Sunteți pe pagina 1din 14

Modalitati de dobandire a proprietatii publice

Definirea institutiei domeniului public a constituit una dintre preocuparile legiuitorului si autorilor romani de drept administrativ din perioada interbelica.Conform unei pareri, apartineau domeniului public toate bunurile mobile si imobile afectate in mod direct unui serviciu public si utilizate de acesta pentru satisfacerea interesului general, bunurile fiind considerate inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. Un alt autor considera ca domeniul public era constituit din totalitatea bunu-rilor mobile sau imobile, afectate in mod direct si nemijlocit functionarii serviciilor publice. Intr-o alta parere, din domeniul public faceau parte bunurile mobile si imo-bile ale administratiei afectate unui interes general, fie ca ele erau destinate unui serviciu public , fie uzului tuturor . In perioada regimului comunist, nu se facea o distinctie clara intre proprieta-tea privata si proprietatea publica, regimul general al proprietatii fiind organizat pe cu totul alte coordonate : dominanta era proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, cu cele doua forme ale sale, proprietatea socialista de stat si proprie-tatea cooperatista. Se mai recunoste existenta unui drept de proprietate personala, apartinand oricarei persoane fizice, dar al carui obiect a fost constant restrans si a unui drept de proprietate individuala sau particulara, avand ca titulari pe taranii ca-re nu se asociasera mai mult sau mai putin benevol! in cooperativele agricole de productie si pe mestesugarii cu ateliere proprii. "rabusirea regimului comunist, realizata in decembrie #$%$, a creat premise-le reorganizarii regimului juridic al proprietatii in &omania, prin recunoasterea ca-racterului preeminent al proprietatii private, dar si prin reglementarea proprietatii publice, cu un regim juridic exceptional. "rima referire facuta la proprietatea publica in legislatia recenta este conti-nuta de art.' din (egea fondului funciar nr.#%)#$$#. Singurii titulari ai dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile ad-ministrativ-teritoriale. *ceste subiecte de drept isi datoreaza pozitia privilegiata imprejurarii ca, desi sunt si persoane juridice, subiecte de drept privat, sunt in pri-mul rand subiecte de drept public, purtatoare ale atributilor de autoritate si expo-nente ale intereselor generale, obstesti . +data cu intrarea in vigoare a Constitutiei &omaniei din #$$#, dreptului de proprietate publica iau fost consacrate prevederile art.#,-, alin. .! si ,!, care au devenit fundamentul existentei sale. Dupa revizuirea legii fundamentale, realizata in anul .//, si republicarea sa, prevederile la care ne referim, fac obiectul art. #,0 alin. #! si .!. Conform primului aliniat al acestui articol, 1proprietatea este publi-ca sau privata2. In continuare, aliniatul . al aceluiasi articol dispune: 1proprieta-tea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale2. In art.#,0 alin. ,! sunt enumerate principalele categorii de bunuri care alca-tuiesc obiectul exclusiv al dreptului de proprietate publica, si anume 1bogatiile de interes public ale subsolului, spatiului aerian, apele cu potential energetic valorifi-cabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei e-conomice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea or-ganica2. De asemenea, in alineatul ' se reglementeaza exercitarea acestui drept de proprietate. &eglementarile constitutionale au valoare de reguli generale, constituind ca-drul legal general al proprietatii publice. Dezvoltarea acestor prevederi s-a realizat prin (egea nr. .#,)#$$% privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia .

In cele ce urmeaza vom dezbate articolul 3 al (egii nr..#,)#$$%, adica modalitatile de dobindire a proprietatii publice. 4odalitatile de dobandire a proprietatii publice In functie de modul de incorporare a bunurilor din componenta sa, domeniul public se imparte in domeniul public natural , si domeniul public artificial . Dupa cum am precizat mai sus, modalitatile de dobandire a proprietatii publice sunt reglementate de articolul 3 din (egea nr..#,)#$$%, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. Conform acestui articol, 1dreptul de proprietate publica se dobandeste: a! pe cale naturala5 b!prin ac6izitii publice efectuate in conditiile legii5 c! prin expropriere pentru cauza de utilitate publica5 d! prin acte de donatie sau legate acceptate de 7uvern, de consiliul judetean sau de consiliul local, dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public5 e! prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica5 f! prin alte moduri prevazute de lege2. In cele ce urmeaza, vom analiza in parte fiecare modalitate de dobandire a proprietatii publice.

