Sunteți pe pagina 1din 67

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

Facultatea de inginerie Chimica si Protectia Mediului

Managementul si Ingineria Sistemelor de Productie

Specializare: Chimie Alimentara si Tehnologii Biochimice An: 3

Anul
2012-2013

Cuprins
Capitolul 1 - Lansarea n fabricaie
1.1 Prezentarea produsului 1.2 Identificarea clienilor poteniali 1.3 Identificarea factorilor de succes 1.4 Identificarea legturii ntreprinderii cu mediul extern 1.5 Proiectarea aciunilor promoionale

Capitolul 2 - Amplasarea i planul general al ntreprinderii


2.1 Determinarea amplasamentului ntreprinderii 2.2 Amplasarea ntreprinderii n zona ... 2.3 Stabilirea relaiilor de interdependen dintre anumite compartimente i secia proiectat 2.4 Alegerea felului cldirii 2.5 Modaliti de extindere a cldirii 2.6 Stabilirea structurii de producie 2.7 Amplasarea seciei n planul general de organizare al ntreprinderii

Capitolul 3 - Proiectarea managementului produciei


3.1 Justificarea necesitii i oportunitii tehnologiei 3.2 Proiectarea desfurrii procesului de producie 3.2.1 Proiectarea graficului desfurrii procesului de producie 3.2.2 Elaborarea graficului de analiz 3.3 Stabilirea structurii procesului de producie 3.4 Caracterizarea procesului tehnologic
2

3.5 Amplasarea pe suprafaa seciei de producie

Capitolul 4 - Proiectarea asigurrii calitii


4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitii 4.2 Proiectarea atribuiilor compartimentului de asigurare a calitii 4.3 Proiectarea atribuiilor conducerii tehnice a procesului de producie privind asigurarea calitii 4.4 Proiectarea atribuiilor operatorilor chimiti privind asigurarea calitii 4.5 Puncte de control

Capitolul 5 - Proiectarea activitii auxiliare i de deservire


5.1 Proiectarea activitii de reparaie 5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaie 5.1.2 Elaborarea planului de reparaie 5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitii de reparaie 5.1.4 Proiectarea organizrii activitii de reparaie 5.2 Proiectarea transportului intern 5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern 5.2.2 Proiectarea regulilor de baz ce trebuie respectate n organizarea transportului intern 5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaz n ntreprindere 5.3 Proiectarea activitilor de depozitare 5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizrii depozitrii 5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite

Capitolul 6 - Managementul resurselor umane


6.1 Proiectarea fiei de post pentru eful de secie 6.2 Proiectarea cerinelor necesare pentru meseria de operator tablonist 6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna
3

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor 6.5 Proiectarea condiiilor de munc 6.6 Proiectarea necesarului forei de munc 6.7 Proiectarea organigramei seciei de producie 6.8 Calculul fondului de retribuire

Capitolul 7 - Proiectarea managementului ntreprinderii


7.1 Proiectarea misiunii ntreprinderii 7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale ntreprinderii 7.3 Proiectarea stagiilor pe domenii de activitate 7.4 Alegerea unei metode de conducere 7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficient ntre manager i angajat 7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajailor 7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioar 7.8 Proiectarea unui contract individual de munc 7.9 Proiectarea unui slogan pentru ntreprindere 7.10 Stabilirea unei formule care s exprime eficiena muncii unui manager

Capitolul 1: LANSAREA IN FABRICATIE


1.1 Prezentarea produsului

Ciocolata este un un produs alimentar obinut dintr-un amestec de cacao,zahar, uneori lapte i unele arome specifice. Ciocolata este servit, de obicei, sub form de tablet, baton,praline,inghetata sau alte produse de cofetrie. Tipuri de ciocolata:
4

Ciocolata neagr Ciocolata neagr, numit i ciocolat amruie, este un amestec de cacao i unt de cacao cu zahr. Ea conine minimum 35% cacao, proporia depinznd de fabricant. Necesarul de zahr depinde de amreala varietii de cacao utilizat. Ciocolata cu lapte Ciocolata cu lapte conine, conform reglementrilor UE[1] impuse, un minim de 25% substan uscat de cacao i 12 % substan solid de lapte (n general lapte praf sau lapte condensat ). Prima ciocolat cu lapte a fost lansat de elveianul Daniel Peter n 1875. Ciocolata alba Ciocolata alb este ciocolata produs din unt de cacao, zahr, lapte, vanilie i alte arome.Nu conine cacao pudr sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiat de alb.

Istoria ciocolatei: Istoria ciocolatei ncepe cu dou mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de cacao era practicat n America de Sud. Cristofor Columb a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece nimeni nu tia la ce folosesc. n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul aztecilor, obinuia s bea o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl". Montezuma obinuia s bea aproape cincizeci de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur regal, pe care acesta a gsit-o cam amar pentru gustul su. Spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i scorioarei. n plus, au descoperit c butura este mai gustoas servit fierbinte. Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s aprecieze miraculosul preparat, servit cu precdere de aristocraie. Ei nu au dezvluit Europei secretul acestei buturi timp de un secol. Clugrii spanioli au fost cei care au fcut public modul de preparare a acestei buturi ce a fost rapid apreciat la Curtea Regal din Frana i apoi din Marea Britanie. Locul privilegiat al ciocolatei n civilizaiile moderne se datoreaz aromei sale inimitabile, dar i unei aure magice transmise de-a lungul timpului. ntradevar, cacohuaquatl n limba inca nseamn "cadoul grdinarului paradisului ctre primii oameni", adic a zeului Quetzalcoatl.
5

Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru nlturarea oboselii i cu gust foarte plcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani, nflorete n tot cursul anului, avnd aproape 100.000 flori n buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe. n secolul XIX s-au produs dou transformri importante n istoria ciocolatei. n 1847, o companie englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai trziu, suedezul Daniel Peter s-a gndit s adauge un ingredient nou: laptele. La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazut dect cea a corpului uman. Aadar, ciocolata se topete n gur i la figurat, dar i la propriu. Ciocolata neagr se topete la 34 - 35 grade Celsius, n timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatur mai sczut cu cteva grade. n prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cutat sortiment, ciocolata neagr fiind apreciat doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Ciocolata ca stimulant: Ciocolata conine o varietate de substane: Zahr Teobromin, alcaloidul principal in cacao i ciocolat i parial responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei Triptofan, un aminoacid esenial i un precursor al serotoninei Fenetilamin, un alcaloid; este rapid metabolizat de oxidaza monoaminic B deci nu atinge creierul n cantiti mari Cafein, prezent doar n cantitai foarte mici Ciocolata este un uor stimulant pentru oameni datorit prezenei teobrominei .Are un efect mai pronunat pentru cai, deci este interzis utilizarea acesteia la cursele de cai.

