Sunteți pe pagina 1din 10

IV.

Rolul prețurilor în determinarea cursului de schimb. Paritatea puterii de cumpărare

1. La începutul anului 2009, cursul de schimb dintre leul românesc şi

euro a fost 4,2567 lei pentru un euro. Rata anticipată a inflaţiei în România este de

8% în timp ce anticiparea de inflație pentru zona euro este de 2%. Cât va fi cursul de schimb EUR/RON la sfârșitul anului conform PPP?

2. În fiecare an, revista „The Economist” publică o versiune a cursului

PPP („Hamburger Index”), care compară preţurile unui hamburger McDonald’s în 120 de ţări. Baza teoriei parităţii puterii de cumpărare este legea preţului unic (“The Low of One Price” LoOP). Potrivit acestei legi, preţul de vânzare al unui bun oarecare, exprimat în aceeaşi monedă, ar trebui să fie acelaşi pe pieţe naţionale diferite.

Tabel IV.1. Indicele Big Mac - 1 februarie 2008. „Meniul MacMonede”

– standardul hamburger -

Apreciere (+)

Indicator

Preţ Big Mac (în monedă locală)

Preţ Big

E

ppp

Curs

Ţara

Mac

(în dolari)

(faţă de

dolar)

de

schimb

/

Depreciere (-)

faţă de dolar

Statele Unite

$3,57

3,57

-

-

Argentina

Peso 11,0

3,64

3,08

3,02

2

Australia

A$ 3,45

3,36

0,97

1,03

-6

Brazilia

Real 7,50

4,73

2,10

1,58

33

Canada

C$ 4,09

4,08

1,15

1,00

14

Cehia

Koruna 66,1

4,56

18,5

14,5

28

Chile

Peso 1550

3,13

434

494

-12

China

Yuan 12,5

1,83

3,50

6,86

-49

Danemarca

DK 28,0

5,95

7,84

4,70

67

Egipt

Pound 13,0

2,45

3,64

5,31

-31

Hong Kong

HK$ 13,3

1,71

3,73

7,80

-52

Indonezia

Rupiah

2,04

5,238

9,152

-43

18700

Japonia

Yen 280

2,62

78,4

106,8

-27

Malaysia

Ringgit 5,50

1,70

1,54

3,2

-52

Marea Britanie

£ 2,29

4,57

1,56

2,00

28

Mexic

Peso 32,0

3,15

8,96

10,2

-12

Norvegia

Kroner 40,0

7,88

11,2

5,08

121

Noua Zeelandă

NZ$ 4,90

3,72

1,37

1,32

4

Ungaria

Forint 670

4,64

187,7

144,3

30

Zona Euro

€ 3,37

5,34

1,06

1,59

50

30 Zona Euro € 3,37 5,34 1,06 1,59 50 Sursa: www.economist.com Pe baza Tabelului IV.1, r

Sursa: www.economist.com

Pe baza Tabelului IV.1, răspundeți la următoarele întrebări:

1

a) Se verifică teoria parității puterii de cumpărare (forma absolută) pe

eșantionul de țări ales și pentru bunul ales?

b) Care sunt monedele cu cel mai mare grad de supraevaluare? Explicați.

c) Care sunt monedele cu cel mai mare grad de subevaluare? Explicați.

d) Presupunând că în SUA şi în China se produce un singur bun, identic, un

hamburger McDonalds, cât ar fi cursul de schimb USD/CNY conform PPP?

e) Cu cât este sub/supraevaluat yuan-ul chinez față de nivelul conform PPP?

Dar moneda euro?

f) Calculați cursul real al yuan-ului față de dolarul american. Faceți legătura

cu subpunctul e). Acceași cerință și pentru perechea EUR/USD.

g) Cât este cursul EUR/USD conform PPP?

h) Cum anticipaţi evoluția monedelor din tabel pe termen mediu și lung?

i) Există posibilități de arbitraj pe piața BigMac? Cum influențează aceste

operațiuni prețul Big Mac pe piețe diferite?