1.Dobandirea proprietatii publice pe cale naturala (egea nu face nicio precizare si nu explica acest mod de dobandire. Se pare insa ca ar fi vorba de bogatiile de orice natura care se vor forma natural pe terito-riul sau in subsolul tarii. *stfel, sunt bunuri imobile naturale: bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant5 spatiul aerian5 apele cu potential energetic valorificat5 apele navigabile si acelea care pot fi folosite in orice alt mod in interes public national5 terenurile institutelor si statiunilor de cercetare stintifice si ale unitatilor de invata-mant agricol si silvic destinate cercetarii si producerii de seminte si material saditor din categorii biologice superioare si animalelor de rasa5 parcurile nationale, rezer-vatiile naturale si monumentele naturii5 patrimoniul natural al &ezervatiei 8iosferei 1Delta Dunarii2, tarmul marii, plaja maritima si marea teritoriala5 resursele natura-le ale zonei economice si ale platoului continental .

2. Dobandirea proprietatii publice prin achizitii publice efectuate in conditiile legii "otrivit art.% al (egii .#,)#$$%, trecerea in domeniul public al unor bunuri din patrimoniul societatilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-te-ritoriala este actionar, se poate face numai cu plata si cu acordul adunarii generale a actionarilor societatii comerciale respective.

9rebuie precizat ca, in lipsa acordu-lui mentionat, bunurile societatii comerciale respective pot fi trecute in domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire . *vand drept temei aceasta norma juridica, 7uvernul &omaniei a adoptat :o-tararea nr.3'' din ##./3..//., privind trecerea cu plata a unor active din patrimo-niul S.C. &+C*& S.*. 8ucuresti in domeniul public al statului si in administrarea 4inisterului ;ducatiei si Cercetarii. "rin acest act normativ, 7uvernul &omaniei a ac6izitionat, contra sumei de #////// &+<, un dispensar medical si o cantina, ca-re, in temeiul art.#. alin. #! si .! din aceeasi lege, au fost introduse in circuitul de invatamant si in administrarea ministerului de resort. Un exemplu asemanator il reprezinta +.U.7. nr.#,0).//. privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea sedii-lor "arc6etului <ational *nticoruptie si instantelor judecatoresti care isi desfasoara activitatea in "alatul de =ustitie din municipiul 8ucuresti, prin care au fost ac6izi-tionate niste imobile apartinand 8ancii Comerciale &omane in scopul asigurarii spatiilor necesare desfasurarii activitatii pentru unele institutii publice .

3. Dobandirea proprietatii publice prin expropriere pentru cauza de utilitate publica In afara mijloacelor traditionale, specifice dreptului comun, de ac6izitionare a bunurilor, statul si colectivitatile locale pot face acest lucru utilizand instrumente de drept public . 9otodata, sistemul nostru constitutional recunoaste posibilitatea titularului domeniului public de a utiliza procedee de transmitere fortata a bunurilor care pre-supun constrangerea particularului de a ceda bunul sau in numele unui interes ge-neral. "rin expropriere se intelege trecerea fortata in proprietatea publica, prin 6otarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietate privata, cu o justa si prealabila despagubire, in temeiul unor cauze de utilitate publica. ;xproprierea reprezinta o exceptie de la caracterul inviolabil al dreptului de proprietate privata prevazut de art.#,0 alin. -! din Constitutie si poate fi realizata numai 1in conditiile legii2. In aplicarea prevederilor constitutionale a fost adoptata (egea nr.,,)#$$' privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica , lege care tine seama si de dispozitiile art. '' alin. ,! din legea fundamantala, potrivit carora 1nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire2. In alin. 0! al aceluiasi articol se prevede ca despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie. *cest procedeu special de ac6izitie fortata a bunurilor imobile a fost creat de &evolutia franceza, care a proclamat dreptul de proprietate ca un drept natural si intangibil, opunandu-l suvernanitatii statului si a introdus principiul ca nimeni nu poate fi expropriat decat numai pentru o cauza de utilitate publica si numai o justa si prealabila despagubire . (egislatorul pozitiv a fost obligat sa stabileasca anumite principii care sa fie o garantie pentru proprietatea privata impotriva abuzului si a arbitrariului adminis-tratiei. ;xproprierea a fost limitata in ceea ce priveste scopul pentru care se poate face, bunurile care pot fi expropriate, autoritatile care pot face exproprieri, precum si procedura de expropriere. (egea nr.,,)#$$' circumscrie sfera bunurilor imobile care pot face obiectul exproprierii, reglementeaza utilitatea publica si declararea acesteia, masurile pre-mergatoare exproprierii,

