Sunteți pe pagina 1din 6

ladiri de birouri (de inaltimi joase si medii) 1. TEMA CADRU : 2.

OPORTUNITATE TEMA Dezvoltarea economica a tarii conduce la promovarea , din ce in ce mai puternica , a unui program de arhitectura complex, in care functia majora este biroul si caruia de obicei i se spune "Centru de afaceri" 2.1. Definitie: Centru de afaceri este un program specific investitional contemporan in care se concentreaza sedii de firma cu spatii publice de reprezentare, comert, servicii si alimentatie publica care se adreseaza atat companiilor cat si orasului . 2.2. Definire istorica: Biroul reprezinta in timp nevoia de spatializare a institutiei puterii, fie politica fie financiar economica. De la incaperile dregatorilor din palatele antichitatii, la Prytaneyonul din Olimpia la Palazzi Publici din Italia medievala ( Palazzo Vechio, Florenta - 1289, Palazzo Publico, Siena - 1289, Palazzo della Cancelaria a lui Bramante la Roma) la cladirile primariilor si altor institutii ale puterii locale sau centrale, guvernamentale programul s-a materializat prin subprograme ca primarii sau institutii centrale guvernamentale. Revolutia industriala dezvolta exercitiul financiar si comrcial in sfera tranzactiilor, aparand institutiile financiar - bancare cat si cele financiar - comerciale de asigurari. 2.3. Tipologia de birouri:

Generatia 1 - aditionare de celule - birou in simplu / dublu tract, linear sau inelar cerc sau poligon; desi asigura intimitatea si scara individului, sunt rigide in timp. Generatia 2 - biroul hala ( peisaj); este foarte flexibil dar creaza disconfortul utilizatorului. Generatia 3 - spatiu flexibil susceptibil de a fi divers compartimentat.

Functiunii majore i se adauga functiuni conexe cum ar fi spatii expozitionale, Sali de conferinte, servicii bancare etc. 3. Determinari: 3.1. Impact tehnologic Terminalele multimedia, sistemele personale de calcul influenteaza organizarea biroului integrat, suprafata de lucru utila creste de la 2-3mp ajungand chiar la 15-18mp. Efectul informatizarii modifica substantial calitatea locului de munca impunand flexibilizarea si "ecologizarea" mediului de lucru. Reducerea cu 25% a implicarii administrativ rutiniere de manevrare, copiere, sortare a documentelor in favoarea altor operatiuni cat si reducerea intalnirilor de afaceri cu peste 50% datorita comunicarii video,

structureaza diferit spatiul de afaceri. Aceste modificari in tehnologia informatiei conduc la modificari in organizarea birourilor. Grupurile de lucru scad ca numar de membri, structura conducerilor se modifica in sistem integrat. Locul de munca trebuie sa permita flexibilitate de mobilare , buna iluminare si ventilare, conditii de diminuare a stresului zilnic. Conform statisticilor, 65% din timpul de lucru se petrece in birou si 35% in spatiile exterioare lui. 3.2. Managementul de companie Spatiile companiilor sunt spatii lucrative si spatii proprii de servicii si pot fi organizate in diverse feluri:

Birou privat intr-o incapere inchisa cu usa (full heigh partition) - ( in general pentru managerii de contract si de proiect - 5%) Birouri de grup in incaperi inchise - spatii cu posturi fixe pentru grupuri de lucru de maxim 20 persoane cu partitionari locale - 10% Spatii specializate - intalniri - 5%, secretariat - 5%, managementul documentelor - 5% Birouri deschise - nspatii de lucru deschise - pentru cca 200 posturi de lucru cu partitionari locale - 70%. Toate companiile pot combina munca individuala si de grup prin partitionari totale sau partiale. Spatii specifice Exista in organizarea companiilor deprtamente care au structuri de spatii specifice - arhivare documente media, foto, dosare, multiplicare, editare documente,conducere cu spatii de intalnire, discutii, spatii de conferinte, expozitii - showroom, spatii sociale - vestiare, toalete, camere de odihna si recreere, oficiu - bucatarie pe fiecare nivel, facilitati sportive, echipamente audio-video, spatii de parcare, spatii tehnice.

O descriere detaliata a structurii fiecarei companii, o investigatie socio-psihologica a salariatilor poate conduce la o optimizare a performantelor productive atat prin design de obiect cat si de mediu. 3.3. Amplasament a. Relatia cu orasul

Racordarea la tesutul urban Inscrierea in regulamentul urban

b. Accese carosabile si pietonale

Rezolvarea disfunctiilor locale din trafic

c. Deservire cu utilitati

d. Integrare in cadrul urban existent e. Reprezentativitate - Expresie volumetrica si plastica arhitecturala 3.4. Organizare spatial - functionala Suprafata utila totala 25000 mp( 35000mp construiti)

a.Functiunea majora - biroul 60% din suprafata totala 15000mp utili ( 22000 mp construiti) b.Functiuni conexe : holuri publice, Sali de conferinte, spatii expozitionale, alimentatie publica, comert, cca 20% din total arie construit desfasurata c.Functiuni utilitare : instalatii , ateliere, depozitare si garaje circa 20% din total arie construit desfasurata. d.Inaltime P+4 / P+6 ( maxim 2 subsoluri)

3.5. Functiunea dominanta BIROURI - Adc 15000mp.

Birourile sunt concepute ca spatii flexibile dar in acelasi timp riguros modulate pentru o optima inchidere si organizare.Se va urmari o iluminare naturala adecvata a spatiilor de lucru. Spatiile de lucru vor avea o inaltime libera de 3-3,5m in functie de adancimea lor. Se vor prevedea pardoseli flotante si plafoane false pentru o buna rezolvare a facilitatilor tehnice. Se va urmari o stricta modulare a spatiilor conform tehnologiilor din domeniu - modul 30/60cm Compartimentarea se va face din pereti usor demontabili.

