Tractorul

Rimniceanu Gabriel 8404A

Tractoare

Cap1 : Noiuni introductive

Tractorul este un autovehicul pe roi sau pe enile destinat s execute diferite operaiitehnologice cu ajutorul utilajelor i mainilor purtate, semipurtate sau remorcate. Poate servi ca surs de putere pentru antrenarea unor maini i utilaje staionare,utilizate n special nagricultur. Este, de asemenea, utilizat n construcii, amenajri funciare, exploatri forestiere i miniere, n transporturi.Din francezul tracteur = tractor;TRACTUS- latin = tragere, trre

nainte de a ajunge la perfecionarea tehnic actual, tractorul a parcurs un drum dedezvoltare lung i complex, fiind rezultatul unui ntreg proces evolutiv al tehnicii. Momentul apariiei tractorului este strns legat de descoperirea i perfecionarea mainii cu abur i amotoarelor cu ardere intern. Primele tractoare pe roi cu motor cu abur au aprut n Anglia i Frana, n deceniul al patrulea, al secolului al XIX-lea i au fost folosite n armat i transporturi. Momentul apariiei tractorului este strns legat de descoperirea i perfecionarea mainii cu abur i a motoarelor cu ardere intern. Primele tractoare pe roi cu motor cu abur (fig. 1) au aprut n Anglia i Frana, n deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea i au fost folosite n armat i transporturi. La jumtatea acestui secol au nceput s se foloseasc n agricultur, mai nti pentru antrenarea batozelor i apoi, au trecut la nlocuirea traciunii cu animale a uneltelor de pregtire a solului, de semnat, de recoltat
Tractor cu motor cu abur (fig 1.1)

Ctre sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea au nceput s se construiasc tractoare cu motoare cu combustie intern(de exemplu firma lui Hart Parr,n S.U.A., tractorul lui Mamin n Rusia). Astfel, n primvara anului 1908 fermierii din S.U.A. posedau circa 300 tractoare agricole, n 1909 circa 600, iar n 1910 se utilizau peste 2000 detractoare. Tractorul este acel autovehicul cu mare putere de tractiune (sau cuplu) la viteza mica, care este folosit atat in agricultura cat si in industrie pentru a remorca sau tracta diverse unelte, masini sau vehicule. Mai nti cu aburi, tractorul a fost perfecionat de-a lungul timpului pentru a rspunde ct mai mult solicitrilor diverse ajungand ulterior si la denumirea de motor cu tractiune. Tot tractorul sta la baza buldozerului, excavatorului i compresorului. Termenul tractor provine din latin, tractare fiind folosit cu nelesul de a trage. Prima utilizare a nregistrat a cuvntului a avut loc n 1901, fiind descris ca "un motor sau vehicul pentru tragerea vagoane sau plugurilor", nlocuind termenul folosit pn atunci de motor de traciune (1859).In general, cand clasificam tractoarele, ne referim la tractiunea acestora, care poate fi dubla sau integrala (4X4). Modelele clasice sunt reprezentate de un utilaj agricol deschis, cu doua roti mari si motorul amplasat in fata soferului. Aceste tractoare au suferit o singura modificare: cabina soferului, montata pentru confortul acestuia.

John Deere 2650 2WD - 85 CP(fig 1.2)

John Deere 9520 4WD - 450 CP(fig 1.3)

Cu timpul, constructorii de tractoare si-au adaptat modelele diverselor activitati. Asadar, astazi vorbim despre tractoare agricole, cele mai raspandite de altfel, dar si despre tractoare folosite in domeniul fructifer, in cel forestier sau in viticultura. Constructorilor le-a venit ideea conceperii tractoarelor de incalecat, dar si a unor mini-tractoare si chiar a unor utilaje hibrid, cum sunt tractoarele marca Unimog, o combinatie intre camione si tractoare agricole.Unimog este un acronim pentru UNIversal-MOtor-Gert, gert inseamna dispozitiv in germana.

Tractor forestier(fig. 1.4)

Tractor pentru pomicultura(fig 1.5

pentru pomicultura si John Deere 5GF (fig 1.6)

Tractor viticultura

Tractor viticol - Massey Ferguson - 85 cp (fig 1.7)

Principalele marci de tractoare straine aflate momentan pe piata sunt: New Holland, Claas, John Deere, Deutz, Same, Massey Ferguson, Case-IH, Fendt, etc.

Capitolul 2 : Istoria constructiei de tractoare :

1849 - A fost construit primul vehicul autopropulsat utilizat in agricultura, inzestrat cu motor cu aburi.

1876 - Germanul Nicolaus Otto construieste motorul cu ardere interna.

1890 - Se trece la construirea pe scara larga a motorului cu ardere interna.

1891 - John Freelich construieste primul tractor echipat cu un motor Otto. Este prima masina care incorporeaza elementele esentiale ale unui tractor: motor cu combustie interna, transmisie, ambreiaj, inversor de directie, bara de tractiune.

1892 - Germanul Rudolf Diesel breveteaza motorul cu aprindere prin compresie.

1900 - Se introduce termenul de "tractor". Acesta se referea la un motor de vehicul

autopropulsat, cu petrol, brevetat de H. Edward, din Chicago.Termenul s-a generalizat si este folosit in toate tarile de limba engleza, latina si slava. Americanul Benjamin Holt construieste primul tractor cu motor cu ardere interna care va fi livrat in serie abia in 1912.

1908 - Se fac primele incercari ale tractoarelor la Targul Industrial de la Winnipeg, Canada.

1910-1916 - Perioada se caracterizeaza prin: descoperirea principiului injectiei directe, dezvoltarea aprinderii prin magnetou de inalta tensiune, echiparea motoarelor de benzina cu carburator,transmisie inchisa (incluzand rotile finale si rotile de antrenare a saibei de curea) intro carcasa etansa, aparitia ambreiajului bidisc ceea ce ridica in mare masura siguranta de functionare.

1912 - Societatea Hanomag din Hanovra-Linden, Germania, isi indreapta activitatea spre mecanizarea agriculturii printr-un tractor de arat greu. Profitand de experienta castigata din constructia de tehnica de lupta, construieste in anul 1919 un tractor cu transmisie pe lanturi cu motor de 20CP.

1913 - Firma Walliss construieste primul sasiu monobloc din tabla, urmandu-i in 1917 Ford, prin adaptarea sasiului monobloc din fonta turnata.

1917 - Uzinele Ford din S.U.A. demareaza constructia de tractoare ca ramura a industriei. Inginerul Fritz Huber, tehnician la Fabricile Heinrich Lanz din Mannheim, Germania, construieste un transportator de titei cu motor cu cap incandescent (model 12PS Bulldog) ce avea sa fie optimizat astfel incat sa functioneze perfect in orice conditii.

1918 - Firma International Harverst introduce priza de putere actionata prin intermediul transmisiei. Dupa 20 de ani se introduce priza de putere independenta care permitea actionarea ei cu tractorul stationand. 1919 - Firma Deutz din Koln promoveaza ideea de a produce tractoare care sa valorifice motoarele de constructie proprie. Primul sau tractor era inspirat constructiv din tehnica de lupta: avea dimensiuni gigantice, fiind folosit pentru tractiune. La expozitia
Fig 2.1

de la Kansas City, S.U.A., se evidentiaza unele tendinte in evolutia tractoarelor: realizarea cadrului sasiului prin turnare, utilizarea motoarelor cu 4 cilindri in linie, aparitia tractorului articulat.