solutionarea cererilor de expropriere de catre instantele de judecata, modul si criteriile de stabilire a despagubirilor care se cuvin proprietaru-lui imobilului, modalitatea de plata a acestor despagubiri si consecintele juridice ale exproprierii. (egea nr.,,)#$$' se completeaza cu &egulamentul privind procedura de lu-cru a comisiilor pentru efectuarea cercetarii prealabila in vederea declararii utilitatii publice pentru lucrari de interes national sau de interes local, adoptat prin :.7. nr.-%,)#$$' . 9rebuie mentionat ca exproprierea intervine numai in cazul in care partile, nu convin o alta modalitate de transmitere a imobilului sau imobilelor in proprieta-te publica. In situatia in care partile convin ca transferul bunului imobil expropria-bil sa aiba loc intr-o alta modalitate , trebuie sa fie respectate conditiile de valabili-tate si publicitate cerute de lege pentru actul juridic care se inc6eie. "otrivit art.' din (egea nr.,,)#$$', in situatia in care partile cad de acord cu privire la modalitatea de transfer cu titlul oneros a bunului vanzare-cumparare, sc6imb!, dar nu se inteleg referitor la natura sau intinderea ec6ivalentului pe care urmeaza sa il primeasca proprietarul, instanta de judecata competenta va lua act de intelegerea partilor si va stabili, dupa caz, intinderea despagubirilor prin ec6ivalen-tul in natura care se cuvine proprietarului. *rticolul . din (egea nr.,,)#$$' prevede ca pot fi expropriate bunurile imo-bile proprietatea persoanelor fizice sau juridice, precum si cele aflate in proprieta-tea privata a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. <u pot fi expropriate bunurile aflate in proprietatea privata a statului, intru-cat 1statul in calitate de proprietar are dreptul ca, prin puterea sa expimata de or-ganul competent, sa afecteze unei utilitati publice oricare dintre bunurile imobile pe care le are in proprietate privata. Urmare acestei afectatiuni, imobilul respectiv inceteaza a mai fi obiect al dreptului de proprietate privata intrand in sfera bunu-rilor proprietate publica2 . + situatie similara se intalneste cu privire la bunurile proprietate privata ale unei colectivitati locale comuna, oras, municipiu sau judet!, pentru care declararea utilitatii publice de interes local se realizeaza prin afectarea bunului interesului pu-blic de catre organul local competent , care va avea drept efect trecerea bunului respectiv din domeniul privat in domeniul public al aceleasi colectivitati. + etapa premergatoare exproprierii prevazute de lege, este declararea utilita-tii publice, care se poate face de catre 7uvern, sau de catre consiliile locale, dupa cum lucrurile sunt de interes national sau local. "entru orice alte lucrari decat cele enumerate la art.0 din (egea nr.,,)#$$', utilitatea publica se declara in fiecare caz in parte, prin lege. (a fel se procedeaza in situatia exproprierii de lacasuri de cult, monumente, ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezari ori localitati urbane sau rurale in intregime. Declararea utilitatii publice este precedata de efectuarea unei cercetari prea-labile de catre o comisie numita de 7uvern sau de delegatia permanenta a consiliu-lui judetean, in functie de natura interesului care sta la baza exproprierii. &olul cercetarii prealabile este acela de a stabili daca exista elemente care sa justifice interesul national sau local, avantajele economico-sociale si de alta natura care sa justifice si sa fundamenteze necesitatea efectuarii lucrarilor, imposibilitatea realizarii lucrarilor respective pe

