Echipamente de protezare Curs 1

STADIUL ACTUAL N DOMENIUL TEHNOLO IILO! DE SU"STITU#IE $I DE !ECONST!UC#IE %UNC#IONAL& COM'ONENTE A!TI%ICIALE Lar() acceptare c*inic) Acceptare c*inic) cu rezer+e Acceptare c*inic) *imitat) Stadiu e,perimenta* Stadiu de concep-ie '!OTE.A!EA Activitatea de realizare a mijloacelor de inlocuire sau substituire a organelor sau segmentelor corporale. Directii transplantul de organ componente artificiale: Dispozitive ce suplinesc functia unui organ existent in ortopedie: O!TE.E Dispozitive ce inlocuiesc functia unui organ deteriorat prin boala sau accident : '!OTE.E . In ortopedie: proteze ortopedice '!OTE.E: - endoproteze - exoproteze LIMITELE COM'ONENTELO! A!TI%ICIALE ACTUALE 1/ 'rima (enera-ie 0 proteze con+en-iona*e - Capacitate limitat de reproducere a func!ionalit !ii organului "nlocuit - #eproducerea func!ionalit !ii prin procese nenaturale$mecanice% electrice sau c&imice' - #ealizarea din materiale sintetice - Absen!a capacit !ii de adaptare la procesele de cre(tere din organismul uman 1/ A doua (enera-ie2 proteze*e 3iohi3ride 4/ A treia (enera-ie2 proteze*e in5ormatizate sau 6 inte*i(ente7 ETA'ELE '!OIECT&!II ECHI'AMENTELO! $I DIS'O.ITI8ELO! DE '!OTE.A!E ). stabilirea "n termeni cantitativi a parametrilor esen!iali privind func!ia sau func!iile ce urmeaz a fi reproduse de componenta artificial * +. stabilirea restric!iilor impuse de cuplarea produsului cu organismul uman (i evaluarea duratei de utilizare ne"ntrerupt * ,. evaluarea posibilit !ilor de materializare te&nic a produsului $utilizarea te&nicilor de modelare (i simulare pot sprijini substan!ial acest process conduc-nd la reducerea costurilor* .. realizarea prototipului (i efectuarea corec!iilor necesare* /. optimizarea produsului "n cazul "n care acesta corespunde specifica!iilor de proiectare sau reevaluarea lui "n caz contrar* T!ANS'LANT