1920 - Constituie inceputul perioadei tractoarelor polivalente. Tractorul acestor ani poseda cea mai mare parte a caracteristicilor tractoarelor actuale: sasiu monobloc, piesele supuse uzurii sunt interschimbabile, ungere fortata, transmisie cu baie de ulei, cutie de viteze cu mai multe trepte, tensiune inalta pentru aprindere, racirea motorului cu apa, filtru pentru aer, lagare antifrictiune, priza de putere, motoare cu turatie ridicata, frana, mecanism de directie etc.

1932 - Rotile cu pneuri sunt utilizate in locul rotilor cu pinteni, aceasta modificare fiind impusa de folosirea tractoarelor si la transportul pe drumurile publice. Firma Firestone aplica pe un tractor "Allis Chalmers" model U 1929, pneuri care sunt cunoscute si astazi. Ideea a avut un succes rapid, astfel ca in 1935, 14% din productia mondiala de tractoare era echipata cu anvelope. In 1940 acestea reprezentau 85% iar in 1950, 100%.

1935 - Firma Case pune la punct primele dispozitive hidraulice pentru utilaje purtate.

1938 - Firma Case prezinta dispozitivul de ridicare cu actionare hidraulica.

1941 - Firma Ferguson utilizeaza mecanismul de ridicare in 3 puncte la ridicarea hidraulica controlata.

1946 - In fosta uzina IAR Brasov a fost realizat primul tractor romanesc, IAR 22.

Istoria constructiei de tractoare in Romania

1925: infiintarea I.A.R. (Industria Aeronautica Romana) ca societate mixta romano-franceza profilata pe productia de avioane 1930: I.A.R. incepe sa produca si motoarele pentru avioane (initial importate)

1938-1945: I.A.R. devine regie autonoma de avioane cu capital integral romanesc. Pana in anul 1945 se produc 19 tipuri de avioane din care 6 de conceptie proprie. Cea mai importanta realizare a uzinei a fost avionul IAR 80 cu varianta IAR 81 1946: are loc conversia in fabricatia de tractoare. Este produs primul tractor romanesc IAR 22. 1947: I.A.R. se desfiinteaza iar uzina se transforma in Intreprinderea Metalurgica de Stat 1948: Intreprinderea Metalurgica de Stat devine Uzina Tractorul Brasov (UTB)
Fig.2.2

1960: proiectarea primului tractor din gama 65 CP (U 650) in conceptie complet romaneasca 1963: intrarea in fabricatie de serie a tractorului U 650 (65 CP) 1963-1968: asimilarea in fabricatie a licenteiFIAT pentru motoarele de 45 CP 1968-1976: diversificarea familiilor U 445 Fiat si U 650 1977-1990: dezvoltarea din modelul Fiat a tractoarelor de 26 CP, 70 CP, 80 CP, 100 CP 1990: UTB devine societate pe actiuni si se schimba proprietatea - A.V.A.S - SIF Transilvania - alti actionari - 80,17774 % - 17,15226 % - 2,67001 %

1990-2000: se stabilizeaza productia gamei complete de motoare 20-100 CP cu 2, 3, 4 si 6 cilindri 1999: desprinderea din S.C. Tractorul UTB S.A. a unor societati cu activitati distincte de productia de tractoare 2002: finalizarea proiectarii in vederea trecerii la productia de serie a tractoarelor din gama "4" 2002: certificarea europeana si americana privind emisiile poluante pentru motoarele de 48 CP, 52 CP si 68CP 2004:trecerea la productia de serie a tractoarelordin gama"4"

Fig. 2.3

Cap. 3 : Clasificarea tractoarelor

Dupa destinatia lor tractoarele se clasifica in urmatoarele grupe principale: tractoare agricole (cu utilizare generala, universale, specializate si sasiuri autopropulsate); tractoare pentru industrie (cu utilizare generala si speciale); tractoare de transport destinate transportului in agricultura a produselor agricole si altor materiale, atat pe drumuri amenajate, cat si pe terenuri fara drumuri, caracterizate prin viteze de deplasare intre 25 si 45 Km/h si printr-o suspensie imbunatatita

Dupa sistemul de rulare tractoarele pot fi:

Tractoare pe roti (fig. 2.2), care pot avea o punte sau doua punti motoare, respectiv pot avea numai doua roti motoare (4x2) sau toate cele patru roti motoare pot avea roti inegale sau egale. La tractoarele cu doua roti motoare, putea din fata poate fi cu ecartament normal, cu roti apropiate si cu o singura roata (tractoare pe trei roti). Tractoarele cu o punte, numite motocultoare, sunt tractoare de putere mica (38 Kw) si gabarit redus, utilizate la lucrari agricole pe suprafete mici, in parcuri, gradini, sere, orezarii, lucrari de transport pe distante

Tractoare pe senile (fig. 2.3), care se deplaseaza cu ajutorul mecanismului senilelor asigura o aderenta mai buna si o presiune pe sol mai scazuta fata de tractoarele pe roti.

Tractoare cu semisenile (fig. 2.4), care au sistemul de rulare format in fata de roti, iar in spate din senile. Aceste tractoare se obtin de regula prin modificarea tractoarelor obisnuite pe roti, prin montarea pe rotile din spate si pe niste roti intermediare a unor senile usoare.

Fig. 2.2. Tractoare pe roti: a) cu roti inegale si rotile spate motoare; b) cu roti inegale si toate rotile motoare; c) cu roti egale si motoare; d) cu roti egale (forestier); e) pentru viticultura (HC); f) cu roti egale si sasiu articulat

Fig. 2.3 Tractoare pe senile

Fig.2.4. Tractoare cu semisenile.

3.3. Dup tipul transmisiei: Cu transmisie mecanic Cu transmisie hidromecanic Cu transmisie hidrostatic Cu transmisie electric Cu transmisie electromecanic

3.4. Dup nivelul forei de traciune nominale n kN: 2, 6, 9, 14, 20, 30, 40, 50, 60, 80, 100, 150, 250, 350. TRANSMISIA MECANICA HDRAULICA. Elementele componente ale transmisiei difera, in functie de tipul de constructie a acesteia.Diferenta esentiala se refera, in special, la cele doua tipuri de baza de transmisii mecanice si hidraulice transmisia combinata reunind elementele din componenta celor doua. Particularitatile transmisiilor sunt impuse si de tipul tractorului.

