Sunteți pe pagina 1din 14

nca de la sfarsitul anilor 1800 cand a inceput sa se dezvolte productia manufacturiera de autovehicule, care se caracteriza prin productia manuala

de foarte buna calitate ce-i drept, dar foarte costisitoare, cu o productivitate redusa si care se adresa unei paturi reduse de consumatori, s-a simtit nevoia trecerii la productia de serie. Astfel, in anii 1920 Henry ord a lansat productia de serie pt. autovehicule. !roductia de serie se caracteriza prin linii de asamblare unde lucrau muncitori cu calificare scazuta, care realizau sute de produse identice de calitate mai slaba si cu preturi accesibile pt. o familie de nivel mediu.

"upa cum se stie productia de serie in toate domeniile a evoluat atat de mult, astfel incat dupa anii 1980 valoarea produselor pt. client era data de costurile reduse, de disponibilitatea produselor cu calitate ridicata si de fle#ibilitatea producatorilor in a produce conform cu cerintele pietei. "upa anul 2000, valoarea produselor pt. client e data de fle#ibilitatea productiei, de calitatea ridicata asociata costurilor scazute si de disponibilitate. $u alte cuvinte, daca vor sa supravietuiasca intr-o piata %lobala, companiile trebuie sa aiba profit, contracte reinnoite si crere economica. !t. acea, companiile trebuie sa fie cele mai bune in asi%urarea livrarii produselor de calitate, la preturi competitive si la termene anterioare fata de concurenta.

&ean 'anufacturin% e in prezent cea mai importanta metoda de mana%ement pt. companiile de productie (lean manufacturin%). 'etoda &ean manufacturin% se utilizeaza in corelare cu instrumentul calitatii denumit *+ si%ma*, are la baza sistemul de productie (lean manufacturin%) ,oyota si e adaptata de -omac. si /ones, in 1990, pt. companiile vestice, referindu-se la capabilitatile de baza reale. Aplicarea &ean 'anufacturin% furnizeaza rezultate e#ceptionale fara a fi nevoie de sisteme complicate, deci e o metoda adecvata pt. 1''-urile cu resurse limitate. &ean 'anufacturin% inseamna celule sau linii de asamblare fle#ibile, munci mai comple#e, muncitori inalt calificati, produse bine facute, o varietate mult mai mare de parti interschimbabile, obli%atoriu o calitate e#celenta, costuri reduse prin imbunatatirea procesului de productie (lean manufacturin%), piete internationale si competitie mondiala. &ean 'anufacturin%, sau productie (lean manufacturin%) la costuri minime, reprezinta o filozofie de productie (lean manufacturin%) ce determina reducerea duratei de la comanda clientului pana la e#pedierea produsului, prin eliminarea pierderilor.

1mplementarea principiilor &ean manufacturin% a devenit o strate%ie de supravietuire intr-un mediu de productie (lean manufacturin%) in care reducerea $23,451&25 reprezinta o stare de fapt pe piata. "aca nu va satisfac rezultatele actuale ale firmei dvs. puteti afla raspunsuri la multe dintre problemele dvs., venind in lumea &ean. "aca doriti sa introduceti metode imbunatatite de mana%ement al productiei pe termen lun%, ce sa a6ute la identificarea pierderilor din intreprindere si la crerea capacitatii productive concomitent cu micsorarea costurilor de productie (lean manufacturin%), prin parcur%erea acestui modul puteti sa va familiarizati cu cateva din conceptele &ean 'anufacturin%, ce, dupa implementare, vor duce la7 5educerea la /umatate a duratei efortului uman in atelierul de productie (lean manufacturin%) prin metoda &ean manufacturin% o o 5educerea la 6umatate a defectelor produselor finite prin metoda &ean manufacturin% 5educerea la o treime din timpul de pre%atire a productiei prin metoda &ean manufacturin%

o o

5educerea la 6umatate a spatiului de productie (lean manufacturin%) pt. obtinerea acelorasi rezultate prin metoda &ean manufacturin% 5educerea la o zecime sau mai putin din productia neterminata prin metoda &ean manufacturin%

$ateva obiective ma6ore urmarite ce se pot obtine prin aplicarea metodei &ean 'anufacturin%7 o o o 2r%anizarea flu#ului de productie (lean manufacturin%) si stabilirea ritmului de lucru conform metodei &ean 'anufacturin% 3tabilirea planului de productie (lean manufacturin%) prin estimarea cerintelor pietei prin metoda &ean manufacturin% "ezvoltarea continua a flu#ului de productie (lean manufacturin%) ori de cate ori e posibil prin metoda &ean manufacturin%

Verificarea cerintelor pietei pt. controlul productiei o o o ,ransmiterea comenzii clientului unui sin%ur proces de productie (lean manufacturin%) prin metoda &ean manufacturin% "istribuirea productiei (a diferitelor produse) la sfarsitul fiecarui proces de productie (lean manufacturin%) prin metoda &ean manufacturin% $rearea unei tra%eri initiale *initial pull* pt. livrarea unei productii mici, compatibila cu dezvoltarea procesului de productie (lean manufacturin%), in locul eliberarii unui lot mare de produse prin metoda &ean manufacturin% 5educerea timpului de pre%atire a productiei concomitent cu crerea fle#ibilitatii, calitatii si eficientei si reducerea costurilor prin metoda &ean manufacturin% $uantificarea pierderilor, analizarea acestora si pasii ce trebuiesc strabatuti pt. implementarea metodelor de eficientizare a procesului de productie (lean manufacturin%) prin metoda &ean manufacturin% 'etode pt. reducerea pierderilor, stabilirea tipurilor de pierderi si masurarea acestora prin metoda &ean manufacturin% 8ecesitatea masurarii efective a performantelor sistemului prin metoda &ean manufacturin% 3tabilirea metodolo%iei pt. proiectarea si implementarea sistemului de masurare a performantelor prin metoda &ean manufacturin% "eterminarea caracteristicilor sistemului pt. masurarea efectiva a performantelor prin metoda &ean manufacturin% !asii ce trebuie facuti pt. dezvoltarea procesului prin metoda &ean manufacturin% 1mplementarea metodei *0 3* prin metoda &ean manufacturin% !re%atirea si implicarea intre%ului personal prin metoda &ean manufacturin% 3tandardizarea (uniformizarea) procedurilor de lucru prin metoda &ean manufacturin%