3. Comentați figura de mai jos, care ilustrează evoluția cursului real

(2005=100) vis-a-vis de dolarul american pentru Germania, România și China.

9.00

8.00

7.00

6.00

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00

0.00

i China. 9.00 8.00 7.00 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 2000 2001 2002 2003
i China. 9.00 8.00 7.00 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 2000 2001 2002 2003
i China. 9.00 8.00 7.00 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 2000 2001 2002 2003

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

2.00 1.00 0.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Germania Romania China Sursa:

Germania

0.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Germania Romania China Sursa: ERS International

Romania

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Germania Romania China Sursa: ERS International Macroeconomic Data

China

Sursa: ERS International Macroeconomic Data Set 1

4. Să se arate că atunci când leul este subevaluat față nivelul calculat

conform PPP, cursul real este supraunitar.

5. În Raportul BNR asupra inflației din august 2009 se afirmă că în

intervalul aprilie-iunie, leul s-a apreciat în raport cu euro cu 1,5% în termeni nominali și cu 2,1% în termeni reali. Cum explicați această diferență prin evoluția

prețurilor în cele două țări?

1 http://www.ers.usda.gov/Data/Macroeconomics/

2

6.

În Raportul BNR asupra inflației din august 2009 se afirmă că în

intervalul aprilie-iunie, leul s-a apreciat cu 8,2% în termeni nominali și cu 8,9% în termeni reali. Explicați această diferență prin evoluția prețurilor în cele două țări?

7. Cursul real se calculează după formula

R = S

P

f

P

n

, unde: S este cursul

nominal,

rata inflaţiei aşteptate în zona euro este de 2%, rata inflaţiei aşteptate în România este de 3,5%, iar gradul estimat de apreciere a monedei EUR ar fi de 0,05%, cât

f nivelul preţurilor în străinătate. Dacă

P

n

nivelul preţurilor în ţară,

P

anticipaţi că va fi modificarea procentuală a cursului real?

8. Enumerați o serie de factori care determină deviații de la teoria PPP pe

termen scurt.

9. Explicaţi efectul fisher.

10. Explicaţi de ce exportatorii sunt dezavantajaţi atunci când moneda lor

naţională se apreciază în termeni reali în raport cu monedele străine ? Dar dacă moneda naţională se depreciază în termeni reali ?

11. De ce sunt preţurile rigide (en. sticky prices) pe termen scurt? Aveţi în

vedere costul meniurilor.

12. Comentați prin prisma efectului Balassa – Samuelson următoarele

grafice:

Figura IV.1 2 . Rata de creștere a productivității în sectorul bunurilor tranzacționabile și în cel al bunurilor netranzacționabile

ț ionabile ș i în cel al bunurilor netranzac ț ionabile Diferen ț a dintre rata

Diferența dintre rata de creștere a prețurilor în sectorul bunurilor

tranzacționabile și în cel al bunurilor netranzacționabile

2 Nota ții: CZ = Cehia, HR = Croatia, HU = Ungaria, PL = Polonia, SI = Slovenia, SK = Slovacia, XM = zona euro. Perioadele aferente: zona euro (1992:1–2001:3), Croatia (1995:1–2001:3), Cehia (1993–2001:3), Ungaria (1994– 2001:3), Polonia (1994–2001:3), Slovacia (1995–2001:3) ș i Slovenia (1992–2001:3).

3

Sursa: Mihaljek, D. ș i Klau, M. 2003. The Balassa-Samuelson effect in central Europe: a

Sursa: Mihaljek, D. și Klau, M. 2003. The Balassa-Samuelson effect in central Europe: a disaggregated analysis. BIS Working Paper Nr. 143.