alte cai decat prin expropriere, incadrarea acestora in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului apropbate potrivit legii. &ezultatele cercetarii prealabile, consemnate intr-un proces verbal, stau la baza actului de declarare a utilitatii publice, emis de catre 7uvern, sau consiliul judetean, act care va fi adus la cunostinta publica potrivit art.## din (egea nr.,,)#$$' . "ropunerile de expropriere a imobilelor si procesul verbal intocmit de comi-sia de cercetare prealabila se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor in cauza, care pot face intampinare in termen de #- zile de la primirea notificarii. Intampinarea se depune la primarul comunei, orasului sau municipiului pe al carui teritoriu se afla imobilul. Documentatia intocmita impreuna cu eventualele intampinari depuse de cei indreptatiti se va inainta 7uvernului sau, dupa caz, consiliului judetean ori al mu-nicipiului 8ucuresti. "otrivit dispozitiilor legale, intampinarile urmeaza a fi solutionate in termen de ,/ de zile de catre o comisi constituita in acest scop. In alcatuirea comisiei intra, , specialisti din domeniul de activitate in care se realizaza lucrarea de utilitate pu-blica, , proprietari de imobile din comuna, orasul sau municipiul in care sunt situa-te imobilele propuse pentru expropriere, alesi prin tragere la sorti dintr-o lista de minimum .- de proprietari, precum si primarul localitatii. Comisia va lucra sub conducerea unui delegat al 7uvernului, in cazul lucrarilor de interes national, sau a unui delegat al consiliului judetean, ori al Consiliului (ocal al municipiului 8ucu-resti, in cazul lucrarilor de interes local, ca presedinte. <u pot face parte din comi-sie proprietarii imobilelor care sunt in cauza, rudele sau afinii lor pana la gradul I> inclusiv, persoanele care detin functii in administratia publica locala sau centrala si care au interes in executarea lucrarilor si nici membrii comisiei care au declarat utilitatea publica. :otararea comisiei, adoptata prin vot secret, poate avea ca rezultat admiterea sau respingerea propunerilor facute de catre expropriator. :otararea se motiveaza si se comunica partilor in #zile de la adoptare. In situatia respingerii propunerilor de expropriere, initiatorul poate revenii, in urma refacerii planurilor, cu noi propuneri. *tunci cand si noile propuneri sunt respinse, expropriatorul, proprietarul si titularii altor drepturi reale asupra imobilului propus pentru expropriere pot intro-duce o contestatie impotriva 6otararii comisiei la Curte de apel in raza de compe-tenta a careia se afla imobilul. Competenta de solutionare a cererilor de expropriere apartine tribunalului judetean in raza caruia este situat imobilul propus pentru expropriere. (a cererea expropriatorului, presedintele tribunalului va fixa termen de judecata si va dispune citarea proprietarului a altor, titulari de drepturi reale si a oricaror persoane cunos-cute care pot justifica un interes legitim in legatura cu imobilul. Solutionarea cere-rii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului. Dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru exproprie-re, instanta va stabilii intinderea despagubirilor cuvenite proprietarului si sumele cuvenite posesorului si titularilor altor drepturi reale. "artile se pot invoi in fata instantei cu privire la expropriere si intinderea despagubirilor, situatie in care instanta, luand act, pronunta o 6otarare definitiva si irevocabila.

*tunci cand partile nu se inteleg cu privire la intinderea despagubirilor, in-stanta va constitui o comisie de , experti . Instanta va compara rezultatele experti-zei cu oferta expropriatorului si cu pretentiile formulate de catre proprietarul imo-bilului si va 6otari asupra intinderii despagubirilor. Despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite. Despagubirea stabilita de instanta nu poate fi mai mica decat cea oferita de expropriator sau mai mare decat cea solicitata de catre proprietarul imobilului ex-propriat. :otararea judecatoreasca definitiva si irevocabila produce urmatoarele efec-te: ? imobilul expropriat intra in domeniul public liber de orice sarcini, din momentul indeplinirii de catre expropriator a tuturor obligatiilor stabi-lite in sarcina sau prin 6otararea judecatoreasca de expropriere5 ? se sting drepturile reale principale, derivate din dreptul de proprietate uzufruct, uz, abitatie si superficie!, precum si servitutiile stabilite, prin fapta omului, in masura in care devin incompatibile cu situatia naturala si juridica a obiectivului urmarit prin expropriere5 ? daca bunul imobil expropriat este grevat de un drept de ipoteca sau de un privilegiu imobiliar special, acestea se stramuta asupra despagubi-rii stabilite de catre instanta sau prin acordul partilor5 ? orice drepturi personale dobandite de alte persoane, asupra imobilului expropriat, cum ar fi cele nascute din contractul de locatiune sau de comodat, se sting5 ? se naste un drept de creanta in favoarea persoanelor stabilite prin 6ota-rarea judecatoreasca asupra despagubirilor acordate ca o consecinta a exproprierii imobilului. ;liberarea titlului de proprietate si punerea in posesie a expropriatorului se realizeaza numai pe baza unei inc6eieri a tribunalului, prin care se constata indepli-nirea obligatiilor privind plata despagubirilor, dar nu mai tarziu de ,/ de zile de la ac6itarea acestora. In situatia in care, obiectul exproprierii il formeaza terenuri cultivate sau plantatii, punerea in posesie a expropriatorului asupra lor va avea loc numai dupa ce recolta a fost culeasa, in afara de situatia in care valoarea recoltei a fost inclusa in calculul despagubirilor. (egea nr.,,)#$$' reglementeaza o serie de drepturi in favoarea proprietaru-lui expropriat, cum sunt: ? un drept privitor la inc6irierea imobilului expropriat in cazul in care expropriatorul s-a 6otarat sa il inc6irieze pe perioada cuprinsa intre momentul punerii sale in posesie si cel al utilizarii bunului in scopul pentru care s-a facut exproprierea5 ? dreptul de a cere si obtine retrocedarea imobilului expropriat daca sunt indeplinite urmatoarele conditii5 imobilul nu a fost utilizat in termen de # an pentru realizarea scopului in considerarea caruia a fost preluat prin expropriere, intelegand prin aceasta ca lucrarile respective nu au fost incepu-te si nu s-a facut o noua declarare de utilitate publica5

