Managementul durabil al resurselor de apa din judetul Gorj

Cuprins

1. Introducere 1.1 Tema lucrarii 1.2 Resurse de ap - n general 1.3 Prezentarea judeului 1.4 DPSIR 2. Resurse de ap 2.1 Ape de suprafa 2.2 Ape subterane 3. Fore motrice 3.1 Fore 3.2 Presiuni 4. Evoluia cantitativ i calitativ a resurselor de apa 5. Impactul asupra resurselor de ap 6. Masuri de protecie a resurselor de ap 7. Concluzii 8. Bibliografie

1. Introducere

1.1.

Tema lucrrii

Sa se realizeze un proiect privind managementul durabil al resurselor de apa din judetul Gorj, utilizand DPSIR.

1.2.

Resurse de ap n general

Apa este una dintre cele mai preioase resurse naturale. Resursele de ap sunt surse de ap, care sunt utile sau ar putea fi folositoare pentru om. Utilizarea apei se face n domenii ca agricol, industrial, uz casnic, agrement i activiti de mediu. Practic, toate aceste utilizri umane necesit ap proaspt. n Europa, cantitatea nu este principala problem, ci calitatea apei las uneori de dorit. Circa 35% din apa din Europa provine din ape de suprafa lacuri i ruri , care sunt afectate de poluare. Restul de 65% provine din ape freatice apa de ploaie infiltrat n pmnt, care formeaz bazine subterane de ap. Apa de la robinet este bun de but aproape peste tot n Europa, dar, nainte de a fi trimis prin conducte, ea trebuie tratat. Acesta este un procedeu costisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminat de ngrminte, de pesticide, de substane chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale.

1.3.

Prezentarea judeului
Judeul Gorj este situat n partea sudvestic a Romniei, pe cursul rului Jiu. Este limitat de judeele: Dolj (sud-est), Mehedini (sud-vest), Cara-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) i Vlcea (est). La nivelul judeului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensmnt, au fost recenzate 155.695 de locuine i 345.771 de persoane.

1.4.

DPSIR

D.P.S.I.R.: este un concept de organizare a informatilor privind starea mediului. Acest concept este aplicat pe plan international la scara larga in mod special pt organizarea sistemelor de inidicatori pe domeniul mediului si a dezvoltarii durabile. Aceasta analiza a fost dezvoltata de catre Agentia Europeana de Mediu 1999 pt a descrie si intelege legaturile dintre diferite activitati economice si mediul. D.P.S.I.R.: are la baza relatiile interactive cauza efect dintre componentele sistemului scocial, economic si al mediului: - forte motrice: Drivers (din D.P.S.I.R.) sunt fortele antropice ce creaza presiuni asupra mediului; - presiunea asupra mediului: Presures si reprezinta exprimarea fizica a fortelor; relatia dintre activitatea umana si componentele mediului. - starea mediului: State reprezinta cantitatea si calitatea; - impactul: asupra populatiei, activitatilor economice, ecosistemelor, etc; -raspunsul: Respause, actiunile pentru prevenirea/conservarea sau adaptarea la schimbarile mediului.

2. Resurse de ap

2.1.

Ape de suprafa

Resursele de ap ale judeului Gorj sunt constituite din: apele de suprafa ruri, lacuri naturale i artificiale - 368104 mii m3/an; apele subterane - 15676 mii m3/an; Total -383780 mii m3/an.

Principala resurs de ap a judeului o constituie apele de suprafa. Hidrografia judeului este reprezentat de rurile: Jiu, Gilort i afluenii lor, rurile Olte i Cerna. Exist cteva importante lacuri glaciare: Glcescu, Turi, Slveiul, Mija, Pasrea i Godeanu. Lacurile sunt puine i sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electric (Motru, Cerna, Valea lui Ivan).Teritoriul judeul Gorj este bogat n ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroas montan unde s-a fcut i captarea celor dou izvoare la Runcu i Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secund fiecare. Ape freatice la adncimi mici de circa 23 m se afl n depresiunile subcarpatice i n luncile rurilor din zona de podi folosit de locuitori prin captri n puuri. Apele minerale apar la Scelu n izvoare, folosite pentru bi. Reteaua hidrografica a judetului insumeaza intr-un an aproximativ 1,6 miliarde mc ca volum scurs raportat la debitele multianuale . Principalele ruri care au bazinele superioare in zona montana inalta (Gilort, Susita, Jales, Bistrita, Tismana, Motru si Cerna) au debite medii anuale importante, cu apa de foarte buna calitate intruct suprafetele bazinale aferente nu sunt afectate de activitati umane.