4

Studiu de caz 3. Procesul de catch i ng-up
Studiu de caz 3. Procesul de catch i ng-up

Studiu de caz 3. Procesul de catch ing-up

at which dom estic marke ts are becom ing integrat ed into the g lobal

economy , the debate on income d isparities ar ound the wo rld has inte nsified. More

can

catch up to the devel oped countri es will affec t the welfare of more tha n three billio n human be ings. Therefor e, to study t he determin ants of catch ing up in lat e developme nt is one of t he major tas ks of economi sts in this an d the next c entury.

of the w orld populat ion still live

W ith the incr easing pace

than two-t hirds

in developi ng countries . Whether a nd when the se countries

poorer econo mies

tend to

converg e in terms of per capita in come and pr oductivity.

grow at

technolo gies and ins titutions cur rently used in developed countries. T his addition of capital al lows

growth rate than

them to rapidly incr ease produc tivity and in comes in or der to achiev e a higher

a faster r ate than d eveloped co untries as t hey can re plicate prod uction meth ods,

Developing c ountries hav e the potenti al to

grow at faste r rates than richer econo mies. There fore, all econ omies shoul d in the long run

T he catch-u p effect, als o called the theory of c onvergence,

states that

develope d countries and therefor e converge in

the long-ter m.

and availab le to develo ping

Capital th at is expens ive or unav ailable to t hese

economi es can also p revent catch -up growth from occurri ng, especiall y given that capital is sc arce

countrie s that are

T he theory a lso assume s that techn ology is fre ely traded

attempting

to catch-up.

be acquired.

in these countries. T his often tr aps countrie s in a low-e fficiency cycl e whereby t he most effi cient

technolo gy is too ex pensive to

separate s the leadin g developed

narrow

continue s as long as

will only

very sm all and event ually exhau sted.

cease when the knowle dge discrepa ncy between the leading and follower nations bec omes

and

enough to gi ve the follow ing nations an opportu nity to catch -up. This pr ocess of catc h-up

but by a ma rgin

what

The differe nces in pro ductivity tec hniques is

nations fro m the follow ing develop ed nations,

the followe d nations ha ve somethin g to learn f rom the lead ing nations,

O ne can disti nguish betwe en two type s of converge nce in the ec onomic grow th literatur e: σ

-convergen ce. When the

of real per ca pita income across a gro up of

- conve rgence. Whe n the partia l correlation between gr owth

dispersion

- conver gence and β

economi es falls over time, there is σ

in incom e over time and its initia l level is ne gative, there is

β -conve rgence. Beta convergence

is a

necessar y but not

a sufficient

condition fo r sigma con vergence. B eta converg ence implies

the

existenc e of a longe r-term catch -up mechani sm, i.e. forc es which wo rk towards

income

which a dversely (or, positively)

beta con vergence ma y not be full y reflected in

the narrowi ng of

differences

across count ries. These

forces, howe ver, can be

affect short-r un growth p erformance. This is why

offset by t emporary sh ocks

the existen ce of

changes of the dispersio n of income levels.

worthnoty ar e the contri butions of B arro

and Sal a-i-Martin (1 992) and Ma nkiw et al. ( 1992), explor ing -conver gence. Sala-i -Martin (199 6, p.

1326), s urveying thi s literature,

surprisi ngly similar speed of two percent

income

at a

concludes t hat “the est imated spee ds of β -co nvergence ar e so

T he “converg ence literatu re” is extre mely large,

across diffe rent data se ts, that we

and balanced

can state t hat economi es converge

per year.” I n other wor ds, economie s close the g ap between present leve ls of

growth leve ls by, on ave rage, 2 perce nt annually .

S ome econom ists criticise the theory,

stating that endogenous factors, suc h as govern ment

policy, a re much mor e influential in economic growth tha n exogenous factors.

5

There are many examples of countries which have converged with developed countries which validate the catch-up theory. In in the 1960s and 1970s the East Asian Tigers rapidly converged with developed economies. These include Singapore, Hong Kong, South Korea and Taiwan - all of which are today considered developed countries. In the post-war period (1945-1960) examples include Germany, France and Japan, which were able to quickly regain their prewar status by replacing capital that was lost during World War II.