Cererea va fi adresata instantei care a 6otarat exproprierea, care va putea 6otari retrocedarea imobilului, in sc6imbul platii unui pret stabi-lit in aceleasi conditii in care s-a stabilit valoarea despagubirii atunci cand s-a dispus exproprierea. lucrarile pentru a caror executare s-a dispus exproprierea nu au fost incepute si realizate si expropriatorul s-a 6otarat sa instrai-neze imobilul. In acesta situatie, expropriatul are un drept de preemptiune la cumpararea imobilului pe care il poate exercita in termen de 0/ de zile de la data primirii comunicarii trimisa de expropriator. *cest drept are un caracter legal si nu contractual, nascandu-se direct din lege.

4. Dobandirea proprietatii publice prin acte de donatie sau legate acceptate in conditiile legii Dobandirea dreptului de proprietate publica prin acte de donatie sau legate se realizeaza, in conditiile legii, prin 6otarare de 7uvern sau, dupa caz, de consiliul judetean sau de consiliul local, daca bunul in cauza intra in domeniul public. *c-ceptarea donatiilor facute statului se face pe baza aprobarii 7uvernului. In ceea ce priveste donatiile si legatele cu sarcini in favoarea consiliilor judetene sau locale, art.#., alin., din (egea .#-).//#a *dministratiei "ublice (ocale, prevede ca ele pot fi acceptate numai prin 6otararea consiliului in cauza, aprobata cu votul a .), din numarul membrilor acestora. Un execplu interesant il reprezinta :.7. nr.'0$)#$$% pentru autorizarea 4i-nisterului Culturii de a accepta o donatie cu sarcini in favoarea statului roman. *st-fel, sotii (iana si Dan "opescu-<asta au oferit statului roman o serie de bunuri cul-turale mobile grafica, mobilier, pictura, ceramica @ arta romaneasca europeana, orientala!, sub conditia asigurarii unei rente viagere lunare.

5. Dobandirea proprietatii publice prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica 9recerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor adminis-trativ-teritoriale in domeniul public al acestora se face, dupa caz, prin 6otarare a 7uvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului 7eneral al 4unicipiului 8ucuresti, ori a consiliului comunal sau orasenesc . 9rebuie precizat ca 6otararea de trecere a bunurilor poate fi atacata, in conditiile legii, la instanta de Contencios *dministrativ competenta in a carei raza teritoriala se afla bunul. *nalizand situatiile precizate de lege constatam ca exista mai multe ipoteze de dobandire a proprietatii publice: #. prin trecerea din domeniul privat al statului in domeniul public al statu-lui 5 .. prin trecerea din domeniul privat al unei colectivitati locale, in domeniul public al acesteia 5 ,. prin trecerea din domeniul public al unei colectivitati locale in domeniul public al statului. "rocedural, aceasta se face la cererea 7uvernului prin 6otarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului 7eneral a 4unici-piului 8ucuresti sau a consiliului local.

'. "rin trecerea din domeniul public sau privat al statului in domeniul public a unei colectivitati locale . &eglementarile in materie nu prevad in mod explicit care este procedura de trecere a unui bun din domeniul privat al unei localitati sau judet, in domeniul pu-blic al statului. *nalizand continutul reglementarilor, pe cale de consecinta, ajun-gem la concluzia ca in prealabil aprobarii transferului in domeniul public al staului, este necesara o 6otarare de consiliu de trecere a bunului respectiv din domeniul privat in domeniul public al colectivitatii locale.

