CRONICA DE FAMILIE REFERAT Referat "Cronica de familie" de Petru Dumitru Cand aparea, pe la mijlocul anilor '50, "Cronica de amilie"

a lui !e"ru Dumi"ru, romanul no#"ru numara doar doua incercari mai impor"an"e de recon#"i"uire a i#"oriei unei amilii #i prin ea, a i#"oriei #ociale$ Comane#"ii #i %alipii& "Cronica de amilie" ace par"e din"re pu"inele romane lu'iu ale li"era"urii romane& Nicolae Manole#cu o #i"uea(a in con"inuarea unor modele europene remarca)ile$ *al(ac, +ola, Tol#"oi, cu 'ir"u"i #emni ica"i'e pen"ru pro(a moderna, pe liniile anali(a"e de R& M& Al)ere# in "I#"oria romanului modern", dar #i in #eria marilor romane romane#"i de amilie$ ciclul Comane#"ilor de Duiliu +am ire#cu #i ciclul %allipa de %or"en#ia !apada", *en-e#cu& "Cronica de amilie" de)u"ea(a cu o in"amplare din anii ./01,./02, din epoca in care #e pe"recea ac"iunea "Elenei lui *olin"ineanu", in care #oar"a Da'idei, iica lui Ale3andru Co(ianu #i 'ii"oarea #o"ie a lui La#caru# La#cari, e #"ran# le-a"a o clipa de mi#carea con#er'a"orilor con"ra re ormelor lui Cu(a #i de a#a#inarea lui *ar)u Ca"ar-iu 4in roman, 5er)an 6o-oride, #i #e inc7eie, prin anii .852,.859& oda"a cu "inere"ea #culp"orului #i mu(icianului !iu# Da)ija, #"ranepo" al aceluia#i Ale3andru Co(ianu, "a"al Da'idei& In cei noua(eci de ani, amilia Co(ianu e#"e con"emporana cu "rei ra()oaie, cu mai mul"e ra#coale "arane#"i, cu -re'ele #i a-i"a"iile munci"ore#"i din anii 10,20, cu dic"a"ura re-ala #i cu re-imul an"one#cian, cu e'enimen"ele din .899 #i din deceniul care urmea(a& Mi#carea planurilor e#"e "ran#pu#a pe un ri"m al"erna"i' oar"e #implu$ #cene de amilie, con#"i"ui"e dupa un procedeu mai de-ra)a "ea"ral, in"r,un in"erior de #alon, rareori in e3"erior, cu mijloace #i "e7nici ale ilmului, #an" al"erna"e cu #ec'en"e de pe #cena poli"ica$ din !arlamen", din in#"i"u"iile #"a"ului, ceea ce ne da o percep"ie clara a per#pec"i'elor, o de"erminare implaca)ila a per#onajelor, po(i"iona"e, cu de#"inele lor cu "o", in unc"ie de condi"ia #ociala, de cla#a din care ac par"e& Ca in "oa"e romanele de ace#" el, 'ia"a amiliala #i cea poli"ica #e imple"e#c& *oni aciu Co(ianu ace cariera ca mem)ru al !ar"idului Con#er'a"or& Elena 6ar'oreanu, a"a Da'idei, i#i in#u#e#"e ca#e"a cu )iju"eriile de amilie ale #urorii ei pe care o a#a#inea(a, pro i"and de de(ordinile pro'oca"e de ra#coala din .80:& ;n Duca, ruda prin alian"a cu Co(ienii, i#i "radea(a "ara in primul ra()oi mondial, la care par"icipa numero#i direc"i #i cola"erali ai amiliei, in "ran#ee #au la #"a"ul major, jucand poc7er la popo"e, complo"and, acand cur"e emeilor #au murind de -loan"ele inamice& Dupa ra()oi, El'ira, a"a Elenei 6ar'oreanu, incearca #a ajun-a in pa"ul lui Carol al II,lea, iar 5er)an Romano, #"renepo"ul Da'idei, ace #"udii in <ermania in anii a#cen#iunii na(i#mului& ;n al" Co(ianu, Dimi"rie, lucrea(a ca "#peciali#" )ur-7e(" in -u'ernul doc"orului !e"ru <ro(a& 5i a#a mai depar"e& 5a anali(am mai indeaproape "e7nica ace#"or imple"iri de planuri in cel din"ai 4#i unul din"re cele mai reu#i"e= epi#od al #erialului, in"i"ula", dupa numele pro"a-oni#"ei, "Da'ida"& O)#er'am imple"indu,#e doua per#pec"i'e in"ruca"'a di eri"e$ cea de cronica #i

