GEORGE BACOVIA GENERALITATI

- este singurul poet simbolist autentic care nu se multumeste doar sa asimileze conventiile estetice simboliste, ci isi creeaza o stare de spirit simbolista: el are constiinta damnarii sale si este un angoasat prin excelenta; - universul bacovian se concentreaza in jurul celulei care este reprezentata de odaie, oras, parc, mahala; - natura este surprinsa in descompunerea ei, in momentul de putrefactie; - natura este populata de corbi, imagine premonitoare a mortii apropiate (Amurg), iar imaginea ploilor torentiale este obsedanta; - efluviile odorifere sunt neputincioase, deoarece le strabat mirosurile de putrefactie; - este obsedat de ideea mortii ce-i creeaza un amestec de oroare si voluptate, satanism de tip baudelairian; - poezia este dominata de o monotonie dublata de spleen; - poetul poarta in permanenta o masca tragica, fiind prizonierul propriului sau interior; - orasul bacovian este dominat de inertie si rapeste omului umanitatea, este blestemat, destinat mortii, moartea devenind un fenomen curent; - primavara reprezinta o scurta si aparenta revenire la viata; anotimpurile dominante sunt toamna si iarna; - cenusiul anotimpului devine cenusiul existential, jalea lumii; - se remarca preferinta pentru intemperiile climaterice: vantul, ploaia; - imaginile auditive sunt iritante, deoarece totul scartaie si geme; - moartea este insotita de dansuri macabre; - erosul este supus putrefactiei si reprezinta o solutie temporara pentru durerile exterioare nealinate; - uneori nici incaperea iubitei nu este un spatiu securizant, iar patul ei devine (cateodata ) nasalie; - se remarca o antiteza puternica intre eros si thanatos (= chemarea mortii); - erosul este insotit de senzualitate si reprezinta o voluptate perversa a jocului cu moartea; - resturile de pasiune ii creeaza poetului un rictus amar;
1

- evolueaza intre ras si plans, intre sentimentalism si luciditate, intre atractia vietii si a mortii; - Eugen ovinescu a observat cel dintai ca volumul !"lumb# contureaza in poezia autohtona un univers liric original caracterizat printr o coplesitoare dezolare; - $romatismul bacovian este concentrat pe cateva motive tipic simboliste: 1% & culoarea neagra = a mortii, sugereaza carbonizarea, trecerea in lumea anorganica! "u numai elementele lumii materiale sunt de culoare neagra, ci si cele spirituale, poetul vorbind de negrul destin, de gandul ce se innegreste. '% & culoarea violet ( reprezinta apusul soarelui in zilele de toamna% "ana si frigul capata culoarea violet% )% & ca sa transcrie sentimentul tristetii sfasietoare, poetul foloseste culoarea galbena, simbolul maladivului si al mizeriei: Si noaptea se lasa/ Murdara si goala/ Si galbeni trec bolnavi/ Copiii la scoala. *% & accidental apare culoarea rosie, culoarea sangelui expectorat de bolnavii de tuberculoza% +% & culoarea verde sugereaza nevroza% ,oate aceste elemente creeaza imaginea insingurarii poetului intr-o lume pe care o percepe ca fiindu-i ostila, asemenea unui infern terestru, si apasat de singuratate si de frigul din locuinta, poetul porneste !pe drumuri# delirand, rataceste fara tinta si strabate targul de la un capat la altul, negasindu-si locul nici in locuinta, dar nici in spatiul orasului%

'

PLU B de Ge!rge Bac!"ia

-E.E/0: - poezia a fost publicata in fruntea volumului !"lumb# (1112) - ca si restul volumului, poezia reprezinta concretizarea starilor depresive ale poetului% ,E30: - escatologia ( ce reprezinta totalitatea conceptiilor religioase referitoare la soarta finala a lumii si a omului ) 45EE0: - escatologia provoaca angoase, cosmaruri pentru ca este totala, ireductibila, afectand si universul exterior si pe cel interior% $63"6/4,4E: - poezia este construita pe ' paradigme: cea a exteriorului si cea a eului liric, ce se intrepatrund% 1% "aradigma exteriorului cuprinde sintagmele: !sicrie#, !plumb#, !flori de plumb#, !funerar vestmant#, !coroane de plumb#, !era vant#, !scartaiau#, !dormeau#, !era frig#% 0proape toate sintagmele contin cuvantul !plumb# ceea ce sugereaza faptul ca toate elementele sunt apasate de plumb, devenind greoaie% 0bsenta zborului este categorica si da o senzatie de apasare, universul exterior fiind lipsit de vitalitate% 4maginile auditive iritante dau senzatia de univers straniu si apasator% 7niversul exterior este unul steril, dominat de intemperii ce creeaza senzatii fiziologice iritante% 8erbele sunt la imperfect ( timp trecut ce exprima actiuni neterminate ce se continua in prezent, devenind coplesitoare si facand ca intreg universul sa fie dominat de escatologie% '% "aradigma eului poetic cuprinde sintagmele: !stam singur#, !dormeam#, !am inceput sa strig#, !amorul meu de plumb#, !mort#, !aripile de plumb#% 0ceasta paradigma reprezinta lumea afectelor, ce sunt si ele contaminate de plumb, idee ce sugereaza faptul ca si ele sunt coplesite de senzatia de apasare% 0ripa nu mai reprezinta simbolul zborului, al ascensiunii, lipsind dinamismul, verbele sugerand starea, pasivitatea si nu actiunea%
)

"oetul se dedubleaza si se priveste pe sine ca o fiinta inerta, escatologia insinuandu-se in materie, dar si in sufletul poetului% 0stfel, si universul interior este dominat de intemperii, frigul launtric insotind senzatia de apasare% "oezia este construita pe structuri sintactice paralele, versurile avand aceeasi structura (1 vers din 4 strofa cu 1 vers din cea de a 44-a strofa )% 9e remarca si simetrii sintactice: " : $ : 9 : 0% "redomina consoanele ce sugereaza sonor un univers inchis% $uvantul !plumb# devine un laitmotiv prin repetarea obsesiva, interiorizarea fiind profunda, totala% O#ALITATI $TILI$TICE - poezia a fost inspirata de vizita facuta la ;acau a cavoului familiei 9turza; - poezia este alcatuita din doua catrene, avand structura unui monolog rostit de vocea lirica a poetului, acesta aflandu-se singur intr-un cavou, inconjurat de sicriele de plumb si de coroane de flori turnate tot din plumb, cat si de vestminte funerare% 4n acest decor, poetul noteaza primele iluzii auditive si primele sinestezii (simte suflarea vantului); - particularitatea frapanta a poeziei o constituie repetarea obsesiva a cuvantului !plumb#, utilizat in versurile 1-*% ,oata greutatea poeziei se sprijina pe prezenta acestei metafore simbol, provenite dintr-un substantiv cu prepozitie; - prezenta substantivului !plumb# imprima poeziei o anumita simetrie% 0ceasta structura simetrica este adancita de inversiunea topica a primului vers din fiecare strofa si de prezenta conjuctiei !si# la inceputul versului *; - tonalitatea grava este sugerata la nivel lexical de prezenta substantivului !plumb#, iar atmosfera elegiaca izvoraste din folosirea metrului iambic; - muzicalitatea accentuata este realizata prin folosirea verbelor la imperfect (!dormeau#, !stam#, !scartaiau#), dar si de tonurile stinse ale cuvintelor (!vestmant#, !vant#); - !plumb# poate sugera apasarea sufleteasca la care poetul este supus atunci cand traieste intr-un mediu neprielnic; - "rin culoarea lui cenusie, !plumbul# mai poate simboliza spleenul provincial, plictiseala; - !cavoul# poate si nu poate fi in acelasi timp un lacas funerar% "oate simboliza locuinta sau orasul in care poetul traieste, mediul
*

inconjurator, sau chiar propriul corp in care salasluieste un suflet de plumb; !amorul de plumb# ar putea fi iubita poetului reala sau imaginara, ori o simpla stare sufleteasca; elementul predicativ suplimentar !intors# sugereaza intoarcerea cu fata spre apus, atitudine caracteristica mortii; !aripile de plumb# reprezinta conditia poetului in societate, !aripile# albatrosului ranit imaginat de ;audelaire, neputandu-si lua zborul catre inaltimi, poetul se inchide in sine ca intr-un cavou (( atitudine simbolista)% 0ripile mai pot sugera o stare existentiala frecvent intalnita, dorinta de a parasi cavoul si imposibilitatea de a o realiza% 9imbolizeaza prin greutatea lor o alunecare in neant, in abis, un inceput de pierdere a constiintei; "oezia apartine genului liric, fiind o elegie pe tema singuratatii: negasind posibilitatea comunicarii cu lumea din afara, poetul se interiorizeaza, se inchide in sine, asemenea unui om aflat intr-un cavou; "oate fi interpretata si ca o !arta poetica#% 0ceasta este un text poetic in care autorul isi exprima parerea despre rostul poetului si al poeziei; 4postaza fundamentala a eului poetic este una de !nevroza#, dezarticulare, instrainare; este vorba despre o dubla instrainare: de sine si de lumea din jur pe care o surprinde intr-o mecanica absurda, tragica, lipsita de sens; irica bacoviana este o poezie de atmosfera, dominata de corespondente cromatice, o coborare in 4nfern, declinul spiritului retras in fiziologic (9erban $ioculescu) sau o radiografie a sfarsitului continuu (4on $araion); Sfarsitul continuu este de fapt tema generica a poeziei bacoviene, exprimata prin imaginea obsedanta a unui univers agonizant, o figurare a unei lente apocalipse, pe care nici macar sentimentul iubirii n-o mai poate evita%

LACU$TRA de Ge!rge Bac!"ia

-E.E/0: - poezia a fost publicata in volumul !"lumb# in 1112, sursele de inspiratie fiind interioritatea poetului si propriile sale angoase existentiale% ,E30: - singuratatea 45EE0: - singuratatea ontologica (!ontos# ( existenta) ii provoaca angoase similare celor traite de omul primitiv in fata diluviului% $63"6/4,4E: - poezia este structurata pe doua paradigme: - prima paradigma prezinta lumea exterioara, universul natural; - cea de a doua paradigma prezinta angoasele eului liric% 9esizam o paralela intre cele doua momente: cel prezent si cel trecut, ancestral, intre care se intinde ca un pod golul istoric% 4% "aradigma planului exterior, al naturii: - eul liric precizeaza momentul temporal, noaptea, un moment opac, plin de tenebre; - opacitatea sporeste angoasa in fata apocalipsului in ipostaza lui diluviana; - natura este numita !materie# printr-o sintagma generica (pentru eul liric lumea reprezentand exteriorul incarcat cu materie si suferind de atractiile gravitationale)% $uvantul !materie# are, insa, si un sens peiorativ (natura este ceva degradat, ii lipseste elevarea); - lumea exterioara este reprezentata de !lacustra#, aceasta fiind o reprezentare arhitectonica insolita ce sugereaza celula; este locuinta primitivului ce-l ocrotea de intemperii; - !lacustra# nu este un spatiu securizant deoarece podul nu este tras de la mal, iar pilonii sunt vulnerabilizati de apa; - !scandurile ude# si !podul#, detalii arhitectonice specifice lacustrei, sunt imbibate de apa, ca si intreaga materie, ceea ce inseamna o degradare a substantei primordiale; - !apa# si !valurile#, reprezentand intemperii, au o finalitate distructiva% Ele se insinueaza in materie si contribuie la degradarea acesteia;

- verbele la gerunziu !plangand# & !plouand# sugereaza un paralelism, ploaia fiind echivalenta cu plansul naturii, iar forma gerunziala sugerand plansul necontenit al materiei, verbele dand poeziei o tonalitate de bocet% 44% "aradigma eului liric: - sintagma !sunt singur# simbolizeaza singuratatea, izolarea eului liric; - natura il predispune la somn; - !tresar prin somn# sugereaza cosmarurile, angoasele, provocate de spaime ancestrale in fata diluviului; - !mi se pare# simbolizeaza starea de incertitudine, lipsa de luciditate; - !pe aceleasi vremuri ma gasesc# sugereaza reintoarecerea poetului in timp; - !simt#, !aud# simbolizeaza o acuitate excesiva a simturilor, acuitate provocata de angoase; - !ma duce-un gand# sugereaza transportarea spiritului pe scara istoriei, gandul reunind cele doua timpuri: prezentul si trecutul; - sesizam ca tristetea poetului este transferata asupra universului exterior; - plansul interior devine un plans exterior, realizandu-se astfel paralela dintre cele doua paradigme; - !in spate ma izbeste-un val# sugereaza impulsul primit din partea naturii, ceea ce-i produce socuri, facandu-l sa tresara% !8alul# este elementul exterior ce-i provoaca memoria afectiva; - ritmul este iambic; - rima este uneori incrucisata, dar se intalneste si monorima (corespunzatoare a trei versuri)% O#ALITATI $TILI$TICE% - substantivul !lacustra#, folosit ca titlu, semnifica o locuinta% ! acustra# reprezinta o casa cladita pe stalpi, la suprafata apei unui lac, specifica epocii preistorice; - poezia este construita pe trei momente temporale lirice, sugerate de cele trei strofe ale poeziei: prezent (4 strofa), timpul locuintelor lacustre (44 strofa) si vidul istoric (444 strofa); - timpul prezent este dominat de ploile nesfarsite de toamna% "loaia pare sa se eternizeze si dintr-o precipitatie meteorologica obisnuita se transforma intr-un mod de existenta al materiei;

<

- versul !aud materia plangand# sugereaza ca ploaia s-a transformat intr-o modalitate de destructurare a materiei, intr-un planset al ei% 4n acest mediu, poetul are senzatia ca materia se dezorganizeaza, intreaga natura intorcandu-se spre haosul primordial% 4n fata eului liric se iveste epoca indepartata a locuintelor lacustre si poetul are senzatia ca se dedubleaza, vazandu-se pe sine om primitiv intr-una din aceste locuinte, culcat pe scandurile ude, obsedat de gandul ca nu a tras podul de la mal% "odul netras semnifica o primejdie potentiala, omul putand fi oricand surprins de fiarele salbatice sau de dusmani% "ilonii imbibati de apa sunt gata sa se prabuseasca, iar valurile lovesc continuu peretii casei; - intre timpul prezent si cel trecut al locuintelor lacustre, eul liric aseaza un !gol istoric#% "rezenta acestei imagini are rolul de a sugera spatiul temporal dintre timpul prezent, dominat de ritmul obsesiv al ploii, si timpurile indepartate ale umanitatii, cand omul & inspaimantat de stihiile dezlantuite si de violenta mediului inconjurator & se inchidea in locuintele lacustre% 4maginea sugereaza identitatea dintre cele doua timpuri existentiale% "rezenta golului istoric este utilizata si ca modalitate stilistica de trecere dintr-un plan temporal intr-altul; - primele trei strofe fixeaza cele trei momente lirice% =eluarea in strofa finala a primei strofe, cu un singur vers schimbat, are un dublu rol: a)% accentueaza identitatea dintre cele doua timpuri fundamentale; b)% versul !,ot tresarind, tot asteptand# ce inlocuieste versul !0ud materia plangand# sugereaza cresterea zbuciumului interior spre un punct de maxima intensitate; - in poezie exista o singura figura de stil, in afara epitetelor, materia fiind antropomorfizata; - predomina, insa, imaginile auditive: caderea continua a ploii, zgomotul valurilor, vuietul lugubru al pilonilor imbibati de apa; - senzatia de monotonie exasperanta a ploilor nesfarsite este sugerata de muzica interioara a poeziei, realizata prin folosirea verbelor la modul gerunziu; - poezia este construita pe o miscare interioara: ploaia este un agent fertilizator al naturii, dar prin manifestarea ei aberanta se transforma intr-un element distructiv; - pentru a sugera conditia de victima agresata si terorizata de mediu, ;acovia foloseste alternantele verbale% $onditia de victima a fiintei umane este evocata de verbele statice la persoana 4 singular (!aud#, !sunt singur#, !dorm#, !ma gasesc#)% 0gresivitatea mediului este marcata de verbele impersonale cu valori dinamice, la persoana a 444-a singular sau plural (!ma izbeste#, !se prabusesc#);

>

- intre fenomenele naturii si starile sufletesti ale eului liric exista corespondente tipic simboliste% "loile permanente declanseaza o stare de nevroza% ,ensiunea nervoasa il determina sa traiasca o neliniste continua% .elinistea este redata printr-o gradatie ascendenta, cauza declansatoare fiind precipitatia; - cel de-al doilea vers al ultimei strofe surprinde punctul de maxima tensiune al anxietatii% 0par acum halucinatiile tactile: !9i parca dorm pe scanduri ude#; - valurile ce izbesc ritmic peretii, pilonii ce se prabusesc, transforma locuinta intr-o arca ce pluteste fara tinta pe valuri intr-o natura ce sa intors spre haosul primordial; - eul liric pierde simtul realitatii, trecand din somn in moarte, scuturat de convulsii: !,resar prin somn%%%# - poezia se transforma astfel intr-o elegie a mortii: de la insingurarea omului in mijlocul naturii dezlantuite se trece la disparitia definitiva a fiintei umane%