. !lte moduri prevazute de lege de dobandire a proprietatii publice Dintre aceste moduri de dobandire a dreptului de proprietate publica mentio-nam: Contracte civile si comericale, cum ar fi vanzarea si sc6imbul cand sunt fa-cute pentru utilitate publica. Ca exemplu, pentru cadrul de aplicare a acestei metodologii mentionam :.7. nr.3$0).//. pentru aprobarea 4etodologiei de ac6izitionare, prin cumparare, sc6imb sau donatie, de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicul-tura, prin &egia <ationala a "adurilor, a terenurilor ce pot fi incluse in fondul fo-restier proprietate publica a statului. "entru sc6imbul juridic de proprietate este necesar ca operatiunea sa fie su-pusa aprobarii prealabile a statului sau colectivitatii locale printr-un act de putere . &ec6izitia reprezinta un procedeu de dobandire fortata de catre adminsitratie, a bunurilor mobile apartinand agentilor economici, institutiilor publice, altor persoane juridice si fizice prin cedarea unor prerogative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, in mod unilateral, in circumstante speciale in care interesele generale ale statului o reclama. Sediul materiei il reprezinta (egea nr.#,.)#$$3 privind rec6izitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public. "rocedura pe care o instituielegea de mai sus este mult simplificata fata de cea prevazuta de (egea nr.,,)#$$', iar rolul exorbitant al autoritatilor publice fata de proprietarul privat este mai evident: plata despagubirilor pentru bunul rec6izi-tionat se face, de regula, dupa predarea bunului si nu in prealabil. In conformitate cu prevederile articolului # al (egii nr.#,.)#$$3 privind re-c6izitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public , 1rec6izitia de bunuri si prestari de servicii reprezinta masura cu caracter exceptional prin care autori-tatile publice imputernicite prin lege obliga agentii economici, institutiile publice, precum si alte persoane juridice li fizice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile2. "otrivit art.. alin. #!, bunurile rec6izitionate sunt puse la dispozitia fortelor destinate apararii nationale sau a autoritatile publice, la declararea mobilizarii par-tiale sau totale a fortelor armate ori a starii de razboi, la instituirea starii de asediu sau de urgenta, precum si in caz de concentrari, exercitii si antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, inlaturarea urmarilor unor de-zastre, cat si pe timpul acestor situatii. *sadar, rec6izitia reprezinta ac6izitia unor bunuri mobile si darea lor spre folosinta temporara domeniului public, avand caracterul unei locatiuni fortate.

8unurile consumptibile si cele perisabile pot fi rec6izitionate definitiv, cu plata despagubirilor prevazute de lege. "otrivit legii, rec6izitionarea bunurilor se face de catre structurile militare: centrele militare, Statul 4ajor al 4arinei 4ilitare, Statul 4ajor al *viatiei si *pa-rarii *ntiaeriene, iar in mod exceptional si de orice comandant de subunitate sau unitate militara superioara batalionului, dar 1numai prin autoritatile adminsitratiei publice locale si cu asumarea raspunderii proprii2 . "roprietarii bunurilor rec6izitionate au dreptul la despagubiri, stabilite in conformitate cu prevederile legii. "e perioada rec6izitiei, proprietarii sau detinato-rii sunt scutiti de impozite si de plata taxelor pentru bunurile rec6izitionate, iar o-bligetiile ce decurg din contractele legale inc6eiate se suspenda. *ccesiunea *rt.'%% Cod civil adauga ca 1tot ce se uneste si se incorporeaza cu bunul se cuvine proprietarului lucrului2. *ccesiunea reprezinta incorporarea sau unirea u-nui lucru cu alt lucru, fiecare avand proprietari diferiti. "roprietarul bunului mai important, considerat principal, devine proprietar al bunului mai putin important sau accesoriu. Aostul proprietar al bunului accesoriu, de regula, are dreptul sa pri-measca o despagubire, in virtutea principiului imbogatirii fara justa cauza. <u se pot dobandii prin accesiune bunurile care fac parte din domeniul pu-blic national sau local. Uzucapiunea In mod firesc, calitatea de proprietar nu se poate pierde prin neuz, dar insti-tutia uzucapiunii a fost instituita de catre legiuitor tocmai pentru a sanctiona dezin-teresul si lipsa de diligenta a acestuia in anumite situatii. Uzucapiunea sau prescpriptia ac6izitiva! consta in acel mod de dobindire a proprietatii sau a altor drepturi reale asupra unui bun imobil prin posedarea neintre-rupta a acestuia intr-un interval de timp fixat de lege. Codul Civil, in articolele #%'0-#%'3, prevede acele conditii pentru a putea opera dobandirea proprietatii prin uzucapiune, si anume posesia sa fie continua, neintrerupta, netulburata, public si sub nume de proprietar. In cazul uzucapiunii de ,/ de ani se impune exercitarea posesii, utile, nein-trerupte, timp de ,/ de ani, indifferent daca posesorul este de buna sau rea credinta, iar in cazul uzucapiunii de #/-./ de ani trebuie sa existe un just titlu, posesia sa fie de buna credinta, iar bunul sa fie individual determinat. 9ermenul este de #/ ani cand adevaratul proprietar are domiciliul in circumscriptia tribunalului judetean in care se afla imobilul si de ./ de ani in cazul in care nu este indeplinita aceasta con-ditie. Descoperirea unei comori apartinand domeniului national 9ezaurul descoperit pe un fond de proprietate publica intra automat in pro-prietatea publica, fiind deci un bun inalienabil, imprescriptibil si insesizabil. Darea in plata prevazuta de art.#-3 din Codul de procedura fiscala, aprobat prin +.7. nr.$.).//,. Constituirea domeniului public in doctina franceza (a constituirea domeniului public in Aranta, concura o serie de acte si opera-tiuni cum ar fi:

a! *c6izitia ca act juridic sau fapt material in urma caruia bunul intra in pa-trimoniul general al administratiei5 b! Incorporarea, ce reprezinta actul sau fapta in urma caruia bunul respectiv intra in domeniul public5 c! *fectarea reprezinta actul sau faptul in urma caruia bunului ii este data destinatia sa particulara. *ceste acte si operatiuni concura la constituirea domeniului public uneori confundandu-se, alteori realizandu-se separat. 9rebuie distins in acesta privinta intre domeniul natural, care rezulta din fe-nomene fizice naturale si domeniul public artificial rezultat din vointa si actiunea omului. "entru domeniul public natural, constituirea rezulta dintr-un fapt . *cest fapt antreneaza in general, prin el insusi incorporarea in domeniul public, netrebuind sa fie urmat de o afectare, ci numai de delimitare. In cazul domeniului public artificial, ac6izitia este distincta de incorporare, pe care nu o antreneaza automat, intrucat ea nu poate viza constituirea domeniului public, ci domeniul privat. Incorporarea rezulta in urma unei operatiuni distincte, care este afectarea de catre administratie la utilitatea publica sau la un serviciu public. *fectarea unui bun utilitatii publice sau unui serviciu public poate fi forma-la, rezultand dintr-o decizie juridica sau afectarea de fapt, rezultata dintr-o simpla atitudine de fapt. "entru domeniul public natural, solutia relevata in doctina franceza este a-ceea a afectarii si dezafectarii rezultand din fapte . "entru domeniul artificial, afectarea de fapt trebuie sa fie constatata printr-o afectare formala, in caz contrar, ea fiind nelegala. Dezafectarea bunurilor publice se realizeaza pentru scoatere bunurilor din domeniul public, sub forma unui act de declarare cand afectarea bunului catre pu-blic sau serviciul public nu mai este necesara. Ca natura juridica, afectarea si dezafectarea sunt prerogative atasate proprie-tatii domeniului public. De aceea, competenta generala pentru pronuntarea afectarii sau dezafectarii apartine colectivitatii proprietare asupra domeniului care o reali-zeaza prin acte juridice unilatereale. *tunci cand o colectivitate administrativa sconsiodera ca una din dependin-tele sale domeniale a incetat sa mai fie utila serviciului public, acesta poate sa mo-difice afectarea, avand o libertate de actiune rezultata din puterea generala de ad-ministrare exerecitata asupra domeniului. In donctrina se vorbeste in acest caz de c6estiunea mutatiilor domeniale. =urisprudenta franceza, confruntata cu o seama de litigii domeniale, a formu-lat solutii ingenioase unor intrebari incomode. *stfel, daca statul nu poate deposeda pe cale de autoriate celelalte colectivi-tati de domeniul lor public, le poate cel putin impune in folosul propriilor servicii publice o sc6imbare de afacere B In caz afirmativ, trebuie sa plateasca o indemni-zatie colectivitatii lezateB