care poar"a in i#"orie, in e'enimen"e cuno#cu"e, in poli"ica> cea a romanului o)i#nui" cu in"ri-a preci#a, ie el de mora'uri, de dra-o#"e, #ocial, amilial, de orma"ie #au al" el& Am)ele olo#e#c procedee con#acra"e& Ia"a cronica, imprumu"andu,le pe ale ei din romanul po#")al(acian$ comen"arii, re(uma"e, an"icipa"ii, )io-ra ii #i c7iar documen"e reale& Duiliu +am ire#cu ii )anuia 'aloarea ci"and ordine de (i 'eri"a)ile in romanul #au& 5en#ul documen"elor e#"e de a ace credi)ila i#"oric ic"iunea propriu(i#a, de a o incadra #i ju#"i ica& Elemen"ul cel mai rapan" in por"re"e e#"e predominana"a "ra#a"urilor i(ice& 5en(uali"a"ea, cru(imea, rica, po#omorala par incru#"a"e in pielea, oc7ii, o)rajii, umerii per#onajelor& De ca"e ori apare un per#onaj, el i#i pune in e'uden"a "ema$ e#"e ca o parola de recunoa#"ere& O a#emenea "ema e#"e in ca(ul %erminiei Marc7and, -u'ernan"a in roc7ie nea-ra #i -uler al) a Da'idei, "-7ea"a"& Femeia are oc7i 'er(i de -7ea"a, un "on al 'ocii -lacial #i 'i)ran", un ra# rece, #ilnic& Ace#"e epi"e"e in#o"e#c corpul ei de o ermi"a"e necru"a"oare, a#emeni unei 'er-i de o"el& Tema Da'idei e#"e, pana la un punc", -andi"a prin con"ra#" cu a %erminei$ " ocul"& Oc7ii "inerei #an" ar(a"ori, pri'irea ul-eranda& E o ap"ura #al)a"ica& aprin#a& !e 6o-oride il iu)e#"e cu in lacarare #i il ura#"e la el& In"alnindu,l, dupa ce a la rela"ia lui cu 5o ia, "il mi#"ui cu o pri'ire ar(a"oare"&;ra %erminei in-7ea"a, a Da'idei ri-e& La manie o)rajii %erminei pale#c, ai Da'idei #e ac ro#ii& Cnad cele doua emei #e in run"a, ne dam #eama ca de ap" a"a,n aa"a #"au "emele lor& Lumea (u-ra'i"a in "Crinica de amilie" e#"e de animali"a"e ra ina"a #i aproape lip#i"a de #u le"> #en"imen"ele ei #e reduc la in#"inc"ul primar al 'icleniei, la o #"ra"e-ie a di#imularii a#emana"oare #c7im)arii pielii de ca"re cameleon& Me"armo o(a romanului )al(acian #e ace in #en#ul inlocuirii moralului cu #en(orialul& !er#onajele nu mai #an""ipuri morale, ci i(iolo-ice& Deja la %or"en#ia !apada",*en-e#cu o cla#i icare a lor in #ana"o#i #i )olna'i, apare mai per"inen"a deca" aceea in )uni #i rai& O in"ere#an"a "radi"ie e3i#"a in romanul no#"ru, care #i"uea(a ni'elul o)#er'a"iei in plan #en(orial 4ace#"i oameni au numai #en(a"ii= #i e#"e"i(ea(a ura"ul, o erindu,#i e3"raoedinare #pec"acole ale a)jec"iei i(ice #i ale -ro"e#cului& ;n a"en" oc7i ar"i#"ic de#copera, #i in "Craii" lui Ma"eiu Cara-iale#i in "Cronica de amilie", anomalia "rupilui, "o"deauna cu o clipa mai inain"e ca #im"ul moral #a ie alarma" de de-radarea #u le"ului& No"a carica"urala a por"re"ului e cel din"ai #emn& Carica"ura, #a"ira, #arca#mul