Sntate:

Dei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat cacao/ciocolat amruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator . Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor al tusei. n ciuda beneficiilor posibile, consumul excesiv de ciocolat poate favoriza obezitatea i apariia diabetului zaharat. Un studiu prezentat de ctre BBC a artat c n timpul topirii ciocolatei n gur, creierul uman cunoate o
6

cretere a activitii electrice, iar ritmul cardiac crete mai mult i senzaia dureaz de patru ori mai mult. Intoxicarea cu plumb Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentraii de plumb dintre produsele dietetice tipice omului occidental, cu potenial de a cauza o slab otrvire cu plumb. Dei studii recente au artat c boabele absorb puin plumb, acesta tinde s se lege de cojile boabelor i astfel s devin contaminate. Un articol de recenzie, publicat n anul 2006, afirm c, n ciuda nivelului ridicat al consumului de ciocolat, exist un numr mic de date cu privire la concentraiile de plumb din aceste produse. ntr-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultura al S.U.A) din anul 2004, nivelul mediu de plumb din eantioanele testate varia de la 0,0010 pn la 0,09565 g plumb per gram de ciocolat; dar un alt studiu realizat de un grup de cercetare elveian n anul 2002 a descoperit c unele ciocolate conineau pn la 0,769 g per gram, aproape de limita standard internaional acceptat de plumb din cacaoa pudr sau boabele de cacao, care este de 1 g plumb per gram. n anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a cobort cu o cincime cantitatea de plumb permis n dulciuri, dar conformarea la aceast limit este opional. n timp ce studiile arat c plumbul aflat n compoziia ciocolatei ar putea fi absorbit doar parial de organismul uman, nc nu este cunoscut debutul efectelor plumbului asupra bunei funcionri a creierului copiilor i chiar n mici cantiti plumbul poate determina deficiene ale dezvoltrii neurologice, inclusiv scderea factorului IQ. Otrvirea cu teobromin n cantiti suficiente, teobromina gsit n ciocolat este toxic pentru organismele animale, precum caii, cinii, papagalii, roztoare mici, i pisici deoarece acestea nu sunt capabile smetabolizeze substana chimic n sine. Dac sunt hrnii cu ciocolat, teobromina va rmne n sistemul lor circulator o perioad de timp de pn la 20 ore, iar animalele vor experimenta crizeepileptice, infarct miocardic, hemoragii interne, sau chiar moartea. Tratamentul n astfel de cazuri implic inducerea strii de vom n cel mult dou ore de la ingerare, sau contactarea de urgen a unui medic veterinar pentru stabilirea tratamentului medicamentos. Un cine de talie medie care cntrete aproximativ 20 de kilograme va avea dea face cu disconfort intestinal sever dup ingerarea a nu mai mult dect 240 g de ciocolat amruie, dar nu va avea de-a face cu bradicardia sau tahicardia dect dac mnnc cel puin jumtate de kilogram de ciocolat cu lapte. Ciocolata
7

amruie are de 2 pn la 5 ori mai mult teobromin, ceea ce o face mai periculoas pentru cini.

Sistemul circulator Studii recente au artat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolat amruie i cacao. Cacaoa posed un puternic efect antioxidant natural, protejnd mpotriva oxidrii lipo-proteice, ceva mai mult dect alte alimente sau buturi bogate n antioxidani polifenolici.Procesarea cacaoei cu substane alcaline distrug flavonoidele.Unele studii clinice au demonstrat de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale i de mbuntire a dilataiei vaselor de snge datorate circulaiei sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolat. In plus, ciocolata s-a dovedit a avea un efect neuroprotectiv n accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic.Chiar a existat o diet numit "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule de ciocolat i cacao. Oricum consumul de ciocolat cu lapte, ciocolat alb, laptelui gras cu ciocolat infirm beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse. O treime din grsimea ce se gsete n preparatele de ciocolat sunt grsimi saturate n special acidul stearic i o grsime nesaturat numit acid oleic. Acionnd diferit fa de alte grsimi nesaturate, acidul stearic nu crete nivelul colesterolului din snge. Consumul de ciocolat n cantiti relativ mari nu crete nivelul colesterolului, ci chiar este indicat o aciune de scdere a acestuia din urm. Alte beneficii Anumite studii statistice au relevat creterea incidenei unor anumite forme de cancer la persoanele care consum, n mod curent i n cantiti apreciabile, dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar exist foarte puine dovezi care s indice proprieti favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul ciocolatei bogate n flavonoide. Rezultate obinute n laboratoare dovedesc proprieti anticancerigene ale flavonoidelor coninute n boabele de cacao i cacao-a.

1.2. Identificarea clientilor potentiali

S-a proiectat un chestionar care contine un numar minim de intrebari ale caror raspunsuri ofera informatii privind clientii potentiali.

1.Sunteti consumator/consumatoare de ciocolata? a. da b. nu 2. Ce sex aveti? a. feminin b.masculin 3.Ordonati marcile urmatoare de ciocolata in functie de preferintele dumneavoastra ( stabiliti o ierarhie unde 1 e cea mai putin importanta si 4 cea mai importanta): a. Milka b. Kandiac c. Poiana d. Primola 4. Ce sortiment de ciocolata preferati? a. cu lapte b. aerate c. cu fructe d. amaruie 5. De unde obisnuiti sa cumparati ciocolata? a. magazinul din apropiere b. minimarket c. supermarket d. hypermarket 6. Unde preferati sa consumati ciocolata? a. acasa b. cu prietenii
9

c. la facultate d. in alte locuri 7. Cate tablete de ciocolata consumati pe saptamana? a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 8. Ce suma cheltuiti ,in medie pe saptamana, pe ciocolata? a. 5 lei b. 10 lei c. 15 lei d. 20 lei 9. Marcati principalele motive care va determina sa cumparati ciocolata preferata: a. pret b. ambalaj c. gust d. diversitate 10.Ce va determina ,cel mai adesea, sa cumparati ciocolata? a. efectul antidepresiv b. influenta cercului de prieteni c. efectul energizant d. gradul de promovare 11. Cat timp dedicati pentru alegerea unui sortiment de ciocolata? a. 1 min b. 3 min c. 5 min d. 7 min
10

12. Ce pondere are publicitatea in alegerea sortimentului de ciocolatadorit? a. 20% b. 40% c. 60% d. 80%

13. De cat timp consumati ciocolata? a. 1 an b. 3 ani c. 5 ani d. 7 ani 14. Sub ce forma achizitionati de obicei ciocolata? a. praline b. tablete c. batoane d. fulgi 15. Care sunt motivele care v-ar impiedica sa consumati ciocolata? a. grija pentru silueta b. grija pentru sanatate c. bugetul d. altele

11

1.3. Identificarea factorilor de succes

Factori cheie de succes Calitatea produsului Cost redus de fabricatie Tehnologia nepoluanta Forta de munca calificata Satisfacerea cererii clientilor Campanii pt publicitate Magazine proprii Dezvoltarea unei retele de distributie

Importanta (1-5)
4 5 4

4
5 4 3 4

1.4. Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern

Felul mediului
Mediul direct

Componente
Client Banci Paza si protectie Furnizori de materie prima Piata fortei de munca

Identificare
Supermarketuri,magazi ne BCR,BRD Prompt Guard S.C. Distryo S.R.L piata locala a fortei de munca+site-uri autorizate
12

Mediul indirect

parteneri de afaceri institutii de cercetare concurenta publicitatea

congrese si conferinte ICPIAF Panouri si mass-media

Ambalare ciocolata

Pastrare

FABRICA

Livrare

Camerele de comert

Patiserii

Fabrica
Institutii de cercetare

Furnizori

Supermarketuri

13

Minimarketuri Publicitate

Clienti

1.5. Proiectarea actiunilor promotionale

Relatiile publice implica din partea intreprinderii cultivarea unor contacte directe, realizate consecvent si sistematic, cu diferite categorii de public, cu persoane influente din conducerea unor intreprinderi din tara sau strainatate, cu mass media, cu reprezentanti ai puterii publice, lideri de opinie, etc., in scopul obtinerii sprijinului acestora in efortul de pastrare si dezvoltare a intereselor sale. Prin promovarea vanzarilor se intelege, folosirea mijloacelor si tehnicilor de stimulare, impulsionare si crestere a vanzarilor de bunuri si servicii ce formeaza oferte intreprinderilor. Tehnicile de promovare pot servi si scopului de a completa actiunile publicitare. Reducerea preturilor (tarifelor) are un efect promotional incontestabil. Ea poate fi avuta in vedere in situatii diferite: - ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categori de consumatori, pentru care pretul este considerat prea ridicat; - scaderea importanta sau chiar lichidarea stocurilor de produse lent sau greu vandabile; - mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se constata un reflux al cererii; - lichidarea stocurilor la produse care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi;
14

- contracararea actiunilor concurentei; - folosirea oportunitatilor oferite de anumite conjuncturi ale pietei.