The Asian Tigers Abandoning import substitution, the model advocated in the developing world following the two world wars, the Four Asian Tigers pursued an export-driven model of economic development with the exportation of goods to highly-industrialized nations. Domestic consumption was discouraged through government policies such as high tariffs. The Four Asian Tigers singled out education as a means of improving productivity; these territories focused on improving the

education system at all levels; heavy emphasis was placed on ensuring that all children attended elementary education and compulsory high school education. Money was also spent on improving the college and university system. Since the Four Asian Tigers were relatively poor during the 1960s, these nations had an abundance of cheap labor. Coupled with educational reform, they were able to leverage this combination into a cheap, yet productive workforce. The common characteristics of the Four Asian Tigers are:

• Developed economies with high GDP per capita and high HDI

• Focused on exports to richer industrialized nations

• Trade surplus with aforementioned countries

• Sustained rate of double-digit growth for decades

• High level of U.S. treasury bond holdings

• Motivated and skilled workforces

• High savings rate

These nations have met difficulties after they lost their initial competitive edge, cheap productive labour. China, India and much of Southeast Asia have now emerged as fast-growing economies based on cheap labour, largely replacing the Tigers.

1970s: Real GDP Increases by Percentage, Inflation by Percentage in Hong Kong

by Percentage, In flation by Percentage in Hong Kong În a urm ă toarelor evolu ţ

În

a

următoarelor evoluţii:

– ritmuri de creştere economică peste medie, îndeosebi în primele etape ale procesului de catching-up;

România

convergenţa

reală

se

caracterizează

prin

manifestarea

simultană

– majorarea considerabilă a venitului pe cap de locuitor;

– intrări masive de capital străin;

– tendinţă puternică de apreciere reală a monedei naţionale până în 2008.

Relaţia dintre PIB pe cap de locuitor în PPS în anul 1999 și rata de creștere economică reală cumulată în perioada 2008 – 1999.

6

Sursa: Eurostat

Sursa: Eurostat

Sursa: Eurostat

7

ANEXA IV.1. Efectul Balassa-Samuelson

Y

T

=

A

T

(

T

L

)

γ

(

K

T

)

1

γ

(BS.1)

Y

NT

=

A

NT

(

NT

L

)

δ

(

K

NT 1

)

δ

(BS.2)

unde: A reprezintă factorul total de productivitate, L exprimă input-urile de muncă, iar K pe cele de capital.

Π

T

= Y W L R K

T

T

T

(BS.3)

Π

NT

= P Y W L R K

NT

NT

NT

(BS.4)

unde: P reprezintă nivelul prețurilor din sectorul NT relativ la sectorul T, W este salariul (același în sectoarele T și NT), iar R este rata dobânzii.

Substituind primele două relații în următoarele două obținem:

Π

Π

T

= A L

T

(

T

)

NT

= P A

NT

γ

(

L

K

(

NT

T

)

)

δ

1γ

T

W L R K

T

(

K

NT

)

1δ

NT

W L R K

NT

(BS.5)

(BS.6)

Maximizarea profitului presupune că productivitatea muncii și a capitalului trebuie să fie egale cu prețul celor doi factori (salariul și respectiv rata de dobândă).

∂Π

T

T

L

=

∂Π

NT

NT

L

0

⇒ ⋅

γ

A

T

(

T

L

)

γ

1

0

= ⇒

δ

P A

NT

(

(

K

NT

L

T

)

1

)

δ

γ

1

(

=

K

W

NT

)

1

δ

=

W

BS.7

BS.9

∂Π

T

K

T

0

= ⇒

(1 γ )

A

∂Π

NT

K

NT

0

= ⇒

(1 δ )

T

(

T

L

)

γ

P A

NT

(

(

K

T

NT

L

)

)

γ

δ

=

R

(

K

NT

)

δ

=

R

BS.8

BS.10

În continuare, logaritmăm relațiile BS7-10, le scriem pentru două momente, 1 și 0,

utilizăm

scădem

aproximarea ln(1+x)=x:

relațiile

de

la

momentul

0

din

cele

de

la

momentul

1

și

Δ γ + Δ

Δ δP A + −δ ⋅Δ

(%)

(%)

W = Δ

W

(%)

(%)

(%)

A

(%)

T

+ − γ ⋅ Δ

(1

)

(%)

NT

(%)(

(1

K

T

)