a#i-ura o arma"ura pu"ernica #i ela#"ica pro(ei din "Cronica", nean-aduindu,i nici o clipa #a alunece in moliciunea unei ar"e doar a)unden"a, de a#"uoa#a de#crip"ie& Linia in"ri-ii ramane preci#a, ca #i cea a por"re"ului& Epicul e o coarda )ine in"in#a, cu #olu"ii nepre'a(u"e, ca"eoda"a )ru#"e, ara pri#o#uri& In #"ruc"ura #cenariului #e recunoa#"e "aie"ura deci#a din por"re"i#"ica& Din ca"e'a mi#cari, #e c#7i"ea(a #u)iec"ul #i #e ajun-e repede la #"area de cri(a& Nici lo'i"urile de "ea"ru nu lip#e#c& Acea#"a pro(a "mu#clee", ener-ica, 'i'ace, con lic"uala, #e #prijina, p#i7olo-ic pe doua a"i"udini undamen"ale$ "ru ia ari#"ocra"ica #i ne'oia de domina"ie& Co(ienii #"apane#c prin or-oliu de ca#a, ie ca urmare#c #a"i# acerea unor po "e "rupe#"i 4dra-o#"ea e limi"a"a la carnali"a"e, e o )oala, la Da'ida, la Au-u#"a, la El'ira, la Dimi"rie Co(ianu, la <7i-7i Duca e"c&=, ie a unor am)i"ii poli"ice 4la *oni aciu Co(ianu, la 5er)an 6o-oride e"c&=&

Romanul doric, unul al ener-iei 'i"ale, apare de#puia", redu# la e#en"a, popula" cu indi'i(i ara al"e #en"imen"e deca" in"er#ul imedia" #i ale caror rapor"uri #an" ele in#ele de#carna"e, -oli"e de orice a ec"i'i"a"e, -ra"ui"a"e #au al"rui#m& Numi"orul comun e#"e 'iolen"a& Cele doua mii de pa-ini ale cronicii #an" di'i(a"e in doua(eci #i pa"ru de mici romane, rela"i' au"onome& 6aloarea "impului apare #c7im)a"a$ nu mai con"ea(a imen#a #i ra)da"oarea de# a#urare, nici de"aliile #"ran#e me"iculo#, pa# cu pa#& In"ri-a iind concen"ra"a #i de"aliile capa"and a#pec" poe"ic 4prou#"ian=, i#"oria pare #pu#a pe #cur", ca in"r,o pa-ina de "Larou##e"& Timpul nu mai are ra)dare in "Cronica de amilie" a lui !e"ru Dumi"ru$ 'i(iunea nu mai e aceea a i#"oricului 'ec7i, pedan" #i con#"iincio#, anima" de #en"imen"ul eu oric al unei lumi in a#cen#iune, ci a unuia modern, pri'ind de#"inul unei cla#e 4ari#"ocra"ia au"o7"ona= din per#pec"i'a # ar#i"ului ei, rapid #i ca"a#"ro ic& Cand "o"ul #,a con#uma", 'i"ali"a"ea incepu"urilor ca #i mor)idi"a"ea # ar#i"ului, cand cla#a #i,a #"in# ul"imile ener-ii #i a para#i" #cena i#"oriei, nu,i mai ramane i#"oricului, dupa ce a rela"a" "o"ul, deca" #a,#i c7eme inca oda"a ac"orii la rampa, ca #a #alu"e pu)licul$ pe dinain"ea oc7ilor no#"ri "rec, pen"ru ul"ima oara, in "Inde3" numele cele mai impor"an"e& Romanul doric e o lume uria#a, 'aria"a& Ci"i"orul "re)uie #a ai)a #en"imen"ul ca par"icipa la 'ia"a ei, ca a in"ra", macar oda"a, impreuna cu per#onajele, in marile amilii a caror cronica i,a o#" #pu#a& Cor"ina cade pe#"e "a)la de ma"erii, care nu e in#a pur #i #implu aceea a "Cronicii de amilie", dar una a romanului doric in in"re-ul lui, cu "emele #i ormele #ale, uneori cu "i"lurile #ale 4de -lorie=$ "6ia"a lui *oni aciu Co(ian", "O cala"orie de placere", "*iju"erii de amilie", "6ia"a la "ara", "Mi(eriile ra()oiului", "!lacerile "inere"ului", "Cariera lui Dimi"rie Co(ianu", "*oierii 'ec7i #i noi"&