Capitolul 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII

2.1. Determinarea amplasamentului intreprinderii

Se realizeaz o analiz serioas in ceea ce privete posibilitile de amplasare i se stabilesc mai multe variante. Considerm patru variante de amplasament: V1 intr-o zona industriala ; V2 teren mostenit in zona urbana; V3 zona rural; V4 zona extravilana; Amplasarea ntr-o anumit localitate a unui obiectiv se realizeaz inndu-se seama de mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt sursa de aprovizionare cu materii prime, posibilitatea de vnzare a produselor, gradul de poluare a atmosferei , infrasctructura zonei , distana faa de potenialii clieni. Pentru determinarea amplasrii optime a instalaiei avem n vedere o serie de criterii de amplasare. Criteriile de amplasare alese sunt: C1 cheltuieli pt aprovizionare (lei); C2 posibilitati de vnzare a produsului(calificative); C3 -gradul de poluare in zona (procente); C4 infrastructura (calificative);
15

C5 distanta fata de clienti (km); Analizand cele patru variante prezentate din punct de vedere a celor cinci criterii impuse mai sus,s-a obtinut matricea aprecierilor calitative redate in tabelul urmator:

V1 V2 V3 V4

C1 (lei) 5 9 6 12

C2 (calif.) F.B B Sl B

C3 (%) 18 12 7 17

C4 (calif.) F.B B Sl B

C5 (km) 6 8 5 4

In cadrul aprecierii calitative se acorda calificativelor anumite valori dupa cum urmeaza: F.B = 1 B = 0,5 Sl = 0 Vom avea nevoie de urmatorii specialist: S1 inginer chimist S2 - contabil S3 responsabil cu mediul S4 psiholog

C1 S1 S2 S3 S4 nij nij 8 9 5 6 28 150

C2 9 7 5 6 27

C3 4 7 9 8 28

C4 10 9 8 9 36

C5 4 8 9 10 31

16

Etapele de lucru sunt : a) Determinarea coeficientului de importanta kj pentru fiecare criteriu in parte: =

= = = = =

= 0,18 = 0,18 = 0,18 = 0,24 = 0,2

b) Determinarea matricilor notelor de apreciere Se va folosi relatia: = - consecinta variantei i in functie de criteriu j - consecinta defavorabila a criteriului j - consecinta favorabila a criteriului j - utilitatea variantei i in functie de criteriul j C1
V1 V2 V3 V4 1 0,42 0,85 0 0,18 0,98 1 C2 1 0,5 0 0,5 0,18 C3 0 0,54 1 0,09 0,18

kj kj

C4 1 0,5 0 0,5 0,24

C5 0,5 0 0,75 1 0,2

pt.

= 12 =5 17

=1

= 0,85

= 0,42

=0

pt.

=1

=0

= 0,5

= 0,5

pt.

= 18 = 7

=0

=1

= 0,54

= 0.09

pt.

=1

=0

= 0,5

= 0,5

pt.

=8 =4

= 0,5

= 0,75

=0

=1

c) Calculul indicatorilor de concordanta

K
.

se face pentru situatia n care

18

- indicele de concordanta - coeficient de importanta a criteriului j - note de apreciere

Rezultatele sunt trecute n tabel: V1 V1 V2 V3 V4 0,18 0,38 0,38 V2 2,6 0,56 0,63 V3 0,6 0,42 0,62 V4 0,6 0,78 0,36

= (1/1)*(0,18+0,18+0,24+0,2) = 2,6 = (1/1)*(0,18+0,18+0,24) = 0,6 = (1/1)*(0,18+0,18+0,24) = 0,6 = (1/1)* 0,18 = 0,18 = (1/1)*(0,18+0,24) = 0,42 = (1/1)*(0,18+0,18+0,18+0,24) = 0,78 = (1/1)*(0,18+0,2) = 0,38 = (1/1)*(0,18+0,18+0,2) = 0,56 = (1/1)*(0,18+0,18) = 0,36 = (1/1)*(0,18+0,2) = 0,38 = (1/1)*(0,18+0,24+0,2) = 0,62 = (1/1)*(0,18+0,24+0,2) = 0,62

d) Calculul indicatorilor de discordanta

19

d = ecart (distanta maxima dintre notele de apreciere d=1 Rezultatele obinute se trec n tabel : V1 V2 V1 0,54 V2 0,58 V3 1 0,5 V4 1 0,45 = (1/1)*max = (1/1)*max = (1/1)*max = 0,54 =1 = 0,5

acordate)

V3 1 0,75 0,91

V4 0,5 1 0,5

= (1/1)*max

= 0,58

= (1/1)*max

= 0,75

= (1/1)*max

=1

= (1/1)*max

=1

= (1/1)*max

= 0,5

20

= (1/1)*max

= 0,5

= (1/1)*max

=1

= (1/1)*max

= 0,45

= (1/1)*max

= 0,91

e) Alegerea variantei optime folosind metoda diferentei

Se calculeaz matricea diferenelor ca fiind: = C(Vg,Vh) D(Vg,Vh)

Rezultatele se trec ntr-un tabel ce conine 5 coloane i 4 linii. Pe diagonala primelor patru linii i coloane nu avem valori. Diferenele se trec n ultima coloan a tabelului II.6.

V1 V1 V2 V3 V4 -0,4 -0,62 -0,62

V2 2,06 0,06 0,18

V3 -0,4 -0,33 -0,29

V4 0,1 -0,22 -0,14

1,76 -0,95 -0,7 -0,73

Din calculele efectuate pe baza criteriilor prezentate a rezultat faptul ca varianata optim de amplasare a ntreprinderii este zona industriala (v1).

= 2,6 - 0,54 = 2,06


21

= 0,6 - 1 = -0,4 = 0,6 - 0,5 = 0,1 = 0,18 - 0,58 = -0,4 = 0,42 - 0,75 = -0,33 = 0,78 - 1 = -0,22 = 0,38 - 1 = -0,62 = 0,56 - 0,5 = 0,06 = 0,36 - 0,5 = -0,14 = 0,38 - 1 = - 0,62 = 0,63 - 0,45 = 0,18 = 0,62 -0,91 = -0,29

2.2. Amplasarea intreprinderii in zona industriala

Varianta optima de amplasare a intreprinderii conform etapei anterioare este o zona industriala.Sectia va fi amplasata in aceasta zona deoarece aceasta solutie permite alimentarea facila cu energie electrica,termica,apa,deservire feroviara si rutiera,lucrari de canalizare. Amplasarea ntreprinderilor n ara noastr, este subordonat cerinelor strategice a politicii partidului i statului de repartizare raional a forelor de producie pe teritoriul statului, de repartizare raional a forelor de producie pe teritoriul arii i trebuie s urmreasc: Ridicarea economico social a judeelor i oraelor mai puin dezvoltate; Ocuparea forei de munc disponibile din judee; Valorificarea superioar a resurselor materiale din judee i creterea veniturilor populaiei ocupate;
22

Creterea gradului de urbanizare i protejarea mediului inconjurtor. innd cont de toate aceste aspecte i de varianta obinut cu ajutorul metodei Electre, varianta optima de amplasare a ntreprinderii ar fii ntr-o zon urban deoarece acest soluie permite cooperarea din punct de vedere a alimentrii facile cu energie electric, energie termic, ap, deservire rutier i feroviar.