9ribunalul contencios a dat un raspuns negativ, decizand ca numai intelege-rea amiabila sau exproprierea ca urmare a sc6imbarii destinatiei , pot permite o mutatie domeniala. In mod opus, Curtea de Casatie si Consiliul de Stat a admis, din contra, posi-bilitatea sc6imbarii afectarii, in profitul statului, pe cale autoritara. "entru a ajunge la o asemenea solutie, tribunalele au adoptat un punct de vedere special asupra pro-prietatii domeniului public si, in special, asupra materiei dreptului de afectare si dezafectare5 an acesta privinta, insa, rationamentul juridic al Curtii de Casatie si cel al Consiliului de Stat fiind diferite. =urisdictia judiciara a consacrat, cu acet prilej, teza unitatii domeniului pu-blic: proprietatea domeniului public nu poate fi repartizata intre patrimoniile diferi-telor colectivitati, diviziunea intre domeniul national, departamental li comunal nu priveste decat afectarea bunurilor. Consilierul de Stat a adoptat, pentru a ajunge la acelasi rezultat, o teorie juri-dica diferita, aceea a afectarii conceputa ca o servitute de interes general. Conform acestei conceptii, diferita de teza judiciara, 1statul, departamentele si comunele, sunt proprietatea domeniului public2si exista trei domenii publice distincte, dar a-ceasta proprietate se poate acomoda cu o sc6imbare autoritara de afectare, prin fap-tul ca afectarea este o servitute exterioara prioritatii, asupra caruia, statul ramane stapan. &ezulta, pe de o parte, ca mutatia domeniala nu este niciodata decat o sc6im-bare de afectare, lasand colectivitatii inferioare dreptul de proprietate, pe care o va primii inapoi, in caz de declasare. Din punct de vedere al indemnizatiei, nefiind de-posedata, dar putand fi lezata, colectivitatea inferioara nu are imediat dreptul la o indemnizatie de deposedare, dar poate avea dreptul la o reparatie pentru prejudiciu. 9eoria jurisprudentiala a mutatiilor domeniului, este, in general, criticata de catre doctrina. *ceasta teorie pare a consacra in folosul statului un periculos 1drept iminent2, permitand veritabile spolieri. Din punct de vedere juridic, teoria judiciara a unitatii domeniului ajunge sa nege existenta unei proprietati a domeniului public. 9eoria Consiliului de Stat reprezinta marele inconvenient de a face din afec-tare o prerogatica ce scapa, cel putin in parte si in anumite cazuri, proprietarului5 in acest sens, ea pare defavorabila tezei proprietatii domeniului public.

8ibliografie #. ;mil 8*(*<, Domeniul administrativ, ;ditura (umina (ex, 8ucuresti, #$$%5 .. ,. ;mil 8*(*<, Introducere in studiul domenialitatii, ;ditura *ll 8ecC, 8ucuresti, .//'5 Corneliu 8*&S*<, Drept civil. Drepturi reale principale, ;ditura :amangiu, 8ucuresti, .//%5

'. ;ugen C:;(*&U, *dministrarea domeniului public si a domeniului privat, ;ditura *ll 8ecC, 8ucuresti, .//-5 -. 4ircea <.C+S9I<, 4ari institutii ale dreptului civil roman, ;ditura Dacia, Cluj-<apoca, #$%.5 0. &odica <arcisa ";9&;SCU, Drept administrativ, ;ditura :amangiu, 8usuresti, .//$5

3. (iviu "op, Dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, ;ditura (umina (ex, 8ucuresti, #$$0 %. (iviu "+", (iviu-4arius :+&+S*, Drept civil. Drepturi reale principale, ;ditura Universul =uridic, 8ucuresti, .//'5 $. Constitutia &omaniei5 #/. Codul Civil5 ##. (egea nr..#, din #3 noiembrie #$$%, actualizata, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia5 #.. (egea nr.,, din .3./-.#$$' privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAI MASTER: DREPT I ADMINISTRAIE PUBLIC EUROPEAN

REFERAT Moduri de o!"#i#uire $ do%e!iu&ui 'u(&i

)!dru%*#or +#ii!,i-i . Pro-/ U!i0/ dr/ V$"i&i $ NEGRU

M$"#er$!d . M$ri! Mi1$e&$ ANUL I. FR

2342 5 2346

Cu'ri!"

1.Dobandirea proprietatii publice pe cale naturala 2. Dobandirea proprietatii publice prin achizitii publice efectuate in conditiile legii 3. Dobandirea proprietatii publice prin expropriere pentru cauza de utilitate publica 4. Dobandirea proprietatii publice prin acte de donatie sau legate acceptate in conditiile legii

5. Dobandirea proprietatii publice prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica . !lte moduri prevazute de lege de dobandire a proprietatii publice

S-ar putea să vă placă și