0. validarea produsului optimizat prin test ri clinice% adaptat particularit !ilor produsului% respectiv test ri pe animale $in-vitro% in-vivo' "n cazul protezelor implantabile sau pe pacien!i% "n cazul celor externe* 1. individualizarea produsului% deci conferirea capacit !ii de adaptare la caracteristicile $datele antropometrice' sau nevoile individuale ale pacien!ilor ceea ce presupune realizarea produsului "ntr-o gam de dimensiuni (i de parametrii func!ionali c-t mai larg * 2. supraveg&erea pie!ii de desfacere a produsului realizat "n vederea analiz rii gradului de acceptabilitate a produsului. 3e impune crearea unei baze de date privind utilizatorii (i men!inerea unei leg turi cu ace(tia% scopul fiind stabilirea deficien!elor structurale (i func!ionale ce nu au putut fi eviden!iate "n etapele de evaluare clinic . 3e creeaz astfel premisele unei continue perfec!ion ri a produsului. '!OTE.A!EA A'A!ATULUI DE LOCOMO#IE $I '!EHENSIUNE LOCOMO#IE 9 ac!iunea sau capacitatea de deplasare dintr-un loc "n altul '!EHENSIUNE 4 capacitatea de a apuca% manipula obiecte cu m"na sau alt segment corporal Mem3ru* in5erior2 ISTO!IC - lucr rile lui 5erodot scrise "n jurul anului .2. ".e.n. - diferite tipuri de proteze se afl "n prezent expuse "n diverse muzee din lume% cea mai vec&e fiind cea descoperit "n anul )2/2% "ntr-un morm-nt din Capua% Italia% fiind apreciat ca dat-nd din anul ,66 ".e.n. - Caracteristicile lor principale erau simplitatea - un pilon de sprijin% greutatea relativ mare - fiind realizate din fier sau lemn% (i specializarea corespunz toare cerin!elor individuale de utilizare ale purt torilor lor. - C&irurgii% Ambroise 7are $8ran!a% )/+9' si :erduin $;landa%)090' sunt primii care au creat proteze cu articulatii mobile. - #ealiz ri notabile: englezul <ames 7ots of =ondon fiind primul care a proiectat o protez cu componente din lemn% cuplate prin articula!ii din o!el $>piciorul Anglese?@' - 7reocuparea spre perfec!ionarea sistemelor de protezare pentru membrele inferioare a crescut sim!itor% "n America% dup r zboiul pentru independen! % (i "n "ntreaga lume% "n special "n America (i Auropa% dup cel de-al doilea r zboi mondial. Mem3ru* superior2 ISTO!IC - o istorie mai pu!in cunoscut * - m-na Alt-#upin% descoperit "n Bermania "n )20, $pe #in' (i expus % al turi de alte proteze din secolul C:% la Duzeul 3tibbert din 8loren!a% se caracteriza printr-o construc!ie ingenioas care% c&iar dac prezenta policele ca rigid% permitea mi(carea "n perec&e a celorlalte degete precum (i flexia "nc&eieturii m-inii. Domente semnificative: - introducerea "n anul )2)+ de c tre Ealif a principiului utiliz rii mi(c rii relative dintre segmentele corpului* - brevetarea "n )9)+ de c tre D.F. Dorrance a primului dispozitiv de tip &ooG* - introducerea "n )9.6 a controlului mioelectric de catre #itter.

Cazuistica medical % alarmant % determinat % (i aici% de cel de-al doilea r zboi mondial (i apoi de r zboiul din :ietnam% a condus la derularea unor ample programe de dezvoltare a domeniului protez rii $3HA% Bermania% #usia% Italia'. NO!ME ENE!ALE '!I8IND CON%ECTIONA!EA '!OTE.ELO!

'rincipiu* de 3aza in proiectarea proteze*or si aparatu*ui ortopedic sa indeplineasca cat mai bine functia memebrului afectat% deci toate conditiile unui mijloc de pre&ensiune% de sustinere sau locomo!ie. Conditii*e e*ementare impuse sistemului de protezare : ). sa fie cat mai conform cu bontul astfel incat pre&ensiunea % sprijinul sau deplasarea sa nu produca leziuni. +. sa permita o circulatie sanguina optima care sa intretina starea de integritate a partilor moi si mai ales a musculaturii bontului. ,. sa fie functionala pentru a permite reabilitarea individului sau reincadrarea lui in viata sociala. .. sa fie usoare % estetice si nesocante pentru a evita instalarea complexelor de inferioritate.

'rotezarea mem3ru*ui superior Curs 1

"proteza ideala ar trebui s se constituie pentru purttorul ei ca o extensie fireasc a sistemului su biologic" (Mann 1974) ETAPE DE REALIZARE ). stabilirea "n termeni cantitativi a parametrilor esen!iali privind func!ia sau func!iile ce urmeaz a fi reproduse de componenta artificial * - studiul anatomiei functionale si a biomecanicii D3 - evaluarea activitatilor functionale ale D3 $miinii umane' - evaluarea cinematica +. stabilirea restric!iilor impuse de cuplarea produsului cu organismul uman (i evaluarea duratei de utilizare ne"ntrerupt * - interfata om-proteza $manson% sistemul de comanda si control ,. evaluarea posibilit !ilor de materializare te&nic a produsului $utilizarea te&nicilor de modelare (i simulare pot sprijini substan!ial acest proces conduc-nd la reducerea costurilor* - solutii existente $ de mecanisme de pre&ensiune si supinopronatie' CLASI%ICA!E2 1/ acti+it)-i neprehensi+e 1/ acti+it)-i prehensi+e ,. ACTI8IT&#ILE NE'!EHENSI8E So*icit) 5unc-ii*e senzoria*e a*e m:inii ;i constau <n2 capacitatea de apreciere a formei (i volumului obiectelor $stereognozia'* capacitatea de apreciere a greut !ii obiectelor $bareognozia'* capacitatea de apreciere a preciziei mi(c rilor $Ginestezia'.