2.2.

Ape de adncime

Apele freatice sunt acumulate mai ales in depozitele de terasa si piemontane, sunt ape de buna calitate si asigura in cea mai mare parte alimentarea gospodariilor din mediul rural prin fntnile existente. Apele freatice cu alimentare dominant pluviala in perioade de seceta prelungita se epuizeaza astfel ca pentru multe localitati se impune cautarea apelor de adncime sau a celor din reteaua hidrografica. Pe suprafete intinse din lunca Jiului , din bazinul rului Jilt sau din bazinul superior al Amaradiei(zona Seciuri), exploatarea lignitului prin cariere sau subteran a produs mari perturbari in reteaua apelor freatice si chiar de adncime. Haldele de steril sau depozitele de cenusa de la termocentrale au creat presiuni asupra straturilor freatice existente sau au generat infiltratii suplimentare in freatic asa cum este in zona
6

Turceni. In prezent in judetul Gorj sunt aproximativ 47163 de fntni in gospodari personale si in reteaua stradala. Cea mai mare parte a acestor fntni in perioadele de seceta seaca, refacndu-si resursele in perioadele cu ploaie. Apele de adncime sunt cantonate mai ales in depozitele miocene din lunca Jiului si in depresiunea Cmpu Mare Tg-Jiu. Debitele cele mai importante si conditiile mai bune de exploatat pentru apele subterane de adncine se intlnesc in lungul principalelor vai si in zonele depresionare. Chiar daca se gasesc la adncimi de 800-1000 m dupa potentialul de exploatare (525l/s) prezinta importanta in perspectiva zona de lunca si piemontana dintre Balesti si Clnic. In prezent sunt in exploatare foraje de adncime ce alimenteaza (in perioade de seceta) orasul TgJiu (120l/s prin cele 17 foraje din zona Iezureni-Curtisoara), orasul Ticleni (1 foraj cu 15l/s), orasele Rovinari si Tg-Carbunesti.

3. Fore motrice

3.1. Fore
Gorj o s aibe o infrastructur modern i eficient, a crei dezvoltare, operare i ntreinere se face cu ajutorul unei baze de date existente la nivelul fiecrei administraii publice locale. Cu un potenial turistic diversificat, judeul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de art i arhitectur de mare valoare artistic (multe opere fiind de interes internaional), reprezentnd un important patrimoniu folcloric i etnografic, aceste aezri i locuri prezentndu-i istoria din cele mai vechi timpuri pn astzi.

Categorii de folosinta a terenurilor Total (ha) Suprafata agricola 86139 Patrimoniu viticol 3837 Livezi 503 Pasuni naturale 143725 Judeul Gorj este unul dintre judeele bogate n resurse naturale att din punct de vedere al cantitilor ct i al diversitii. Aceste resurse pot fi identificate la nivelul terenurilor agricole i forestiere precum i al resurselor minerale de suprafa i de adncime. Pdurile ocup n special partea de nord a judeului, precum i vile principalelor cursuri de ap. Gorjul dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil. Aceasta echivaleaz cu 44% din suprafaa judeului, restul fiind ocupat de pduri, zone urbane, ntinderi de ap. Gorjul deine importante resurse de petrol i gaze naturale (n centrul i estul judeului), dar i resurse minerale mai rar ntlnite. Industria judeului Gorj este dominat de activitile extractive i de producerea energiei. n mare msur, dezvoltarea industrial este determinat de resursele naturale disponibile, ceea ce a fcut ca judeul s fie mai puin afectat de procesele de restructurare pe care alte regiuni/judee le-au cunoscut n ultimii ani. Principala problem a judeului o constituie scderea consumului de energie electric al Romniei, ct i orientarea spre alte forme de obinere a acesteia.