2.3. Stabilirea relatiilor de dependenta dintre anumite compartimente si sectia proiectata

Relaiile de dependen dintre secie i diferitele compartimente sunt prezentate n figura urmatoare. Se folosete legenda :

- departarea necesara - departare preferabila - vecinatate preferabila -vecinatate necesara -vecinatate indiferenta

23

2.4. Alegerea felului cladirii

Avand in vedere specificul procesului de obtinere a ciocolatei se opteaza pentru sistemul monobloc vertical.Cladirea cuprinde mai multe etaje deoarece prezinta mai multe avantaje: reducerea distantelor de transport si a lungimii retelelor tehnice-sanitare,necesita cheltuieli mai mici pentru conditionarea aerului,incalzire,etajele superioare fiind protejate impotriva frigului,prafului,zgomotelor,foloseste o suprafata mai mica a terenului si permite amplasarea suprafetelor de productie pe verticala. Tinand cont de forma utilajelor,de suprafetele necesare diferitelor unitati de productie,am ales forma cladirii H deoarece aceasta permite satisfacerea celor precizate mai sus.

2.5. Modalitati de extindere a cladirii


24

Intrucat sectia proiectata are prevazute dezvoltari ulterioare,am optat pentru extinderea in lungime a sectiei,lasand mai mult spatiu liber intre ele,tinandu-se cont si ca extinderile viitoare sa se faca cu cheltuieli minime si fara intreruperea productiei,de asemenea satisfice cel mai bine specificul tehnologic.

Schema de extindere a unui process tehnologic

2.6. Stabilirea structurii de productie

Structura de productie si de concepere a intreprinderii este data de numarul si de component unitatilor de productie,de cercetare,de control,de marimi si amplasarea lor pe teritoriul intreprinderii,de modul de organizare a acestora pe subdiviziuni si locuri de munca. . n structura de producie i de concepie pot fii create ca verigi structurale

independente sau ca subuniti ale seciilor. Cldirile seciei de producie i depozitele s fie amplasate n concordan cu fluxul tehnologic, evitndu-se ncrucirile dintre fluxurile de oameni i cel de materiale; fluxurile de materii prime, materiale, produse finite trebuie s se desfoare pe drumul cel mai scurt pentru a rezulta cele mai mici cheltuieli de transport; seciile auxiliare se vor amplasa lng seciile de baz cu care au cele mai multe legturi; cldirile se vor
25

amplasa astfel nct s se asigure posibilitatea extinderii n viitor cu costuri ct mai mici.

Vestiare

Cantin Laborator de cercetare Secii anexe Laborator de control D.A.C Pavilion administrativ Depozit combustibil Depozit maini e servire Depozit produs finit
26

NTREPRINDERE DE OBTINERE A

Secii auxiliare

Secia de ambalare Secia de obinere a brnzei topite Secia de obinere a iaurtului Secia de obinere a laptelui

2.7. Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii

Secii de baz

27

Capitolul 3: PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI

28

3.1. Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologiei adoptate


Justificarea trebuie sa se faca in functie de numerosi factori si criterii de alegere a unei instalatii tehnologice,respective a procesului de fabricatie care a stat la baza proiectarii instalatiei.Alegerea procesului trebuie sa se faca in functie de aspectele cele mai convenabile ale factorilor care determina criteriile.Aceste criterii si factorii lor sunt prezentati in tabel.

Nr criterii
1.

Criterii
Criterii tehnologice

Factori
-regim de lucru :proces continuu,cu intreruperi minime; -stabilitatea procesului:proces autoreglabil, usor de condus; -necesar de materii prime si materiale:nu necesita material deficitare,greu de procurat; -siguranta in exploatare: tehnologie care reduce la minim posibilitatile de avarii ,incendii,explozii,nu produc substantetoxice toxice ,necesita temperaturi si presiuni normale

2.

Materii prime si auxiliare

-calitate necesara :corespunzatoare normelor existente; - asigurarea cu materii prime si auxiliare: posibilitati de procurare in prezent si in viitor. -apa:conditii de calitate cat mai putin severe care sa nu necesite instalatii de tratare specifice si costisitoare; -energie electrica:putere instalata cat mai mica , fara variatii de sarcina ,cu putine porniri si opriri; -agentul termic:daca se procura usor,instalatii auxiliare necesare

3.

Utilitati

4. 5.

Produse secundare Utilajele

-cantitate rezultata cat mai mica -posibilitati de procurare cat mai economice -montajul:cu mijloace cat mai simple ,fara dispositive speciale; -intretinere cat mai usoara; -durata de functionare cat mai mare -necesar minim de piese de rezerva.

3.2. Proiectarea desfasurarii procesului de productie


Fabricarea ciocolatei masive
29

Ciocolata masiv se obine din mas de ciocolat, prin turnare n forme speciale. n esen obinerea masei de ciocolat const n : - dozarea componentelor - masa de cacao, zahr farin, grsime, ingrediente conform reetei de fabricaie specifice sortimentului de ciocolat dorit; - dozarea masei de cacao, a zahrului farin i a untului de cacao; - dozarea suplimentar a untului de cacao sau a grsimilor vegetale hidrogenate; - dozarea adaosurilor; - amestecarea componentelor n melanjor i omogenizarea amestecului; - la ciocolata cu lapte se aduga n melanjor lapte praf; - rafinarea amestecului, prin mrunire fine, proces care se realizeaz n dou trepte i anume : *mrunirea n broeze cu mai multe valuri; *mrunirea fin prin conare, care contribuie la scderea aciditii, dezvoltarea aromei, scderea vscozitii i a umiditii; - turnarea n forme; - temperarea tabletei, batonului sau figurinei de ciocolat; - scoaterea ciocolatei din form; - ambalarea individual; - ambalarea n ambalaje de transport; - depozitarea ciocolatei; - livrarea ciocolatei.

3.2.1 Proiectarea graficului de productie

Legend:
30

- operaie tehnologic - control tehnic al calitii (C.T.C.)

- Controlul calitatii si dozarea materiilor prime


-Amestecarea componentelor in melanjor si omogenizarea amestecului

- Rafinarea amestecului (prin maruntire fina)

Turnarea in forme Scoaterea ciocolatei din forma Ambalarea individuala C.T.C. produs finit

3.2.2 Elaborarea graficului de analiza


- operatie tehnologica
31

- C.T.C. - activitati legate de transport

- asteptari - activitati de depozitare

Nr. Descriere Cantitate Timp Distana Simbol Obs. Propunere Crt. D E I C M S 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 Transportul materialelor 2 Dozarea componente lor 3 Amestecare a componente lor 4 Rafinarea amestecului 5 Turnarea in forme 6 Temperarea 7 Scoaterea ciocolatei din forma 8 Ambalarea individuala 9 Ambalarea in ambalaje de transport 10 Depozitarea ciocolatei 11 Livrarea ciocolatei

3.3. Stabilirea structurii procesului de productie


32

Nr. Felul Crt. procesului 0 1 1 Proces de baza

Caracterizare

Concretizare

Procese auxiliare

2 3 Asigura transformarea -pregatirea esentelor materiei prime in produs -receptia calitativa si finit cantitativa -curatire-filtrare -decantare -centrifugarea -normalizare -pasteurizare -racire -ambalare Asigura desfasurarea -furnizarea energiei pt normala a proceselor de desfasurarea baza procesului de baza -repararea utilajelor -supravegherea, reglarea,masurarea si inregistrarea parametrilor tehnologici Deservesc procesele 1 si 2 cu materii prime si informatii -alimentarea instalatiei cu materii prime -transport intern -control tehnic de calitate -valorificarea unei parti din produs

Procese de servire

Procese anexe

Asigura valorificarea deseurilor

33

3.4. Caracterizarea procesului tehnologic

Nr crt. 0 1 2 3 4

Caracteristici 1 Felul procesului Tipul productiei Destinatia produselor Factori care influenteaza organizarea productiei

Valori 2 continuu serie Intern si export -natura materiei prime -natura procesului tehnologic -forta de munca calificata -natura produsului finit

3.5. Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

La amplasarea planului general de organizare al ntreprinderii s-a inut seama de urmtoarele cerine: Seciile de baz i depozitele s fie amplasate innd seama de necesitile fluxului tehnologic evitnd ncruciarea dintre fluxuri Fluxul de materii prime i produsul finit s se desfoare pe drumul cel mai scurt pentru a reduce cheltuielile de transport Seciile auxiliare s se amplaseze lng secia de baz cu care are cele mai multe legturi

34

Capitolul 4: PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII

4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii

n cadrul controlului fabricaiei un loc important il ocup controlul calitativ. Pentru a fi eficient acesta trebuie s constate transformarile tehnologice produse i cile de influenare favorabile a acestora n condiiile implicrii unui volum redus de efort uman i capital material, astfel obiectivele de ansamblu ale controlului de calitate pot fi: realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate; mbuntirea nivelului calitativ al produselor; respectarea parametrilor tehnologici ai procesului de fabricaie; depistarea cauzelor i remedierea potenialelor defecte ce pot aparea n timpul fabricaiei; realizarea unui control aleatoriu tehnic.