/

T

L

)

(%)(

Δ −γ

Δ −δ P

(%)

(%)

R

R

(%)(1

(%)(1

)

)

(%)

(%)

A γ⋅Δ

(%)

T

(%)(

NT

K

A δ⋅Δ

L

T

/

T

)

(%)(

K

K

NT

NT

/

/

NT

L

NT

L

)

)

(BS.11)

(BS.12)

(BS.13)

(BS.14)

8

Notând modificarea procentuală a variabilelor cu litere mici, iar Δ(%)( K / L ) cu k, relațiile BS.11-14 devin:

w = a + (1 γ ) k

a

T

T

= γ k

T

T

(BS.15)

(BS.17)

NT

= p + a + (1 δ ) k

w

a

NT

= δ

k

NT

p

NT

(BS.16)

(BS.18)

Substituind BS.17 în BS.15, iar apoi BS.18 în BS.16, obținem:

w =

γ

k

T

+ ( 1 ) k

γ

T

T

= k =

a

T

γ

(BS.19)

w = p + δ k p + (1 δ ) k = k

NT

NT

NT

(BS.20)

Rescriem ecuația BS.16 în funcție de BS.20 și obținem:

δ

p = ⋅ k

NT

a = ⋅ w a

NT

δ

NT

=

δ T

a a

γ

NT

. (BS.21)

Relația BS.21 ilustrează mecanismul de transmisie internă a efectului Balassa- Samuelson, sau modul în care creșterea productivității în sectorul T relativ la

sectorul NT afectează inflația. Să nu uităm că am normalizat prețurile din sectorul

exprimă modificarea

T la nivelul 1, deci variabila

=

P

1

P

0

P

0

p

=

ln P

1

ln P

0

(%) P

procentuală a nivelului prețurilor,

P =

P NT

P

T

. Modificarea procentuală a nivelului

relativ al prețurilor se poate scrie astfel:

p = Δ(%) P = Δ(%) P − Δ(%) P = p p

NT

T

NT

T

.

Relația BS.21 devine:

p

NT

p =

T

δ

T

γ (BS.22)

.

a a

NT

De asemenea, vom completa modelul luând în considerare o economie externă, cea a zonei euro, pentru care variabilele vor fi notate cu *.

Cursul real de schimb Q se calculează conform următoarei formule:

Q =

S P

ZE

P RO

Scriind relația de mai sus în modificări procentuale și notând modificările procentuale ale variabilelor cu litere mici, obținem:

9

q = s + p

ZE

p

RO

.

De asemenea, inflația în România și în zona euro se poate scrie în fincție de prețurile din sectoarele T și NT, astfel:

p

RO

=αp

T

+ (1α) p

NT

p

ZE

=αp *

T

+(1α) p *

NT

Unde

este o constantă.

Cursul real devine:

p

T exprimă modificarea procentuală a prețurilor în sectorul T, iar α (0,1)

q = s +αp *

T

+(1α) p *

NT

αp

T

(1α) p

NT

(BS.23)

Dar

Rescriem BS.23 în funcție de observația anterioară:

α p *

T

se poate scrie ca fiind

T

p * (1α)p *

T

.

= +

s

q = s + p

q

p *

*

T

T

(1

− −

(1

+ −α p

α) p *

)

(

T

*

+ −

(1

p

NT

α) p *

NT

T

p

T

+

(1

(1

)

(

α) p

NT

p

T

*

T

)

p − −α p

T

)

(1

α) p

NT

(BS.24)

Modelul Balassa-Samuelson presupune că paritatea puterii de cumpărare se verifică, dar doar pentru bunurile tranzacționabile, iar cursul de schimb este dictat

complet de aceste bunuri. Conform PPP,

T , ceea ce se poate rescrie în forma

P *

P

T

S =

T

Δ (%) S = s = p p *

relativă astfel:

relația BS.24 devine:

T

. Ținând cont de această relație, dar și de BS.22,

q

=

(1

α)

(

p

*

NT

p

*

T

)

δ

γ

a

T

a

NT

(BS.25)

10