Populatia impartita pe domenii de activitate - 2011 Domeniu Total (mii pers) % din populatie Industrie 68,6 41 Agricultura 37,9 22 Constructii 13,8 8 Comert 13,8 8 Servicii 10 7 Administratie publica 9,8 6,9 Sanatate 5,4 3,3 Invatamant 6,4 3,8 Total 165,7 100

3.2. Presiuni
Sectoare aferente judetului ce pun presiuni asupra resursei de apa: Silvicultura, exploatarea forestiera si servicii anexe Extractia si prepararea minereurilor metalifere; Industria alimentara si a bauturilor ; Industria textila si a produselor textile ; Fabricarea lemnului si a produselor din lemn; Fabricarea celulozei, hirtiei si a produselor din hartie; Industria tutunului; Industria materialelor de construcii; Industria de sticl,; Industria de ceramica i ornamental; Industria altor mijloace de transport; Productia de mobilier si alte activitati industriale; Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile ; Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda; Captarea, tratarea si distributia apei.

4. Evoluia cantitativ i calitativ a resurselor de apa

Calitatea apei acumulate n lacuri i livrat consumatorilor are o importan determinant n aprecierea calitii serviciilor furnizate de amenajrile hidroenergetice i se rsfrnge asupra tuturor acestora. Din punct de vedere geofizic, calitatea apei brute (la nivelul captrii) este definit n special de caracteristicile sale fizico-chimice: coninut de sruri i alte substane chimice (poluani, metale grele), de suspensii, de gaze dizolvate (inclusiv oxigen), temperatur, aciditate, care se traduc de regul n proprietile organoleptice: gust, miros, limpezime, culoare. La acestea se adug eventualul coninut de substane organice, inclusiv bacterii, coci, virui. Apa acumulat n lac are caliti fizico - chimice sensibil diferite fa de apa ce curgea pe ru nainte de realizarea amenajrii hidroenergetice. n lacuri apar procese noi din punct de vedere calitativ. Un astfel de proces este stratificarea apei. Ea se produce ca urmare a unor diferene de presiune, care sunt determinate de diferenele de densitate, datorate la rndul lor temperaturilor diferite, salinitii diferite sau coninutului n suspensii diferit al straturilor de ap. n lacurile puin adnci aciunea vntului reuete n general s omogenizeze apa, procesul de stratificare fiind neimportant sau chiar inexistent. Pentru lacurile adnci ns, stratificarea apelor se concretizeaz cert, chiar viiturile mari neputnd mpedica acest proces. Laboratorul Calitatea Apei al S.G.A. Gorj verifica apele subterane si sursele de poluare de pe teritoriul judeului Gorj dupa cum urmeaz : urmarete evolutia calitaii apei in seciunea flux rapid Jiu la Tg. Jiu ; urmareste evolutia calitaii apei in seciunea flux lent cu urmatoarele seciuni: o de ordinul I : Jiu amonte confluen Sadu ; Jiu la Blteni ; Gilort la Novaci ; Gilort la Turburea si Motru la Cloani ; o de ordinul II : Sadu amonte confluen Jiu ; Bistria la Teleti ; Tismana la Clnic; Cioiana amonte confluen Jiu ; Jilt la Turceni ; Gilort la Carbuneti ; Motru la Apa Neagr ; Amaradia la Hurezani si Amaradia la Cruet ; o de potabilitate : Sadu amonte U.M. Sadu I ; Sohodol amonte captare Runcu; Bistria aval acumulare Vja ; Tismana aval acumulare Tismana ; Tismania amonte localitate Tismana si uia amonte captare Vaidei ; o de referinta : Bistricioara amonte Broteni ; Pocruia amonte Pocruia ; uia amonte captare Vaidei ; Amaradia amonte Stnceti ; Bistria amonte Gureni ; Tismana amonte confluena Tismania ; Sohodol amonte captare Runcu ; Motru amonte Cloani; o lacuri de acumulare : lac acumulare Valea Mare ; lac acumulare Tismana si lac acumulare Tg. Jiu Vdeni ; o foraje hidrogeologice : 23 foraje hidrogeologice aflate pe teritoriul judeului Gorj.
10

