Sunteți pe pagina 1din 67
Facultatea de Construc ţ ii MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ – anul l Cluj – Napoca PROIECT

Facultatea de Construcţii MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ – anul l Cluj – Napoca

ii MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ – anul l Cluj – Napoca PROIECT DE CERCETARE STUDENTELE: CHI Ş

PROIECT

DE

CERCETARE

STUDENTELE: CHIŞ-BULEA ALINA

PINTEA LAURA CRISTINA

TODEREAN ANCA

PROFESOR: FĂRCAŞ VASILE

-2010/2011-

1

1. Foaie de capăt;

2. Borderou;

3. Tema de cercetare;

4. Generalităţi;

ăt ; 2. Borderou; 3. Tema de cercetare; 4. Generalităţi; 2. Borderou 5. Domeniul de utilizare

2. Borderou

5. Domeniul de utilizare a sondajelor de penetrare;

6. Domeniul de utilizare a rezultatelor încercărilor de penetrare cu con;

7. Factorii care infuenţează rezultatele încercării de penetrare cu con;

8. Încercarea de penetrare dinamică cu con: aparatura, efectuarea încercării de

penetrare dinamică;

9. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor;

10 Verificarea compactării rambleurilor prin sondaje de penetrare cu con;

11. Încercarea de penetrare dinamică cu manta;

12. Măsuri de protecţia muncii;

13. Extras din Geotehnică Eseuri despre lucrări geotehnice:

penetrare dinamică de tip A şi B;

Testul de

14. Extras din In situ testing in geomechanics – SPT: mecanica testelor de penetrare dinamică şi forţa de penetrare dinamică;

15. Concluzii şi imagini.

2

3. Tema de cercetare Tema de cercetare a prezentului proiect o reprezintă o metodă de

3. Tema de cercetare

Tema de cercetare a prezentului proiect o reprezintă o metodă de investigare a terenului de fundare, şi anume penetrarea dinamică. Încercarea de penetrare dinamică (DP) presupune determinarea în situ a rezistenţei unui pământ sau a unei roci moi la penetrarea dinamică cu con. Rezistenţa de penetrare este definită ca numărul de lovituri necesar pentru a înfige penetrometrul pe o distanţă definită.

4. Generalităţi

Încercarea de penetrare cu con constă în introducerea în teren a unei coloane de tije metalice (denumită deseori sondă) prevăzută la partea inferioară cu un vârf conic şi înregistrarea rezistenţei terenului la înaintarea conului, exprimată în diverse moduri în funcţie de tipul încercării.

Coloana de tije poate fi protejată cu un tub metalic (manta) în vederea eliminării frecării dintre coloana de tije şi teren.

După modul de introducere în teren a coloanei de tije se deosebesc următoarele tipuri de încercări de penetrare cu con:

- încercare prin penetrare statică;

- încercare prin penetrare dinamică;

- încercare prin vibropenetrare.

Rezistenţa terenului la înaintarea conului depinde de natura şi caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor întâlnite, adâncimea la care se găseşte vârful conic sub nivelul de la care începe încercarea, nivelul apei subterane, tipul încercării, caracteristicile penetrometrului.

3

Încercarea de penetrar e cu con face parte din gama de încercări ale terenului de

Încercarea de penetrare cu con face parte din gama de încercări ale terenului de fundare ,,in situ" şi constituie, de regulă, un procedeu ce completează metodele de cercetare a terenurilor de fundare prin forare, prelevări de probe, analize de laborator, permiţând reducerea volumului acestor lucrări şi obţinerea unor informaţii suplimentare asupra terenului de fundare.

De asemenea, încercarea de penetrare cu con poate fi folosită şi pentru verificarea calităţii lucrărilor de îmbunătăţire ale terenurilor slabe de fundare sau a unor umpluturi cât şi pentru aprecierea capacităţii portante a piloţilor.

Încercarea de penetrare dinamică cu con constă în introducerea în teren, prin batere cu ajutorul unui berbec, care cade liber de la înălţimea constantă, a sondei cu vârf conic.

Pe parcursul încercării se înregistrează numărul de lovituri (

N ) necesar pentru

z

înfingerea conului pe echidistanţe ( z ) de 10 sau 20 cm, alegerea acesteia fiind efectuată de organul de cercetare.

Tipurile de penetrometre dinamice utilizate în practică variază în funcţie de lucrul mecanic dezvoltat de berbecul în cădere, modul de acţionare al acestuia (manual sau mecanic) precum şi de modul de înregistrare a numărului de lovituri la înaintarea conului pe o adâncime constantă ,, z ".

În funcţie de masa berbecului penetrometrele se clasifică în:

-

penetrometre dinamice uşoare (PDU) cu berbec de 5

10

kg;

-

penetrometre dinamice mijlocii (PDM) cu berbec de 20

- penetrometre dinamice grele (PDG) cu berbec de 50

80

40

kg;

kg;

- penetrometre dinamice supergrele (PDSG) cu berbec mai mare de 80 kg.

Înălţimea de cădere a berbecului e impusă de lucrul mecanic care trebuie realizat şi se fixează prin construcţia aparatului.

4

În prezentele instrucţiuni tehnice sunt prezentate penetrometrul dinamic uşor cu acţionare manuală şi penetrometrul

În prezentele instrucţiuni tehnice sunt prezentate penetrometrul dinamic uşor cu acţionare manuală şi penetrometrul mijlociu şi greu cu acţionare mecanică echipat cu un dispozitiv de numărare a loviturilor de berbec.

Penetrometrele dinamice fiind, de regulă, fără manta de protecţie a coloanei de tije, diametrul conului de penetrare depăşeşte sensibil diametrul tijei, fapt care conduce la diminuarea sau chiar eliminarea frecării dintre coloana de tije şi teren.

5. Domeniul de utilizare a sondajelor de penetrare

Încercarea de penetrare cu con se execută în pământuri coezive şi în pământuri necoezive sărace în particule grosiere (pietriş) şi lipsite de bolovăniş.

În pământuri coezive cu permeabilitate redusă şi de obicei saturate, încercarea de penetrare dinamică cu con are aplicaţii limitate utilizându-se la delimitarea straturilor de consistenţă diferită.

Volumul lucrărilor de cercetare a terenului de fundare prin încercări de penetrare cu con depinde de amploarea şi natura construcţiilor, de natura terenului de fundare, de etapa de proiectare şi de gradul de cunoaştere al acestuia prin studii anterioare sau prin alte procedee de investigaţie.

Pentru stabilirea numărului, distanţei şi adâncimii sondajelor de penetrare se vor respecta prevederile din STAS 1242/1-89 ,,Terenul de fundare. Principii generale de cercetare", cu menţiunea că numărul încercărilor de penetrare se încadrează în numărul total de sondaje termice şi adâncimea e limitată de capacitatea de penetrare a aparatului.

Pe amplasamentul cercetat se va executa în mod obligatoriu cel puţin un foraj, care se va cupla cu un sondaj de penetrare executat în vecinătatea acestuia la distanţă minimă de 2 m.

5

Diagrama de penetrare astfel obţinută corelată cu stratificaţia rezultată din foraj se va considera diagramă

Diagrama de penetrare astfel obţinută corelată cu stratificaţia rezultată din foraj se va considera diagramă etalon pentru amplasamentul dat sau pentru o zonă din acesta, având stratificaţia uniformă.Ori de câte ori se constată modificări pronunţate în diagrama de penetrare faţă de cea etalon, se execută un nou foraj în vecinătatea sondajului de penetrare.

Pentru terenurile neuniforme programul de cercetări prin sondaje de penetrare se va stabili, de la caz la caz, în funcţie de variaţia litologică pe orizontală.Se recomandă să se execute în primul rând sondajul de penetrare şi pe urmă forajul, pentru a avea certitudinea că penetrarea s-a executat într-un teren nederanjat.

La testarea calităţii lucrărilor de îmbunătăţire ale terenului de fundare, volumul sondajelor de penetrare este stabilit de ,,Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C29-85.

La

testarea compactării rambleurilor,

volumul sondajelor

de penetrare se

stabileşte în funcţie de importanţa şi amploarea lucrării.

Adâncimea sondajelor de penetrare e egală cu cea stabilită pentru foraje conform STAS 1242/1-89, limitată însă de capacitatea de penetrare al aparatului în condiţiile geotehnice date.Sondajele de penetrare statică pot atinge adâncimea de 20 m şi uneori chiar mai mari.

Penetrometrul dinamic uşor PDU:

8 m, în

pământuri nisipoase afânate şi de îndesare medie, sărace în fragmente mari. În pământuri

argiloase de consistenţă redusă adâncimea de investigare este limitată la 4

- poate fi folosit pentru cercetarea terenului pe adâncimi reduse de 6

5 m.

La pământuri rezistente şi când adâncimea de cercetare depăşeşte valorile limită

ale PDU se utilizează penetrometrele mijlocii şi grele. În mod frecvent cu PDM se ating

adâncimi de 8

15

m, iar cu PDG, 15

20

m.

6

6. Domeniul de utilizare a rezultatelor încer cărilor de penetrare cu con La cercetarea terenului

6. Domeniul de utilizare a rezultatelor încercărilor de penetrare cu con

La cercetarea terenului în vederea stabilirii condiţiilor de fundare, diagrama de penetrare, reprezentată pentru fiecare încercare efectuată, corelată cu diagrama etalon construită pe baza sondajului de penetrare din vecinătatea forajului de referinţă, oferă o serie de elemente calitative asupra amplasamentului cercetat. Astfel, rezultatele se utilizează la:

- exploatarea identificării litologice făcute prin sondaje;

- verificarea uniformităţii litologice pe suprafaţa unui amplasament;

- reperarea diferitelor orizonturi litologice.

Pe baza rezistenţelor la penetrare pot fi apreciate unele caracteristici fizico- mecanice ale terenului, utilizând în acest scop corelaţii existente în literatura de specialitate. Utilizarea acestor corelaţii trebuie făcută cu mare atenţie întrucât ele au valabilitate locală, fiind în general, specifice condiţiilor concrete în care s-au determinat (litologia amplasamentului, tipul penetrometrului).

În cazul amplasamentelor mari, unde există suficiente date obţinute în paralel (lucrări clasice şi sondaje de penetrare, diverse tipuri de sondaje de penetrare, sau sondaje de penetrare şi alte lucrări de cercetare a terenului ,,in situ") se pot stabili corelaţii între caracteristicile geotehnice ale terenului şi rezistenţa la penetrare, între rezistenţele la penetrare corespunzătoare diverselor tipuri de penetrări sau între rezistenţele la penetrare şi alţi parametri geotehnici specifici altor medote de cercetare ,,in situ".

La verificarea calităţii lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor de fundare dificile, prin compararea diagramelor de penetrare martor efectuate în terenul îmbunătăţit, se pot stabili:

- efectul calitativ al lucrării de îmbunătăţire prin majorarea rezistenţei la penetrare;

7

- efectul lucrării de îmbunătăţire prin aprecierea unor caracteristici geotehnice ale terenului natural şi

- efectul lucrării de îmbunătăţire prin aprecierea unor caracteristici geotehnice ale

terenului natural şi îmbunătăţit utilizând corelaţii existente în literatură sau stabilite pentru amplasamentul în studiu;

- adâncimea până la care se resimte influenţa lucrării de îmbunătăţire a terenului.

