Sunteți pe pagina 1din 3

In 1932, George Calinescu (1899 - 1965) sustinea necesitatea aparitiei - in literatura romana a unui roman de atmosfera moderna, desi

respingea teoria sincronizarii obligatorii a literaturii cu filozofia si psihologia epocii, argumentand ca literatura trebuie sa fie in legatura directa cu "sufletul uman". Prin romaneie lui, Calinescu depaseste realismul clasic prin atribuirea unor dimensiuni sociale si psihologice caracterelor dominate de o trasatura definitorie, construind astfel persona e realiste tipice. !criitorul modernizeaza tehnica narati"a, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in analiza persona elor, inscriiadu-se astfel in realismul modern al secolului al ##-lea, cu trimitere certa catre creatia lui $alzac prin istoria unei mosteniri, in urul careia construieste imaginea societatii burgheze din $ucuresti. %tilia &arculescu este "eroina mea lirica", proiectia autorului in afara, "tipizarea mea in ipostaza feminina", isi marturisea 'eorge Calinescu afinitatile cu acest persona . %tilia este persona ul principal si "rotund" ("care nu poate fi caracterizat succint si e)act", *.&.+orster,, reprezentati" pentru modernitatea romanului, atat prin tehnicile de realizare, cat si prin problematica sa e)istentiala, reprezentand enigmatica drama a feminitatii, din care cauza este si un persona eponim (care da numele operei - n.n.,. %tilia, o tanara de optsprezece ani, este fiica celei de a doua sotii a lui Costache 'iurgiu"eanu, o femeie frumoasa si bogata, care murise "de suparare" si-i lasase lui toata a"erea, laolalta cu indatorirea cresterii %tiliei, ramasa de mica fara mama. Costache o iubeste ca pe fiica lui, dar a"aritia il impiedica s-o infieze oficial sau sa-i asigure, in mod concret, un "iitor. +ascinanta si impre"izibila, %tilia se diferentiaza de alte persona e feminine din literatura romana, de !asa Comanesteanu din "-iata la tara", de .uiliu /amfirescu sau de %lguta din "0a &edeleni", de Ionel 1eodoreanu, prin aceea ca ea se afla permanent intr-un proces dinamic, in continua de"enire. Portretul fizic, relatat direct prin ochii lui +eli), ca persona -martor, si construit prin tehnica detaliului, sugereaza trasaturile morale proprii feminitafii2 delicatete, tinerete, farmec, cochetarie, distinctie, ingenuitate2 "... un cap prelung si tanar de fata, mcarcat de bucle, cazand pana la umeri. +ata, subtirica, imbracata intr-o rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare la mi loc si cu o mare colereta de dantela pe umeri, ii intinse cu franchete un brat gol si delicat...". Ca eroina realista moderna, %tilia este tipica pentru categoria tinerelor inteligente, cu sensibilitate artistica si atractie catre lu) si calatorii in strainatate, ceea ce ar constitui o componenta importanta a femeii enigmatice dintotdeauna. +irea capti"anta a tinerei este sugerata indirect si de titlul romanului (persona eponim,, care scoate in e"identa un persona tipic de feminitate tnigmatica si contro"ersata pentru toate persona ele romanului. 3elatia %tiliei cu persona ele romanului, ca formula estetica moderna de caracterizare, scoate in e"identa ambiguitatea persona ului in perceptia celorlalti. 3elati"ismul (subiecti"ismul, cu care este pri"ita din mai multe unghiuri de "edere, foarte diferite, asociaza in mod fericit puritatea s farmecul natural al "arstei cu o maturitate surprinzatoare, %tilia fiind de o tulburatoare seriozitate ori z"apaiata ca o fetita, ceea ce da o fascinatie cuceritoare persona ului. 1anara enigmatica este cel mai contro"ersat persona al romanului, aparand in opinia persona elor in mod diferit, starnind contradictii surprinzatoare. &os Costache o iubeste pe "%tilica", "pe fe-fetita mea", el fiind "papa" care primeste de la ea un strop de tinerete, lumina si "ioiciune. 3ationalul +eli) "ede in %tilia "o fata admirabila, superioara, pe care n-o inteleg". Pascalopol o pri"este pe %tilia ca pe femeia in de"enire, are rabdare cu ea, dar nu distinge "ce e patern si ce e "iril" in dragostea lui pentru tanara, pe care o considera "o artista" si care il incanta si il emotioneaza, "e ca o randunica". Pentru !tanica 3atiu. %tilia este o femeie cu "spirit practic", care stie ce "rea si cum sa se descurce in "iata2 "desteapta fata4". 5glae o considera "o zanatica", "o dezmatata", "o stricata", care suceste capul baietilor de

