat in tabelul 5. Tabelul 5. N

1.4 2 3.25

0.193 0.374 0.574

Rel (IV-24) 0.4622 0.323 0.202

Rel (II-34) 0.442 0.327 0.206

Fig.5 0.45 0.285 0.185

12 10 8

12

12. Calculul compozitiei de talere ( ) - Compozitia pe primele trei talere de la varful coloanei

Concentratia vaporilor care pleaca de pe primul taler este yD=xD=0.957, deoarece in condensator vaporii rezultati la varful coloanei condenseaza integral si se obtine distilatul cu compozitia xD. Compozitia lichidului care pleaca de pe talerul T1 se calculeaza cu relatia Fenske:

Pentru determinarea compozitiei vaporilor care pleaca de pe talerul T2 in echilibru cu lichidul x1 care vine de pe talerul T1 se aplica ecuatia liniei de operare pentru partea superioara a coloanei:

In tabelul 6 sunt prezentate, comparative, compozitiile pe talere determinate analytic, respective, determinate din diagrama y*-x. x1 0.900 0.900 x2 0.814 0.812 x3 0.695 0.695 y1 0.957 0.957 y2 0.915 0.915 y3 0.849 0.852

Analitic Grafic

13

Compozitia pe ultimele 3 talere de la partea inferioara a coloanei

Concentratia vaporilor in echilibru cu lichidul de compozitie xW=0.035 se calculeaza cu relatia Fenske:

Compozitia lichidului de pe talerul T1 se calculeaza aplicand ecuatia liniei de operare pentru partea inferioara a coloanei: In mod similar se procedeaza pentru talerele urmatoare:

In tabelul 7 sunt prezentate, comparative, compozitiile fluxurilor de lichid si vapori pe talere, calculate analitic sau determinate din diagrama y*-x. Tabelul 7. xW Analitic 0.035 0.0684 0.120 0.082 0.153 0.251 Grafic 0.035 0.074 0.013 0.080 0.159 0.251 Compozitia fluxurilor pe talerele vecine cu cel de alimentare

14

Din concentratia materiei prime xf=0.409 se determina compozitia vaporilor in echilibru cu acest lichid(relatia Fenske):

Compozitia lichidului de pe talerul situate deasupra talerului de alimentare se calculeaza aplicand ecuatia de functionare pentru partea superioara a coloanei:

Vaporii aflati in echilibru cu acest lichid vor avea compozitia:

Compozitia vaporilor de pe talerul situate sub talerul de alimentare se determina aplicand ecuatia corespunzatoare liniei de operare pentru partea inferioara a coloanei iar apoi se determina compozitia lichidului ce se scurge pe acest taler (din conditii de echilibru).

Datele comparative ale compozitiilor, determinate grafic, respectiv analitic, sunt prevazute in tabelul 8. Tabelul 8 xF xm xn yF ym yn Analitic 0.409 0.527 0.336 0.630 0.733 0.555 Grafic 0.411 0.515 0.342 0.631 0.712 0.568 13. Bilantul termic al instalatiei 13.1. bilantul termic al condensatorului (deflegmatorului)

Se admite ca pierderile de caldura sunt neglijabile, deci Qp=0,


15

Unde: -mv este debitul masic de vapori, kg/s; -rD- caldura latenta de vaporizare a distilatului la tD=81 , kJ/kg Intrucat compozitia distilatului este 96% (masa) benzen si 4% toluen, caldura latenta de vaporizare a acestuia se calculeza functie de caldurile latente de vaporizare ale benzenului(rB) si toluenului (rt) la tD=81 , cu relatia: Astfel,

Cantitatea de caldura preluata in deflegmator de apa de racire, in urma condensarii vaporilor este: ( ) Unde: este debitul masic al apei de racire kg/s este caldura specifica a apei, J/kg grd; -temperatura initiala si finala a apei de racire: Se admite si ( )

Cantitatea de caldura transmisa este redata prin relatia:

Unde: K este coeficientul total de transfer termic, W/ grd; A-suprafata (aria) de transfer termic, ; - diferenta medie de temperature, grd. Calculul coeficientului total de transfer termic se face conform expresiei: Unde: sunt coeficienti partiali de transfer termic la condensarea vaporilor, respectiv, la curgerea apei de racire (valori admise):

16

- rezistenta termica a peretelui si depunerilor (valoari

admise). In aceste conditii, valoarea coeficientului total de transfer termic este:

Calculul diferentei medii de temperatura: in condensatorul de distilat are la baza urmatoarea diagrama termica:

Valoarea suprafetei (ariei) de transfer termic va fi:

13.2. Bilantul termic pentru fierbatorul (blazul) coloanei

Unde: J/kg.grd.

sunt caldurile specifice ale materiei prime, distilatului respective reziduului,

-temperatura materiei prime, distilatului respective reziduului, grade Celsius; mab-debitul aburului de incalzire, kg/s; rab- caldura latenta de vaporizare pentru abur, kJ/kg. Se admite Qp=0.

17

Intrucat materia prima, distilatul si reziduul sunt amestecuri ale celor doua componente, caldurile specifice corespunzatoare se calculeaza functie de caldura specifica a acestora si de compozitia amestecului la tD=80 . la la Necesarul de caldura din blaz:

Deoarece in blaz temperature cea mai mare este abur cu presiunea Pab=3ata, avand temperature conditii , debitul aburului de incalzire va fi:

si

se allege pentru incalzire . In aceste

Pentru a calcula suprafata de transfer termic a blazului este necesara cunoasterea coeficientului total de transfer termic K si a diferentei medii de temperature . unde: , sunt coeficienti partiali de transfer termic de partea materiei prime,

respectiv, de partea apei, Se admite si

Diagrama termica a schimbului de caldura din blaz este:

Suprafata de transfer termic a blazului:

18

13.2. Bilantul termic al preincalzitorului materiei prime Material prima se incalzeste de la ti=26 la tf=92 cu ajutorul aburului avand presiunea Pab=3 ata. Se neglijeaza pierderile de caldura in exterior, Qp=0 , iar Caldura specifica a materiei prime se calculeaza aditiv pe baza compozitiei si caldurii specific a componentelor: unde cB si cT sunt caldurile specific pentru benzene si toluene la temperature medie din preincalzitor:

Cantitatea de caldura necesara preincalzirii materiei prime este:

Debitul aburului de incalzire va fi:

Pentru determinarea suprafetei de transfer termic a preincalzitorului admite valoarea K= preincalzitor: si se stabileste diferenta medie de temperature, conform diagramei termice din

respectiv,

Suprafata de transfer termic necesara preincalzitorului de materie prima va fi:

13.2. Bilantul termic al racitorului de distilat Distilatul lichid se raceste de la temperature de condensare t D=80 pana la tfin=24 . Racirea se realizeaza cu apa care se incalzeste de la ti=11 la tf=31 , iar bilantul se defineste: ( )

19

Caldura specifica a distilatului s-a calculate luand in considerare compozitia acestuia si caldurile specific ale componentelor la temperature medie:

Debitul apei de racire se determina din caldura primita in racitor:

Coeficientul total de transfer termic se calculeaza admitand coeficientii partiali:

Calculul diferentei medii de temperature a suprafetei de transfer termic a racitorului de distilat pe baza diagramei termice a procesului de racire:

respectiv,

20