Verificarea compactării rambleurilor realizate din pământuri a căror granulozitate se încadrează în limitele corespunzătoare pământurilor care pot fi cercetate prin sondaje de penetrare, se face pe baza unor diagrame de penetrare etalon obţinute în condiţii controlate pe platforme experimentale, cu care se compară diagramele de penetrare a sondajelor de penetrare de control efectuată în rambleu în perioada de execuţie.

Evaluarea capacităţii portante a piloţilor se poate face şi pe baza rezistenţelor la penetrare utilizând relaţiile stabilite în acest scop, sau prin corelare cu capacitatea portantă determinată prin încercări de probă.

Prelucrarea datelor obţinute prin încercările de penetrare cu con se face ţinând seama de factorii care influenţează rezultatele încercării.

În cazul în care prelucrarea calitativă se rezumă la compararea digramei de penetrare cu diagrama etalon nu este necesară corectarea rezistenţelor la penetrare datorită factorilor de influenţă.

7. Factorii care infuenţează rezultatele încercării de penetrare cu con

Rezistenţa reală a terenului la încercarea de penetrare cu con poate fi modificată de factorii legaţi de condiţiile geotehnice şi hidrogeologice, de tipul încercării de penetrare şi a penetrometrului utilizat, de modul de lucru, fapt de care trebuie să se ţină seama pentru a efectua interpretarea corectă a rezultatelor penetrării.

8

Factorii legaţi de condiţiile geotehnice şi hidrogeologice (natura terenului succesiunea straturilor, prezenţa apei

Factorii legaţi de condiţiile geotehnice şi hidrogeologice (natura terenului succesiunea straturilor, prezenţa apei subterane etc.) influenţează în mod sensibil egal rezistenţa la penetrare stabilită prin cele trei tipuri de încercare (statică, dinamică, vibropenetrare).

a. Granulozitatea, forma şi rugozitatea particulelor, respectiv natura terenului pot influenţa rezultatele penetrării.

Fragmentele de pietriş şi bolovăniş din masa pământurilor nisipoase, cât şi lentilele subţiri de pietriş sunt evidenţiate prin salturi bruşte ale diagramei de penetrare. Pentru o interpretare corectă a rezultatelor penetrării, nu se ţine seama de aceste valori. În cazul în care dimensiunile particulelor se apropie de diametrul conului de penetrare, se înregistrează rezistenţe sporite în mod artificial care nu vor fi luate în considerare.

b. Gradul de îndesare a pământurilor nisipoase influenţează asupra rezultatelor

penetrării; cu cât gradul de îndesare este mai ridicat cu atât rezistenţa la penetrare este mai mare. La acelaşi grad de îndesare, prezenţa legăturilor structurale asigură nisipurilor în stare naturală o rezistenţă la penetrare mai mare decât a aceloraşi nisipuri în umplutură.

c. Consistenţa pământurilor argiloase influenţează asupra rezistenţei la penetrare,

care creşte odată cu sporirea consistenţei.Consistenţa redusă a pământurilor argiloase influenţează asupra forţelor de frecare pe tija penetrometrelor neprotejate cu manta ducând la o creştere artificială a rezistenţei la penetrare.

unor straturi moi cu altele tari sau afânate cu îndesare influenţează

asupra rezistenţei la penetrare. Astfel, rezistenţa la penetrare creşte deasupra straturilor

mai rezistente, respectiv scade deasupra straturilor mai slabe. În general, această influenţă

se resimte la adâncimi reduse de 10

d. Alternanţa

15

d, d fiind diametrul conului.

a

pământurilor necoezive ducând la diminuarea acesteia. Scăderea medie procentuală a

în funcţie de gradul de îndesare şi de

rezistenţei la penetrare variază între 10

adâncime. Odată cu creşterea gradului de îndesare scade reducerea medie procentuală.

e.

Influenţa

apei

subterane

se

resimte

50%,

asupra

rezistenţei

la

penetrare

9

f. Influenţa adâncimii se resimte prin creşterea rezistenţei la penetrare. La începutul sondajului de penetrare

f. Influenţa adâncimii se resimte prin creşterea rezistenţei la penetrare.

La începutul sondajului de penetrare executat în pământuri nisipoase, creşterea rezistenţei la penetrare în funcţie de adâncime este accentuată datorită posibilităţii de refulare în sus (pe lângă refularea laterală) a pământului dislocat de penetrometru. Adâncimea până la care această creştere a rezistenţei la penetrare este pronunţată poartă

denumirea de adâncime critică ( h ), a cărei mărime variază în general între 15 şi 25d,

cr

putând atinge valori şi mai mari la nisipurile afânate.

Datorită unei cruste tari care se formează de obicei la suprafaţa terenului şi care împiedică posibilitatea de refulare a acestuia în timpul penetrării, adâncimea critică nu se manifestă în toate cazurile.

În straturile îndesate, după parcurgerea adâncimii critice, rezistenţa la penetrare rămâne aproximativ constantă. În straturile afânate creşterea cu adâncimea continuă uşor şi după depăşirea adâncimii critice.

pe coloana de tije a penetrometrului fără manta de protecţie, se

manifestă prin creşterea continuă cu adâncimea a rezistenţei la penetrare, fără a se modifica natura şi caracteristicile pământului.În vederea reducerii frecării, diametrul conului (d) se face mai mare decât cel al tijelor (d1).

g. Frecarea

La pământurile nisipoase influenţa frecării pe tije este slabă deasupra nivelului apei subterane. Sub nivelul apei subterane frecarea pe tije se dezvoltă progresiv, odată cu creşterea adâncimii, La pământurile coezive, cu sau fără substanţe organice, de consistenţă scăzută, influenţa frecării se poate manifesta prin creşterea continuă a rezistenţei la penetrare, deci caracteristicile geotehnice ale pământului respectiv nu s-au modificat.

Penetrometrele dinamice sunt, în general, fără manta de protecţie motiv pentru care la încercarea de penetrare dinamică trebuie să se ia în considerare acest efect. În ANEXA X se prezintă modul în care influenţa frecării poate fi înlăturată prin utilizarea mantalei de protecţie şi prin aplicarea unor coeficienţi de corecţie asupra datelor penetrării.

10

Factorii dependenţi de aparatura folosită şi de modul de lucru , numiţi şi factori tehnologici

Factorii dependenţi de aparatura folosită şi de modul de lucru, numiţi şi factori tehnologici sunt specifici celor trei tipuri de încercare de penetrare (statică, dinamică, vibropenetrare).

La penetrarea dinamică pot apare modificări ale rezistenţei la penetrare datorită unor factori tehnologici, dintre care se menţionează:

- modificarea vitezei de penetrare;

- prelungirea coloanei de tije a penetrometrului.

Influenţa vitezei de penetrare se resimte în special la pământurile coezive cu consistenţă scăzută unde rezistenţa la penetrare este invers proporţională cu această viteză. De asemenea, după fiecare întrerupere a penetrării necesitată la prelungirea coloanei de tije, la aceste pământuri se observă o creştere a rezistenţei la penetrare.

Lungimea coloanei de tije influenţează asupra rezultatelor penetrării dinamice cu con, creşterea greutăţii datorită prelungirii tijelor duce la modificarea raportului dintre energia de batere şi masa lovită; o parte din energie fiind consumată de fenomene parazite, rezultă o creştere artificială a rezistenţei terenului cu adâncimea. Acest fenomen poate fi redus prin adăugarea unor piese de lestare, pentru a menţine un raport relativ constant între energia de batere şi masa lovită.Până la adâncimea de cca. 6,0 m se obţine o creştere relativ redusă a numărului de lovituri (1,5

8. Încercarea de penetrare dinamică cu con

Aparatura:

Penetrometrul dinamic uşor cu acţionare manuală, PDU (fig.1) are următoarele părţi principale:

11

- dispozitivul de batere; - coloana de tije; - vârful conic. Dispozitivul de batere (fig.a)

- dispozitivul de batere;

- coloana de tije;

- vârful conic.

- dispozitivul de batere; - coloana de tije; - vârful conic. Dispozitivul de batere (fig.a) constă

Dispozitivul de batere (fig.a) constă din: berbec (1), nicovală (2), tija de ghidaj (3) şi limitator de cursă (4), cu care se fixează înălţimea de cădere a berbecului.

Coloana de tije (5) se realizează din tronsoane de ţevi de oţel superior de 1,00 m lungime îmbinate de regulă prin înfiletare, îmbinare care trebuie astfel realizată încât să reziste la şoc. Peretele ţevii trebuie să fie suficient de gros pentru a prelua în condiţii bune sarcinile dinamice şi pentru a permite executarea filetului.

12

La primul tronson de tije e montat conul de penetrare (6) (fig.1, detaliul A). Penetrometrul

La primul tronson de tije e montat conul de penetrare (6) (fig.1, detaliul A).

Penetrometrul se echipează cu o placă de bază (7) prevăzută în partea centrală cu un cilindru de ghidaj, având înălţimea de minimum 20 cm, prin care trece tija penetrometrului. Rolul plăcii de bază e de a asigura verticalitatea penetrometrului.

Pentru înregistrarea numărului de lovituri la înaintarea conului cu adâncimea constantă ,, z ", pe tije sunt marcate repere la echidistanţe ,, z " în acelaşi scop, în placa de bază se poate înfileta o tijă gradată la echidistanţe ,, z " (11), penetrometrul fiind prevăzut în acest caz cu un ac indicator (12).

Extractorul pentru recuperarea coloanei de tije (fig.b), caracterizat prin prinderea tijelor într-o singură direcţie (de jos în sus), este format din dispozitivul de prindere cu bile (8), corpul propriu-zis al extractorului (9) şi pârghia de acţionare (10).

Penetrometrul dinamic mijlociu şi greu cu acţionare mecanică PDM – G prezentat în fig.2 poate fi antrenat cu motor termic sau motor electric (pentru cazul în care pe amplasamentul respectiv există surse de energie electrică), trecerea de la o acţionare la alta realizându-se prin schimbarea curelelor trapezoidale care fac legătura între reductor şi motorul de antrenare termic sau electric.

13

Aparatul este conceput să poată lucra în două variante: - penetrometru dinamic mijlociu (PDM); -
Aparatul este conceput să poată lucra în două variante: - penetrometru dinamic mijlociu (PDM); -

Aparatul este conceput să poată lucra în două variante:

- penetrometru dinamic mijlociu (PDM);

- penetrometru dinamic greu (PDG).