Transmisiile mecanice. Transmisia mecanica cuprinde ca elemente de baza un ambreaj, destinat sa asigure cuplarea si decuplarea de motor, o cutie de viteze, necesara pentru a realiza diferite rapoarte de transmitere si respectiv diferite viteze de lucru, transmisie centrala, care sa permita divizarea miscarii spre rotile sau stelutele motoare si transmisii finale, ca parti de legatura intre transmisia centrala si mecanismele de rulare. La aceste elemente de baza se adauga elementele impuse de tipul tractorului. Astfel, in componenta transmisiei tractoarelor pe roti este inclus un diferential, iar la tractoarele pe senile ambreaje laterale (sau in cazuri mai rare un diferential ), ambele mecanisme servind pentru asigurarea de viraj ale tractorului. La aceste elemente de baza, obligatorii din punct de vedere functional, se pot adauga elemente complimentare, ca de exemplu, cuplaje elastice (intre ambreaj si cutia de viteze), reductoare de viteze (aplicate pe langa cutia de viteze), inversoare de sens, amplificatoare de cuplu, o transmisie suplimentara pentru rotile motoare din fata etc. De asemenea, in ansamblul transmisiei sunt incluse si elemente ce transmit miscarea la priza de putere a tractorului, formate din arbori, cuplaje, grupuri de roti dintate etc.

Transmisiile hidraulice. Transmisiile hidraulice cuprind ca elemente de baza pompe si motoare hidraulice, care dupa parametrii functionali (presiune si debit) se pot caracteriza ca elemente hidrostatice. Astfel, transmisiile integral hidraulice sunt prin definitie transmisii hidrostatice. In afara de aceste elemente de baza, transmisiile hidraulice mai cuprind distribuitoare, dispozitive de reglare a debitului, supape de siguranta, pompe hidraulice auxiliare, etc. Transmisiile combinate sunt compuse atat din elemente de constructie mecanica (ambreaje, cutii de viteze, transmisii centrale etc.) cat si din elemente de constructie hidraulica (pompe hidraulice, motoare hidraulice, cuplaje hidrodinamice etc.) De obicei, transmisiile combinate sunt realizate pe baza unei transmisii mecanice, la care sunt adaugate unele elemente hidraulice.Astfel, cel mai frecvent, transmisiile combinate

sunt realizate prin atasarea unui cuplaj hidrodinamic pe langa ambreajul mecanic, prin inlocuirea ambreajului cu un convertizor de cuplu hidrodinamic sau prin inlocuirea cutiei de viteze cu un grup pompa-motor hidraulic. In functie de elementele hidraulice pe care le are incluse, transmisia combinata poate capata caracteristicile transmisiei hidrostatice, cand are incluse pompe motoare si motoare hidraulice, sau ale transmisiei hidrodinamice, cand are incluse cuplaje sau convertizoare hidrodinamice de cuplu. Scheme ale transmisiei mecanice. Schemele transmisiilor mecanice, aplicate la tractoarele pe roti si pe senile sunt realizate in urmatoarele lanturi cinematice: -la tractoarele pe roti cu doua roti motoare din figura IV.1, a:motor 1, ambreaj principal 2, (cuplaj elastic 3), cutie de viteze 4 (reductor 5), transmisie centrala si diferential 6, transmisii finale si roti motoare 8 ; -la tractoarele pe roti, cu patru roti motoare din figura IV.1, b:motor 1, ambreaj principal 2, (cuplaj elastic 3), cutie de viteze 4 (reductor 5), transmisie centrala cu diferential 6, transmisii finale 7, pentru transmiterea miscarii la rotile motoare din spate 8 si cutie de transmisie sau cutie de distributie 9, arbore cardanic 10, grup conic cu diferenatial 11, transmisii finale 12, pentru transmiterea miscarii la rotile motoare din fata 13 ; -la tractoarele pe senile din figura IV.1 c : motor 1, ambreaj principal 2, cuplaj elastic 3, cutie de viteze 4, (reductor 5) transmisie centrala 6, ambreaje laterale 7, transmisii finale 8 si stelute motoare 9; Aceste scheme de baza ale transmisiilor mecanice prin care se realizeaza transmiterea miscarii la rotile motoare ale tractoarelor, sunt combinate in diferite moduri cu schemele transmiterii miscarii la echipamentul de lucru, in special, cu transmisia la priza de putere. Sunt realizate astefel, scheme de ansamblu complexe, cuprinzand transmisia tractorului in toataliatea ei.

Scheme ale transmisiei hidraulice. Transmisiile hidraulice sunt realizate dupa o schema cinematica mai simpla: motorpompa hidrauliza-motoare hidraulice-roti motoare.Si schemele transmisiilor hidraulice sunt insa combinate in diferite moduri, in functie de tipul tractorului si de alte particularitiati constructive. In figura IV.2 sunt prezentate trei scheme reprezentative pentru cele trei tipuri principale de tractoare : cu doua rori motoare, cu patru roti motoare si cu senile. Schema transmisiei hidraulice s tractorului pe roti cu doua roti motoare luata ca exemplu (fig. IV.2,a) este realizata in asa fel incat de la motorul 1 miscarea se tansmite la o pompa hidraulica 2 care prin distribuitorul 3 actioneaza doua motoare hidraulice 4 dispuse la cele doua roti motoare 5.Transmiterea miscarii la priza de putere se realizeaza prin rotile dintate 6 si ambrejaul 7. Schema transmisiei tractorului cu patru roti motoare (fig IV.2 b) cuprinde doua pompe hidraulice 1 antrenate de catre motorul 2 si care la randul lor actioneaza patru motoare hidraulice 3 (legate prin distribuitoarele 4 cate doua in circuite paralele) dispuse la rotile motoare din drepta

si doua la rotile motoare din stanga ale tractorului.Priza de putere la aceasta transmisie este actionata hidraulic prin disribuitorul 5 si motorul hidraulic 6. Schema transmisiei hidraulice a tractorului pe senile (fig.IV.2,c) cuprinde, de asemenea, doua pompe hidraulice 1 care actioneaza independent cate o roata sau steluta motoare, cu ajutorul motoarelor hidraulice 2. Motorul tractorului 3, care actioneaza cate doua pompe hidraulice, actioneaza totodata si priza de putere 4, printr-un ambreaj separat 5.

Scheme ale transmisiei combinata. Exemple de scheme sunt prezentate in figura IV.3. In prima schema (fig.IV.3,a) este prezentata o combinatie intre elemente de transmisie mecanica si elemente de transmisie hidrostatica.In aceasta sechema ambreajul si cutia de viteze mecanica sunt inlocuite cu un grup pompa-motor hidraulic.Astfel, miscarea se transmite de la motorul 1 La pompa 2 si motorul hidraulic 3, iar in continuare de acestea la transmisia centrala 4, diferentialul 5 si rotile motoare 6.Pentru priza de putere sunt prevazute angrenajele cu roti dintate 7 care realizeaza transmiterea unei turatii constante si 8 care realizeaza transmiterea unei turatii variabile, proportionala cu viteza de deplasare (priza sincrona). In schemele urmatoare (b si c) sunt prezentate combinatii intre elemente de transmisie mecanica si elemente de transmisie hidrodinamica, combinati prin care ambreajul mecanic este dublat cu un cuplaj hidrodinamic (schema b) sau este inlocuit cu un convertizor de cuplu (schema c) Astfel ambele scheme cuprind ca elemente mecanice cutia de viteze 1, transmisia centrala si diferentialul 2 si transmisiile finale 3, iar ca elemente hidraulice cuplajul hidrodinamic 4, la schema b si convertizorul de cuplu 5, la schema c.

Cutii de viteze Cutia de viteze constitue ansamblul cel mai important al transmisiei tractorului.Prin intermediul cutiei de viteze se realizeaza variatia in trepte sau continua a vitezei de lucru a tractorului respectiv si a cuplului motor transmis mecanismului sau de rulare. Tipuri de cutii de viteze. In functie de modul cum se realizeaza variatia treptelor de deplasare ale tractorului, cutiile de viteze se impart in cutii de viteze cu trepte si cutii de viteze fara trepte (denumite si cutii de viteze progresive sau continui).Ambele tipuri sunt realizate in constructii mecanice. Aceasta clasificare este cea mai generala si reprezentativa, dar cutiile de viteze, care sunt realizate intr-o mare variatie de constructii se pot clasifica si dupa alte criterii astfel :

-in functie de posibilitatile de schimbare a vitezelor, cutii de viteze manevrabile din mers si cutii de viteze nemanevrabile din mers ; -in functie de modul cum se realizeaza schimbarea vitezelor, cu sau fara intreruperea transmiterii cuplului motor, cutii de viteze manevrabile sub sarcina si cutii de viteze nemanevrabile sub sarcina ; -in functie de numarul trepetelor de viteze pe care le realizeaza, cutii de de viteze cu 3 + 1 trepte (3 pentru mersul inainte si 1 pentru mersul inapoi), cu 4 + 1 trepte, cu 5 + 1 trepte, cu 6 + 1 trepte etc. ; -in functie de numarul arborilor, cutii de viteze cu doi, cu trei sau cu mai multi arbori; -in functie de modul de asezare a arborilor, cutii de viteze cu arbori longitudinali si cutii de viteze cu arbori transversali ; -in functie de modul de angrenare a grupelor de roti dintate, cutii de viteze cu roti fixe angrenate permanent ; -in functie de schema cinematica, cutii de viteze simple si cutii de viteze combinate (cu reductor sau cu inversoare).

Toate aceste tipuri de cutii sunt aplicabile transmisiilor mecanice sau combinate. Transmisiile hidraulice prin constructia lor exclud necesitatea folosirii cutiei de viteze.

Cutiile de viteze cu trepte. Modelele cele mai raspandite de cutii de viteze cu trepte sunt realizate in 3-6 trepte. In prezent tractoarele folosesc cutii cu un numar marit de viteze, pana la 10-16 viteze de lucru si de transport si de aceea cutiile de viteze se combina de cele mai multe ori cu reductoare. Cutiile de viteze clasice sunt compuse in ansamblu dintr-un carter, mai multi arbori sunt montate grupuri de roti dintate, un mecanism de schimbare a vitezelor si un mecanism de blocare. Cutiile de viteze actuale au dispozitive de sincronizare, etc. Exista constructii la care grupurile de roti dintate sunt inlocuite cu mecanisme planetare. Schemele de constructie a cutiilor de viteze difera in functie de numarul vitezelor, modul de angrenare a rotilor, numarul arborilor etc.

In figura IV.40 sunt date cele mai reprezentative scheme ale diferitelor tipuri de cutii de viteze simple, in trepte. Cutia de viteze cu doi arbori (fig IV.40 a) este prevazuta cu un arbore principal 1, care primeste miscarea de la ambreaj si un arbore secundar 2, care transmite miscarea catre transmisia centrala. Pe cei doi arbori sunt montate un numar de perechi de roti dintate, din care rotile 3 de pe arborele principal sunt mobile (cu posibilitatea de deplasare laterala), iar rotile dintate 4 de pe arborele secundar sunt fixe. Schimbarea vitezelor se realizeaza prin cuplarea rotilor dintate mobile de pe arborele secundar.Prin raportul diferit dinre numarul de dinti al rotilor dintate se realizeaza variatia rapoartelor de trasnsmisie si respectiv variatia vitezelor de deplasare ale tractorului.

Pentru mersul inapoi,pe un arbore suplimentar 5 este montata o roata dntata intermediara ce se cupleaza intre rotile de pe arborii principal si secundar si care realizeaza schimbarea sensului de roatie a arborelui secundar. Schema prezentata reprezinta o cutie de viteze cu 3 + 1 trepte, respectiv trei trepte pentru mersul inainte si o treapta pentru mersul inapoi.

Cutia de viteze cu doi arbori reprezinta constructia cea mai simpla si este caracterizata prin faptul ca realizeaza transmiterea miscarii printr-o singura pereche de roti dintate (cu exceptia vitezei de mers inapoi, la care se angreneaza doua perechi de roti dintate). Cutia de viteze cu trei arbori (fig. IV.40 b) este prevazuta cu un arbore principal 1, un arbore secundar 2 si un arbore intermediar 3. Intre arborele principal si cel intermediar este dispusa o pereche de roti dintate 4 si 5 cuplate permanent. Intre arborii secundar si intermediar sunt montate grupuri de perechi de roti dintate ce se pot cupla facultativ.Schimbarea vitezelor se realizeaza prin cuplarea rotilor dintate mobile de pe arborele secundar cu rotile dinate fixe de pe arborele intermediar.Caracteristic acestei scheme de constructie a cutiei de viteze este faptul ca se realizeaza transmiterea miscarii prin intermediul a doua perechi de roti dintate.Astfel, miscarea primita de la ambreaj este transmisa, prin prima pereche de roti dintate, de la arborele principal la arborele intermediar, iar de la acestea printr-o a doua pereche de roti dintate, la arborele secundar de la care, in continuare, ajunge la transmisia centrala. Pentru mersul inapoi trebuie angrenate trei perechi de roti dintate. Schema cutiei de viteze cu trei arbori este frecvent folosita la tractoarele agricole pe roti si pe senile. Cutia de viteze cu patru arbori (fig. IV. 40 c) este prevazuta, ca si cutia de viteze cu trei arbori, cu un arbore principal 1, un arbore intermediar 2 si un arbore secundar 3, insa are in plus si un arbore suplimentar 4, respectiv al patrulea arbore. Prin angrenarea rotilor dintate de la al patrulea arbore se realizeaza un numar de viteze suplimentare reduse si mersul inapoi. Arborele suplimentar inlocuieste astfel un reductor. Cutia de viteze din schema prezentata realizeaza 9 + 3 trepte de viteze, respectiv noua viteze pentru mersul inainte si trei pentru mersul inapoi. Carcteristic acestei cutii de viteze este faptul ca realizeaza transmiterea miscarii prin angrenarea a doua, trei sau patru perechi de roti dintate, in modul urmator : -doua perechi de roti dintate, in cazul cand sunt realizate vitezele de lucru normale (sase trepte), prin angrenarea rotilor de pe arborii principal, intermediar si secundar ; -trei perechi de roti dintate pentru mersul inapoi (trei trepte) prin angrenarea in plus a rotii dintate suplimentare care realizeaza inversarea sensului de miscare a arborelui secundar; -patru perechi de roti dintate cand se realizeaza vitezele suplimentare reduse (trei trepte) la care, pe langa angrenarea rotilor de pe arborii principal, intermediar si secundar se adauga si angrenarea rotilor dintate de pe al patrulea arbore, suplimentar. Comparand cele trei scheme de constructie a cutiilor de viteze sub aspectul randamentului mecanic, rezulta ca cea mai avantajoasa este schema cutiilor de viteze cu doi