4.2. Proiectarea atributiilor compartimentelor de asigurare a calitatii

Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta,prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristicile de calitate prevazute in standarde,norme si alte reglementari. Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare a proceselor de fabricatie,la controlul produselor finite si la livrarea acestora,fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatarea acestora.

35

4.3. Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind asigurarea calitatii

Seful de sectie se ocupa de: asigurarea intrrii in secii numai a materiilor prime corespunzatoare; supravegherea angajaiilor; asigurarea nivelului calitativ cerut prin documentaie tehnic; produciei ; raspunde de perfecionarea continu a activitii de programare a produciei, n scopul realizrii ritmice a programului ; organizeaz activitatea de lansare, astfel nct aceasta sa fie operativ, s asigure toate informaiile necesare procesului de productie cercetarea , proiectarea i elaborarea tehnologiilor calitative ; execuia produselor i controlul fabricaiei.

organizeaz, ndrum i controleaz activitatea de pregtire tehnic a

4.4. Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii

-Asigura si raspunde de cresterea productivitatii muncii; -Consultarea documentatiei tehnologice inainte de inceperea lucrului; -Respectarea tehnologiei de fabricatie; -Sesizarea problemelor majore care nu le poate rezolva direct; -Asigura intretinerea corecta a utilajelor chimice; -Urmareste si raspunde de exploatarea rationala a utilajelor si masinilor din dotare in scopul cresterii indicelui de folosire al acestora.
36

4.5. Puncte de control pe fluxul de fabricatie

n cadrul controlului fabricaiei, un loc important l deine controlul calitativ al fabricaiei. Pentru a fi eficient controlul calitativ al fabricaiei trebuie s constate transformrile tehnologice produse i cile de influenare favorabil a acestora, n condiiile implicrii unui volum ct mai redus de efort. Funciile controlului calitativ al fabricaiei sunt: funcia de control propriu-zis funcia de mbuntire a nivelului calitii produselor funcia de dezvoltare a unei atitudini corespunztoare pentru calitate Amplasarea punctelor de control pe flux. Reprezint o alta etap de proiectare. Ea are n vedere studierea celor mai potrivite locuri de amplasare a punctelor sau a locurilor de munc n care se face recoltarea probelor, pstrarea i analiza lor.

Capitolul 5. PROIECTAREA ACTIVITATII AUXILIARE SI DE DESERVIRE


5.1. Proiectarea activitatii de reparatii
Avand in vedere particularitatile proceselor tehnologice si dimensiunea utilajelor folosite se opteaza pt organizarea activitatii de reparatii in cadrul intreprinderii. Intreprinderea ofera o serie de avantaje si dezavantaje: Avantaje: -costuri mici la nivel de sectie
37

-realizarea unei legaturi de activitate intre sectiile de productie si sectia de separatie Dezavantaje: -personal pt reparatii mai numeroase,imposibilitatea specialistilor,muncitorilor pe echipe de utilaje

5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii

Luna Utilaj An RK Masina de ambalat Mai 2010 2011 2012 2013 Rk Rt Rc2 Rt Rc1 Rt Rc1 Rt Rc1 Rt Rt Rc2 Rk Rt Rc1 Rt I F M A M I I A S O N D

5.1.2 Elaborarea planului de reparatie


1.Identificarea datelor necesare din normativele tehnice pentru repararea utilajelor chimice.

Denumirea utilajului

Durat a de servi ciu

Ciclul de reparatii si timpul de stationare Rt Rc1 Rc2 Rk R R t c 1 500 1000 8000 16000 2 3 20 45

Costul in % Rc2 Rk Rt Rc 1 Rc 2 Rk

Masina de ambalat

20

0.1

1.2

10

25

38

Calculul elemntelor necesare elaborarii planului: numarul de Rc2 uri notat cu m = ^Rk/^Rc2 1= 24300/8100-1=2 numarul de R c1-uri notat cu n= ^Rc2/^Rc1 1 = 2 numarul de Rt uri notat cu q = ^Rc1/^Rt - 1 = 1

2. Structura ciclului de reparatii :

Calculul numarului de reparative: Rc2: (Rk/Rc2) -1 =( 14400/7200) -1 = 1 Rc1: (Rc2/Rc1)-1 =(7200/3600)-1=1 T= (Rc1/Rt)-1=(3600/1200)-1 =2 Unde: Rk durata dintre 2 reparatii capital Rc2 durata de reparative curenta de grad Rc1 - durata dintre 2 reparatii de gradul 1 Rt durata dintre 2 revizii tehnice.

Denumirea utilajului Masina de

Rt

Rc1

Rc2

Rk

6
39

ambalat

5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitii de reparaii


Principalele obiective ce stau n faa compartimentului de ntreinere i reparaii sunt: 1. Meninerea n stare perfect de funcionare a utilajelor; 2. nlturarea posibilitilor de declanare a avariilor precum i evitarea opririlor accidentale; 3. Limitarea cheltuielilor necesare reparaiilor; 4. Asigurarea unor mari oportuniti n realizarea reparaiilor; 5. Mecanici de nalt calificare; 6. Formarea echipelor de specialiti.

5.1.4 Proiectarea organizarii activitatii de reparatie

Avand in vedere particularitatile procesului tehnologic precum si dimensiunile utilajelor am optat pentru organizarea reparatiilor in cadrul intreprinderii chimice in care este situata sectia in regim descentralizat. Lucrarile de intretinere,reviziile tehnice si reparatiile curente se executa la nivelul sectiilor de productie,care sunt dotate cu masini,utilaje,AMC-uri si personal de specialitate. Reparatiile capitale si coordonarea intregii activitati se executa de catrea sectia mecanica. Avantaje:
40

-realizarea unei legaturi active intre sectiile de productie si cele de reparatii -reducerea personalului conducator pentru aceste activitati -costuri mici la nivel de sectie Dezavantaje: -personal pentru reparatii mai numeros -grad de incarcare si utilizare a timpului de lucru scazut -imposibilitatea specializarii muncitorilor pe tipuri de utilaje

5.2. Proiectarea transportului intern 5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern


Dintre obiectivele organizarii rationale a transportului intern mentionam: 1. 2. Costul ct mai mic al transportului; Amplasarea raional a depozitelor;

3. Folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de transportat; 4. ntreinerea i exploatarea judicioas a mijloacelor de transport din dotare; 5. Exploatarea mijloacelor de transport de ctre persoane calificate; 6. Efectuarea reparaiilor asupra mijloacelor de transpor n timp optim.

5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizarea transportului intern


Dintre regulile care trebuiesc respectate n organizarea transportului intern amintim: 1. Reducerea la minim a costurilor de transport intern; 2. Asigurarea unui flux de transport rectiliniu fr ntoarceri i ncruciri;
41

3. Utilizarea mijloacelor de transport adecvate; 4. Constatarea defeciunilor aprute la mijloacele de transport, la timp i repararea lor n scurt timp.