Trecerea de la o variantă la cealaltă se face prin adăugarea sau îndepărtarea a două greutăţi adiţionale la berbecul corespunzător penetrometrului mijlociu.Părţile principale ale penetrometrului dinamic cu acţionare mecanică sunt similare cu cele ale penetrometrului PDU la care se mai adaugă:

14

- catargul metalic (8) care ghidează dispozitivul de batere, susţine lanţul de antrenare (7) a

- catargul metalic (8) care ghidează dispozitivul de batere, susţine lanţul de

antrenare (7) a berbecului şi asigură verticalitatea aparatului în timpul efectuării sondajului de penetrare;

- talpa de rezemare (9) alcătuită din profile metalice, constituie suportul pentru

catarg şi pe ea sunt fixate motoarele de acţionare, precum şi cele două roţi prin care se

asigură transportul şi calarea verticală a aparatului;

- motorul termic (10) de tip METROM Braşov AI-75-B;

- motor electric (11) de tip ELECTROMOTOR - Timişoara 33-Ba x 1,1 x 3000 A;

- instalaţia de înregistrare a numărului de lovituri (12) care este alimentată de la

reţea în cazul utilizării motorului electric sau de la o sursă de baterii în cazul acţionării termice.

Penetrometrul dinamic cu acţionare mecanică, în varianta PDG, produs de IMEC Bucureşti e prevăzut numai cu motor termic, care acţionează un ansamblu hidraulic ce antrenează lanţul de ridicare a berbecului.Caracteristicile principale ale celor trei tipuri de penetrometre descries mai sus şi sunt prezentate în tabelul următor.

principale ale celor trei tipuri de penetrometre descries mai sus şi sunt prezentate în tabelul următor.

15

Efectuarea încercării de penetrare dinamică Încercarea începe în general de la suprafaţa terenului, mai rar

Efectuarea încercării de penetrare dinamică

Încercarea începe în general de la suprafaţa terenului, mai rar de la talpa săpăturii de fundaţie sau de la pardoseala subsolului, în funcţie de scopul pentru care se execută cercetarea (prospectarea, verificarea rezistenţei terenului de fundare în groapa de fundaţie sau în subsolul unei construcţii existente).

Încercarea se poate executa şi în gaura de foraj, penetrarea efectuându-se sub cota la care s-a oprit forajul. Este indicat ca forajul să fie tubat iar diametrul să permită introducerea penetrometrului chiar şi în cazul unor eventuale abateri ale axei forajului faţă de verticală.

Efectuarea încercării de penetrare dinamică cu con comportă următoarele

operaţii:

a) Pregătirea încercării de penetrare, care constă în:

- nivelarea (orizontalizarea) terenului pe o suprafaţă de cca. încercare;

1.00m

2

în zona de

- pichetarea punctelor unde urmează a se efectua sondajele de penetrare şi apoi aducerea în poziţia de lucru a aparatului;

În cazul PDU, pentru asigurarea verticalităţii sondajului de penetrare, se aşează la nivelul terenului placa de bază (7) (fig.1), prima tijă introducându-se de la partea inferioară a acesteia.

În cazul PDM-G cu acţionare mecanică, aparatul trebuie pregătit pentru varianta solicitată şi pentru transportul la locul de efectuare al încercării.

Penetrometrul are din construcţie montat berbecul pentru varianta PDM; pentru a trece la varianta PDG se montează cele două greutăţi adiţionale care se fixează cu ajutorul a două şuruburi.

16

Pregătirea aparatului pentru deplasare se face prin înclinarea acestuia spre spate până se sprijină numai

Pregătirea aparatului pentru deplasare se face prin înclinarea acestuia spre spate până se sprijină numai pe cele două roţi pe pneuri (13), folosind în acest scop cele două mânere (14) plasate la partea superioară a catargului (fig.2).La punctul de lucru se realizează operaţia de calare prin acţionarea rozetelor (15).

b) Efectuarea încercării propriu-zise constă din:

- aplicarea loviturilor cu frecvenţa de 15-30 lovituri pe minut prin căderea liberă a

berbecului, de la înălţime constantă, pe nicovala aparatului. Ridicarea berbecului se face

manual, până în dreptul limitatorului de cursă, la PDU şi cu ajutorul lanţului cu eclise până la atingerea declanşatorului automat, la PDM-G;

- înregistrarea numărului de lovituri necesare pentru înaintarea conului cu 10 sau

20 cm. Se poate înregistra şi adâncimea de înfingere sub un număr constant de lovituri;

- prelungirea coloanei de tije pe măsura înfingerii conului penetrometrului în teren,

prin introducerea a câte un tronson de tije, între nicovală şi tija parţial înfiptă în teren.

c) Extragerea echipamentului de sondare constă din:

- desfacerea legăturii dintre ultima tijă înfiptă în teren şi nicovala penetrometrului;

- îndepărtarea penetrometrului;

- extragerea din teren a coloanei de tije a penetrometrului cu ajutorul extractorului

manual (fig.1b) sau a extractorului hidraulic în varianta utilizării unui motor hidraulic;

- demontarea tijelor pe măsura extragerii lor din teren;

- curăţirea şi conservarea tijelor (în special a filetelor de îmbinare).

17

9. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor " necesar pentru parcurgerea unei adâncimi ,, z " de

9. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor

"

necesar pentru parcurgerea unei adâncimi ,, z " de către conul de penetrare) se înregistrează în fişă. În coloana ,,Observaţii" se vor nota în mod obligatoriu, durata întreruperilor sau alte evenimente care pot modifica rezistenţa la penetrare.

Datele încercării de penetrare dinamică cu con (numărul de lovituri ,,

N

z

pot modifica rezistenţa l a penetrare. Datele încercării de penetrare dinamică cu con (numărul de lovituri

18

a fişei de înregistrare a datelor se întocmeşte diagrama de penetrare în care pe abscisă

a fişei de înregistrare a datelor se

întocmeşte diagrama de penetrare în care pe abscisă se trece numărul de lovituri ,,

(,, z " fiind 10 sau 20 cm), iar pe ordonată adâncimea în metri. În stânga diagramei se reprezintă stratificaţia terenului.

Pe baza datelor înscrise în coloana 2

N

z

"

Pe baza datelor înscrise în coloana 2 N z " În funcţie de pătrunderea penetrometrului sub

În funcţie de pătrunderea penetrometrului sub o lovitură a berbecului se

p care reprezintă rezistenţa opusă de

determină rezistenţa la penetrare dinamică pe con

R

teren la înaintarea conului de penetrare sub acţiunea lucrului mecanic constant realizat prin căderea berbecului.

19

Se calculează cu relaţia: R d  1  G 2 1  h 

Se calculează cu relaţia:

R

d

1

G

2

1

h

kPa, unde:

A

e

G

1

G

2

G

1

este greutatea berbecului ( kN );

G

2 - greutatea tijelor (inclusiv nicovala, tija de ghidaj şi con) la adâncimea

respectivă ( kN );

h - înălţimea de cădere a berbecului ( m );

e - pătrunderea conului sub o singură lovitură ( m );

A - aria secţiunii transversale a conului (

m

2

).

Diagrama

de

variaţie

a

rezistenţei

dinamice

se

poate

suprapunere peste diagrama de penetrare notând pe abscisă valorile

R

d .

reprezenta

prin

Datele obţinute prin sondaje de penetrare dinamică cu con efectuate în cadrul lucrărilor de cercetare a unui amplasament permit reducerea cantitativă a lucrărilor clasice de investigaţie. Diagrama obţinută pe baza datelor sondajelor de penetrare, efectuate într-un punct al amplasamentului se compară cu diagrama de penetrare etalon. În cazul în care cele două diagrame au alura asemănătoare, semnalându-se diferenţe

nesemnificative între numărul de lovituri ,,

", penetrarea efectuată în punctul respectiv

poate înlocui forajul, deoarece terenul prezintă uniformitate.Se va executa un nou foraj, acolo unde alura diagramei diferă de cea a diagramei etalon.

N

z

Penetrarea dinamică cu con fiind o metodă de investigaţie continuuă, permite detectarea şi controlul stratificaţiei terenului de findare, deoarece rezistenţa la penetrare

pe vârf, exprimată prin numărul de lovituri ,,

Prin această metodă pot fi sesizate chiar şi intercalaţiile subţiri, care se diferenţiază de pachetul în care se găsesc.

N ", variază în funcţie de natura terenului.

z

20

La stabilirea diferitelor orizonturi litologice, trebuie să se ţină seama de influenţa alternanţei straturilor. În

La stabilirea diferitelor orizonturi litologice, trebuie să se ţină seama de influenţa alternanţei straturilor. În cazul în care diagrama de penetrare nu delimitează chiar orizonturile litologice sau chiar apar neconcordanţe cu stratificaţia din forajul de referinţă, se recomandă utilizarea diagramei integrale sau diferenţiale (fig.3).

utilizarea diagramei integrale sau diferenţiale (fig.3). Diagrama integrală reprezintă variaţia numărului de

Diagrama integrală reprezintă variaţia numărului de lovituri însumat (

N z

) cu

adâncimea. Diagrama prezintă puncte de frângere între care se acceptă o variaţie liniară

(fig.3b).

Diagrama diferenţială (fig.3c) reprezintă variaţia DN / Dh cu adâncimea.

Punctele de frângere (de schimbare de pantă) în diagrama integrală şi salturile din cea diferenţială, indică cota delimitării dintre straturile cu caracteristici diferite.

21

Pe baza penetrărilor şi a unui număr limitat de foraje se pot întocmi profile litologice

Pe baza penetrărilor şi a unui număr limitat de foraje se pot întocmi profile litologice sau bloc diagrame, din care să rezulte grosimea diferitelor straturi, adâncimea la care se găsesc straturile de portanţă ridicată, gradul de uniformitate litologică pe suprafaţa unui teren.

În cazul unor depozite naturale de pământuri nisipoase se poate efectua, prin metoda penetrării, verificarea uniformităţii îndesării, prin executarea unor sondaje de penetrare în diferite puncte ale amplasamentului. Pe verticala penetrărilor dispuse după diferite profile se reprezintă curbele de egal număr de lovituri obţinute prin unirea absciselor egale din diagramele integrale.

Curbele care se menţin aproximativ echidistante şi paralele cu suprafaţa terenului, pun în evidenţă îndesarea uniformă pe zona respectivă şi în adâncime. În zona în care curbele se apropie, se semnalează creşterea gradului de îndesare a terenului, respectiv acolo unde se îndepărtează, scăderea lui.

respectiv acolo unde se îndepărtează, scăderea lui. Gradul de îndesare a nisipurilor mijlocii şi fine din

Gradul de îndesare a nisipurilor mijlocii şi fine din depozite naturale sau

"

rambleuri se poate aprecia orientativ în funcţie de numărul de lovituri ,,

corespunzător penetrometrului dinamic uşor, cu relaţia:

N

z

22

lg

I

D

%

0.554 lg

N

10

PDU

lg I D %  0.554 lg N 10  PDU  0.98 , reprezentat ă

0.98

, reprezentată în figura 4.

lg N 10  PDU  0.98 , reprezentat ă în figura 4. Greutatea volumică în

Greutatea volumică în stare uscată ,, gD ", indicele porilor ,, e " şi modulul de deformaţie edometric ,, M " pentru nisipuri se pot aprecia, utilizând în acest scop

23

rezistenţa la penetrare statică pe con ,,

R

p ", determinată cu relaţiile:

- pentru nisipuri mijlocii şi fine, în cazul utilizării penetrometrului dinamic uşor,

R

p

0.203

N

10 PDU

MPa

- pentru nisipuri fine, în cazul utilizării penetrometrului dinamic greu,

R

p

0.28

N

20 PDU

MPa

- pentru nisipuri medii şi grosiere, în cazul utilizării penetrometrului dinamic greu,

R

p

0.66

N

20

23

PDU

MPa

Relaţiile sunt valabile pentru penetrometrele cu caracteristicile prezentate în tabelul de mai sus. De asemenea

Relaţiile sunt valabile pentru penetrometrele cu caracteristicile prezentate în tabelul de mai sus.