o sectiunea ape uzate : urmarete 89 surse de poluare aflate pe teritoriul judeului nostru , la care se verifica cum se respecta limitele impuse la poluanti la evacuarea in receptorii naturali. Laboratorul are in dotare urmatoarea aparatur : pH-metru, conductometru, spectrofotometru, balant analitic, etuv, reactor pentru determinat CCOCr si este prevazut cu nie pentru determinari chimice si biologice. Aparatura existent la ora actual nu permite determinarea tuturor indicatorilor prevzui de normativele Uniunii Europene. O influent major asupra calitatii apelor naturale o au evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, care sunt descarcate in receptorii naturali. Cele mai defavorabile situatii din acest punct de vedere se semnaleaz la staiile de epurare ale oraelor din judeul nostru (S.C. AQUATERM S.A Tg. Jiu ; S.P. Carbuneti ; S.C. ROVEGO Rovinari ; S.C. ACASALTERM Turceni ; S.P. Novaci ; S.P.G.C. Sadu ; S.C. REZOPREST Motru ) care evacueaz ape neepurate sau insuficient epurate cu impact major asupra cursurilor de ape. Se constat pe parcursul anilor precedeni ca situaia funcionarii staiilor de epurare nu a cunoscut inc o imbuntire semnificativ, cu excepia unor localiti care au beneficiat de investiii importante din finanri externe. Ali poluatori importani ai cursurilor de ape sunt : - Industria petrolier care prin schelele de extracie din teritoriul judeului nostru aduc un aport insemnat de poluani in cursurile de ape. - Industria termoenergetic care prin termocentralele existente (S.C. TERMOELECTRICA S.A. Rovinari si S.C. TERMOELECTRICA S.A. Turceni ) produc o puternic poluare termic a cursului de ap Jiu. - Industria alimentar si fermele zootehnice (S.C. SUINPROD S.A. Bumbeti - Jiu, S.C. IRBIS S.R..L) aduc un aport insemnat de poluani organici evacund ape insuficient epurate, puternic incarcate in CBO5, fosfor total si azot total. Se remarca o crestere a cantitatii de apa potabila distribuita consumatorilor din cauza expansiunii retelelor de apa curenta si canalizare in zonele rurale. Conform datelor Institutului National de Statistica, pierderile de apa potabila au fost foarte mari, de aproape 41% din consum la nivelul tarii. Pierderile de apa au fost cauzate de uzura avansata a conductelor de aductiune si distributie a apei potabile, precum si de uzura fizica si morala a echipamentelor de captare si pompare.

11

5. Impactul asupra resurselor de apa

Conform valorilor obinute de ctre S.G.A. Gorj i A.P.M. Gorj la majoritatea indicatorilor fizico chimici analizai, apa rului Jiu se ncadreaz n clasa a II a de calitate conform Ordinului nr. 161/2006. Amenajrile hidroenergetice cu lacuri de acumulare au implicit efecte importante asupra regimului hidrologic din aval, indiferent de folosine i de modul lor de exploatare, prin regularizarea stocurilor de ap. Dintre efectele cele mai importante se menioneaz: atenuarea undelor de viitur, creterea debitelor minime asigurate modificarea regimului de curgere n aval de restituia debitelor utilizate.