arbori, care are numarul cel mai redus de roti angrenate, respectiv randamentul cel mai ridicat (cca 0,98). La celelalte scheme, pentru fiecare pereche de roti dintate in plus, randamentul mecanic se reduce in medie cu 2%. Schema cutiei de viteze cu doi arbori prezinta insa dezavanajul ca realizeaza rapoarte de transmisie scazute si intr-o gama limitata. De aceea se dezvolta si se folosesc mai mult cutiile de viteze cu trei sau mai multi arbori, la care fiecare pereche de roti dintate angrenate in plus poate fi marit raportul de transmisie si extinsa gama de variatie. Schemele de combinare a vitezelor la cutiile simple sunt prezentate in figura IV.41 (sunt date ca exemple schemele de combinare a vitezelor la o cutie cu 3 arbori si 5 + 1 trepte). Din acelasi motiv se dezvolta si cutiile de viteze combinate. In figura IV.42 sunt date scheme reprezentative de cutii de viteze combinate, realizate in constructie clasica. Prin combinarea cutiei de viteze cu un reductor se dubleaza numarul de viteze. Combinarea se poate realiza prin amplasarea reductorului in partea anterioara a cutiei, in partea posterioara, sau lateral. In schema din figura IV.42 a , cutia de viteze este combinata cu un reductor clasic asezat in fata, intre arborele principal 1 si cel intermediar 2. Cutia de viteze realizeaza 5 + 1 trepte, iar reductorul 2 trepte. Prin combinarea lor, cutia realizeaza in total 10 + 2 trepte de viteze. Intr-o asemenea schema de constructie, cutia de viteze ofera posibilitatea de a realiza rapoarte de transmisie convenabile si o gama mare de variatie a acestora.

In figura IV.42 b se prezinta o cutie de viteze combinata cu un reductor clasic cu doua trepte, asezat in spate, intre arborele intermediar 1 si arborele secundar 2. Cutia de viteze poate fi combinata si cu un reductor plasat lateral. De asemenea, cutia de viteze poate fi combinata cu un inversor care sa realizeze schimbarea sensului de miscare la un numar limitat de trepte de viteze sau la toate treptele de viteze ale cutiei. Cutiile de viteze mai avansate sunt realizate dupa scheme de constructie asemanatoare, avand insa aplicate elemente ca : dispozitive de sincronizare, reductoare planetare, cuplaje (fig. IV. 43 a) cu discuri etc, sau sunt realizate dupa scheme proprii.

Exemple de scheme reprezentative de cutii de viteze in trepte realizate din cuplaje (ambreaje) cu discuri si cu mecanisme planetare sunt prezentate in figura IV.43 b si c.

In figura IV.43 b este prezentata o cutie de viteze in trepte cu roti dintate fixe angrenate permanent si prevazute cu ambreiaje cu discuri multiple. Cuplarea si decuplarea vitezelor se realizeaza cu ajutorul ambreiajelor. Totodata este posibila schimbarea tuturor vitezelor din mers, sub sarcina. In figura IV.43 c se prezinta schema de constructie a unei cutii de viteze prevazute cu mecanisme planetare care prezinta de asemenea posibilitatea de a schimba vitezele din mers sub sarcina. Cutia este prevazuta cu trei mecanisme planetare 1, 2 si 3 asezate in serie. Rotile dintate ale mecanismelor planetare sunt cuplate permanent. Schimbarea vitezelor se realizeaza prin diferite combinatii intre mecanismele planetare, care pot fi puse sau scoase din functiune (cuplate sau decuplate) cu ajutorul unor frane cu banda 4 si a unor cuplaje 5 de tipul ambre-

Ajelor cu discuri. Cutia de viteze realizata dupa aceasta schema asigura un numar de 10 + 2 viteze de lucru. Posibilitatea de schimbare a vitezelor din mers este asigurata de faptul ca rotile dintate ale mecanismelor planetare sunt cuplate permanent, iar punerea in functiune sau scoaterea din functiune a fiecarui mecanism planetar se face prin comanda franelor sau cuplajelor care pot fi actionate chiar in timpul functionarii.

Capitolul 4 : Scheme de tractoare sunt prezentate n figurile 4.1 i 4.2

Fig.4.1. Scheme de motocultoare: a- fr scaun pentru tractorist; b- cu scaun pentru tractorist; ccu semiremorc.

Fig.4.2. Scheme de tractoare: a- tractor peroi 4x2 cu luminmic; b- idem cu lumin mare; casiuautopropulsat, d- tractor peroi 4x4 cu roiindgale; e- idem cu roiegale; f- tractor peroi 4x4 cu asiuarticulat; g i h- tractoare cu semienile; i- tractor agriculpeenile; j- tractor industrial peenile.

Capitolul 5: Construcia i cerine impuse tractoarelor

n general, un tractor se compune din mai multe pri principale i anume: motorul, transmisia, asiul, mecanismul de rulare, mecanismul de d i r e c i e , mecanismul de frnare, instalaiaelectric, echipamentul de lucru i echipamentul anex.

Motorul :

Tractoarele sunt echipate cu motoare cu ardere interna, cu piston, cu miscare alternativa de translatie.Folosit de la inceputul constructiei primelor tipuri de tractoare, motorul clasic cu piston se pare ca nu va fi inlocuit curand. Datorita avantajelor pe care le prezinta indeosebi pentru conditiile de agricultura, aproape toate tipurile de motoare de tractoare construite pe plan mondial si in exclusivitate motoarele de tractoare romanesti, sunt tip diesel (cu aprindere prin comprimare). Motoarele cu aprindere prin scanteie care cu multi ani in urma reprezentau in S.U.A. tipul principal de motor de tractor, in prezent sunt mentiunte, numai ca motoare auxiliare de pornire a unor tractoare de mare putere, pe senile. Pe tractoarele romanesti se utilizau o gama larga de motoare diesel cu puteri foarte variate cuprinse intre 28 Kw cat dezvolta motorul D-124 de pe tractorul agricol Universal -350 si 282 Kw cat dezvolta motorul TD 232-V 12/MWM de pe tractoarele A-3600 L si A-3600 IF destinate lucrarilor de constructii si industriale.Dintre acestea in agricultura tarii noastre se cu precadere motoare cu puteri cuprinse intre 33 si 132 Kw. (tabelul 5.1) Motoarele cu aprindere prin comprimare, utilizate la tractoare in prezent sunt, de tipul cu injectie directa cu camere de ardere nedivizate (fig 5.1. ).

Fig 5.1.