5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in intreprindere

a) Transportul materialelor Avnd n vedere specificul procesului tehnologic din cadrul intreprinderii n care se afl secia de fabricare a biscuiilor cu arom de ananas, transportul intern se efectueaz n special prin conducte pentru materiile prime folosite n secia de producie i cu mijloacele mecanizate (electrocare, benzi transportoare) pentru produsele finite.

Depozit priduse finite

Depozit ambalaje

Secia principal

Secia de pregtire a materiilor prime

b) Transportul utilitilor - se realizeaz n sistem liniar pentru energie eletric i n sistem circular pentru abur i ap industrial. c) Transportul informatiilor - se realizeaz prin transmiterea direct i prin transmiterea pe supori (rapoarte de tur, situaii centralizator, note de predare, etc.).

42

d)

Transportul personalului are rolul de a asigura o deplasare operativ i fr

efort spre i de la locul de munc precum i n cadrul zonei de responsabilitate ce i revine.

5.3 Proiectarea activitatilor de depozitare 5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizarii depozitelor

Nr. Crt. 1

Obiective Simplificarea operaiilor de inventariere

Mijloace de realizare -amplasarea raional a materialelor; -folosirea mijloacelor moderne de depozitare; -accesibilitatea direct a materialelor depozitate; -folosirea unor suporturi de depozitare; -aplicarea unui plan raional de aranjare a materialelor n deposit; -folosirea unor mijloace de depozitare adecvate; -simplificarea documenaiei de eliberearea materialelor; -utilizarea raional a suprafeelor i volumul disponibile; -folosirea utilajelor de manipulare i stocare cele mai corespunzatoare naturii materialelor; -folosirea unui personal calificat.

2 3

Modificarea rapid a amplasrii materialelor n incinta depozitului Asigurarea unei eliberari rapide a materialelor depozitate

Asigurarea unui cost minim de depozitare

5.3.2 Alegerea amplasamentului pt depozite

43

n cadrul interprinderii de fabricaie a ciocolatei unde este amplasat secia de obinere a ciocolatei este necesar s existe trei zone de depozitare distinct: Zon depozitare materii prime; Zon depozitare produs finit; Zon depozitare ambalaje. Zona de depozitare ambalaje , este format din: Depozit ambalaj; Depozitul de ambalaje trebuie situat n apropierea seciilor n care se obin produsele finite.

5.3.3 Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii

S-a ales varianta cu fluxuri de materiale ale cror capete sunt amplasate n vecintate, pe aceeai latur mic a depozitului. Varianta are avantaje prin folosirea unor rampe comune, posibiliti mai largi de mecanizare i utilizare mai raional i complex a forei de munc i a dotrilor de primire i livrare. Apar unele greuti ca urmare a aglomerrilor de flux ce pot s apar la anumite momente .

Primire Depozitare Expediie

Proiectarea fluxului de materii n interiorul depozitelor

44

Capitolul 6 : MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

6.1 Proiectarea fisei de post pt seful de sectie

FISA POSTULUI

1. Denumirea postului: Sef sectie obtinere a ciocolatei 2. Sectia: Secie de producie a ciocolatei 3. Cerine: a. Studii necesare: studii tehnice superioare Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica b. Limitele de vrsta - minimum 27 de ani - maximum 50 de ani Vrsta ocupantului: - 38 de ani c. Experienta minima de specialitate: - 3 ani Experiena titularului de post: - 6 ani d. Valoarea minim admis pentru testul de: Cerute de funcie : Rezisten fizic; Dinamism; Onestitate Inovator. f. Alte cerine solicitate de funcie :
45

Competen profesional 10 Competen managerial 8 Competen profesional 10 Competen managerial 9.5

Valoarea testului susinut de titular :

e. Caliti fizice i morale comportamentele deinute de tirularul postului:

Cunotiine n activiti de proiectare a diverselor instalaii pentru procese de obinere a biscuiilor dietetic cu arom de ananas; Titularul postului a fost proiectant de tehnologii de prelucrare a biscuiilor timp de 4 ani; Stare civil cerut preferenial de funcie : indiferent; Starea titularului de post cstorit. 4. Rolul postului : organizeaz, conduce i rspunde de buna desfurare a activitii n rndul subalternilor si; 5. Atribuii i responsabiliti : n domeniul produciei: Asigur incadrarea personalului n limitele planului de personal i salarizare a programului de producie a seciei; Elaboreaz propuneri de mbuntire a programului de fabricaie n secie; Urmrete i asigur aprovizionarea pe locuri de munc cu materii prime; Propune lucrri de ntreinere mecanic necesar; Elibereaz seria de fabricaie i comunic datele de tampilare operatorilor de la etichetare i ambalare; Verific buna funcionare a instalaiilor; Asigur buna gospodrire a seciei i a bunurilor materiale din dotare; n domeniul asigurrii calitii: Urmrete i rspunde de calitatea lucrrilor efectuate de ctre personalul subordonat; Oprete executarea operaiilor n cazul apariiei unor neconformiti, anunnd eful ierarhic pentru aceasta; n domeniul implementrii de tehnologii, produse noi: Urmrete i particip la experimentrile din secie privind aplicarea la scar industrial de tehnologii i produse noi; n domeniul securitii muncii, proteciei mediului i PSI : Rspunde de cunoaterea i respectarea normelor de securitate a muncii, igienico sanitare i PSI n zona de cas D.
46

Urmrete dotarea echipamentelor cu dispositive de securitate a muncii; Rspunde de pstrarea i manipularea substanelor periculoase cu respectarea legislaiei n viguare; Nu permite depozitarea la locul de munc a materiilor prime, auxiliare sau finite n ambalaje necorespunztoare, nemarcate sau n locuri care pun n pericol att securitatea produselor, ct i securitatea angajailor. n domeniul resurselor umane : Particip la edinele comisiei de disciplin n cadrul seciei; Propune evidenierea sau sancionarea muncitorilor din subordine; Colaboreaz la elaborarea i reactualizarea fielor de post pentru personalul subordonat; Rspunde de ndeplinirea tuturor atribuiilor i responsabilitilor cuprinse n fia de post; Respect secretul de servicii i principiul confidenialitii datelor specifice activitii desfaurate; 6. Limite de competen : Dispune oprirea instalaiei pe care o conduce n cazul apariiei unei avarii, accidente, calamiti; Cele impuse de ndeplinirea atribuiilor din fia postului, Regulamentul Intern i legislaia n viguare cu privire la activitiile desfurate. 7. Relaii : a. Ierarhice este subordonat directorului ethnic i de producie; b. Funcionale cu serviciile : Pregtire Programare Urmrirea Produciei; Asigurarea Calitii; Management; Marketing; Aprovizionare; Resurse Umane; Oficiul de calcul. c. De control AQ; d. De colaborare cu seciile de producie; e. De reprezentare cu liderul sindical al seciei i al societii. Director,
47

ef secie,

Luat la cunotiin de ctre ocupantul postului.

6.2 Proiectarea cerintelor necesare pt meseria de operator tablonist

Cerine 1 Dexteritate Bune abiliti de comunicare Studii superioare Rezistent stres Seriozitate Munca la 2

Nivel 3

Obs.