De asemenea

N

10

, respectiv

N

20 reprezintă valoarea corectată a numărului de

4,00 m se pot utiliza

lovituri în funcţie de factorii de influenţă. Până la adâncimi de 3,00

valorile

N

z

înregistrate (necorectate), după depăşirea adâncimii critice.

Penetrarea dinamică cu con se poate utiliza pentru verificarea calităţii lucrărilor de îmbunătăţire ale terenurilor slabe de fundare (necoezive sau slab coezive) şi pentru stabilirea adâncimii până la care se manifestă efectul acestor lucrări.

Pentru identificarea pământurilor sensibile la umezire diagramele obţinute pe baza sondajelor de penetrare efectuate în terenuri cu umiditate naturală se compară cu diagramele de penetrare obţinute în terenul umezit în adâncime cu ajutorul unor puţuri- dren. Reducerea pronunţată a numărului de lovituri semnalează evident sensibilitatea terenului la umezire.

Metoda penetrării dinamice cu con poate da informaţii asupra fişei necesare şi capacităţii portante a piloţilor. În acest sens în vecinătatea piloţilor încercaţi în conformitate cu STAS 2561/2-81 ,,Fundaţii pe piloţi. Încercarea în teren a piloţilor de probă şi din fundaţii", se execută sondaje de penetrare pe baza cărora se construiesc diagrame etalon cu care se compară diagramele obţinute din sondajele de penetrare efectuate lângă piloţii a căror capacitate portantă se impune a fi evaluată.

Diferenţe evidente între diagrama de penetrare executată lângă un pilot de pe amplasament şi diagrama etalon vor semnala modificări ale capacităţii portante care impun, de regulă, efectuarea unor încercări de probă.

24

10. V erificarea compactării rambleurilor prin sondaje de penetrare cu con Calitatea rambleurilor realizate în

10. Verificarea compactării rambleurilor prin sondaje de penetrare cu con

Calitatea rambleurilor realizate în straturi succesive din pământuri coezive, necoezive sau alte materiale granulare a căror particulare nu depăşesc 20 mm poate fi verificată prin sondajele de penetrare cu con (statică, dinamică, vibropenetrare) utilizând în acest scop diagrame etalon obţinute pe platformă experimentală cuprinsă în ampriza lucrării şi realizată în paralel cu aceasta.

Verificarea compactării prin sondaje de penetrare este indicată la rambleuri

concentrate (pe zone restrânse) sau de întindere are, cu volumul peste cel puţin 1m.

3

5.00m şi grosimea

Utilizarea sondajelor de penetrare la verificarea compactării rambleuri reduce volumul lucrărilor de control prin gradul de compactare sau gradul de îndesare determinate pe probe prelevate sau prin măsurători radiometrice, care se efectuează doar pe platformă experimentală şi în număr minim în lucrare, conform prescripţiilor tehnice corespunzătoare specificului lucrării executate lucrări de îmbunătăţire funciare, terasamente de cale ferată etc.).

Verificarea compactării fiecărui strat din care se execută rambleu se obţine prin corelarea gradului de compactare sau a gradului de îndesare obţinut pe un număr minim de probe prelevate sau verificare prin metode radiometrice, cu rezistenţa la penetrare obţinută pe un număr minim de sondaje de penetrare dispuse în nodurile unei reţele şi conduse până la adâncimea corespunzătoare diagramei etalon, stabilită pe baza sondajelor de penetrare de pe platforma experimentală. Calitatea compactării fiecărui strat rezultă din compararea diagramei de penetrare cu diagrama etalon corespunzătoare.

Diagrama etalon stabilită pentru grosimea maximă a rambleului de pe platforma experimentală (2…3 m) permite verificarea unor rambleuri cu înălţimea nelimitată, prin dispunerea sondajelor de penetrare în alte puncte ale reţelei în conformitate cu o schemă stabilită de la începutul lucrării.

25

Verificarea compactării rambleurilor de penetrare etalon prin sondaje de penetrare pe platforma experimentală,

Verificarea compactării rambleurilor de penetrare etalon prin sondaje de penetrare pe platforma experimentală, efectuată în paralel cu verificarea gradului de compactare, respectiv de îndesare pe probe, prelevate :

- faza 1, stabilirea diagramelor de penetrare etalon prin sondaje de penetrare pe

platformă experimentală, efectuată în paralel cu verificarea gradului de compactare, respectiv de îndesare pe probe, prelevate ;

- faza 2, verificarea compactării rambleului, din lucrarea propriu-zisă.

Cele două faze ale verificării compactării se expun pe baza unui exemplu.

Faza 1

Diagramele de penetrare etalon se stabilesc pe baza sondajelor de penetrare efectuate pe platforma experimentală. Numărul sondajelor de penetrare rezultă din raportul dintre adâncimea maximă pe care se execută sondajul de penetrare pe platforma experimentală şi grosimea stratului de material după compactare.

La rambleuri cu înălţimea cuprinsă între 1 şi 3 m platforma experimentală se menţine pe toată grosimea rambleului, obţinându-se câte o diagramă de penetrate etalon pentru fiecare strat de material pus in lucrare (fig.1).

La rambleuri cu înălţimea mai mare de 3 m, platforma experimentală se menţine pe o grosime de rambleu identică cu adâncimea maximă pe care se execută sondaje de penetrare cuprinsă între 2 la 3 m, ultima diagramă de penetrare obţinută (fig.1) fiind utilizată în continuare pentru verificarea compactării straturilor următoare .

Pentru obţinerea diagramei etalon se execută minimum zece sondaje de penetrare pentru fiecare strat dispuse pe cât posibil uniform pe suprafaţa platformei experimentale (fig.1). Pentru mărirea preciziei, în funcţie de importanţa lucrării, numărul sondajelor de penetrare poate fi sporit.

26

În paralel cu sondajele de penetrare se verifică compactarea fiecărui strat de pe p latforma

În paralel cu sondajele de penetrare se verifică compactarea fiecărui strat de pe platforma experimentală pe probe prelevate din cel puţin teri puncte alese în vecinătatea sondajelor la care s-au înregistrat valorile cele mai scăzute ale rezistenţei la penetrare.

Dacă media valorilor şi valoarea minimă corespunzătoare gradului de compactare, respectiv gradului de îndesare se înscriu în limitele admise de prescripţiile tehnice specifice lucrări executate, sondajele de penetrare respective se păstrează pentru calculul diagramei etalon. În caz contrar se renunţă la aceste sondaje şi se execută altele după compactarea suplimentară a stratului din zona respectivă.

Pe baza datelor din sondajele de penetrare se calculează ;

valorile medii ale rezistenţei la penetrare la echidistanţe de 10 cm cu care se reprezintă diagrama medie de penetrare etalon (fig.1.a);

abaterea medie pătratică pentru fiecare orizont (fig.1.b) .

Faza 2

Verificarea compactării fiecărui strat de material pus în lucrare se face prin executarea unui număr minim de sondajele de penetrare şi prin verificarea gradului de compactare sau de îndesare pe un număr minim de probe prelevate stabilit de prescripţiile tehnice în vigoare, referitoare la verificarea compactării rambleurilor din diverse ramuri ale construcţiilor.

Sondajele de penetrare se execută în nodurile unei reţele, ca în exemplul 1 din fig.1, pe adâncimea corespunzătoare diagramei de penetrare etalon. La fiecare strat de material compactat sondajele de penetrare se execută în alte puncte ale reţelei, astfel ca la

realizarea unui număr de „ n ” straturi, egal cu raportul dintre lungimea maximă a

s

diagramei etalon şi grosimea unui strat după compactare, în toate nodurile reţelei să fie executate sondaje de penetrare. cifrele romane din fig.1 indică poziţia sondajelor de

penetrare pentru situaţia în care

n

s

10

.

27

La următoarele „ n ” straturi puse în lucrare, ciclul de sondaje de penetrare se

La următoarele „ n ” straturi puse în lucrare, ciclul de sondaje de penetrare se

s

repetă păstrând aceeaşi ordine de efectuare a acestora, ceea ce permite ca in final, în toate punctele reţelei să existe diagrame de penetrare pe toată grosimea rambleului (fig.1).

Compactarea fiecărui strat de pământ şi implicit a grosimii de rambleu corespunzătoare adâncimii pentru care s-a construit diagrama etalon se verifică prin compararea diagramelor de penetrare, efectuate de la nivelul stratului respectiv, cu diagrame etalon.

Diagrama de penetrare din care rezultă rezistenţe mai scăzute decât cele corespunzătoare diagramei etalon, indică zona insuficient compactată. După compactarea suplimentară se execută un nou sondaj de penetrare.

Probele pentru stabilirea gradului de compactare sau de îndesare se prelevează din vecinătatea sondajelor în care s-au obţinut cele mai scăzute rezistenţe la penetrare, dar cel puţin egale cu cele corespunzătoare diagramei „b” situată în stânga diagramei „a” din

fig.1.

La recepţia preliminară sau definitivă se execută sondaje de penetrare pe toată grosimea rambleului în condiţiile în care penetrometrul utilizat permite acest lucru.

Pentru controlul operativ al compactării rambleurilor prin sondaje de penetrare

p ) se pateu utiliza

statică în locul diagramei de variaţie a rezistenţei la penetrare pe con (

R

diagrama de variaţie a presiunii citită pe manometrul corespunzător rezistenţei la înaintarea conului.

11. Încercarea de penetrare dinamică cu manta

Pentru eliminarea efectului parazit a frecării laterale pe coloana de tije, penetrometrele dinamice pot fi echipate cu manta de protecţie, care se introduc în teren sub efectul lucrului mecanic dezvoltat de berbecul penetrometrului în cădere liberă.

28

Î n figura se prezintă schema tehnologică pentru efectuarea încercării propriu - zise în cazul

În figura se prezintă schema tehnologică pentru efectuarea încercării propriu- zise în cazul penetrometrului dinamic uşor PDU; primul tronson de manta are lungimea de 70 cm şi este prevăzut cu cuţit la bază pentru facilitarea înaintării în teren şi împiedicarea pătrunderii pământului între coloana de tije şi manta.

pătrunderii pământului între coloana de tije şi manta. Pentru reducerea forţei e frecare pe mantaua de

Pentru reducerea forţei e frecare pe mantaua de protecţie, ceea ce asigură o introducere mai uşoară în teren, primul tronson poate avea diametrul majorat la partea inferioară pe cca. 80 mm.