Acest tip de camera de ardere erau folosite tractoarele D-115, D-110, D-131, D-118 etc. , datorita avantajelor imortanata pe care le prezinta, respectiv eficienta ridicata a procesului arderii, ceea ce conduce la un consum de combustibil redus, in comparatie cu motoarele cu camera divizata (cu camera cu preardere sau cu camera cu turbionare fig. 5.2) cat si pornirii mai usoare fata de acestea , motiv pentru care este utilizata si in prezent

Fig 5.2 Motoarele cu injectie in camera separata de preardere (antecamera ex. D-105) sau cu camera din turbionare se folosesc din ce in ce mai putin la tractoare, tocmai din cauza economicitatii mai scazute si pornirii mai greoaie, indeosebi in conditii de temperaturi coborate, ceea ce constituie dezavantaje importante. In general, motoarele utilizate la tractoare comporta 3,4 si 6 sau 8 cilindrii.

Tabelul 5.1

Paralel cu tendinta principala, de generalizare la tractoare a motoarelor cu injectie directa, la motoarele de tractoare mai apar urmatoarele tendinte : -extinderea supraalimentarii la motoarele de pe tractoarele destinate lucrarilor grele de tractiune care solicita puternic motorul ; -generalizarea pornirii cu demaror si echiparii motoarelor cu dispozitive de preincalzire pentru usurarea pornirii ; -reducerea continua a greutatii specifice a motorului de tractor raportata la putere (care, la motoarele moderne, a scazut pana in prezent 8 Kg/kW) ; -extinderea domeniului de utilizare a motoarelor prin modificarea unor reglaje de turatie, consum, prin imbunatatirea filtrarii, racirii etc., astfel incat motoarele cu aceeasi constructie sa poata fi folosite la o mare diversitate de utilaje ca tractoare, combine autopropulasate, autocamioane etc., ca in cazul motorului D-115 de pe tractoarele U-445, motoarele D-131 de pe tractorul A-1800 A etc.; Tinand cont ca aceste tendite au fost scrise in anul 1984 , o mare parte din acestea sau realizat, tendintele actuale fiind de reducera a normelor de poluare , in prezent cea in vigoare fiind Tr 4.Pentru a face o comparatie, un singur tractor din anii 2000 ce respecta norma de

poluare Tr1 polueaza cat o fac 100 de tractuare in prezent ce respecta norma de poluare Tr 4. Reducerea poluarea se realizeaza in special folosind un rezervor de uree. asiul i suspensia sunt elemente de legtur ntre diferitele pri constructive ale tractoarelor pe roi i pe enile. Mecanismul de rulare asigur funcia de organ de deplasare, ct i funcia de organ de aderen pe sol i de ada ptare a tractorului la diverse condiii de lucru.

Mecanismul de direcie constituie organele de conducere a tractorului pe direcia de naintare dorit. La tractoarele pe roi direcia se realizeaz p r i n m o d i f i c a r e a u n g h i u l u i r o i l o r , i a r l a t r a c t o a r e l e p e e n i l e p r i n modificarea vitezei de micare a enilelor. Mecanismul de frnare are rolul de reducere a vitezei de naintare sauoprirea pe loc a tractorului. Instalaia electric trebuie s asigure pornirea motorului, semnalizareal a b o r d a d e p i r i l i m i t e l o r n o r m a l e d e f u n c i o n a r e , s e m n a l i z a r e a i iluminarea pentru lucrri efectuate noaptea. Echipamentul de lucru al tractoarelor cuprinde m e c a n i s m e , dispozitive i instalaii care servesc pentru cuplarea mainilor agricole latractor, tractarea, transportul i acionarea lor Echipamentul anex al tractorului reprezentat prin capotaje, scaunul ic a b i n a c a r e t r e b u i e s a s i g u r e c o n f o r t i c o n d i i i d e i g i e n a m u n c i i conforme cu normele de protecia muncii.Tractoarele agricole trebuie s corespund n totalitatecerinelor impusedelucrrile agricole ce se execut, de realizrile tehnice i tiinifice obinute n ar i p e p l a n m o n d i a l , a s i g u r n d n a c e l a i t i m p e f i c i e n a e c o n o m i c m a x i m i respectarea cu strictee a normelor de protecia muncii.Principalele cerine ce se impun tractoarelor agricole sunt: - diversificarea tipurilor de tractoare pentru mecanizarea tuturor proceselor de producie din agricultur, - extinderea gamei de lucrri ce le poate executa fiecare tip de t r a c t o r pentru o ncrcare ct mai mare i mai uniform pe tot parcursul anului, -reducerea consumului specific de combustibil pe ora de funcionare pe cal p u t e r e i p e u n i t a t e a d e l u c r a r e e x e c u t a t i r e d u c e r e a c o n s u m u l u i d e metal, -asigurarea condiiilor de confort ct mai bune pentru mec anicul agricol, creterea fiabilitii tractoarelor, creterea vitezelor de lucru, -cuplarea rapid i uoar a mainilor cu care lucreaz n agregat tractorul, -vizibilitate bun pe timp de zi i de noapte, ntreinere, reparare i reglajesimple i uor de executat, comenzile diferitelor mecanisme s necesite eforturi mici, -S corespund din punct de vedere al normelor de protecia munci, paza contra incendiilor, normelor de protecie a mediului ambiant,

-randamentul tractorului s fie ct mai ridicat i s aib un aspect esthetic ct mai plcut.

Cap.6: Sistemul de franare, Mecanisme de directie si echipamente de lucru

Sistemele de franare asigura reducera vitezei si imobilizarea tractoului.Franarea trebuie sa se realizeze progresiv fara socuri si sa fie distribuita uniform pe cele 4 roti, rotile nu trebuie sa alunce. Dupa forma suprafetei de frecare pot fi 1 cu banda 2 pe saboti 3 pe discuri. Dupa tipul de actionare pot fi 1 mecanice (caracterizate prin fiabilitate) 2 pneumanice sau hidraulice (caracterizate prin timp mic de franare) Franele cu banda. Sunt alcatuite dintr o parte fixa (banda metalica captusita la interior cu ferodou) o parte mobila (tabulrul de franare ) si dispozitivul de comanda. Cand dispozitivul de comada este actionat miscare esta transmisa la banda cu ajutorul unei tije iar banda se strange pe tamburul de franare rezunltand frecare . Un arc de revenire aduce elemntele de franare in pozitia initiala la incetarea miscarei Franele cu saboti Sunt alcatuite dintr o parte fixa (2 saboti si arcul de revenire) si o parte mobila (tamburul de franre) La actionarea dispozitivului de comanda (mecanice hidraulice sau pneumatice)sabotii se dplaseaza spre tabur si vin in contact cu partea interiora rezultand franarea. Arcurile de revenire aduc componentele in pozitia initiala. Se folosesc la remorci si trctoare de putere mijlocie. Franele cu discuri Sunt alcatuite din partea fixa (placi de presiune cu alveole, corpuri de rulare si arcuri de revenire) si parte mobila ( discuri de frictiune captusite pe ambele fete cu ferodou) Se intalnesc la tractore de mare putere si necesita o suprafata mare de contact. Indiferent de tip, mecanismul de franare poate fi actionat mecanic, hidraulic sau, mai rar, pneumatic sau servocomandat hidraulic. La tractoarele pe roti sunt utilizate, in general, mecanisme de franare cu saboti sau la cele mai performante, frane cu discuri, aplicate la semiarborii rotilor din spate.In fig. VII. 11 se prezinta un mecanism de franare cu discuri folosit la un tractor pe roti, format din doua frane cu discuri cu posibilitatea de comanda independenta sau simultana. Cele doua frane 1 si 2 sunt destinate penru cele doua roti posterioare ale tractorului, din stanga si din dreapta Discurile de frana 3 si 4, captusite cu ferodou, sunt montate pe arborii 5 legati prin cate o roata dintata cu transmisiie finale ale tractorului.Strangerea discurilor de frana se face cu ajutorul a doua discuri de presiune 6 si 7 prevazute cu o serie de degajari cu planuri inclinate in care sunt montate bile.Intreg ansamblul franei este montat in carcasa 8. Dispozitivul de comanda al franelor este