Aceste efecte primare pot avea consecine benefice sau duntoare, n funcie de situaia local, judecat n raport cu cea din regim neamenajat. Prin transferul debitelor rurilor Cerna si Motru, debitul mediu al rului Tismana la Godinesti a crescut de la 1,47mc/s la 8,69 mc/s iar calitatea este foarte buna oferind un mare potential pentru alimentarea cu apa potabila. Pentru jumatatea de est a judetului un mare potential in alimentarea cu apa potabila il reprezinta rul Gilort care la iesirea din munte are un debit multianual de 4,53 mc/s si o apa de foarte buna calitate. Dintre proiectele existente in comunele judetului Gorj privind alimentarea cu apa potabila din foraje (puturi) in urmatorii ani se remarca : Danesti 14 foraje/49 l/s, Balesti 4 foraje/12 l/s, Arcani 2 foraje/14 l/s, Telesti 1 foraj/8 l/s, Clnic 2 foraje/8 l/s, Turburea 3 foraje/11 l/s, Glogova 1 foraj/8.5 l/s.Pentru orasele mai mici alimentarea din subteran in urmatorii ani prevede: 23 foraje pentru orasul Motru, 13 foraje pentru orasul Rovinari (peste 100 l/s), 8 foraje pentru TgCarbunesti (40l/s).Pentru valea rului Amaradia se detaseaza 3 zone mai importate cu ape de adncime: zona Stoina-Cruset cu straturi acvifere la 100-200 m adncime si resurse totale 34 l/s; zona Hurezani si straturi acvifere la 150 m adncime si resurse totale 65 l/s si zona Logresti si straturi acvifere la 110 m adncime si resurse totale de 33 l/s.Pentru lunca Gilortului se evidentiaza ca potential alacviferului de adncime zona Tg-Carbunesti-Albeni cu rezerve totale de peste 110 l/s situate la adncimi de peste 350 m; se mai remarca si zonele Turburea si Tntareni nevalorificate pna in prezent.Pentru lunca si terasele Jiului se detaseaza cu rezerve acvifere zonele: Tg-Jiu Iezureni Curtisoara; zona Rovinari (malul stng al Jiului), zona Blteni si Turceni. n cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate prin monitorizarea elementelor biologice ct i a elementelor suport 39 de corpuri de ap naturale ruri. Pentru 2 corpuri de ap, starea a fost evaluat doar pe baza datelor de monitorizare pentru elementele suport.
12

n urma evalurii celor 39 de corpuri de ap pentru care s-a stabilit starea ecologic, au rezultat urmtoarele: - 35 (89,74%) corpuri de ap n stare ecologic bun; - 4 (10,26%) corpuri de ap n stare ecologic moderat.

Din punct de vedere al numrului de kilometri, pentru cei 1279 km, repartiia pe lungimi n raport cu starea ecologic este urmtoarea: - 1117,6 km (87,38%) n stare ecologic bun; - 161,4 km (12,62%) n stare ecologic moderat. Din analiza rezultatelor prezentate, rezult c obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologic bun, nu a fost atins de 4 corpuri de ap, reprezentnd 10,26% din corpurile de ap din bazinul hidrografic Jiu pentru care s-a evaluat starea ecologic, respectiv 161,4 km, reprezentnd 12,62% km de ru pentru care s-a evaluat starea ecologic. Potenialul ecologic al corpurilor de ap de suprafa puternic modificate (CAPM) ruri monitorizate n bazinul hidrografic Jiu n cadrul bazinului hidrografic Jiu a fost evaluat prin monitorizarea att a elementelor biologice ct i a elementelor suport un corp de ap puternic modificate (CAPM) din categoria ruri, cu o lungime de 9 km. De asemenea pentru 1 corp de ap din aceeai categorie au fost monitorizate doar indicatori din grupa elementelor suport n lungime de 9 km.