29

Din schema tehnologică prezentată în figura, rezultă că introducerea coloanei de tije şi a mantalei

Din schema tehnologică prezentată în figura, rezultă că introducerea coloanei de tije şi a mantalei de protecţie se face succesiv pe echidistanţe de 10 cm.

Încercarea de penetrare dinamică cu manta de protecţie este greoaie, cu randament mult mai redus decât încercarea de penetrare dinamică, fără manta, motiv pentru care se recomandă efectuarea acestor încercări pe amplasamentele unor obiective importante, când pe adâncimea cercetată se interceptează straturi de nisipuri cu grad de îndesare redus situate sub nivelul apei subterane, sau argile cu consistenţă scăzută, pământuri susceptibile de a da forţa de frecare însemnate pe coloana de tije a penetrometrului.

De asemenea, sondajele de penetrare cu manta sunt indicate a se executa indiferent de natura terenului, dacă adâncimea cercetată depăşeşte 5…6 m la PDU şi 10 m la PDM şi PDG.

Pentru evidenţierea influenţei frecării pe coloana de tije a penetrometrului fără manta de protecţie, se execută în paralel sondaje, penetrare cu şi fără manta, lângă forajele de referinţă de pe amplasament. Se recomandă ca numărul celor două tipuri de sondaje de penetrare să fie de min. 3, diagramele etalon construite reprezentând media rezistenţelor la penetrare pe echidistanţe „s”.

Pe baza diagramelor de penetrare etalon construite pentru cele două tipuri de

sondaje de penetrare se calculează coeficienţii h şi

G

f

cu relaţiile:

N

z

N

zm

, respectiv

R

d

R

d m

,

N z

m

N

z

, respectiv

R

d

m

R

d

, în care

30

N - numarul de lovituri pentru înaintarea conului pe adâncimea z, la - numărul de

N - numarul de lovituri pentru înaintarea conului pe adâncimea z, la

- numărul de lovituri pentru înaintarea conului

z

penetrometrul dinamic fără manta;

N zm

pe adâncimea z, la penetrometrul dinamic cu manta;

R

d

fără manta;

fără manta;

- rezistenţa dinamică calculată cu relaţia (10) pentru penetrometrul dinamic

R d m

cu manta.

- rezistenţa dinamică calculată cu relaţia (10) pentru penetrometrul dinamic

Diagrama de variaţie a coeficientului h indică sporul artificial a rezistenţei la

este

penetrare exprimată prin

N

z

sau

R

d

iar diagrama de variaţie a coeficientului

C

f

necesară pentru corectarea valorilor rezistenţelor de penetrare obţinute cu penetrometrul fără manta în diverse puncte al amplasamentului, în care stratificaţie terenului este sensibil egală cu cea interceptată în forajul de referinţă. Valorile corectate se calculează cu relaţia:

N

10

m

şi

R

N

10 

m

C

f

N

10

, respectiv

R

d m

C

f

R

d

, în care

d m

reprezintă numărul de lovituri, respectiv rezistenţa la penetrare

degrevate de influenţa frecării pe coloana de tije a penetrometrului.

În exemplul din figură sunt prezentate diagramele de penetrare cu şi fără manta de

protecţie, diagramele de variaţie a rezistenţelor dinamice la penetrare

şi

R

d

şi

p

d

diagramele h şi

C

f .

31

Pe lângă rezistenţa dinamică de penetrare R d s- a calculat şi rezistenţa dinamică notată
Pe lângă rezistenţa dinamică de penetrare R d s- a calculat şi rezistenţa dinamică notată

Pe lângă rezistenţa dinamică de penetrare

R

d s-a calculat şi rezistenţa dinamică

notată cu

tije a penetrometrului.

p , care ţine seama de caracterul percuţiei şi de frecare laterală pe coloana de

d

p

d

K

L

0

C

f

N

z

z

kPa

, unde

K - coeficient care ţine seama de pierderea de energie la o lovitură ; coeficient care ţine seama de pierderea de energie la o lovitură;

L

0

C

f

- lucrul mecanic specific;

- coeficientul prin care se ţine seama de influenţa frecării pe coloana de tije;

N

z

-

numărul de lovituri pentru pătrunderea pe adâncimea z a penetrometrului

dinamic fără manta;

z - intervalul de pătrundere considerat.

32

Coeficientul de pierdere a energie i se calculează cu relaţia: M M 1 2 K

Coeficientul de pierdere a energiei se calculează cu relaţia:

M

M

1

2

K

- masa berbecului (kg);

M

1

2

M

2

M

1

M

2

, unde

- masa tijelor (inclusiv nicovala, tija de ghidaj şi con) la adâncimea respectivă

- coeficient de restituire datorat caracterului elastoplatic al percuţiei, egal cu 0,56.

Lucrul mecanic specific

L

0

se calculează cu relaţia:

L

0

G

1

h

, în care
A

G 1 - greutatea berbecului (kN);

G

2

- greutatea tijelor, corespunzătoare masei

M (kN);

2

h - înălţimea de cădere a berbecului (m);

A - aria secţiunii transversale a conului (

m

2

).

Rezistenţele dinamice se obţinute sunt mai mari decât rezistenţele

R

d m

motiv

pentru care rezistenţa dinamică calculată cu relaţia (10) din capitolul 3, poate fi considerată satisfăcătoare.

12. Măsuri de protecţia muncii

La

efectuarea

prevederile din :

sondajului

de

penetrare

dinamică

cu

con

se

vor

respecta

Normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinul nr. 34/1975 şi respectiv 60/1975.

33

 Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii -montaj aprobate de Ministerul Construcţiilor

Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de Ministerul Construcţiilor Industriale cu Ordinul nr. 1233/D-1980.

De asemenea, pentru asigurarea protecţiei muncii la încercarea de penetrare dinamică cu con, vor trebui luate următoarele măsuri suplimentare:

La pregătirea încercării :

- aparatura nu va fi adusă în poziţia de lucru decât după nivelarea terenului şi orizontalizarea suprafeţei pe care se aşează placa de bază ;

- se va ridica cu atenţie în poziţie verticală catargul PDM – G ;

La efectuarea încercării propriu zise :

- se va verifica în permanenţă calarea aparatului ;

- se va asigura la PDM - G fixarea dispozitivului de batere la troliu în timpul operaţiunilor de prelungire a tijelor ;

- sunt interzise intervenţii asupra ansamblului berbec nicovală -tijă în timpul funcţionării aparatului, sau asupra altor piese în mişcare ;

- nu se pune penetrometrul cu acţionare mecanică în funcţiune fără apărătoare la dispozitivul de batere, curelele de transmisie şi cupla electrică ;

- se interzic depanări ale instalaţiei electrice când aceasta este sub tensiune ;

- nu se vor efectua penetrări în medii explozive sau în puncte unde există gospodărie subterană (cabluri electrice, conducte de gaze, cabluri telefonice etc.).

La extragerea echipamentului de sondare :

- se va demonta, la penetrometrul uşor, tija de ghidaj cu berbecul, după care se începe extragerea coloanei de tije ;

- se va desface îmbinarea dintre nicovală şi coloana de tije şi se va îndepărta penetrometrul PDM -G, după care se recuperează coloana de tije.

34

13. Extras din Geotehnic ă – Eseuri despre lucrări geotehnice Testul de penetrare dinamică de

13. Extras din Geotehnică Eseuri despre lucrări geotehnice

Testul de penetrare dinamică de tip A

Definiţie generală:

Testul de penetrare dinamică e o lucrare geotehnică care testează terenul şi oferă astfel o caracteristică a solului denumită rezistenţă dinamică. Testul măsoară adâncimea căderii unui vârf de berbec prin intermediul unui şir de tije şi a unei energii de cădere.

Testul de penetrare dinamică permite aprecierea printre altele a:

- succesiunii diferitelor straturi de sol;

- uniformităţii unui strat sau prezenţei unor anomalii;

- poziţiei stratului de rezistenţă a cărui existenţă este deja cunoscută.

Aceste eseuri pot fi folosite:

- pentru a orienta alegerea tipului de fundaţii;

- pentru a evalua un ordin de mărime a capacităţii portante, atunci când dispunem de informaţii suplimentare.

Terminologie – simboluri

Numărul de încercări pentru o adâncime dată:

N

dh

- reprezintă numărul de încercări necesare pentru o adâncime

h

Adâncimea h e egală cu refuzul permanent.

35

a vârfului.

Adâncimea pe încercare

Adâncimea pe încercare Adâncimea e e valoarea medie a adâncimii pe încercare: e  h N

Adâncimea e e valoarea medie a adâncimii pe încercare:

e

h

N dh

Valoarea lui h e luată egală cu 10 cm.

Rezistenţa dinamică a vârfului

Rezistenţa la penetrare dinamică a vârfului sub acţiunea şocului unui berbec e dată de următoarea expresie:

m

g

H

 

'

 

A

e

m

m

m / s

2

,

m

q d

q

d - exprimată în pascali,

m - masa berbecului în kg,

g

- aceleraţia gravitaţională în

, unde

H

A

- înalţimea de cădere a berbecului în metri,

- aria secţiunii drepte a vârfului în metrii pătraţi,

e - adâncimea în metri,

'

m - masa cumulată, exprimată în kg, a nicovalei şi a tijei de ghidaj, în cazul în care e fixat de nicovală, tije, vârf.

Principiul de testare

Testul de penetrare dinamică constă în:

- înfigerea în pământ, prin batere continuă, a unui şir de tije prevăzut, la partea inferioară a vârfului, în timpul injectării unui noroi de foraj între peretele sondajului şi tije,

36

- notarea numărului de încercări necesare ( N ) pentru penetrarea solului de la o

-

notarea numărului de încercări necesare ( N ) pentru penetrarea solului de la o

înălţime h de 10 cm.

d 10

Aparate şi instrumente

Prezentarea penetrometrului dinamic PDA

Schema din figură arată diferitele elemente cu funcţia în mediul lor:

arată diferitele elemente cu funcţia în mediul lor: Descriere Penetrometrul dinamic constă dintr - un

Descriere

Penetrometrul dinamic constă dintr-un dispozitiv de cădere şi de ghidaj, dintr-un şir de tije, dintr-un vârf, dintr-un material de injectare şi un sistem de măsurare.

Caracteristicile acestor diferite elemente sunt precizează de asemenea toleranţele.

37

prezentate în anexa A care

Dispozitivul de cădere

Dispozitivul de cădere Este compus dintr-un berbec, o nicovală, un ansamblu de ghidaj, de ridicare şi

Este compus dintr-un berbec, o nicovală, un ansamblu de ghidaj, de ridicare şi de declanşare a căderii berbecului.

Berbecul

Berbecul are o

masă

adaptabilă de 32,

secţiune circulară sau pătrată.

Nicovala şi ghidajul berbecului

64,

96

şi

128 kg.

El

e

cilindric, de

Nicovala e fabricată din oţel şi e integrată şirului de tije.

Masa sa este cuprinsă între 10 şi 15 kg şi diametrul său este mai mare de 0.1 m şi mai puţin de jumătate din lăţimea berbecului. Masa totală a nicovalei şi a elementului de ghidaj nu depăşesc 25 kg.

Sistemul de ridicare şi de declanşare a căderii

Înălţimea de cădere H a berbecului e de 0.75 m.Berbecul e eliberat automat cu o viteză iniţiala nulă. El cade liber la o rată de 15 – 30 de ori pe minut.

Tijele de batere

Tijele de batere sunt fabricate din oţel. Ele sunt goale şi crestate. Diametrul lor

exterior e

d . Toate tijele utilizate în aceeaşi lucrare sunt de aceeaşi lungime.

t

Tijele sunt asamblate ferm pentru a constitui un şir de tije rigid legate într-o axă dreaptă şi continuă.

Toate tijele au acelaşi diametru interior şi exterior la intersecţii. Excentricitatea maximă totală a intersecţiilor e de 0.2 mm.Săgeata tijelor utilizate e mai puţin de 0.1% din lungimea lor.

38

Vârful

Vârful Vârful e debordant. El e fabricat din oţel. Acesta poate fi pierdut sau recuperabil şi

Vârful e debordant. El e fabricat din oţel. Acesta poate fi pierdut sau recuperabil şi e fixat pe tija inferioară.Vârful e ataşat la şirul de tije astfel încât să nu permită deplasarea laterală, nici înclinarea faţă de axa de cădere, nici să fie pierdut înainte de încheierea studiului.

Sistemul de injectare

Acest sistem e constituit dintr-un dispozitiv pentru injectarea unui noroi de foraj prin şirul de tije.Vârful tijei are două orificii de 5 mm în diametru situate deasupra vârfului şi pentru conducerea noroiului orizontal sau uşor ascendent.

orificii de 5 mm în diametru situate deasupra vârfului şi pentru conducerea noroiului orizontal sau uşor

39

Instrumente de măsurare

Instrumente de măsurare Instrumentele de măsurare sunt adaptate în funcţie de informaţiile de colectat. Acestea

Instrumentele de măsurare sunt adaptate în funcţie de informaţiile de colectat. Acestea includ cel puţin:

- un control al numărului de lovituri ale berbecului;

- un reper al adâncimii;

- un sistem de înregistrare automată a numărului de lovituri şi a adâncimii şirului de tije.

Procedura

Verificarea periodică

După fiecare schimbare a aparaturii, următoarele elemente trebuie verificate asemeni primei punere în operă:

- masele şi diminesiunile elementelor penetrometrelor;

- înalţimea de cădere a berbecului;

- viteza de cădere a berbecului;

- energia de cădere incidentă.

Lunar pentru utilizarea regulată la 20 de sondaje, săgeata tijelor e verificată prin rularea fiecărei tije de 360 g pe o suprafaţă plană.

Înainte de testare

Recomandări pe un plan de situaţie şi identificarea lucrării de penetrare pe un plan cotat:

Notă: pentru a avea rezultate reprezentative a solului virgin, trebuie să ne asigurăm că terenul nu a fost deranjat înainte de testare. Pe un sit sau un număr mare de sondaje de diferite tipuri sunt efectuate, în ordine cronologică trebuie să fie indicate.

40

Verificări:

- rectilinitatea tijelor;

Verifi cări: - rectilinitatea tijelor; - vidul din interiorul tijelor şi orificiilor şi buna funcţionare a

- vidul din interiorul tijelor şi orificiilor şi buna funcţionare a sistemului de injecţie cu noroi;

- dimensiunile vârfului în cazul unui vârf recuperabil;

- funcţionarea sistemului de numărare sau adîncimea la care a ajuns vârful, în cazul unei înregistrări automatice;

- conexiunii, în cazul în care o gaură pilot este necesară;

- înălţimea liberă înainte de punerea în funcţiune a sistemului de ghidaj şi dacă distanţa dintre baza penetrometrului şi sol depăşeşte 3 m.

În timpul testării

Este necesar ca în timpul manevrelor să se asigure că:

- axul şirului de tije concide cu cel al efortului de batere;

- tijele şi vârful sunt menţinute vertical. Înclinarea maximă totală este de 2% prin raportare la verticală în timpul baterii;

- noroiul de foraj să fie injectat sub o presiune suficientă pentru a umple spaţiul inelar dintre sol şi şirul de tije.

După testare

La extragerea şirului de tije din sol, rectitudinea tijelor e controlată cu o riglă de

referinţă.

Realizarea testului

Sub efectul căderii berbecului cu o cadenţă de 15 30 de ori pe minut, şirul de tije e introdus într-o manieră continuă.

41

Sfârşitul căderilor ce au durat mai mult de 5 minute sau sfârşitul prelungirii tijelor trebuie

Sfârşitul căderilor ce au durat mai mult de 5 minute sau sfârşitul prelungirii tijelor trebuie indicat în fişa lucrării.

Numărul încercărilor necesare pentru înfigerea vârfului 10 cm e notat în funcţie de lungimea totală a tijelor introduse în sol.Masa berbecului trebuie adaptată în timpul baterii şi aleasă dintre următoarele valori 32, 64, 96, 128 kg astfel că numărul de încercări pentru o adâncime de 10 cm să fie cuprinsă între 2 si 30 inclusiv, cu excepţia eterogenităţii locale.

La finalul testării trebuie să fie satisfăcute următoarele condiţii:

- adâncimea determinată anterior să fie atinsă;

- adâncimea pentru 30 de lovituri de berbec e egală cu 10 cm cu masa 128 kg;

- refuzul berbecului e superior de 5 cm.

Procesul verbal al testului

Procesul verbal trebuie să conţină următoarele informaţii:

- referinţa la prezenta normă;

- data testului;

- numele firmei care realizează testul;

- identificarea testului, referinţa planului de implementare şi coordonatele testului;

- nivelul de debut a testului de penetrare dinamică în raport cu suprafaţa precizată;

- valorile rezistenţei dinamice a vârfului

d în funcţie de adâncimea prezentată sub

formă grafică cu scări aritmetice. Pentru o operaţie asemănătoare, o convenţie unică de scări adaptată solurilor întâlnite este adoptată;

q

- masa berbecului să fie utilizat în funcţie de adâncime;

- caracteristicile diferitelor elemente ale penetrometrului;

42

- observaţiile legate de realizarea testului. La cerere, valorile numerice ale masei berbecului şi numărul

- observaţiile legate de realizarea testului.

La cerere, valorile numerice ale masei berbecului şi numărul de încercări ale

berbecului ( N

d 10

) în funcţie de adâncime vor fi trecute tabelar.

Penetrometrul dinamic tipul A PDA permite realizarea testelor de penetrare dinamică care sunt considerate teste de referinţă.

Penetrometrul dinamic tipul B PDB e utilizat în sondaje de recunoaştere a

solului.

Testul de penetrare dinamică de tip B

Definiţii generale

Sondajul de penetrare dinamică e un model de recunoaştere geotehnică a solului care testează terenul şi prevede o caracteristică a solului. Testul constă în determinarea numărului de lovituri necesare pentru înfigerea unui vârf prin intermediul unor tije sub acţiunea unei energii de batere.Sondajul realizat prin penetrare dinamică permite aprecierea într-un mod calitativ rezistenţei terenurilor. El e limitat la o adâncime de 15 m, uneori mai puţin în cazul în care se dezvoltă pe lateral frecare între şirul de tije.

Sondajul de penetrare dinamică permite aprecierea printre altele a:

- succesiunii diferitelor straturi de sol;

- omogenitatea unui strat sau prezenţa anomaliilor;

- poziţia unui strat rezistent a cărui existenţă e cunoscută.

Acest tip de sondaj poate servi la orientarea alegerii fundaţiilor, însă nu permite evaluarea capacităţii portante.

43

Numărul de încercări pentru o adâncime dată N dh - reprezintă numărul de încercări necesare

Numărul de încercări pentru o adâncime dată

N dh

- reprezintă numărul de încercări necesare pentru o adâncime h a vârfului.

Valoarea adâncimii h e egală cu 20 cm.

Principiul sondajului

Sondajul de penetrare dinamică constă în:

- înfigerea în sol prin batere continuă a unui şir de tije prvăzut la partea inferioară cu un vârf;

- notarea numărului de încercări( N

d 20

);

- verificarea importanţei eventualelor eforturi parazitare ale şirului de tije.

Aparatură şi instrumente de măsură

Prezentarea penetrometrului dinamic PDB

Schema din figură arată diferitele elemente cu funcţia în mediul lor:

Prezentarea penetrometrului dinamic PDB Schema din figură arată diferitele elemente cu funcţia în mediul lor: 44

44

Descriere

Descriere Penetrometrul dinamic constă dintr - un dispozitiv de cădere şi de ghidaj, dintr -un şir

Penetrometrul dinamic constă dintr-un dispozitiv de cădere şi de ghidaj, dintr-un şir de tije, dintr-un vârf, dintr-un sistem de detecţie a eforturilor parazitare şi un dispozitiv de măsurare.Caracteristicile acestor diferite elemente sunt prezentate în anexa A care precizează de asemenea toleranţele.

Dispozitivul de cădere

Este compus dintr-un berbec, o nicovală, un ansamblu de ghidaj, de ridicare şi de declanşare a căderii berbecului.

Berbecul

Berbecul are o masă adaptabilă de 64 kg. El e cilindric, de secţiune circulară sau

patrată.

Nicovala şi ghidajul berbecului

Nicovala e fabricată din oţel şi e integrată şirului de tije. Masa sa este cuprinsă între 10 şi 15 kg şi diametrul său este mai mare de 0.1 m şi mai puţin de jumătate din lăţimea berbecului. Masa totală a nicovalei şi a elementului de ghidaj nu depăşesc 25 kg.

Sistemul de ridicare şi de declanşare a căderii

Înălţimea de cădere H a berbecului este de 75 cm.Berbecul e eliberat automat cu o viteză iniţiala nulă. El cade liber la o rată de 15 – 30 de ori pe minut.

Tijele de batere

Tijele de batere sunt fabricate din oţel. Ele sunt goale şi crestate. Diametrul lor

d . Toate tijele utilizate în aceeaşi lucrare sunt de aceeaşi lungime.Tijele sunt

exterior e

asamblate ferm pentru a constitui un şir de tije rigid legate într-o axă dreaptă şi continuă.

t

45

Toate tijele au acelaşi diametru interior şi exterior la intersecţii. Excentricitatea maximă totală a intersecţiilor

Toate tijele au acelaşi diametru interior şi exterior la intersecţii. Excentricitatea maximă totală a intersecţiilor e de 0.2 mm.Sageata tijelor utilizate e mai puţin de 0.2% din lungimea lor.

Vârful

Vârful e debordant. Acesta poate fi pierdut sau recuperabil şi e fixat pe tija inferioară. El e fabricat din oţel.

Vârful e ataşat la şirul de tije astfel încât să nu permită deplasarea laterală, nici înclinarea faţă de axa de cădere, nici să fie pierdut înainte de încheierea studiului.

nici să fie pierdut înainte de încheierea studiului. Sistemul de detectare a eforturilor parazitare Este o
nici să fie pierdut înainte de încheierea studiului. Sistemul de detectare a eforturilor parazitare Este o

Sistemul de detectare a eforturilor parazitare

Este o cheie dinamometrică gradată cu minim 100 – 200 N*m.