compus din tijele reglabile 9, axul 10 si pedalele 11.Cand pedala de frana este apasata prin tija reglabila, cele doua discuri de presiune sunt trase si rotite unul fara de altul.Ca urmare, bilele dintre ele urca pe planurile inclinate si le departeaza.Astfel, discurile de frana sunt stranse si se realizeaza franarea rotii.Prin cele doua pedale, franele pot fi actionate independent pe fiecare roata.Pentru actionarea simultana, pedalele sunt soliaridarizate cu ajutorul clichetului 12.Un dispozitiv separat prevazut cu crichetul 13 poate realiza blocarea permanenta afranelor cand tractorul este parcat.

O alta varianta este cea cu actionare hidraulica prezentata in figura VII.12 . Discul metalic 1 este franat intre cele doua placute cu ferodou ale etrierului 2.Una din placute este fixa, iar a doua este montata pe un piston hidraulic care primeste lichid sub presiune de la pompa centrala 3 actionata de pedala 4.De obicei, o asemenea frana se monteaza pe unul din arborii cardanici care transmit miscarea la punti.

Franele cu saboti sunt mai rar folosite la tractoare, dar se folosec aproape in exclusivitate la remorcile de tractor.In aceasta situatie actionarea pneumatica este generalizata.Franele cu saboti sunt compuse din tamburul de franare soldar cu roata, in interiorul caruia sunt montati doi saboti articulati cu partea inferioara a carcasei solidare cu osia.Capetele opuse ale sabotilor sunt impinse catre tambur prin rotirea unei came comandate de cilindrul pneumatic.Prin frecarea sabotilor de tambur se obtine franarea.Deoarece franarea remorcii trebuie sa se produca inaintea tractorului (pentru a nu il impinge), comanda de franare a remorcii este data prin aceeasi pedala 4 (fig. VII.12) la ventilul de franare 5.Pentru a se obtine franarea remorcii inaintea tractorului, parghiile de comanda ale ventilului 5 se pot regla. Ca exemplu de instalatie pneumatica a tractoarelor pentru franarea remorcilor s-a prezentat in figura VII.12 cea a tractorului A-1800 A.Ea se compune din:compresorul de aer6, regulatorul de presiune 7, rezervorul 8, ventilul de franare 5, manometrul 9, semicupla 10 si robinetul 11. Presiunea de lucru este de cca. 6 at.Aerul comprimat este folosit si pentru alte scopuri (umflarea pneurilor, servocomenzi, etc.)

La tractoarele cu senile este generalizata folosirea mecanismelor de franare cu banda.Mecanismul de franare cuprinde si in acest caz doua frane montate separat pe carcasele

celor doua ambreaje laterale, avand posibiliateta de actionare independenta.Fiecare din cele doua frane este compusa din banda 1 (fig. VII.13) montata pe tamburul 3, tija reglabila 4 si pedala 5.Apasand pedala prin tija reglabila si parghia dubla, banda este stransa pe tamburul ambreajului si realizeaza franarea acestuia.Pentru blocarea franelor la parcarea tractorului este prevazuta maneta 6 prin tija 7 apasa pedalele de frana, mantinandu-le permanent franate.

Mecanismul de Directie. Asigura deplasarea tractoruli pe directia doriata si la revenira din viraje. Cerinte 1 Fortele de actionare la volan cat mai mici 2 Asigurarea stabilitatii in linie dreapta si dupa revenira din viraja 3 impidicareatransmiteriisocurilor de la sistemul de rulare la volan. Dupatipul de actionarepoatepoate fi 1 Cu actionaredirecta(utilizatorulactioneazadirectrotile) 2 Cu actionareindirecta(Transmiteramiscarii se facecuajutorulunui fluid sub presiune) Are 2 parti 1 Partea de comada : Volan, Axul Volanului si Distribuitor Hidraulic 2 Parte de executie : Rezervor de ului, Pompa, Filtru, Conducte, Servomotor, Trapez de directie. Distribuitorul hidraulic in urma comenzii primite de la volan dirijeaza fluidul sub presiune in una din cele 2 camere ale Cilindrului de forta care prin tija ppistonuluii modifica elementele mobile ale trapezului de directie(pargii fuzete pivoti)

DIRECTIA TRACTOARELOR PE ROTI. Mecanismul de directie clasic (fig. VII.1) folosit la tractoarele pe roti, are ca parti componente principale un volan 1, o caseta de directie 2, si un trapez de directie. Dupa caracteristicile casetei de directie, se deosebesc: mecanisme de directie cu surub globoidal si rola, cu surub fara sfarsit, cu surub si cremaliera, etc.

In afara de constructia clasica sunt mecanisme de directie cu diverse particularitati cum ar fi cel cu trapez dublu 1 si 2 (fig. VII.2) actionat de un levier central 3 si mecanismul fara trapez (fig.VII.3) actionat prin doua leviere 1 si 2 ale casetei de directie 3.

Volanul este montat pe coloana sa.Caseta de directia este realizata sub forma unui mecanism demultiplicator (prevazut cu posibilitatea de a transforma miscarea de rotatie in miscare liniara ), iar trapezul de directie este compus dintr-un ansamblu de bare articulate. Mecanismul demultiplicator al casetei de directie este realizat intr-o mare varietate de tipuri. In figura VII.4 se prezinta schemele celor mai utilizate casete de directie. La tractoarele pe roti, prevazute cu patru roti motoare egale, se aplica mecanisme speciale de directie.