ACTI8IT&#ILE '!EHENSI8E Inc*ud posi3i*it)-i*e de care dispune m:na uman) de a prinde o3iecte2 pre&ensiunea "ntre dou dintre cele patru degete* pre&ensiunea "ntre cele patru degete% "mpreun sau izolat% (i podul palmei* pre&ensiunea cea mai complet "ntre Icoloana policelui@% pe de o parte% (i restul degetelor (i al palmei pe de alt parte. 7rinderea obiectelor se realizeaz "n func!ie de: - forma% dimensiunile% volumul (i greutatea obiectelor% - for!a (i precizia impuse de mi(carea ce urmeaz a fi executat . ). pre&ensiune la v-rf +. pre&ensiune palmar ,. pre&ensiune lateral .. pre&ensiune cilindric /. pre&ensiune sferic 0. pre&ensiune de tip c-rlig MEM"!UL SU'E!IO! CA LAN# CINEMATIC 1/ 'rincipa*e*e 5unctii cinematice a*e mem3ru*ui superior sunt 2 0 pozitionarea m-inii - orientarea m-inii - pre&ensiunea 1/ Corespunzator ce*or trei tipuri de 5unctii cinematice in structura 3iomecanica a mem3ru*ui superior se pot deose3i 4 su3sisteme si anume2 0 biomecanismul de pozitionare - biomecanismul de orientare - biomecanismul de pre&ensiune

'rotezarea mem3ru*ui superior Curs 4

COM'ONEN#A UNEI '!OTE.E DE M/S/U

SU!SA DE ENE! IE SISTEMUL MECANIC CU DIS'O.ITI8UL TE!MINAL = SEN.O!I

SISTEMUL DE COMANDA SI CONT!OL

SISTEMUL DE ACTIONA!E

feedback

Sursa de ener(ie

Sistemu* de actionare

Sistemu* de comanda si contro*

Sistemu* mecanic cu dispoziti+u* termina*

). Hnit !i pentru articula!ia um rului +. Hnit !i pentru rota!ie &umeral ,. Hnit !i pentru articula!ia cotului .. Articula!ii externe $laterale' /. Hnit !i pentru "nc&eietura m-inii 0. Dispozitive terminale

'rotezarea mem3ru*ui superior Curs >

'!O"LEMATICA '!OTE.&!II M?INII UMANE

). Amputa-ia mem3ru*ui superior reprezint o metod terapeutic extrem de salvare a vie!ii unui pacient ce se aplic "n cazul unor traumatisme sau tumori cu efecte de ordin social% psi&ic% estetic (i func!ional.

C*asi5icarea proteze*or de mem3ru superior criteriul 12 in func!ie de nivelul amputa!iei

criteriul 12 criteriu* 5unc-iona* criteriul 42 criteriu* comercia*

- proteze cosmetice - proteze cu comanda prin tractiune - proteze cu comanda mioelectrica - proteze &ibride Aspecte importante <n protezare2 - nivelul de amputa!ie* - condi!iile impuse de bont* - obiective individuale (i activit !i specifice

Criterii de a*e(ere a proteze*or2 ). f r protez * +. proteze cosmetice* ,. proteze cu ac!iune corporal * .. proteze cu ac!iune extracorporal $electrice'* /. proteze &ibride* 0. proteze specifice anumitor activit !i 1/ %)r) protez)

1/ 'roteze cosmetice

4/ 'roteze cu ac-iune corpora*)2 Mi;c)ri caracteristice2 - flexia gleno&umeral * - abduc!ia sau adduc!ia scapular * - cobor-rea (i ridicarea um rului* - dilatarea cutiei toracice. Tipuri de proteze2 - cu desc&idere voluntar * - cu "nc&idere voluntar *