46

Instrumente de măsurare

Instrumente de măsurare Ins trumentele de măsurare sunt adaptate în funcţie de informaţiile de colectat. Acestea

Instrumentele de măsurare sunt adaptate în funcţie de informaţiile de colectat. Acestea includ cel puţin:

- un control al numărului de lovituri ale berbecului;

- un reper al adâncimii;

- un sistem de înregistrare automată a numărului de lovituri şi a adâncimii şirului de tije.

Procedura

Verificarea periodică

După fiecare schimbare a aparaturii, următoarele elemente trebuie verificate asemeni primei punere în operă:

- masele şi diminesiunile elementelor penetrometrelor;

- înalţimea de cădere a berbecului;

- cheia dinamometrică.

Lunar pentru utilizarea regulată la 20 de sondaje, săgeata tijelor e verificată prin rularea fiecărei tije de 360 g pe o suprafaţă plană.

Înainte de testare

Recomandări pe un plan de situaţie şi identificarea lucrării de penetrare pe un plan cotat:

Notă: pentru a avea rezultate representative a solului virgin, trebuie să ne asigurăm că terenul nu a fost deranjat înainte de testare. Pe un sit sau un număr mare de sondaje de diferite tipuri sunt efectuate, în ordine cronologică trebuie să fie indicate.

47

Verificări:

- rectilinitatea tijelor ;

Verificări: - rectilinitatea tijelor ; - vidul din interiorul tijelor şi orificiilor şi buna funcţionare a

- vidul din interiorul tijelor şi orificiilor şi buna funcţionare a sistemului de injecţie cu noroi;

- dimensiunile vârfului în cazul unui vârf recuperabil;

- starea cheii dinamometrice;

- funcţionarea sistemului de numărare a încercărilor

- existenţa unui mod de reperare a adâncimii la care a ajuns vârful;

- înălţimea liberă înainte de punerea în funcţiune a sistemului de ghidaj şi dacă distanţa dintre baza penetrometrului şi sol depăşeşte 3 m.

În timpul testării

Este necesar ca în timpul manevrelor să se asigure că:

- axul şirului de tije concide cu cel al efortului de batereş

- tijele şi vârful sunt menţinute vertical. Înclinarea maximă totală este de 2% prin raportare la verticală în timpul baterii.

După testare

La extragerea şirului de tije din sol, rectitudinea tijelor e controlată cu o riglă de referinţă.

Realizarea testului

Sub efectul căderii berbecului cu o cadenţă de 15 30 de ori pe minut, şirul de tije e introdus într-o manieră continuă.La fiecare ajustare a tijei, operatorul trebuie să rotească şirul de tije cu ajutorul cheii dinamometrice şi să noteze ceea ce a măsurat.

Sfârşitul căderilor ce au durat mai mult de 5 minute sau sfârşitul prelungirii tijelor trebuie indicat în fişa lucrării.

48

Numărul încercărilor necesare pentru înfigerea vârfului 20 cm e notat în funcţie de lungimea totală

Numărul încercărilor necesare pentru înfigerea vârfului 20 cm e notat în funcţie de lungimea totală a tijelor introduse în sol.La finalul testării trebuie să fie satisfăcute următoarele condiţii:

- adâncimea determinată anterior să fie atinsă;

- adâncimea pentru 100 de lovituri de berbec e egală cu 20 cm sau a 50 de lovituri e inferioară la 10 cm;

- refuzul berbecului e superior de 5 cm;

măsura cuplului efectuat cu cheia dinamometrică depăşeşte 200N*m.

Procesul verbal al testului

Procesul verbal trebuie să conţină următoarele informaţii:

- referinţa la prezenta normă;

- data testului;

- numele firmei care realizează testul;

- identificarea testului, referinţa planului de implementare şi coordonatele testului;

- nivelul de debut a testului de penetrare dinamică în raport cu suprafaţa precizată şi cota altimetrică a solului în raport cu un sistem de referinţă precizat;

- valorile număruui de încercări

N d 20

pentru o adâncime de 20 cm, în funcţie de

adâncimile prezentate sub formă grafică cu scări altimetrice;

- valorile numerice în funcţie de adâncimile furnizate în tabele;

- valorile eforturilor măsurate de cheia dinamometrică în funcţie de adâncime;

- observaţiile legate de realizarea sondajului;

- caracteristicile diferitelor elemente ale penetroetrului.

49

14. Extras din In situ testing in geomechanics – SPT Mecanica testelor de penetrare dinamic

14. Extras din In situ testing in geomechanics – SPT

Mecanica testelor de penetrare dinamică

Şirul de ecuaţii introdus în secţiunea anterioară poate fi rezolvat numeric prin simulatea propagării într-un mediu elastic astfel încât să ilustreze dispozitivele mecanice ale testului de penetrare dinamică in situ.

În model, ecuaţia de echilibru dinamic poate fi rezolvată printr-o analiză diferenţială finită în domeniul timpului pentru a produce discretizarea unui sistem de penetrare – incluzând ciocanul, frânghia, proba şi solul.Rezultatele unei analize numerice dă cititorului o mai bună înţelegere a mecanismului de penetrare, care ajută la evaluarea consistenţei metodei recomandate de interpretare.

Modelul numeric este o reprezentare unidimensională a sistemului complet SPT. Ecuaţiile de echilibru nodal sunt rezolvate prin intermediul unei scheme finite cu diferenţa de integrare explicite în domeniul timpului.

Condiţiile speciale de limită sunt aplicate pe suprafaţa de contact dintre ciocan şi tija din vârf în scopul de a asigura compatibilitatea deplasării în timpul impactului. Analiza ia în considerare faptul că loviturile de ciocan induce eforturi atât pe ciocan cât şi pe tijă, prin urmare, produce undele de presiune (P - valuri) care se propagă în direcţii opuse, deplasându-se în josul lungimii tijei şi până la înălţimea ciocanului.

Ciocanul, tija de prelevare sunt modelate ca liniar elastic, întrucât relaţia asumată dintre sarcină deformare a solului în timpul penetrării de prelevare este reprezentată de modelul original Smith (1960), ilustrat în figură, exprimată prin rezistenţa statică finală a solului, deformarea elastică maximă (cutremur), Q, şi cu un coeficient de rezistenţă suplimentar, J, reprezentând o rezistenţă dinamică proporţională cu viteza de încărcare.

50

Deşi destul de simplu, modelul Smith a fost frecvent adoptat pentru caracteriza rea solului în

Deşi destul de simplu, modelul Smith a fost frecvent adoptat pentru caracterizarea solului în analiza de forare. În efectuarea de calcule, este posibil să se păstreze insailat balanţa energetica în cadrul complet ciocan, tija, de prelevare şi sistemul de sol. Presupunând că nu mai sunt forţe externe suplimentare aplicate sistemului de după eliberarea ciocanului, energia totală trebuie să rămână constantă în timp. Totalul de energie instantanee se calculează ca sumă de:

E t

p

E

TOT

tE

TOT

t

0

E tE tE tE tE t

p

C

PE

D

A

- este energia potenţială totală gravitaţională;

, unde

E t

C

- energia cinetică totală;

E t

PE

E

E

D

A

t

t

-

-

- energia elastică potenţială totală;

energia disipată în toate nodurile de criteriile de amortizare vâscoasă;

energia livrată solului.

totală; energia disipată în toate nodurile de criteriile de amortizare vâscoasă; energia livrată solului. 51

51

Exemple de simulări numerice sunt prezentate pentru a descrie mecanismul de penetrare a unei prelevări

Exemple de simulări numerice sunt prezentate pentru a descrie mecanismul de penetrare a unei prelevări SPT în încercarea de a demonstra influenţa energiei folosite pentru a conduce prelevarea în sol. Condiţiile geometrice sunt în conformitate cu recomandările date de Standard-ul brazilian, care este, de asemenea, în conformitate cu IRTP.

Un baril împărţit, conectat la programul de 80 tijă tulpină(3.23 kg / m) este acţionată de un ciocan de 65 kg care se încadrează 750 mm. Modulul lui Young E este adoptat ca 205 GPa atât pentru ciocan şi tijă. În aceste simulări, legea lui Newton a impactului a fost folosită fără pierderile de energie încorporare în timpul impactului şi propagarea undelor. În ciuda faptului că pierderile de energie pot fi implementate cu uşurinţă în analiza numerică, aceste pierderi s-ar abate de la scopul său principal de a obţine o mai bună înţelegere a mecanismului implicat în conducerea penetrometrului în sol.

Rezultatele pentru simularea numerica de 35,8 m şi 12,6 m lungimi ale tijei sunt prezentate în figura, tija de deplasare şi de penetrare sampler sunt în funcţie de timp.

În această simulare, este posibil să se indentifice mai multe impacte consecutive produse de o singură lovitură SPT, precum şi căile de deplasare atât în partea de jos a ciocanului şi partea de sus a tijei stem. Intervalul de timp între punctele 1 şi 2 au reprezentat în figura corespunzătoare perioada de primul impact, 3 şi 4 al doilea impact, 5 şi 6 al treilea impact, şi 7 - 8 impactul patru şi ultimul (observat doar un 12.6 m tija lunga). Semnalele de forţă şi viteză (de asemenea, exprimate în unităţi de forţă), face posibilă vizualizarea momentelor de impact şi timpul de contact între ciocan şi tijă, reprezentată prin punctul A şi B ; G şi H pentru primul impact şi al doilea respectiv pe tija lunga 35.8 m şi punctele A şi B, E şi G şi K şi L pentru primul impact, al doilea şi al treilea, respectiv, pentru longrod 12.6 m.

52

Primul impact al ciocanului care se încadrează în intervalul de timp de la A şi

Primul impact al ciocanului care se încadrează în intervalul de timp de la A şi B produce un val de compresie în primul rând că propagă în jos pentru prelevare. Contactul

între ciocan şi tija este întreruptă la B, atunci când un val de tensiune ajunge la ciocan, la

o cravată corespunzătoare a 2l / c. În acest moment, tija trage temporar departe de ciocan,

care produce un al doilea val de compresie longitudinală care reflectă încă primul impact

şi este reprezentată de intervalul dintre B şi C.

Acelaşi mecanism este atunci când reprodusă în tije între punctele C şi D şi D şi E, dând naştere la valuri de compresie a treia respectiv a patra. În 12.6 m scape, de compresia a patra este deranjată de al doilea impact a ciocanului. Mecanismul, observat pentru impactul al doilea şi al treilea la punctele E şi K, este similară cu cea descrisă pentru primul impact.

Penetrarea produsului la lovitura ciocanului incepe atunci cand primul val de compresie atinge prelevarea după un timp l / c din ciocan de impactul din partea de sus a tijei. Sosirea undelor de compresie la al doilea şi al treilea de la prelevare, la punctele B şi C este de asemenea perceptibil.