familie, deoarece chiar si pe 1iti reusise sa-l cucereasca, iar 5urica o uraste si o in"idiaza pentru ca are succes la barbati. 5lternanta dintre teribilele copilarii, e)uberanta de a alerga desculta prin iarba cu profunzimea si ratiunea rece prin care udeca si e)plica imposibilitatea maria ului dintre ea si +eli) nedumereste si bul"erseaza. Imprastiata si dezordonata, accepta cu luciditate protectia lui Pascalopol si respinge cu delicatete manifestarile sentimentale ale lui +eli). Intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de mos Costache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul 1ulea, ea ramane enigmatica prin amestecui unui farmec u"enil cu o maturitate profunda. Incitanta "enigma a %tiliei" se naste mai ales in mintea lui +eli), care "isi dadea prea bine seama ca iubeste pe %tilia, fara sa poata determina continutul acestui sentiment", fiind derutat de reactiile fetei. $iletul de amor pe care i-l scrie starneste in tanarul indragostit chinuitoare stari contradictorii, de la speranta, la deprimare, de la frenezie la amaraciune, ca, in cele din urma, purtarea %tiliei sa-l arunce intr-o stare chiar mai confuza decat cea initiala2 "fii cuminte, mai "orbim noi, alta data". 1anarul nu-si poate da e)plicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin. +ata de +eli), %tilia are gesturi familiare, tandre, ce ilustreaza deseori o gri a materna pentru el. Indragostit total de %tilia, Pascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui +eli) in finalul romanului2 "5 fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma". .efinita, indirect, prin felul de a fi, prin fapte, actiuni, gesiuri, "orbe si ganduri, %tilia este un persona comple) si "rotund" ("care nu poate fi caracterizat succint si e)act", *.&.+orster, cu un comportament derutant, fiind capabila de emotii puternice, apoi trecand brusc de la o stare la alta, imprastiata si "isatoare, deseori do"edind in mod surprinzator luciditate si tact. *ste un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp2 alearga desculta prin iarba din curte, se urea pe stogurile de fan in $aragan, sta ca un copil pe genunchii lui Pascalopol, dar este profund rationala si matura atunci cand ii e)plica lui +eli) moti"ele pentru care ei doi nu se pot casatori, do"edind o autocunoastere desa"arsita a propriei firi2 "*u am un temperament nefericit2 ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata". 6n procedeu modern de caracterizare a persona elor realiste este mediul ambiant, camera %tiliei definind-o intru totul prin detaliile cu semnificatii comportamentale2 "o masa de toaleta cu trei oglinzi mobile si cu multe sertare, 7...8 un scaun rotati" pentru pian", ceea ce ar putea fi interpretat ca sugestie pentru firea ei impre"izibila, manifestandu-se aici moti"ul oglinzilor. .ezordinea tinereasca a lucrurilor aruncate amestecat peste tot - rochii, palarii, pantofi, urnale de moda frantuzesti, carti, note muzicale, papusi -, sugereaza e)uberanta u"enila, un uni"ers spiritual al "ascunzisului feminin", cum afirma in mod direct naratorul omniscient. +inalul romanului este deschis in pri"inta destinului %tiliei, modernismul persona ului constand si in faptul ca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tesuse in urul ei, Pascalopol insusi conchizand ca, dupa atatia ani, pentru el, %tilia ramasese "o enigma". +otografia pe care o pri"este +eli) dez"aluie o "femeie frumoasa, cu linii fine, dar nu era %tilia, nu era fata nebunatica", ci a"ea un aer de platitudine feminina, care nu mai semana cu imaginea din constiinta lui. .e aici reiese ca %tilia este un persona modern, plin de contradictii. 0imba ul eroinei este ele"at, fraza culti"ate, in care se simte o sensibilitatea si forta launtrica, tradeaza, indirect, firea delicata si educatia solida. Persona bo"aric, %tilia traieste drama singuratatii, a "iitorului ei ambiguu, departe de mult "isata fericire, deoarece - se destainuie ea lui +eli) - o femeie se bucura de "iata ade"arata doar cati"a ani2 "Cat crezi tu ca mai am de trait, in intelesul ade"arat al cu"antului9 Cinci, sase ani4". *a se defineste prin autocaracterizare, do"edind o profunda cunoastere de

sine, atunci cand ii dez"aluie lui +eli)2 "eu sunt o zapacita, nu stiu ce "reau, eu sunt pentru oamenii blazati, care au ne"oie de rasetele tineretii, ca Pascalopol". %tilia este, asadar, un persona realist modern, prin comple)itate si relati"ism, ilustrand eternul feminin plin de mister, impre"izibil si cuceritor, care fascineaza prin amestecul de sensibilitate Candida si profunda maturitate. In "*nigma %tiliei" Calinescu ilustreaza o conceptie de moralist clasic, o obser"atie atenta a eticii umane, pe care o clasifica pe tipuri2 "3omanul nu apare decat cand ne dam seama ca incepe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere." ('eorge Calinescu,.