>/ 'roteze cu ac-iune e,tracorpora*)2 Tipuri de contro* a proteze*or e*ectrice2 - control mioelectric* - servo control* - control prin "ntrerup toare* - control prin "ntrerup toare ac!ionate cu energie corporal

@/ 'roteze hi3ride Tipuri constructi+e2 J cot cu ac!ionare prin trac!iune $cu energie corporal ' (i dispozitiv terminal $de tip &ooG sau m-n mecanic ' cu control mioelectric% la care se poate ad uga op!ional un sistem de supino-prona!ie tot mioelectric* J cot cu ac!ionare electric (i dispozitiv terminal cu ac!ionare prin energie corporal .

A/ 'roteze speci5ice anumitor acti+it)-i2

E+a*uarea posi3i*it)-i*or de materia*izare tehnic) Analiza posibilit !ilor de substituire te&nic a m"inii umane CONCLU.IE2 radu* de asem)nare cu m:na uman) este dat de2 - forma* - num rul degetelor * - modul de ac!ionare a degetelor.

Criterii de e+a*uare a dispoziti+e*or termina*e din construc-ia proteze*or de mem3ru superior din punct de !edere a acti!ita"ilor func"ionale reproduse - 'rehensiunea2 capacitatea m-inii de a apuca (i manipula "n siguran!a obiecte de diferite dimensiuni%forme (i greut !i. 0 Aprehensiunea2 capacitatea m-inii de a percepe prin senzorii de care dispune forma% textura% greutatea% etc.

STADIUL ACTUAL N DOMENIUL '!OTE.ELO! DE M?N& 0 proteze cu de(ete ri(ide de tip hooB 0 proteze cu de(ete ri(ide de tip m:na mecanic) 0 proteze cu de(ete articu*ate de tip m:n) mecanic) AS'ECTE S'ECI%ICE '!OIECT&!II '!OTE.ELO! DE MEM"!U SU'E!IO! Interpunerea unei proteze "ntre om (i obiectele din jur ce urmeaz a fi K pre&ensateK trebuie analizat "n ansamblu. Lipul (i caracteristicile protezei sunt determinate de: - datele anatomo-func!ionale (i biomecanice ale amputatului* - tipul activit !ilor ce urmeaz a fi desf (urate* - de natura% forma (i greutatea obiectelor de manipulat. Triada om0protez)0o3iect

Mn cazul unei proteze de antebra! ce asigur pre&ensiunea (i supinoprona!ia gradele de mobilitate vor fi caracterizate prin: - vitezaNtimpul de desc&idere N"nc&idere $Od% nd' - viteza (i timpul cu care se realizeaz mi(carea de supinoprona!ie $Os% ns'* ;biectul va determina prin: - greutate $B'% - gabarit $P' - natura suprafe!ei sale $Q' 8or!ele (i momentele necesare a fi dezvoltate de protez "n vederea manipul rii%

;biectul va influen!a deci% at"t sistemul te&nic $proteza' c"t si pe pur torul acestuia care trebuie s fie capabil s genereze comenzile necesare realiz rii mi(c rilor. C!ITE!II DE '!OIECTA!E A '!OTE.ELO! DE MEM"!U SU'E!IO! 1/ Criteriu* cinematic 1/ Criteriu* cinetostatic 4/ Criteriu* preciziei de prindere >/ Criteriu* 5or-ei de apucare 1/ Criteriu* cinematic2 - se refer la raportul dintre deplasarea 3d la nivelul degetelor (i deplasarea 3a a sistemului de ac!ionare:

#espectarea acestui criteriu impune ca mecanismul s realizeze prin cinematica sa valori c"t mai mari ale raportului A deci s se ob!in desc&ideri c"t mai mari ale degetelor "n condi!iile unor deplas ri c"t mai reduse la sistemul de ac!ionare. n cazu* proteze*or ac-ionate cu ener(ie corpora*)2