În 35.8m penetrare, tijă lungă este aproape în întregime produs de secvenţa de valuri de compresie produse de primul impact. În 12.6m tijă, al doilea impact contribuie la o penetrare mai mult şi mai semnificativă de prelevare, în timp ce al treilea impact nu va avea nici o semnificaţie cu privire la penetrarea în acest test special.

53

54
54
54

54

Forţa de penetrare dinamică Maximul de energie transmisă de tija stem calculat de F –

Forţa de penetrare dinamică

Maximul de energie transmisă de tija stem calculat de F – V, metoda este cunoscută sub numele de energie Enthru şi poate fi calculată ca:

E

0

 

F t

V

t

t , unde:

F t si V t - sunt forţa şi respectiv viteza, şi limitele de integrare (de la zero la

infinit) sunt setate la cont pentru toate undele de compresie produse de o singură lovitură ciocan.

Din măsurători monitorizate cu atenţie de forţă şi acceleraţie, prin urmare este posibil să se calculeze energia livrată efectiv la prelevare în timpul unui test şi pentru a compara aceste masuratori pentru cele prezise numeric. Recorduri tipice de forţa măsurată printr-o celulă de sarcină şi forţa calculată din valorile de accelerometre sunt prezentate în figura.

55

56
56

56

Diferenţa dintre aceste două cifre este că, în primul caz, o condiţie care reprezintă un
Diferenţa dintre aceste două cifre este că, în primul caz, o condiţie care reprezintă un

Diferenţa dintre aceste două cifre este că, în primul caz, o condiţie care reprezintă un eşantion cu o medie de aproximativ N lovitură produce o penetrare mare permanent (N = 3).

Figura de mai jos ilustreaza caracteristicile unui rezultat standard, care este în conformitate cu datele raportate anterior (Kovacs and Salomone, 1982; Schmertmann and Palacios, 1979; Skempton, 1986). Energia este pe deplin transmisă tijei durinf un interval de timp de 2l / c şi, în acest caz, energia transmisă tijei poate fi calculată prin ecuaţia:

E

2

l

/

0

c



F t

*

V



t

*

dt

Impactul care intră sub ciocan produce un val de compresie în primul rând că propagă în jos la prelevare şi reflectă în sus ca un val de tensiune, se ajunge la ciocan, la un moment, care corespunde 2l / c. În acest moment, tija, temporar, trage departe ciocanul până la un al doilea impact produs.

57

Pentru penetrări mari induse de ciocan, acest al doilea impact şi târziu (  t

Pentru penetrări mari induse de ciocan, acest al doilea impact şi târziu ( t 100ms 2l / c ) produce o creştere suplimentară a energiei, care în cele din urmă contribuie la penetrarea de prelevare.

Reţineţi că energia livrată la compoziţia lung de 35.8 m , tija este diferită în aceste două cazuri raportate (406 J şi 430 J), sugerând că energia în mod eficient transmisă tijei stem este nu numai o funcţie de aşa numitele -nominal potenţial E * energie (474 J)-, dar este de asemenea afectată de penetrarea permanentă de prelevare.

Energie furnizată de impactul ciocanului, definită în ecuaţie, poate fi convenabil exprimată ca o funcţie de înălţimea H de cădere, crescînd permanent penetrarea de prelevare, . În acest cadru, energia efectivă asociată cu penetrarea devine o funcţie de

trei grupe de parametri: (1) proprietăţile solului, (2) ciocan în masă

cădere, şi (3) geometria tijei (lungime şi cross - aria secţiunii), cu randamentele masei

totale a tijei

vedere ciocan simultan, tije şi sol) este exprimată ca:

) a sistemului (având în

h şi înălţimea de

M

M

r

. Prin urmare, energiei potenţiale teoretice (

PE

*

h

r

PE

*

h

r

H



M

h

g

 

M

r

g

, unde:

g – acceleraţia gravitaţională

Acestă ecuaţie reprezintă o stare ideală, în cazul în care pierderile de energie legate de procesul de penetrare nu sunt calculate. Aceste pierderi depind de caracteristicile de testare şi tipul de echipament (ciocan de proiectare, mărimea tija, geometrie de prelevare, automat sau manual - controlate de ciocan), a căror influenţă asupra penetrări este recunoscută pe plan internaţional ca echipament efficient.

, şi, care

sunt utilizate pentru a ţine seama de pierderile în ecuaţie. Prin urmare ,acum, ecuaţia

defineşte energia potenţială (

Trei coeficienţi de eficienţă trebuie să fie definite, numite

E

sampler

):

1

2

şi

3

58

E sampler

E sampler        H     M 

H M g M g 

3

1

h

2

r

Aşa cum recent postulat de Aoki ad Cintra (2000), locul de muncă efectiv livrat la sol poate fi derivat din principiile de conservare a energiei, cunoscut sub numele de principiul lui Hamilton. Afirmă că principiul variaţiei în timp a energiilor cinetice şi potenţiale, a însumării cu cuvântul făcut de forţele non - conservatoare în intervalul unui timp dat , este egal cu zero. Folosind aceeaşi notaţie adoptate de Colough şi Penzien (1975), principiul poate fi scris ca:

t

2

t

1



T t

V



t

dt

t

2

t

1

W

s



t

W

nc



t

dt

0

,unde:

T

t- energia cinetică

V

t- energia potenţială

W t

s

- este munca efectuată de către

forţele non -

asupra prelevatorului - sistemul de sol

conservatoare care acţionează

W t

nc

- este munca efectuată de către alte

forţe non -

pierderile de energie într-un interval de timp

conservatoare legate de

t

1

-

timpul de la eliberarea ciocanului în cădere liberă

t

2 - timpul după pătrunderea completă de prelevare,

În cazul în care energia cinetică a fost complet risipită, şi având în vedere că toate pierderile au survenit în intervalului de timp, duce la:

t

2

t

1

V



t

dt

t

2

t

1

W

s

59



t

W

nc



t

dt

0

Prin urmare, variaţia de energie potenţială a ciocanului - sistemul de tija este egală cu

Prin urmare, variaţia de energie potenţială a ciocanului - sistemul de tija este

egală cu activitatea desfăşurată de toate forţele non - conservatoare:

E sampler

W W

s

nc

Deoarece

ecuaţia

oferă

energie

livrată

efectiv

reprezentate de forţa medie a reacţiei dinamice (

F

j

) pe sol.

la

sol,

toate

pierderile

E

sampler

F

d

W

s

F

d

E sampler



Inlocuind în ecuaţie, rezultă:

F

d

 

3

1

0.75

M

h

g

 

3

1

 

M

h

g

 

3

2

 

M

r

g

Ecuaţia necesită o etalonare anterioară a coeficienţiilor

,

1

şi . Estimarea

2

3

preliminară pentru SPT este propusă de etla Odebrecht (2005):

3

1 0.0042l

, unde l este lungimea totală a tijei.

1

0.76

,

2

1

şi

Valorile de penetrare ( ), înregistrate în timpul unui test dinamic pot fi apoi

utilizate pentru a calcula forţa dinamică, prezentând noi posibilităţi pentru interpretarea

rezultatelor SPT.

Măsurători şi corecţii

SPT nu îndeplineşte cerinţele de standardizare complete. Rezultă că

interpretarea rezultatelor testului, care se bazează pe numărul de lovitură N , în ultimii ani

a fost supus la ,,corecţii”” diferite să ţină seama de lipsa de standardizare în procedurile

de testare, efectele de presiune descopertare şi influenţa lungimea tijei.

60

Normalizarea numărului de lovituri cu privire la o presiune de referinţă supraîncărcată ,efficient, în solurile

Normalizarea numărului de lovituri cu privire la o presiune de referinţă supraîncărcată ,efficient, în solurile granulare a devenit acceptată la nivel internaţional.

Produsele risipite de valori extrem de variabile şi necunoscute de energia livrată la sistemul de tija SPT poate fi acum în mod corespunzător reprezentat prin standardizarea N măsurată - la o valoare de referinţă de 60% din energia potenţială a SPT ciocan. Aceste corecţii obligatorii sunt detaliate în secţiunea următoare.

Suprasolicitarea presiuni

Întrucât lucrarea de pionierat de Gibbs şi Holtz (1957), a fost recunoaşterea faptului că stresul afectează geostatic media magnitudini de numărul lovituriilor în

cu

solurile granulare. Acest efect poate fi eliminat prin normalizarea valorilor

privire la un stres de referinţă efectiv.

N

SPT

Această corecţie recomandată este esenţială, deoarece rezistenţa la penetrare este cunoscută pentru creşterea aproximativ liniară cu profunzimea şi într-un stres constant vertical eficient, şi pentru creşterea penetrari ca aproximativ pătrată a densităţii

relative

D

r .

N

SPT

D a b

r

2

'

, unde:

a şi b - sunt factorii dependenti de materiale

 

'

- este media stresului efectiv

Ecuaţia este adesea exprimată ca o funcţie de stres vertical eficientă

'

,

v

deoarece poate fi estimată cu precizie rezonabilă la orice site-ul dat. Influenţa presiunii de

descopertă poate fi exprimată printr-o adancime a factorului de corecţie

C

N :

C

N

N

1

N

SPT

2

a

b

100

kPa

r

 

D

2

r

a

b

'

D

a

/

b

100

a

/

b

'

, unde

61

Pe baza acestui concept, mai multe expresii au fost dezvoltate pentru a reprezenta sprijinirea de

Pe baza

acestui concept, mai multe expresii au fost dezvoltate pentru a reprezenta sprijinirea

de ambele în situ şi testele de laborator, astfel cum este rezumată în tabelul, în special corelatii propuse de Peck et al (1974) şi Skempton (1986).

N - este rezistenţa echivalentă SPT sub un stres vertical de 100

1

C

N

15. Concluzii şi imagini

Am observat ca încercarea de penetrare dinamică (DP) presupune determinarea in situ a rezistenţei unui pămanât sau a unei roci moi la penetrarea dinamică cu con.

Rezistenţa de penetrare trebuie înregistrată continuu în funcţie de adâncime.Rezultatele încercării sunt folosite în principal pentru determinarea profilului pământului împreună cu rezultatele prelevării de eşantioane prin forare, pentru determinarea unor parametri geotehnici cum sunt proprietăţile de rezistenţă şi deformabilitate ale pâmânturilor şi rocilor moi precum şi pentru obţinerea unor date utilizabile direct în metode de calcul, în general în pământurile granulare sau fine dar posibil şi în alte depozite.

Rezultatele pot fi de asemenea folosite pentru a determina lungimea piloţilor şi rezistenţa acestora la compresiune şi la întindere sau pentru dimensionarea fundaţiilor de suprafaţă.

De asemenea, rezultatele DP pot fi utilizate pentru a determina adâncimea la straturile de teren foarte îndesate, ceea ce poate da o indicaţie, de exemplu, asupra lungimii piloţilor purtători pe vârf.

62

63
63

63

64
64

64

65
65

65

66
66

66

Bibliografie  C 159 – 1989 – Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin

Bibliografie

C 159 – 1989 – Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare.

Geotechnique – Essais sur ovrages geotechniques. Dimensionnement. Execution – editura Afnor.

In situ testing in Geomechanics, Fernando Schnaid, editura Taylor and Fancis.

67