6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna


48

Nr.crt. Factori de solicitare

Grad de solicitare

Durata

de Cte % de T

aciune n % din timpul de munc 1 Efort prin solicitare Uoara static 2 Efort prin solicitare Puin complicat neuropsihic 3 Solicitare prin risc personal 4 ncordarea organelor Moderat de sim 5 6 7 8 9 10 Pulbere Temperatura aerului Redus 20 40 30 20 0,5 1,5 0,5 1 20 0,5 20 0,5 20 0,5

Frecvena micrilor Moderat Zgomot Monotonia muncii Moderat -

Efort prin solicitare Nensemnat dinamica

11 Total

Iluminat

5,0

49

6.4 Proiectarea graficului de alternare al schimburilor

Tinand cont de specificul procesului tehnologic,propunem urmatoarea variant de alternare a schimburilor:

Schimbul LMMJVSD A B C D 111111L1 2 2 2 2 2 2L 3 3 3 3 3 3 3 1 1 1 1 1 1 1

ZILELE LUNII LMMJVSD 22222222 3 3 3 3 3L1 L1 1 1 1 1L 1 L11 1 3 3 LMMJVSD L3 3 3 3 3 3 L 1 1 1 11 1 1 2 2 2 2 2 L3 3 L1 1 1 2 2 LMMJVSD 1 1 111L2 L2 2 22 2L 3 3 3 3 3 3 3 2 L 1 1 1 1 1 LMM 2 2 2 3 3 3 L 1 1 1 L1

6.5 Proiectarea conditiilor de munca

Pentru asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare,s-au stabilit urmatoarele valori ale factorilor de ambianta fizica si psihica.

Nr.ctr Factori

U.M.

Valoare Hala industriala

1.

Microclimat: -temperatura -umiditate -viteza aerului -noxe


o

14-16 40-60 15-40 conform NPM

% cm/s

2. 3.

Iluminat Cromatica -pereti -plafon -pardoseala

luxi

general 300

gri alb gri


50

-usi -utilaje -fond panou 4. Cromatica pentru securitate -conducte 5. 6. Zgomot Muzica functionala Db

albastru albastru gri deschis

-pentru apa:gri -pentru gaze nocive:galben 70

10-15 min-inainte si dupa schimb 15 min-inainte si dupa mese 20 min-inainte de sfarsitul schimbului

6.6 Proiectarea necesarului de forta de munca

Barbati

Functii/Studii Functii de executie/Studii Studii elementare

Femei

Studii medii

Studii superioare

Functii de conducere/Studii Studii medii Studii superioare

51

Numarul de executanti se trece deasupra simbolului cu cifre arabe. Numarul de schimburi se trece in dreapta simbolului cu cifre romane.

Camera tabloului de comanda

Sectia de productie

4 I,II,III 5 I,II,III 1 I,II,III 1 I,II,III

1 I,II,III

1 I,II,III

3 I,II

1 I

1 I 2 I

1 I,II 3 I,II,III 1 I,II,III Laborator Magazie materii prime Camera conducere Calculator Atelier reparatii Magazie produs finit 3 I,II,III

Conducere

52

6.7 Proiectarea organigramei sectiei de productie

6.8 Calcului fondului de retribuire


FUNCIE Inginer chimist Inginer laborator Inginer calcul Operator ANGAJAT 2 2 2 6 NUMR SCHIMBURI 2 2 2 3 TOTAL 4 4 4 18
53

SALARIU LUNAR 800 750 700 600

TOTAL SALARIU 3200 3000 2800 10800

chimist Laborani Maistru Maistru mecanic

12 4 2

3 2 2

36 8 4

500 400 385

18000 3200 1540

Capitolul 7: PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII


7.1 Proiectarea misiunii intreprinderii
Cu angajati de elita,pregatiti la nivel European si printr-un sistem efficient si professional de productie si distributie,oferim clientilor nostril productie de calitate superioara,in acord cu cerintele legale si de reglementare nationale si europene. Aspiram sa dobandim o reputatie pe piata ca producator competitive.Putem obtine acest lucru prin dezvoltarea prompta a produselor,intelegerea clara a tendintelor si nevoilor de pe piata.Pt a ne atinge obiectivul,intreprinderea are nevoie de capital,oameni talentati si devotati.

7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii


Avand in vedere faptul ca obiectivele strategice trebuie colerate cu modalitatile de realizare a lor,stabilim urmatoarele obiective strategice: Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata consumatorului si este orientat persoanelor de toate vrstele. Clientii potentiali ai ntreprinderii sunt persoanele de toate vrstele. Pentru ai determina pe clienii s cumpere produsele fabricate de ntreprindere, conducerea va pune accentul, n primul rnd, pe calitatea deosebit a serviciilor prestate, preul convenabil. Preurile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reieind din costurile de producie i din alte cheltuieli.
54

Reclama produselor va fi efectuat prin intermediul retelei mass-media, foi volante, standuri luminescente i pe automobilele care livreaz produsele firmei.

7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate


Elaborarea oricarei strategii presupune o documentare amanuntita asupra activitatilor de ansamblu ale firmei si in mod special ale celor referitoare la domeniile:financiar,commercial,productie,resurse umane,cercetare-dezvoltare si managerial. Financiar: -sa creasca profitul din exploatare -sa se asigure solvabilitatea firmei pe termen lung -sa existe o evolutie rapida a cifrei de afaceri Comercial: -ncheierea de contracte profitabile; -Asigurarea transportului; -Utilizarea tehnicilor de promovare a produselor Productie: -Aprovizionarea continu cu materie prim de calitate ; -Asigurarea cu for de munca calificat a fiecarui loc de munc; -Crearea unui microclimat optim pentru fiecare loc de munc ; -Stabilirea i planificarea planurilor de execuie, atribuirea sarcinilor de lucru pentru a putea respecta condiiile de calitate;
55

-Asigurarea cu materiale necesare executrii reparaiilor la timp. Resurse umane : -Coordonarea, ndrumarea i supravegherea continu a angajailor; -Asigurarea cu echipament de protecia muncii pentru personalul muncitor; -Stimulente bneti (de exemplu- prime); -Organizare periodic de cursuri de calificare a personalului muncitor, prin informarea lor cu noile tehnologii aprute;
- Organizarea

de activiti libere : vizionare de filme, teatru, competiii sportive, etc.

Cercetare dezvoltare : -Angajare personal; -Instruirea personalului muncitor pentru producie; -Monitorizarea continu a nivelului de pregtire a operatorilor instalaiei de fabricaie; -Monitorizarea continu a parametrilor tehnologici n fabricarea biscuiilor dietetici cu arom de ananas; -Asigur pregtirea, programarea i urmrirea produciei. Managerial: -folosirea unui sistem de management participativ -folosirea unui sistem de motivare extrinseca si intrinseca a personalului -flexibilitatea conducerii la nou si la schimbare

56

7.4 Alegerea unei metode de conducere

Conducerea colectiv este o metod democratic de conducere, care pornete de la premisa c fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel c posibilitatea erorilor este foarte ridicat n luarea deciziilor individuale. Conducerii colective i se atribuie n practic sensuri diferite, i anume: -conducerea unei uniti micro i macro se face prin organisme colective; - la fundamentarea i luarea deciziei particip toi membrii unitii conduse; -conducerea colectiv se realizeaz fie prin participarea tuturor membrilor unitii conduse, fie prin delegai alei de colectivitate. O conducere realmente colectiv presupune structuri adecvate, care s fie respectate n toate mprejurrile, meninerea unui echilibru permanent ntre leaderii de opinie i ceilali membri ai conducerii colective, respectarea acestui echilibru anulnd coninutul i virtuile acestei metode.De asemenea, o conducere colectiv trebuie s foloseasc metode adecvate de comunicare ntre conducatori i cei condui, astfel nct acetia din urma sa aiba acces la analiza si influentarea actului de conducere. Conducerea colectiv, constructie logic i pe deplin democratic din punct de vedere teoretic, se poate transpune, deocamdat, mai greu n practic i numai pentru decizii strategice care se iau la intervale mai mari de timp. Pe masura ridicrii calificarii profesionale i a tinutei morale, att n ceea ce priveste managerii, ct si colectivele largi de oameni, este de asteptat ca aceasta metod s se impun ca o soluie adecvat pentru instituirea unui model de viata realmente democratic.

57

7.5 Proiectarea a cinci reguli de comunicare eficienta intre manager si angajat

Comunicare este esential in stabilirea unor reletii corespunzatoare intre manager si angajat. Comunicarea manageriala verbala este cel mai important mod de a motiva si dezvolta angajatii. Nu exista un stil de comunicare valabil pentru toti managerii sau pentru toate situatiile, dar iata cateva reguli care pot sa creasca sansa de succes in comunicare. Comunicare reala a managerului care are in vedere:

sa-si rezerve timp dialogului sa asigure un climat de comunicare adecvat sa fie obiectiv sa evite contrazicerile directe si cearta sa dea raspunsuri clare si la obiect pentru a evita neintelegerile sa comunice angajatiilor schimbarile care se fac si sa tina cont si de parerile acestora

sa evite monopolizarea discutiei.

Ascultare activa din parte managerului concretizat in:

disponibilitetea de a lua in considerare punctele de vedere ale interlocutorului si de a le accepta daca sunt bune

crearea unor ocazii de feedback, cereand interlocutorului sa explice si sa argumenteze opiniile sale

ascultarea masajului fara a anticipa ce va fi spus intelegerea comunicarii nonverbale si folosirea ei pozitiva pentru a ajuta procesul de ascultare

58

O informare corecta concretizata in:

transparenta in comunicare folosirea numai de informatii corecte circulatie rapida a informatiilor in sens ascendent si descendent

O comunicare tranparenta care:

sa informeze angajatii continuu asupra schimbarilor care i-ar putea afecta sa protejeze angajatii de zvoniri si barfe sa evit starile tensionate sa ofere argumente rationale Un manager competent si corect stie sa comunice cu fiecare angajat

individual, stie sa-si tina promisiunile facute .

COMINUCAREA SCRISA Comunicarea scrisa ,alaturi de cea verbala, reprezinta o componeneta a comunicarii umane .Caracteristicile mesajului scris sunt: are anumite restrictii de utilizare sa fie conceput explicit implica in control exigent privind informatiile, faptele si argumentele folosite poate fi exprimat sub diferite forme este judecat dupa fondul si forma textului

59

7.6 Proiectarea a cinci reguli de motivare a angajatilor


1. Punerea oamenilor la current cu planurile pe care le face managerul 2. Spunerea angajatilor in ce masura se apreciaza munca lor 3. Incurajarea fiecarui angajat sa munceasca efficient 4. Atentie la felul cum criticam 5. Recompensarea de tip material a performantelor

7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioara

1.Analizarea timpului de lucru Schimburi Ore de lucru Pauze Pauza de masa 2. Obligatiile salariatiilor Obligatia de a respecta disciplina muncii -s constate svrirea abaterilor disciplinare i s aplice; -sanciunile corespunztoare, potrivit legii, contractului colectiv de munc aplicabil i regulamentului intern; -s stabileasc organizarea i funcionarea unitii; -s stabileasc atribuiile corespunztoare pentru fiecare salariat, n condiiile legii i/sau n condiiile contractului colectiv de munc aplicabil, ncheiat la nivel naional, la nivel de ramur de activitate sau de grup de uniti; -s dea dispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitii lor; -s exercite controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu;
60

-s constate svrirea abaterilor disciplinare i s aplice; -sanciunile corespunztoare, potrivit legii, contractului colectiv demunc aplicabil i regulamentului intern. 3. Sanctiuni disciplinare Avertismentul scris; Suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare; Retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care sa dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; Reducerea salariului de baza pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%; Reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%; Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

7.8 Proiectarea unui contract individual de munca


CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA Incheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a salariatilor*)

Partile contractului: Angajator, persoana juridical, S.C. MADALINA S.R.L. cu sediul in ________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul ______________, cod fiscal

_____________, telefon __________, reprezentata legal prin ____________________ in calitate de __________________ si Salariatul/salariata dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea ________________, str. __________________, nr. _______, judetul ____________ posesor/posesoare al/a

buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ______, nr. __________, eliberat/eliberata de


61

_________________, la data de ___________, CNP___________________, autoriza ie de munc/permis de edere n scop de munc seria ________, nr. ___________ din data __________________ Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:

Obiectul contractului: _________________________________________ Durata contractului: nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand sa inceapa activitatea la data de ________________; determinata, de __________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data de ________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post. Locul de munca: 1. Activitatea se desfasoara sediul la (secie/atelier/birou/serviciu/compartiment de lucru/alt loc de munc organizat etc) al

__________________din

social/punct

angajatorului_____________________________________________________ 2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel:

___________________________________________________________________ Felul muncii: Functia/meseria ____________________ conform Clasificarii ocupatiilor din Romania Atributiile postului: Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca *) F.Criteriile de evaluare a activitii profesionale a salariatului: ________________________________________________________ Conditii de munca: 1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991. 2. Activitatea prestat se desfoar n condiii normale/deosebite/speciale de munc, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i completrile ulterioare. Durata muncii: 1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana. Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: 8 (ore zi / ore noapte)

62

Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului colectiv de munca aplicabil. 2. O fraciune de norm de _____ ore/zi, _____ ore/sptman_____________. a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte) b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil. Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora. Concediul: Durata concediului anual de odihna este de 21 zile lucratoare, in raport cu durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma). De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________. Salariul: 1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei. 2. Alte elemente constitutive: a) sporuri __________________ b) indemnizatii ______________ b1)prestaii suplimentare n bani________________________________________ b2)modalitatea prestaiilor suplimentare n natur__________________________ c) alte adaosuri ______________ 3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. 4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ________________ K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca: a) echipament individual de protectie ______________________ b) echipament individual de lucru _________________________ c) materiale igienico-sanitare ____________________________ d) alimentatie de protectie ______________________________ e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________ L. Alte clauze: perioada de prob este de ____________________ zile calendaristice;
63

perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca. perioada de preaviz n cazul demisiei este de ______ zile lucrtoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare sau Contractului colectiv de munca aplicabil. in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiilor prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca. alte clause

M. Drepturi si obligatii generale ale partilor: 1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi: dreptul la acces la formare profesional. dreptul la repaos zilnic si saptamanal. Dreptul la concediul de odihna anual. Dreptul la egalitate de sanse si de tratament. Dreptul la securitate si sanatate in munca. Dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale. a) Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului. b) Obligatia de a respecta disciplina muncii. c) Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu. d) Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate. e) Obligatia de ra respecta secretul de serviciu. 3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: a) Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor. b) Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu. c) Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern. d) S stabileasc obiectivele de performan individual ale salariatului; 4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a) S nmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munc, anterior nceperii activitii.
64

a1) S acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munc, din contractul colectiv de munc aplicabil i din lege. b) Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca. c) Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca. d) S elibereze, la cerere, un document care s ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfurat de acesta, durata activitii, salariul, vechimea n munc, n meserie i specialitate. e) Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului.

N. Dispozitii finale: Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 53/2003 Codul muncii si al contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr. _____/________ la Inspectoratul teritorial de munc, Municipiului Bucureti / Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale. Orice modificare privind clauzele contractuale n timpul executrii contractului individu al de munc impune incheierea unui act adiional la contract, conform dispoziiilor legale, cu excepia situaiilor n care o asemenea modificare este prevzut n mod expres de lege. Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

Angajator,

Salariat,

Semntura____________ Data____________________ Reprezentant legal, ______________________ Pe data de ________________ prezentul contract nceteaz n temeiul art. _______ din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare n urma ndeplinirii procedurii legale. Angajator,

65

7.9 Proiectarea unui slogan pt intreprindere

Intr-o lume acra,musca si-o sa-ti placa!

7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager
Calitate+Aspect+Consistenta+Colectiv+Inovatie = rezultate

66

Bibliografie

1. Voicu M., Lupu L., Managementul si ingineria sistemelor de productie, Institutul Politehnic, Iasi.1992 2. Voicu M., Lupu L., Indrumar de proiectare la disciplina organizatia si conducerea intreprinderilor chimice, Institutul Politehnic, Iasi 3. Voicu M., Rusu C.,Bazele managementului,Editura Casa de educatie Venus,Iasi,2005

67