"n care: cursa degetelor se poate evalua fie prin apertura 3d $m rime liniar ' fie prin ung&iul R $m rime ung&iular ' de desc&idere a acestora iar deplasarea sistemului de ac!ionare prin cursa c a cablului de comand . n cazu* proteze*or ac-ionate cu ener(ie e*ectric)2

7oate fi exprimat: - ca raport al deplas rilor ung&iulare R (i S ale degetelor% respectiv ale sistemului de ac!ionare $motorului' sau - prin vitezele ung&iulare $Od %Oa' sau tura!iile $nd% na' ale acestora. 1/ Criteriu* cinetostatic Conform acestui criteriu% mecanismul optim corespunde ob!inerii unei for!e de str"ngere c"t mai mari% deci a posibilit !ii mnaipul rii unor obiecte c"t mai grele% "n condi!iile dezvolt rii de c tre sistemul de ac!ionare a unor for!e c"t mai reduse.

!andamentu* mecanismu*ui 3e exprim ca inversul produsului rapoartelor cinematic (i cinetostatic:

- indic necesitatea realiz rii unui compromis "n alegerea mecanismului: mecanismul care prin structura sa ar corespunde at"t din punct de vedere cinematic $ATmaxim' c"t (i cinetostatic $5Tmaxima' conduce la ob!inerea unui randament redus. 3e impune deci fie limitarea performan!elor cinematice $dimensiunile obiectului' fie a celor cinetostatice $greutatea (i dinamica protezei' func!ie de tipul activit !ilor "n cadrul c rora proteza va fi utilizat de c tre purt tor $igiena personal (i manipul ri u(oare sau activit i solicitante'.

4/ Criteriu* preciziei

Dia(rame*e caracteristice

>/ Criteriu* 5or-ei de apucare #riteriul for"ei de apucare sau criteriul asigurrii manipulrii exprim valoarea for!ei de apucare minime ce trebuie dezvoltat de dispozitiv pentru a se evita alunecarea obiectului:

"n care: B - greutatea obiectului* U - coeficientul de frecare dintre obiect (i suprafa!a de contact cu degetul* a - vectorul unitate al axei obiectului* 8i - for!a de iner!ie.

'rotezarea mem3ru*ui superior Curs @Ceste *a 5e* ca 4 si >D Ana*iza posi3i*it)-i*or de su3stituire tehnic) a m<inii umane Bradul de asem nare cu m-na uman este dat de: - forma* - num rul degetelor * - modul de ac!ionare a degetelor.

Ortezarea mem3ru*ui in5erior Curs A

DADE#H= IV8A#I;# Dembrul inferior $pelvin' are un rol deosebit de important pentru sprijin $ortostatism' si miscare $mersul% alergatul'% aspecte functionale posibile prin dezvoltarea corespunzatoare a componentelor aparatului locomotor la acest nivel $oase% musc&i% articulatii% structuri ligamentare'. Delimitarea anatomo-topografica de restul corpului se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor limite: Anterior 4 linie corespunzatoare ligamentului ing&inal $repreinta si granita cu peretele abdominal'% 'osterior 4 linie corespunzatoare crestei osului iliac si marginii externe a sacrului. 3e descriu / regiuni anatomice% cu importanta nu doar pentru domeniul c&irurgical dar si pentru alte specialitati medicale% si anume: 1/ !e(iunea 5esiera $considerata o zona limita% ce reprezinta si peretele lateral al pelvisului'* limitele sale sunt: - cranial 4 creasta iliaca - caudal 4 pliul fesier% - lateral 4 linia care uneste spina iliaca antero-superioara cu marginea anterioara a tensorului fasciei lata - medial 4 sacrul si coccisul 1/ !e(iunea 5emura*a sau coapsei* la acest nivel exista doua regiuni - anterioara si posterioara. =imitele pentru re(iunea 5emura*a anterioara sunt: - cranial 4 pliul ing&inal - caudal 4 linie transversala care trece la +-, cm deasupra rotulei% - lateral 4 linia care uneste spina iliaca antero-superioara cu condilul femural extern% - medial 4 linia care uneste simfiza pubiana cu condilul intern al femurului. =imitele pentru re(iunea 5emura*a posterioara sunt: - Cranial 4 plica fesiera - Caudal 4 linie transversala care trece la +-, cm superior de spatiul popliteu%