Spatii anexa

Grupuri sanitare pe sexe ( 2barbati si 2 femei/nivel) Oficii de nivel ( S= 6.0mp)

Circulatii

Minimum 2 scari de evacuare cu rampe in latime de 1,25m cu iesire la nivelul solului Ascensoare de 10 persoane ( 190/230cm) sau de 8 persoane (180/210cm) Trasee verticale si orizontale pentru instalatiile de incalzire, sanitare si electrice - curenti slabi. Ventilare - conditionare Instalatii de avertizare si stingere incendiu.

3.6. Functiuni conexe - Adc 5000mp.

Holuri publice ( salariati + public). Cu functiunea de acces si de distributie, acestea reprezinta spatiul intermediar intre exterior si interior, intre privat si public, rezolvand urmatoarele componente: Accesul si distributia salariatilor Accesul , orientarea si distributia vizitatorilor Informatii - dispecerat, comunicare, cabine telefonicesi servicii telefon, fax, etc. Paza directa si monitorizata Asteptare

Sali de conferinte

Sala polivalenta - 300 locuri - prevazuta cu oficiu, depozit de mobilier si cabine pentru traduceri simultane ( in total cca 500mp) Sali pentru tratative ( 5 Sali de 50 - 70 locuri) Foaiere - expozitii - 700mp Bufet - bar dotat cu mic depozit - cca 100mp Grupuri sanitare si garderoba. - cca 100mp Spatii expozitionale - 500mp

Alimentatie publica: - 800mp utili

Autoservire pentru salariati dotata cu o bucatarie minimala si oficiu posibil de amenajat la subsol.- 300 locuri - 700mp utili Restaurant pentru public - 100 locuri - 400mp utili, prevazut cu sistem de acces propriu, cu grupuri sanitare si garderoba.

Comert pentru nevoile utilizatorilor interni, functiune care raspunde si la nevoile locale ale orasului

Centrala termica proprie Centrala de ventilatie si climatizare Post trafo si hidrofor Ateliere de intretinere

Depozite pentru materiale de inventar si materiale consumabile Centrala telefonica Centrala de avertizare Adapost ALA - 0,5mp / utilizator. Garaje personal (25mp/loc), avand un indice de o masina la 8 utilizatori.

Bibliografie Carti

III 1524 Office Building III 1160 Burobauten III1264 Cladiri administrative II 3211 Rathauser und komunale zentern II 3349 Der Buroblock II 3353 Hallenbander II 3209 Kongreszentren II 2990 Verwaltungsbauten II 2867 Verwaltungsbauten III2322 Planning office spaces

Reviste

Detail (1/1992; 5/1993; 5/1995; 6/1995; 7/1996; 8/1996; 6/1997; 5/1998; 7/2000; 9/2000; 4/2001; 6/2001) L'Architecture d'aujourd'hui ( 339/2002; 341/2002; 349/2003) L'Arca ( 168/2002; 170/2002; 177/2003; 178/2003; 180/2003; 181/2003; 179/2003; 183/2003; 186/2003; 188/2004; 193/2004; 215/2006; 217/ 2006; plus 38/2003; plus 41/2004; plus 42/2004; plus 50/2006)) Japan Architect ( 48/2002-2003; 50/2003; 55/2004; 56/2004-2005) El Croquis ( 114 I/2003; 115-116 I /2003; 117/2003; 121-122/2004; 118/2003; 123/2004)

AMC ( 130/2003; 131/2003; 133/2003; 136/2003; 139/2004; 142/2004; 145/2004; 146/2004; 161/2006; 164/2006) Architectural Record ( 2/2003; 3/2003; 5/2003; 6/2003; 8/2004;1/2006) Technique et architecture9 464/2003; 467/2003; 470/2004) The Architectural Review ( 1276/2003; 1278/2003; 1279/2003; 1281/2003; 1285/2004; 1286/2004; 1314/2006; 1317/2006; 1318/2006) Arhitext. Arhitectura. Design.arte( 4/2003; 6/2003; 5/2004; 7/2004; 11/2004) Arhitectura( 18/2003; 19/2003; 20/2003-2004; 21/2004; 22/2004; 25/2004; 29/2004) A+U ( 393/2003; 394/2003; 396/2003; 399/2003; 401/2004; 404/2004; 405/2004; 409/2004; 410/2004; 425/2006)

Normative

P 118-1999 Normativ privind siguranta la foc a constructiilor P 102-2001 Normativ privind proiectarea si executarea adaposturilorde protectie civila NP 051-2001 Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la cerintele persoanelor cu handicap NP 24-1997 Normativ pentru proiectarea , executia , exploatarea si postutilizarea parcajelor etajate pentru autoturisme. NP 25-1997 Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane

Proiecte n cadrul acestei teme: