UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" BUCURESTI FACULTATEA DE ARHITECTURA

Cldiri n condiii dificile de a !la"a en#

INTREBARI E$A%EN

SINEA SILVIU STEFAN AN VI& 'RUPA ()*

1.Conditiile dificile de amplasament datorate mediului natural care se pot manifesta atat in faza de realizare, cat si in perioada de exploatare a unei constructii noi. Conditiile provin din urmatoarele cauze: -caracteristcile fizico-mecanice deficitare ale terenului -topografia defavorabila -regimul hidrauluic subteran 2. Terenul de fundare natural si terenul artificial de fundare. Terenul natural este constituit din pamanturi , roci cu origine sedimentara, compuse din fragmente de roci minerale si de roci care pot cuprinde sau nu materii organice. Terenul artidicial este alcatuit din pamant de umplutura sau din materiale de umplutura artificiale cum ar fi materiale de constructie, zguri, materii organice., etc. 3. amanturile coezive si necoezive. amanturile coezive sunt acele pamanturi care au coeziune si se clasifica in functie de plasticitate si granulozitate intre argila grasa si nisip prafos. amanturile necoezive, pamanturi lipsite de coeziune, se clasifica dupa granulozitate intre blocuri si nisip fin. !. amanturile sensibile la umezire si pamanturile contractile. amanturile contractile sunt pamanturi coezive, care, la variatii de umiditate, prezinta variatii importante si reversibile de volum. amanturile sensibile la umezire sunt pamanturi care sub actiunea incarcarilor transimise de fundatii sau numai sub greutatea proprie se taseaza suplimentar odata cu cresterea umiditatii. ". roprietatea de compresibilitate a unui teren de fundare. Compresibilitatea este proprietatea pamanturilor de a se deforma sub actiunea unor solicitari exterioare de compresiune. #. $ezistenta la forfecare a unui teren de fundare. $ezistenta la forfecare este efortul unitar maxim care se dezvolta intr-o sectiune a pamantului in momentul ruperii prin forfecare dupa acea sectiune. %. &chema tasarii absolute si a tasarii medii a terenului sub fundatiile unei constructii.

'. &chemat tasarii relative a terenului sub doua fundatii invecinate si a rotirii fundatiei unei constructii datorita tasarii diferentiate a terenului de fundare.

(. &chema incovoierii relative a fundatiei unei constructii datorita tasarii diferentiate a terenului de fundare.

1). Comparatia valorica a tasarilor maxime admisibile ale terenului de fundare pentru constructiile cu structura in cadre si cu cele ale structurii din pereti de beton armat. 11. &chema cedarii terenului de fundare sub o constructie la atingerea incarcarii critice pe talpa fundatiei.

&chema cazului unei fundatii incarcate numai cu forta axiala conditia de siguranta.

13. &chema cazului unei fundatii incarcate cu forta axiala si cu moment incovoietor pe una din directii si conditia de siguranta.

1!. &chema cazului unei fundatii incarcate cu forta axiala si cu momente incovoietoare pe doua directii si conditia de siguranta.

1". *nformatiile care trebuie obtinute prin cerecetarea terenului de fundare. - +eterminarea efectelor apei subterane asupra constructiilor. - recizarea caracteristicilor fizico-mecanice ale straturilor care alcatuiesc terenul de fundare, algerea sistemului si adancimii de fundare pentru constructie. - &emnalarea eventualelor conditii naturale speciale care ar putea fi intalnite in timpul executiei si exploatarii constructiei. - ,precierea gradului de dificultate pentru lucrarile de terasament si sapaturi. 1#. -etodele de cercetare folosite pentru prospectarea si explorarea terenului de fundare. Cercetarea materialului documentar de arhiva. .aceste date servesc la intocmirea programului si la stabilirea volumului cercetarilor/.

Cercetarea si cartarea geologica-tehnica a terenului de fundare. .topografia amplasamentului, particularitatea geomorfologica a zonei cercetate, geologia si tectonica, etc./

rospectarea si exploatarea terenului. 1%. amanturile sensibile la umezire . &0/ si deosebirea dintre &0 grupa , si

&0 grupa 1. amanturile sensibile la umezire . &0/ sunt pamanturile care sub actiunea incarcarilor transmise de fundatii sau chiar numai sub greutatea proprie se taseaza suplimetar odata cu cresterea umiditatii. amanturile din grupa , nu se taseaza semnificativ sub propria lor greutate pe cand cele din grupa 1 actioneaza 2xact invers. 1'. rincipalele pamanturi sensibile la umezire. amanturile sensibile la umezire sunt formate in principal din loessuri. 1(. ,ria de raspandire a &0 pe teritoriul tarii noastre. 3malul drept al +unarii, 4strov-Cernavoda 35ona Tecuci - 6icoresti 3valea *alomitei, Turnul -agurele 3campia Covurluilui, oras 7alati 2). amanturile cu umflari si contractii mari . 0C-/. amanturile cu umflari si contractii mari denumite si pamanturi contractile, expansive sau active sunt pamanturi argiloase care prezinta proprietatea de a-si modifica, sensibil si reversibil, volumul atunci cand umiditatea lor variaza. amanturile argiloase active sunt potential capabile de umflari si contractii importante. 21. +escrierea din punct de vedere geologic a pamanturilor cu umflari si contractii mari. +in acest punct de vedere putem imparti in doua marti itpuri pamanturile cu umflari si contractii: a/ formatiuni de zona temperata constituite din depozite glaciare, lacustre si marine vechi. b/ formatiuni de zona calda, bogate in materii organice, provenite din evolutia biodinamica a solului de origine glaciara sau aluvionala. 22. ,ria de raspandire a 0C- pe teritoriul tarii noastre.

3 zonele sub carpatice si piemontane din 4ltenia, -untenia, 1anat si izolat in -oldova si +obrogea, 3 podisul Transilvaniei, 3 zonele de lunca si terase ale unor rauri .mai ales in podisul -oldovei/, 3 unele zone din lunca si delta +unarii. 23. -odul de manifestare a efectelor variatiilor sezoniere de umiditate asupra 0C-. in perioadele secetoase, apar in teren crapaturi de contractie, de obicei sub forma unei retele poigonale care afecteaza intreaga grosime a straturilor contractile, provocand fisurarea constructiilor la care nu s-au luat masuri preventive. in perioade ploioase, crapaturile puternic incep sa se inchida, aceasta inchidere incepe de 8os prin umplerea lor cu apa dar si de sus unde straturile se umfla cu apa. 2!. 9actorii care influenteaza variatiile de volum ale umiditate. natura pamanturilor, conditiile climatice, conditiile hidrogoeologice, vegetatie, variatia umiditatii terenului in timpul executiei si exploatarii constructiei. 0C- provocate de

2". +escrierea fenomenul de lichefiere a nisipului sub actiunea seismica. 9enomenul de lichefiere a nisipului in timpul miscarii seismice are natura unei cedari prin forfecare in conditii nedrenate.*n aceasta situatie nisipurile au o miscare de curgere asemanatoare cu cea a unui lichid greu .fenomenul de tixotropie/. 2#. 9actorii care influenteaza amploarea deformatiilor nisipului, ca teren de fundare, sub actiunea seismica. gradul de indesare al nisipului, starea de umiditate a nisipului, starea de eforturi in masivul de pamant,

 constructii.

parametrii miscarii seismice.

2%. &ursele care pot sa determine cresterea umiditatii terenului de fundare al unei Cresterea umiditatii terenului de fundare al unei constructii se poate produce datorita apelor provenite din surse ca: variatia nivelului apelor subterane, apa de ploaie infiltrata in fundatii, pierderi de apa in reteaua de apa sau canalizare, pierderi de apa din procesele tehnologice.

2'. Tasarile uniforme ale terenului de fundare sub o constructie. Tasarile terenului de fundare sub o construcite se clasifica stfel: ,/ Tasari uniforme, in cazul in care terenul de fundare se taseaza cu aceeasi valoare in toate puncrele in contact cu fundatiile. 2le se produc de regula ca urmare a cresterii uniforme a umiditatii sub intreaga constructie. 2(. Tasarile neuniforme ale terenului de fundare sub o constructie. 1/ Tasari neuniforme, in cazul in care terenul de fundare se taseaza cu valori variabile intre diferitele puncte in contact cu fundatiile. Tasarile se produc de regula ca urmare a cresterii neuniforme a umiditatii sub constructie. 3). &chema starii de solicitare a ansamblului unei constructii in cazul tasarii neuniforme a terenului de fundare.

31. +egradarile specifice ale unei constructii fundate pe 0C- fara aplicarea masurilor de protectie corespunzatoare. la cladirile din zidarie de caramida cu fundatii directe de beton, fisurile in fundatii si in ziduri apar, de regula, in primul sau al 2 lea an dupa executie si evolueaza continuu,

cladirile cu schelet de lemn fisureaza mai putin dar se deformeaza foarte mult, tocurile usilor si ferestrelor se stramba, podeaua si tavanul se incovoaie,

la toate felurile de constructii, colturile puternic insorite dinspre sud-vest se trateaza mai mult din cauza contractiei, provocand aparitia fisurilor si crapaturilor in :.

32. -asurile recomandate pentru alcatuirea generala in plan si in elevatie a cladirilor amplasate pe terenuri de fundare dificile in conditii de fundare directa pentru uniformizarea tasarilor sub talpile fundatiilor. alegerea unor forme compacte in plan, limitarea raportului intre lungimea tronsonului si inaltimea acestuia, adoptarea, in elevatie, a unor sisteme structurale capabile sa preia tasari diferentiate: -sisteme articulate -sisteme spatiale cu pereti structurati din beton armat monolit, cu capacitate de adaptare, utilizarea unor infrastructuri rigide in plan vertical, si in acest scop prevederea subsolurilor la toate constructiile eta8ate. 33. $olul infrastructurii unei constructii fundate direct pe un teren dificil de fundare. entru cladirile fundate direct pe terenuri dificile, in cazul in care, prin tema de proiectare, nu sunt precazute subsoluri functionale, se impune, cel putin, prevederea unui subsol tehnic. ,cest subsol permite realizarea unei cutii rigide minimale. 3!. $egulile privind alcatuirea generala a cladirilor fundate direct pe pamanturi sensibile la umezire. reducerea lungimilor tronsoanelor de cladiri la nivelul unor sisteme structurale de lungimi medii .1." ; <=> ; 2."/ sau scurte . <=> ; 1."/ ordonarea elementelor structurale cu masele dispuse cat mai uniform pe cele doua axe principale de inertie, astfel incat sa se evite disimetriile si

salturile de rigiditate intre succesiunea de sectiuni caracteristice pe fiecare din cele trei axe spatiale ale structurii, ordonarea golurilor functionale astfel incat sa se evite obtinerea de sectiuni slabite pe intreaga verticala, cu scopul de a evita cunoscutele efecte de forfecare parapet-buiandrug si de a introduce cat mai mult in lucru aibele rigide ale planseelor, dispunerea de rosturi intre tronsoanele de cladiri conformate asa cum s-a aratat mai sus si dimensionarea acestor rosturi pentru evitarea coliziunilor intre tronsoane, dimensionarea suplimentara a grinzilor planseelor pentru preluarea tensiunilor suplimentare intervenite in mod accidental. 3". -asurile generale pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata in cazul cladirilor fundate direct pe pamanturi sensibile la umezire. sistematizarea verticala si in plan a teritoriului pentru asigurarea colectarii si evacuarii rapide pe intreg teritoriul construit a apelor din precipitatii si din eventualele pierderi masive de la retele si instalatii in aer liber, incintele sapaturilor pentru fundatii sau conducte vor fi amena8ate astfel incat sa permita colectarea si evacuarea rapida a apei din precipitatii pe toata durata executiei, la fundarea directa pe terenul neconsolidat si la asezarea conductelor, stratul de pamant afectat de precipitatii se va indeparta imediat inainte de turnarea betonului, umpluturile in 8urul fundatiilor si peretilor subsolurilor se vor executa imediat dupa ce constructia a depasit nivelul terenului, prin masuri adecvate se va exclude umezirea terenului de fundare a viitoarelor constructii prin lucrarile de organizare, in timpul probarii etansietatii la retelele si instalatiile definitive. 3#. -asurile pentru prevenirea umezirii terenului cu apa din retelele de instalatii pe zonele exterioare constructiilor, in cazul pamanturilor sensibile la umezire.

la proiecarea retelelor de alimentare cu apa rece si de canalizare, pozitia de amplasare a retelelor in teren, prote8area acestora in canale de protectie, precum si materialele ce se vor utiliza se vor stabili in functie de grupa terenului, de sistemul de fundare, de structura de rezistenta, de unghiul de infiltrare a apei in teren si de procedeele adoptate pentru eliminarea sensibilitatii la umezire a &0 in zona de amplasare a constructiilor si a retelelor hidroedilitare,

distanta minima de amplasare a retelelor hidroedilitare fata de fundatiile cladirilor este de 3.)m in cazul retelelor montate direct in pamant si de 1."m in cazul retelelor montate in canale de protectie,

retelele de apa si de canalizare se vor amplasa direct in pamant, numai in cazul in care, prin masurile adoptate, in eventualitatea unor pierderi de apa nu se produc deformatii sau deplasari ale constructiilor mai mari decat cele admisibile,

in cazul in care deplasarile sau deformatiile constructiilor sunt mai mari decat cele admisibile, se va urmari marirea distantelor de amplasare a retelelor astfel incat deformatiile sau deplasarile constructiilor sa nu fie mai mari decat cele admisibile.

3%. -asurile pentru prevenirea umezirii terenului cu apa din retelele de instalatii pe zonele interioare ale cladirilor de locuit, administrative si social-culturale, in cazul fundarii directe pe pamanturi sensibile la umezire. instalatiile interioare se apa rece si canalizare inclusiv conductele de distibutie si canalele colectoare din subsol se pot executa cu conducte din :C, conductele de canalizare a apelor mena8ere, la care exista pericolul depasirii temperaturii de !) g C se vor executa din fonta de scurgere, instalatiile de alimentare cu apa rece si canalizare, la care in timpul exploatarii exista pericolul deteriorarii lor prin lovire se vor executa din conducte metalice,

instalatiile de incalzire se vor monta aparent fiind interzisa ingroparea in elemente de constructie a coloanelor si legaturilor la corpurile de incalzire, nodurile sanitare se vor acoperi cu masti demontabile care sa permita depistarea eventualelor defectiuni si executarea operativa a reparatiilor.

3'. -asurile constructive recomandate in cazul fundarii directe a constructiilor pe 0C mentinerea unor conditii stabile de umiditate prin membrane impermeabile pe trotuare, inundarea prealabila, controlul sau prevenirea variatiilor de volum prin: marirea presiunilor de teren, spatii de expansiune, monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizari sau centuri, imbunatatirea pamanturilor prin stabilizare, in8u?ectii sau inlocuire, fundarea in adancime sub zona afectata de variatiile de volum

3(. $egulile de alcatuire constructiva a infrastructurilor constructiilor fundate pe terenuri dificile. adoptarea unui sistem de fundare si a unor dimensiuni ale fundatiilor care sa conduca la realizarea unei presiuni moderate peterenul de fundare, asigurarea distributiei uniforme a presiunii pe talpile de fundatie, provenita din incercarile gravitationale, pentru diferitele subansambluri structurale, asigurarea unui numar suficient de legaturi, cu rigiditate in plan vertical, intre subansambluri structurale verticale, pentru subansamblurile structurale verticale constituite din cadre cu noduri rigide sau cadre diagonale se vor prevedea legaturi rigide, realizarea cutiei rigide prin legarea planseelor,

!). &olutia de fundatii izolate sub stalpi pentru constructiile amplasate pe terenuri dificile de fundare, in cazul fundarii directe.

*n cazul constructiilor cu fundatii izolate fiecare fundatie lucreaza independent de celelalte. Ca atare in conditiile unor pamanturi cu compresibilitate mare sau a unor pamanturi sensibile la variatia umiditatii conditia carte trebuie asigurata prin proiectare este ca tasatile totale si cele diferentiate sa ramana inferioare valorilor admisibile. !1. &olutia de fundatii continue sub stalpi pentru constructiile amplasate pe terenuri dificile de fundare, in cazul fundarii directe.

*n functie de dispunerea stalpilor, de incacracrea acestora si de rigiditatea de ansamblu care se doreste sa fie obtinuta sistemul de fundare se poate dezvolta: a/ pe o directie, fara legaturi pe directia perpendiculara b/pe o directie, cu legaturi de tip grinda pe directia perpendiculara c/ pe o directie, cu talpi rare pe directia perpendiculara, d/ pe ambele directii,

!2. &olutia de fundatii de tip radier general pentru constructiile amplasate pe terenuri dificile de fundare, in cazul fundarii directe. +atorita rigidiatii ele reprezinta o solutie indicata pentru fundarea cladirilor asezate pe terenuri foarte compresivile sau neuniforme pe suprafata constructiei. +in punct de vedere static radierul lucreaza ca un planseu incarcat, de sus in 8os, cu sarcini concentrate sau sarcini distribuite linear, iar de 8os in sus cu reactiunile terenului de fundare. ,lcatuirea generala a radierelor va fi deci analogata cu alcatuirea planseelor. radiere cu placi drepte

radiere cu placi si grinzi

!3. ,nsamblul de masuri necesare in cazul fundarii directe pe terenul natural care are caracteristici de teren dificil de fundare. conformarea generala in plan si in elevatie in vederea obtinerii unei structuri rigide capabila sa uniformizeze tasarile diferentiate si sa-si asigure echilibrul, prin redistributia eforturilor, in situatiile in care se produc avarii la unele elemente,

realizara unei infrastructuri cu rigiditate spatiala prin care sa se obtina si moderarea eforturilor unitare din incarcarile verticale, transmise pe terenul de fundare, in cazul terenurilor sensibile la variatia umiditatii, evitare sau limitarea surselor de modificare a umiditatii. !!. ,nsamblul de masuri necesare in cazul fundarii directe pe terenul natural care contine straturi de pamant sensibil la umezire e langa recomandarile privind alcatuirea generala in plan si in elevatie a cladirilor amplasate pe terenuri de fundare dificile, in conditii de fundare directa dar si recomandarile privind alcatuirea cladirilor fundate direct pe pamanturi sensibile la umezire sunt necesare masuri pentru limitarea presiunilor pe straturile sensibile. ,stfel, pentru terenurile din grupa ,, verificarea deformatiilor din umezire nu mai este necesara, daca presiunea efectiva pe teren nu depaseste urmatoarele valori: a/ $ezistenta structurala la &0 b/ resiunea conventionala la calcul. !". ,nsamblul de masuri necesare in cazul fundarii directe pe terenul natural care contine straturi de 0C-. -asurile de proiectare si executie se coreleaza ci posibilitatile de manifestare a contractiei sau a umflarii terenului de fundare. -asurile sunt diferentiate in functie de raportul intre lungimea .</ si inaltimea .>/ constructiei si de valoarea tasarii sau umflarii totale .t/: daca:

t @ )....)." cm pentru <=> @ 1....1=! sau t @ )....1.) cm pentru <=> @ 2.... 1=2 constructia este normala si nu sunt necesare masuri constructive speciale, daca:

t @ )."....1.) cm pentru <=> @ 1....1=! sau t @ 1.)....".) cm pentru <=> @ 1=2 constructia trebuie sa fie rigida si se recomanda urmatoarele masuri constructive: -talpi de fundatie mici si adanci -dale si grinzi monolitizate cu structura -rosturi vertical in ziduri. daca:

t @ 1.)....)." cm pentru <=> @ 1....1=! sau t @ ".)....1).) cm pentru <=> @ 2.... 1=2 constructia trebuie sa fie flexibila si se recomanda urmatoarele masuri:

-rosturi intre unitatile structurale -dale si grinzi armate la incovoiere sau articulate, -structura metalica reticulara, daca

tA ".) cm pentru <=> @ 1....1=! sau tA 1).) cm pentru <.> 2....1=2 constructia trebuie sa fie independenta si se recomanda urmatoarele masuri constructive -grinzi - centuri separate de teren -piloti de diametru mic, -reazeme pe trei puncte. !#. &olutia de inlocuire partiala sau totala a straturilor de pamant sensibile la umezire. 2liminarea totala a straturilor sensibile rezemand fundatiile direct pe straturile bune din adancime. ,ceasta solutie poate fi adoptata cand grosimea straturilor este relativ mica .3.) ... !.) m, de ex./. *nlaturarea straturilor sensibile se face de obicei: -numai sub fundatii .prin intermediul unor puturi sau talpi continue de beton/ -sub intreaga cladire .fundarea se face prin fundatii izolate, talpi simple sau incrucisate sau prin radier/. 2liminarea partiala a straturilor sensibile se practica atunci cand grosimea acestora este de #.) ... '.) m. *n aceasta situatie se elimina circa #) ... %)B din grosimea straturilor sensibile astfel incat tasarile probabile ale straturilor ramase sa se inscrie in limitele admisibile pentru structura respectiva. !%. rocedeele mecanice de imbunatatire a terenurilor dificile de fundare. ,ceste procedee pot fi impartite in doua mari grupe : ,/ Compactare de suprafata care se refera la imbunatatirea straturilor superficiale ale terenului pe grosimi variabile intre cativa centrimetrii si cativa metrii. 1/ Compactarea de adancime care se refera la imbunatatirea straturilor de pamant in profunzime .pana la adancimi de 2) ... 2" m/. !'. rocedeele chimice si electrice de imbunatatire a terenurilor dificile de fundare. *mbunatatirea terenului se face prin: introducerea in masivul de pamant a unor substante active,

 creearea unor diferente de potential electric in masivul de pamant, combinarea celor doua procedee prezentate mai sus, sporirea rezistentei straturilor, impermeabilizarea masivului de pamant sau drenarea apelor subterane. !(. Criteriile de alegere a solutiei de fundare indirecta a unei constructii amplasate pe un teren dificil. ,ceste criterii sunt facute in functie de: conditiile de teren: -in cazul depozitelor naturale de pamant cu compresibilitate ridicata si cu grosime mare, - in cazul depozitelor artificiale de pamant sau alte materiale cu caracter omogen sau mai ales neomogen si cu grosimi mari, pentru care nu se poate realiza compactarea necesara pentru fundarea directa, caracteristicile constructiei: - cladiri care aduc incarcari mari pe terenul de fundare, - cladiri cu structuri sensibile la tasari diferentiate. "). ilotii ca elemente structurale pentru fundarea indirecta a unei constructii. ilotii sunt elemente structurale pentru fundare indirecta, de tip bara dreapta, caracterizate printr-un raport mare intre lungime .< p/ si legatura sectiunii .bp/ sau diametrul sectiunii .dp/. *n functie de materialul din care sunt executati, pilotii se clasifica dupa cum urmeaza: piloti din lemn piloti din metal, piloti din beton simplu, piloti din beton armat sau precomprimat, piloti compusi.

"1. +iferenta dintre pilotii purtatori pe varf si pilotii flotanti. <a pilotii purtatori de varf pot sa apara forte de frecare pe suprafata laterala, la contactul intre pilot si teren pe cand pilotii flotant pot prelua forte perpendiculare pe axa

lor, provenite din incarcarile orizontale sau din componentele orizontale ale fortelor inclinate aplicate pe constructie. "2. 2xemplificari schematice ale modalitatilor uzuale de amplasare a pilotilor sub fundatiile unei constructii. "3. 9undatiile pe coloane izolate de mare capacitate. 9undatiile pe coloane de mare capacitate apar in cazul constructiilor cu niveluri multe si deschideri mari intre elementele structurale verticale. ,ceste ilotii sunt forati la pot suporta diametru mare .intre #)) - ')) - 12)) mm/ denumiti si coloane de mare capacitate. coloane incarcari de !)) - ")) de tone sau uneori chiar mai mult.

"!. &tabilitatea taluzurilor pentru pamanturi fara coeziune. 4 particula de pamant aflata pe panta este in echilibru, sub actiunea greutatii proprii .7/, atat timp cat componenta lui 7 in lungul taluzului .</ este mai mica decat forta de frecare .9f/ care se dezvolta la contactul cu restul masivului de pamant. 9orta de frecare .9f/ este proportionala cu componenta normala pe fata taluzului .6/ a greutatii proprii.

"". &tabilitatea taluzurilor pentru pamanturi coezive. *n cazul pamanturilor argiloase, rezistenta la forfecare este data de relatia:

unde CcC este coeziunea, iar pamanturilor necoezive.

si

au aceeiasi semnificatie ca si in cazul

"#. Cauzele producerii alunecarilor de teren. ,lunecarile de teren sunt provocate in general de activitatea omului sau ori de unele cauze naturale. ,lunecarile naturale sunt provocate de : modificarea regimului hidraulic al masivului de pamant, reducerea rezistentei pamantului in timpul miscarii seismice, prin pierderea coeziunii structurale si prin reducerea frecarii interioare, ,lunecari provocate de interventia omului prin: incarcarea masivului de pamant, la creasta sau pe taluz, interventii in geometria taluzului, pentru realizarea unor constructii, drenarea necontrolata a apelor subterane si precipitatii. "%. -asuri pentru evitarea alunecarilor de teren. rincipalele masuri care se pot adopta sunt: ,/ &tudii preliminare: identificarea stratificatiei terenului calculul stabilitatii taluzului

1/ -asuri cu caracter general: reducerea presiunii apei in sol prin drena8e.

C/ -asuri constructive: ancora8e dincolo de suprafata de alunecare, ecrane din puturi alaturate, care strabat suprafata de alunecare,

"'. &olutii constructive pentru cladiri amplasate pe terenuri in panta. *n principiu exista doua categorii de solutii constructive: ,/ Cladirea este amplasata pe o platforma amena8ata in taluzul ecistent. *n aceasta situatie echilibrul masivului este restabilit prin introducerea unui zid de spri8in care preia integral impingerea pamantului sau cladirea se alcatuieste ca pe teren orizontal. 1/ Cladirea este alaturata taluzului. ,ceasta solutie se adopta in special in cazurile in care se accepta ca accesele in cladire sa se faca la nivele diferite. *n aceasta situatie

echilibrul masivului de pamant este restabilit prin ansamblul nivelelor inferioare ale cradirii care preiau impingerea pamantului sau eta8ele inferioare ale cladirii se conformeaza si se dimensioneaza pentru preluarea fortei orizontale din impingerea pamantului. "(. 5iduri de spri8in - definitie, caracteristici si clasificare. 5idurile de spri8in sunt constructii care preiau si transmit la terenul de fundare incarcarile provenite din impingerea pamantului si din siferitele sarcini care pot fi aplicate la partea superioara a masivului de pamant. *ncarcarile care actioneaza asupra unui zid de spri8in sunt: greutate proprie, impingerea orizontala a pamantului, greutatea masivului de pamant din spatele zidului, efectul cutremurelor, efectul insoririi.

&ub efectul acestor incarcari, zidurile de spri8in trebuie sa raspunda urmatoarelor criterii de performanta: stabilitatea de ansamblu rezistenta rigiditate

+in punct de vedere constructiv exista doua categorii de ziduri de spri8in: ziduri de spri8in de greutate, realizate din zidarie de piatra, beton simplu sau combinat, ziduri de spri8in din placi plane sau curbe, din beton armat sau fara nervuri

#). &chematizarea zidului de spri8in de greutate.

#1. 5iduri de spri8in din placi de beton armat. 2chilibrul zidului de spri8in este asigurat partial din greutatea proprie si preponderent din greutatea masivului de pamant care reazama pe talpa de fundatie .7p/.

#2. &chematizarea avariilor provocate de cutremur asupra zidurilor de spri8in.

#3. rincipiile de proiectare a hidroizolatiilor rezistente la presiunea apei. *zolatia trebuie sa fie incon8urata din toate partile de elemente de constructie rigida, *zolatia poate transmite numai forte care actioneaza perpendicular pe planul ei,

fortele care actioneaza asupra izolatiei trebuie sa fie uniform repartizate sau, in cel mai defavorabil caz, sa nu prezinte discontinuitati importante, 2ficacitatea unei hidroizolatii rezistente la presiunea hidrostatica este asigurata daca, si numai daca, aceasta este presata, in permanenta, intre doua corpuri rigide.

#!. $eguli constructive pentru alcatuirea infrastructurilor sub nivelul apei subterane. ,/ $eferitor la conformarea in plan a cutiei infrastructurii, forma complexa in elevatie a unei constructii trebuie sa capete forme geometrice simple. 1/ $eferitor la presara hidroizolatie, se va evita introducera hidroizolatie cuvei sub o talpa de fundatie pentru a nu comprima puternic izolatia. C/ $eferitor la discontinuitatile pe verticala ale radierului. pentru cazul in care radierul are doua grosimi diferite trecerea intre cele doua zone se va realiza cu o panta de circa 3) grade, pentru cazul radierelor inclinate, se vor prevedea trepte cu panta zero sau foarte mica, la treptele verticale cu diferente mari de inaltime se ca urmari diferenta de nivel sa fie preluata cu pante mici ale hidroizolatie. #". rotectia infrastructurilor impotriva actiunii chimice agresive a apei subterane. ##. 2xecutarea lucrarilor de infrastructura sub nivelul panzei de apa freatica. entru lucrarile de constructie sub nivelul apei subterane, este necesara adoptarea unor procedee tehnologice specifice, care sa asigure desfasurarea lor in conditii de calitate corespunzatoare si la un pret competitiv. ,mploarea acestor masuri depinde, in principal de doi factori: nivelul si debitul apei freatice, natura si stratificatia terenului.

#%. *dentificarea conditiilor specifice de mediu construit ale amplasamentului.

*dentificarea si analizarea conditiilor specifice ale fiecarui amplasament trebuie sa preceada activitatea de proiectare, in vedera evaluarii imactului acestora asupra constructiei noi. rincipalele probleme care trebuie rezolvate in aceste situatii sunt: masuri privind retelele edilitare care se gasesc pe amplasament, masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente in vecinatatea amplasamentului. #'. -asuri privind retelele edilitare ce traverseaza amplasamentul unei viitoare constructii. *n functie de pozitia retelelor fata de constructia noua si de categoria lor de importanta, se pot lua mai multe tipuri de masuri cu caracter definitiv sau temporar: ,/ +evierea retelelor, care poate fi temporara sau definitiva. 1/ rote8area retelelor care poate fi temporara sau defintiva. #(. -asuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente in vecinatatea amplasamentului unei constructii noi. expertizarea constructiilor existente in vecinatatea amplasamentului, identificarea cauzelor care pot favoriza tasarile terenului sub constructiile existente in timpul lucrarilor de executie a infrastructurii, evaluarea interactiunii, la nivelul terenului de fundare, intre constructia noua si cladirile invecinate, proiectarea si executarea unor masuri rationale, din punct de vedere tehnic si economic. %). +ate furnizate de expertiza constructiilor invecinate in vederea proiectarii si executiei constructiei noi. 2xpertiza constructiilor invecinate are ca scop obtinerea informatiilor necesare privind: tasarile maxime pe care le pot suporta aceste constructii degradarile asteptate in cazul unor tasari mai mari decat cele admisibile degradarile care pot fi provocate de agentii mecanici rezultati din procesul de executie

lucrarile necesare, din alte cauze, in zona calcanului.

%1. &chematizarea influentelor reciproce dintre cladirea noua si cea existenta. ,/ -iscari provocate de lucrarile de sapatura socurile mecanice provocate de utila8ele de sapare, modificarea starii de echilibru a masivului de pamant,

1/ -iscari provocate de lucrarile de epuismente, C/ -iscari provocate de baterea pilotilor. %2. &ubzidirea constructiei existente, ca masura constructiva la alipirea unei constructii noi de cea existenta. *n cazul in care diferenta de cota intre nivelul inferior al fundatiei existente si nivelul inferior al fundatiei noi este mica, pana la circa 2.)m, se poate recurge la subzidirea constructiei existente. &ubzidirea consta in inlocuirea pamantului de fundare cu alt material, cu rezistenta superioara, iar materialul de inlocuire cel mai folosit este betonul simplu.

%3. 2crane de piloti, ca mi8loace constructive de protectie a vecinatatilor unei constructii noi. enreu preluarea unor diferente mai mari de nivel intre fundatiile existente si fundatiile cladirii noi, in cazul in care constructia existenta are multe niveluri, precum si in cazul in care este necesara asigurarea stabilitatii taluzului vertical pe un amplasament limitat se folosesc ecrane de piloti. ilotii pot fi izolati sau intersectati, formand ecrane etanse .mai ales in conditiile in care se executa sapaturi sub nivelul panzei freatice/.

%!. Cazul fundatiilor de rost excentice si masuri constructive simple de evitare a acestora. 9undatiile excentrice apar atunci cand fundatiile stalpilor sau peretilor nu pot fi evazate pe una dintre laturi.*n acest caz capacitatea fundatiei este definita de capacitatea zonei active. &talpul trebuie sa fie capabil sa preia eforturile suplimentare aduse de momentul de pe talpa fundatiei. 4 solutie pentru marirea capacitatii unei fundatii excentrice este introducerea unei grinzi de compensare intre stalpul de rost si un stalp sau un perete invecinat, in planul in care actioneaza excentricitatea. *mbunatatirea comportarii fundatiei se poate face, atunci cand partiul de arhitectura permite acest lucru, prin retragerea stalpilor din imediata vecinatate a cladirii existente. %". &chema de racordare a fundatiilor cladirilor fundate la cote diferite.