- =ateral 4 linia care uneste spina iliaca antero-superioara cu condilul femural extern - Dedial 4 linia care uneste simfiza pubiana cu condilul intern al femurului. 4/ !e(iunea (enunchiu*ui* la acest nivel existe + regiuni 4 anterioara si posterioara $regiunea poplitee' =imitele pentru cele + regiuni ale genunc&iului sunt: - Cranial 4 linie transversala care trece la +-, cm deasupra rotulei% - Caudal 4 linie orizontala care trece prin tuberozitatea anterioara a tibiei - =ateral 4 linia verticala care trece prin marginea posterioara a condilului femural extern - Dedial 4 linia verticala care trece prin marginea posterioara a condilului femural intern >/ !e(iunea (am3ei% la nivelul careia sunt delimitate + regiuni 4 antero-externa si gambiera posterioara. !e(iunea antero0e,terna se intinde de la tuberozitatea anterioara a tibiei la articulatia tibiofibulara. =imitele sale sunt: - cranial 4 linie transversala care trece prin tuberozitatea anterioara a tibiei - caudal 4 linie orizontala care trece prin baza maleolelor - anterior 4marginea mediala a tibiei - lateral 4 fata laterala a fibulei. !e(iunea posterioara gambiera are aceleasi limite ca si regiunea precedenta% iar in profunzime ajunge la oasele gambei% membrana interosoasa si septul intermuscular posterior. @/ !e(iunea (*eznei si picioru*ui* aceste + segmente distale sunt abordate de cele mei multe ori impreuna deoarece formeaza o unitate anatomo-functionala !e(iunea (*eznei este delimitata: - Cranial 4 linie transversala care trece prin baza maleolelor - Caudal 4 linie oblic transversala care trece la )cm sub varful maleolelor% !e(iunea picioru*ui propriu-zis este impartita topografic in regiunea dorsala si regiunea plantara. =imitele pentru regiunea dorsala a piciorului sunt: - Cranial 4 regiunea maleolara% - Caudal 4 linie transversala care trece prin comisura digitala. 8unctionalitatea optima a trenului inferior presupune o integritate anatomica% cu urmatoarele aspecte obligatorii: J =ungime egala pentru membrele inferioare $indiferent care lungime este luata in considerare 4 cea relativa sau cea absoluta' J Articularea cu bazinul trebuie sa fie la acelasi nivel% de ambele parti* J 7iciorul sa respecte alinierea raportata la centrul de greutate al corpului J 8orta musculara a lantului cinematic al membrului pelvin sa fie suficienta pentru ca acesta sa nu se flecteze sub greutatea corpului% J Articulatiile si aparatul capsulo 4 ligamentar sa fie integre% cu functionalitate optima O!TE.A!EA MEM"!ULUI IN%E!IO! ;rteza reprezinta un dispozitiv extern destinat suplinirii sau imbunatatirii functiei unui segment de membru sau parte a corpului.

SCO'UL ortezarii unui sement al membrului inferior este exprimat prin urmatoarele aspecte: - limitareaNcontrolul fortelor anomale de incarcare a diferitelor structuri anatomice% care in majoritatea situatiilor prezinta o preturbare de la fiziologic $pacientului ii sunt descrise diferite infirmitati si disabilitati' - promovarea vindecarii N refacerii cat mai normale a structurilor afectate% cu reluarea functiei segmentului% pentru asigurarea otostatismului si mersului corect la pacientul respectiv* - prevenirea decompensarilor ulterioare* - asigurarea unei functionalitati cat mai normale a membrului inferior in sc&ema de msicare a intregului organism% pentru oricare dintre activitatile cotidiene% cu un consum energetic minim. Ca in cazul ortezelor pentru membrul superior% ortezele pentru membru inferior definite ca fiind dispozitive confortabile% usor de montat si purtat% care respecta estetica regionala% au rolul de a controla% corecta si compensa% mai exact: - Controleaza miscarea $analitica% globala'% in conditiile limitarii statusului algic* - Asista mersul* - Corecteaza deformarile existente si minimalizeaza efectele acestora% in conditiile diminuarii incarcarii articulare prin greutatea corpului* - Compenseaza functiile perturbate. Daterialele din care sunt confectionate ortezele pentru membrul inferior sunt similare celor folosite pentru membrul superior% si anume: metalul% plasticul% pielea% fibrele sintetice% grafit 4 carbune% combinatii ale celor prezentate. Daterialul plastic este frecvent folosit in practica medicala de ortezare. ;rtezele din material plastic sunt utilizate deoarece sunt usoare si permit o modelare si montare cat mai sigura% adecvata ca forma si dimensiune pentru segmentul respectiv% nu sunt perturbate de diferitele fluide $apa% urina% uleiuri% etc.' si sunt relativ transparente. Vu pot fi ajustate din punct de vedere al lungimii si nu au durabilitate mare. In functie de modul in care se comporta la temperatura% materialele plastice sunt de doua tipuri: ). LA#D;#AWI3LAVLA% 7=A3LI8IAEI=A 7#IV IVCA=WI#A 4 au o forma permanenta% dupa modelarea initiala la caldura si presiune* daca sunt reincalzite sau supuse presiunilor variate nu pot fi prelucrate din nou% pentru dobandirea unei noi forme% de aceea sunt relativ putin utilizate in practica medicala* sunt iritante pentru tegument% generand c&iar reactii alergice. Daterialele plastifiabile prin incalzire sunt reprezentate de: - #asini poliesterice 4 p-entru partile laminate ale ortezelor - #asini epoxice 4 pentru propietatile lor mecanice $flexibilitate% forta% rezistenta' si c&imice $rezistenta la modificarile c&imice dar si la umiditate si alte intemperii'% - 3puma poliuretanica 4 folosita pentru finisarile cosmetice si pentru captusirea ortezelor sau a altor mijloace ajutatoare $nu doar plastice% ci si metalice sau lemnoase' +. LA#D;7=A3LICA $termoformabile sau termomaleabile' 4 sunt modelabile cand se incalzesc% dobandind forma dorita la racire* in functie de temperatura la care sunt prelucrate si modelate% aceste materiale se divid in: - Termop*astice *a temperatura Eoasa% $ort&oplast% aXuaplast% bioplastics% etc'% aceste materiale se prelucreaza la temperaturi sub 26YC putandu-se modela la temperatura corpului% de aceea nu este necesara matrita. Dodalitatea de confectionare este usoara si rapida% necesitand materialul respectiv% un vas cu apa% o sursa de caldura pentru incalzirea apei% foarfece.

- Termop*astice *a temperatura ina*ta $acril polietan% polipropilen% polimeri vinil% copolimeri'% care sunt prelucrate la temperaturi de peste )/6Y-)06Y% pe mulaje $matrite' ale segmentelor membrului inferior care urmeaza sa fie ortezate. 3unt rezistente la actiunea diferitelor forte exercitate asupra lor% fara modificarea formei% de aceea sunt ideale pentru confectionarea ortezelor cu durata lunga de folosinta% mai ales cand se impune anticiparea activitatilor stresante% mai ales la nivelul membrelor inferioare spastice. Cele mei indicate METALELE pentru ortezare sunt aliajele de aluminiu si otelul aliat $inoxul'* sunt relativ ieftine% rezistente% usor de prelucrat* dezavantajele sunt reprezentate de faptul ca au greutate mare si necesita aliaje scumpe pentru prevenirea coroziunii. 3tructura metalica asigura diferitele elemente componente ale ortezei% de tipul balamalelor% arcurilor% benzilor. Deoarece la nivelul membrului inferior solicitarea ortezei in functionalitatea cotidiana a diferitelor segmente este semnificativa% dintre cele doua componente metalice este preferat otelul aliat care are o rezostenta mai mare la stresuri repetitive. In multe situatii% ortezele pentru membru inferior sunt confectionate din combinatia plastic 4 metal. 7ielea bovina este cel mai des folosita in fabricarea ortezelor membrului inferior% cu precadere pentru incaltamintea ortopedica. Acest aspect este justificat de faptul ca pielea bovina este putin iritanta% buna conducatoare termica% absoarbe apa cu redistribuirea transpiratiei la nivelul intregului picior% are posibilitatea de intindere prevenind astfel frictiunile si solicitarea mecanica anormala. Indiferent materialul folosit% trebuie cunoscute caracteristicile sale% pentru alegerea celor optime in confectionarea otezei pentru un anumit segment al membrului inferior. Aceste caracteristici sunt: - !ezistenta 4 reprezinta una dintre cele mai importante caracteristici ale materialului pentru confectionarea ortezei% fiind definita ca solicitarea% forta sau incarcarea maxima $tensiune% compresie% forfecare% indoire' externa ce poate fi aplicata pe materialul respectiv fara ca acesta sa se deformeze - !i(iditatea CduritateaD 4 exprima modul in care se comporta materialul atunci cand asupra sa se exercita un stres indus de forte de comprimare% rasucire% intindere etc.* sunt precizate in literatura de specialitate alte definitii ale acestei caracteristici si anume 4 raportul dintre forta aplicata si gradul de deformare generat sau gradul de indoire sau de compresiune determinat de stres-ul aplicat 0 Dura3i*itatea 4 este definita ca rezistenta la solicitare repetata% timp cat mai indelungat* aprecierea durabilitatii pentru materialul din care se recomanda confectionarea unei orteze este posibila prin testarea modului in care se comporta materialul la forte de mica amplitudine% care actioneaza repetat* aceasta modalittae de testare corespunde situatiei din practica cotidiana% pacientul ortezat fiind predispus loa incarcari repetate de mica intensitate* 0 Densitatea materia*u*ui 4 exprima greutatea pe unitatea de volum* aceasta caracteristica se doreste a fi optima in conditiile celorlalti parametri definitori% aspect posibil de obtinut pentru materialele sintetice noi* 0 !ezistenta *a coroziune 4 este edfinita prin vulnerabilitatea materialului la actiunea diferitelor tipuri de agenti c&imici $externi 4 temperatura% vapori de apa% praf* individuali 4 sudoratia'* oricare dintre materiale este expus actiunii acestor agenti $metal% plastic% piele'* 0 %aci*itatea pre*ucrarii 4 este conditionata nu doar de tipul materialului ci si de dotarea existenta si de maiestria specialistului in ortezare* se considera ca materialele durabile si rezistente

pot fi prelucrate cu ajutorul ec&ipamentelor speciale% spre deosebire de cele mai putin rezistente% a caror prelucrare este relativ usor de realizat. '!INCI'IILE C'roprietati*eD pe care trebuie sa le indeplineasca otezele aplicate la nivelul membrului inferior sunt: - sa fie folosite doar cand sunt indicate si cat timp este necesar% - sa permita articulatiilor o mobilizare cat mai aproape de sectorul de miscare fiziologica% -sa fie cat mai functionale% pentru asigurarea normalitatii fazelor de mers $pacientul trebuie sa deruleze sc&ema de mers cat mai fiziologic'% - orteza de glezna trebuie sa fie centrata la nivelul maleolei mediale% - orteza de genunc&i trebuie sa fie centrata la nivelul proeminentei condilului femural medial% - orteza de sold trebuie sa fie pozitionata astefl incat sa permita pacientului o flexie de 96Y a coapsei pe bazin% cu posibilitatea unei pozitii sezande corecte% -sa fie confortbaile pentru asigurarea compliantei pacientului% cu respectarea criteriilor cosmetic si functional.