Astfel, la aceste tractoare , in afara de directia cu actionare pe rotile din fata, se intalnesc: -mecanisme de directie cu sasiu articulat la partea centrala; -mecanisme de directie pe toate cele patru roti;cu acest mecanism sunt prezente patru combinatii de directie prezentate in figura VII.5;directia crab permite translarea transversala a tractorului fara schimbarea directiei de mers;se utilizeaza pentru a corecta rapid distanta de la tractor la brazda si la lucrul pe terenuri cu o usoara panta cu deplasarea tractorului pe directia curbelor de nivel;prin acest mod de orientare a rotilor la lucrul pe pante se anuleaza efectul de derapare al tractorului;directia pr rotile din fata se utilizeaza in mod curent atat la lucrari agricole cat si la transport;directia pe rotile din spate se utilizeaza la lucrari terasiere cand tractorul se

deplaseaza in mod repetat inapoi;directia coordonata pe rotile din fata si rotile din spate se utilizeaza la lucrul cu masini agricole purtate pentru a obtine o raza mica de viraj (semanatoare, gapa cu discuri, plug etc. )

Servomecanismul de directie descris anterior poarta numele de directie servoasistata, spre deosebire de servodirectia integral hidraulica la care intre volan si rotile de directie nu exista nici o legatura mecanica. Un exemplu de astfel de servomecanism integral hidraulic este cel al tractorului A1800 A, care are sasiu articulat si la care virarea se face prin frangerea lui sub actiunea unor cilindri hidraulici cu dublu efect. DIRECTIA TRACTORELOR PE SENILE. La tractoarele pe senile se foloseste mecanismul cu ambreaje laterale. Ambreajele laterale, care sunt mecanisme de transmisie, realiezeaza si directia tractorelor.In acest scop, aceste ambreaje sunt actionate pendent, prin doua frane cu pedale.Schema mecanismului de directie prevazut cu ambreaje laterale, de la tractoarele pe senile, este prezentata in figura VII.9. Mecanismul cuprinde ambreajele laterale 1 si 2 si cu franele cu banda 3 si 4.

In afara de mecanismul clasic de directie, la tractoarele pe senile se folosesc urmatoarele tipuri speciale de mecanisme de directie:

-mecanisme de directie cu diferentialul simplu, avand diferentialul 1 montat la transmisia centrala si doua frane 2 si 3 montate pe semiaxele planetare; -mecanisme de directie cu mecanism planetar simplu sau dublu prevazute cu cate doua mecanisme planetare 1 si 2 si cate doua frane 3 si 4 montate pe semiarborii transmisiei centrale. Indiferent de tipul ales, virarea tractorului se face in mod asemanator prin diferenta dintre vitezele de miscare ale celor doua senile. Echipamente de Lucru: Echipamente ce permit cuplarea masinilor agricole la trctor si actionarea acestora Sunt : 1 dispoziteve de tractare(pentru cuplarea si tractarea remorcilor; se prind intrun singur punct; exista cuple automate, semiautomate si manuale) 2 dispozitive de suspenadre(pentru cuplarea masinilor agricole purtate-se prind in 3 puncte-si semipurtate-se prind in 2 puncte.) 3 dispozitive de actionare(au ca scop trecera din pozitia de lucru in pozitia de transport si invers si sunt Instalatia hidraulica si priza de putere care asigura functionarea masinilor cuplate la tractor) POSTUL DE CONDUCERE: Odata cu aparitia tractoarelor pe roti cu pneuri si de puteri mai mari au inceput sa apara si primele cabine cu acoperis metalic si peretii din prelata.O asemenea cabina proteja mecanicul de soare si de ploie, dar nu si de praf si frig.S-a trecut apoi la cabina metalica inchisa care era mai buna iarna daca avea incalzire, dar vara necesita ventilatie fortata.Dar cabinele metalice amplifica zgomotul emis de motor si tractor daca nu se iau masuri speciale. De aceea, constructorii de tractoare si specialistii in igiena muncii au perfectionat cabina, scaunul si comenzile plaicand cerintele de protectie a muncii.

Cabina tractorului poate fi : -de securitate; -de confort; -de securitate si confort;

Cabinele de securitate sunt cadre de rezistenta ce protejeaza conducatorul in ca de rasurnare a tractorului.Ele sunt denumite generic ROPS (rollover protection structure ) si sunt supuse unor probe standardizate de verificare.

Cabinele de confort sunt destinate pentru a proteja mecanicul agricol de intemperii, soare, praf.Orientativ se considera ca temperatura maxima suportabila este de 28 C pentru 4060% umiditate si viteza aerului de maximum 1,5 m/s.Optimum se considera 18-22 C pentru o viteza a aerului de 0,1-0,3 m/s.Deoarece conditiile optime nu se pot obtine pentru orice temperatura decat cu ventilatia si racirea aerului prin agregat frigorific, se admite ca in cabina vara sa existe o temperatura cu maximum 3c mai mare decat cea atmosferica, fara a depasi 28C pentru 40-60% umiditate si maximum 26 Cpentru 60-80% umiditate. Iarna temperatura in cabina trebuie sa fie de minimum 14 C pentru -20 C in exterior. Cabinele de securitate si confort sunt cele care de fapt echipeaza majoritatea tractoarelor .

COMENZILE: Comenzile trebuie sa fie amplasate la indemana si sa necesite un efort cat mai mic.Gesturile pe care le face conducatorul trebuie sa fie legate logic de comanda data Pentru pedalele de ambreaj efortul maxim este de 40 kg dupa Ios si 28 dupa C.A.E.R. Amplasarea comenzilor in cabina este, de asemenea, normalizata.

SCAUNUL Scaunul trebuie sa asigure o amortizare suficienta a vibratiilor, astfel ca valorile acceleratiilor la oscilatiile verticale si orizontale in frecventele de 0,88 0,90 HZ sa nu depaseasca anumite valori.

Cap.7 UTILAJE
7.1. Pluguri. Plugul este destinat pentru executarea araturii. Aratura consta in taierea si deplasarea laterala a brazdei concomitent cu rasturnarea si maruntirea acesteia. Aratura se executa la diferite adancimi in functie de felul solului si cultura respectiva.

7.2 Grape.

Grapa cu discuri poate fi reglata in functie de tipul solului sau de scopul lucrarii pentru amestecarea ramasitelor de tulpina si faramitarea sau cultivarea de adancime si este destinata prelucrarii tuturor tipurilor de soluri, in vederea pregatirii patului germinativ. Grapa este destinata pregatirii terenurilor dupa arat, efectuand distrugerea buruienilor, sfarimarea bulgarilor, afanarea si nivelarea solului.

7.3.Prasitori Prasitoarea este o masina multifunctionala de cultivare. Aceasta poate fi, de asemenea, utilizata cu legume, capsuni si plante de porumb. Prasitorile sunt echipate cu lame laterale duble, cu brazdare, doua aripi si sape.

7.4.Semanatori. Semanatorile sunt utilaje de semanat care pozitioneaza precis semintele in sol si apoi le acopera. Inainte de introducerea semanatorii, practica aceasta era realizata manual. Pe langa faptul ca aceasta practica era risipitoare, distribuirea era foarte imprecisa si a dus la o raspandire slaba a semintelor, care implicit a rezultat intr-o productivitate scazuta. Utilizarea unei semanatori a imbunatatit raportul dintre randamentul culturilor de pana la opt ori.

Bibliografie:
1. The modern gas tractor, its construction, utility, operation and repair 1914 - VICTOR W. PAGE, M.E. 2. Curs Tractoare si automobile - Ing Nastas Andrei; www.scribd.com 3. FARM EQUIPMENT AND TRACTORS - For the Course of Rural Engineering Technician - Sri ShaliHabibulla 4. 5. 6. 7. 8. 9. www.wikipedia.com Tractor Magazine February 2011 Marius, Toma, Laborator Dinamica Tractoarelor, 2010, UPB Bucuresti; Tractoare, I.Mihatoiu, I.Demetrescu,Gr. Caragiuc, E. Fulga
www.wikipedia.com

www.utilajeagro.ro