13

6. Masuri de protecie a resurselor de ap

Efectele negative ale impactului asupra mediului nconjurtor pot fi ameliorate prin adaptarea unor msuri uor de aplicat i care nu necesit costuri mari. Astfel de msuri au condus la rezultate bune n ri dezvoltate din punct de vedere economic. Alegerea amplasamentului unui baraj sau a unui nod hidrotehnic, alegerea traseului unei derivaii sau a unui canal navigabil, se face cutnd un optim tehnico-economic, ntr-o zon ct mai potrivit din punct de vedere geomorfologic i innd seama de o serie ntreag de restricii n ceea ce privete mediul nconjurtor. Ridicarea nivelului apelor subterane n vecintatea lacului i variaia acestuia creaz o serie ntreag de efecte. Ridicarea nivelului pnzei freatice n amonte poate fi stpnit prin contracanale i drenaje adnci (pe versant, n lungul digului sau sub centur). Dac coborrea pnzei freatice afecteaz zona aval se amenajeaz construcii de injecie de ap (puuri absorbante) sau se fac irigaii care s aduc nivelul freatic la o cot convenabil. Variaia rapid a nivelului apei n lac duce la variaii ale nivelului apei freatice care pot determina n anumite condiii geologice alunecri de terenuri. De aceea trebuie urmrit evoluia stabilitii varsanilor n lac i efectuarea unor studii speciale n caz de necesitate, cu eventuala modificare a vitezelor admise de coborre a nivelului apei n lac. Pentru meninerea calitii apei se recomand: amenajarea bazinului hidrografic prin lucrri antierozionale n vederea reducerii aportului de aluviuni n lac; evacuarea apelor reziduale n aval de seciunea viitorului lac de acumulare; diminuarea polurii cu ape tehnologice de la staii de sortare, cu ape poluate de la bazine de utilaje, cu dejecii de la cresctoriile de porci pentru uzul coloniei, cu ape menajere etc.; instituirea unor perimetre de protecie sanitar n jurul lacului i controlul zonelor turistice adiacente.

Dac totui se evacueaz ape uzate n lac atunci toate evacurile trebuie prevzute cu construcii de dispersie, constnd dintr-o conduct (conducte) aezat n apropierea patului albiei, transversal acesteia, avnd fante sau duze la partea superioar, prin care apa uzat evacuat este rspndit uniform n seciune transversal a curentului.

14

Lista agentilor economici care au intocmit Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale : 1. SCHELA Ticleni 2. U.M. Sadu 3. S.E. Turceni 4. S.E. Rovinari 5. UREX Rovinari 6. S.C Conpet 7. Schela Turburea 8. Schela Stoina 9. S.C. Suinprod Tg-Jiu 10. Spitalul Bumbesti Jiu 11. E.M. Albeni 12. S.C. Macofil Tg-Jiu 13. E.M. RM- Vilcea Flotatia Baia de Fier 14. S.C. Transgaz Craiova Sector Hurezani si Tg-Jiu 15. S.C. ITIA Matasari 16. S.C Foraj Sonde Craiova 17. Serv. Public Bilteni 18. S.C Exprogaz Ploiesti Sectia Piscu Stejari 19. S.C Rovego Rovinari 20. S.C Artego Tg-Jiu

15

7. Concluzii
Exploatarea excesiv a resursei de ap a condus la limitarea acesteia, considerat la un moment dat gratuit ct i inepuizabil. S-a intrat astfel ntr-un cec vicios, cu un ciclu de durata relativ mare, care pune n pericol perspectivele de via ale generaiilor viitoare. Analiza continu a resursei a dovedit necesitatea stabilirii unor strategii de protejarea ei, ignorarea deprecierii i scderii resursei au ca rezultat scderea calitii vieii. Punctele tari sunt relativi uor de identificat, deoarece ele se pot aprecia pe baza criteriilor economice i ecelogice general acceptate care enun c energia hidraulic este cea mai ieftin i cea mai puin poluant dintre toate formele de energie convenional. Impactul negativ asupra agriculturii ce apare n zonele n care prin supranlarea pnzei freatice datorit creterii nivelului apei se produc inundaii. Apele uzate de la diferite folosine influeneaz negativ calitatea rurilor fiindc sursele de poluare nu sunt dotate dect parial cu instalaii de epurare iar multe dintre cele dotate au funcionare necorespunztoare fie datorit capacitii, fie datorit exploatrii i acest fapt conduce la schimbarea calitii apei n anumite seciuni de control ce afecteaz unitile ce folosesc apa i sunt amplasate n aval.

16

8. Bibliografie
http://www.rowater.ro/dajiu/Documente%20Repository/SGA/gorj.pdf http://apmgj.anpm.ro/ http://www.gorj.insse.ro/main.php http://www.rowater.ro http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/9/Sinteza% 20calitatii%20apelor%20din%20Romania_2011_extras.pdf http://ctnr2chimie.wikispaces.com/file/view/IMPACTUL+ASUPRA+MEDIULUI+PRODUS+DE+AMEN AJARILE+HIDROENERGETICE+DE+MICA+PUTERE%5B1%5D.pdf

17