o o

o o o o o o o o

Terminologia utilizata in Lean manufacturing Abordarea Lean manufacturing: 4n proces de %andire in 0 pasi, propus de /ames -omac. si "ean /ones, autorii manualului *&ean ,hin.in%*, pt. a %hida mana%erii in demersul lor de introducere a principiilor &ean in productie. $ele 0 principii sunt7

o o

3pecificarea valorii pt. fiecare familie de produse, din punctul de vedere al clientului final prin metoda &ean manufacturin% 1dentificarea tuturor activitatilor componente in cadrul lantului de valoare pt. fiecare familie de produse, eliminand pe cat posibil acele activitati ce sunt %eneratoare de pierderi prin metoda &ean manufacturin% 2rdonarea activitatilor creatoare de valoare intr-o succesiune (flu#) de pasi clar identificati, astfel incat produsul sa a6un%a la clientul final printr-un proces cat mai continuu prin metoda &ean manufacturin% 2data ce flu#ul de valoare a fost stabilit si introdus, fiecare client9beneficiar intern sau e#tern poate aplica sistemul de tip :puii* pt. :a tra%e* produsul de pe flu#ul de productie (lean manufacturin%).

"upa ce valoarea a fost specificata, activitatile creatoare de valoare identificate, cele %eneratoare de pierderi eliminate, flu#ul de valoare stabilit si introdus, se poate trece la operationalizarea procesului si la repetarea lui pana cand se atin%e un nivel optim, in care valoarea e ma#ima, fara pierderi. Analiza de tip ABC: ;ste un instrument ce serve la impartirea pieselor necesare procesului de productie (lean manufacturin%) in %rupuri, in functie de cererea pt. ace piese. 3pecialistii &ean folosesc ace analize pt. a decide pt. care piese sa formeze stocuri si cat de mari sa fie. !iesele de tipul A sunt foarte des necesare in procesul de productie (lean manufacturin%), piesele de tipul < sunt necesare la un nivel mediu si piesele de tipul $ sunt putin necesare.

Andon7 in /aponia, in trecut, Andon-ul functiona ca o lanterna, ca un semnal de semnalizare la distanta sau chiar ca un semn comercial. in prezent, in productie (lean manufacturin%), Andon-ul constituie un dispozitiv electronic audio si9sau vizual. "e iar zona oran%e semnalizeaza vizual si sonor, semnifica faptul ca e#ista o problema ce necesita o atentie speciala sau ca un operator trebuie sa reaprovizioneze un material ce s-a terminat. $a urmare, Andon e un instrument specific mana%ementului vizual, ce consta in amplasarea de lumini pe masini sau la liniile de productie (lean manufacturin%) pt. a indica starea de functionalitate a procesului. $odurile de semnalizare vizuala cele mai des intalnite sunt7 =erde7 operatii normale> ?alben7 schimbarea productiei sau mentenanta planificata> 5osu7 anormalitate, masina defecta. Ace coduri de semnalizare vizuala sunt combinate de obicei si cu coduri de semnalizare auditiva. Asteptare: !ierdere ce apare atunci cand oamenii sau masinile nu lucreaza 9 nu adau%a valoare, asteptand ca un proces anterior sa fie finalizat sau ca un material sa soseasca.

Ateliere de lucru Kaizen: 5eprezinta activitatea unui %rup @aizen (ce dureaza in mod obisnuit 0 zile), in care echipa identifica si implementeaza o imbunatatire in cadrul unui proces. 4n e#emplu clasic e crearea unei celule cu flu# continuu intr-o saptamana. !t. a realiza o imbunatatire, o echipa @aizen (incluzand aici e#perti, consultanti, dar si operatori si mana%eri de linie) analizeaza, implementeaza, teaza si standardizeaza locurile de munca ale celulei. 'embrii %rupului invata mai intai principiile flu#ului continuu si apoi evalueaza conditiile e#istente si planifica locurile de munca necesare. 3e trece apoi la mutarea masinilor si utila6elor la noile locuri de munca si la testarea noului flu# creat. "upa imbunatatire, procesul e standardizat, iar echipa @aizen raporteaza mana%ementului de nivel superior rezultatele.

Cadenta (durata de prelucrare a unui container de piese)7 ,impul necesar intr-o zona de productie (lean manufacturin%) pt. a realiza un container de produse. ormula de calcul e7 cadenta A timpul de productie (lean manufacturin%) disponibil # cantitatea de produse planificata pt. prelucrare. "e e#emplu, daca timpul de productie (lean manufacturin%) disponibil (timpul zilnic de lucru impartit la cererea zilnica a clientului) e de 1 minut, iar cantitatea planificata pt. prelucrare e 20 de bucati, atunci cadenta A1 minut B 20 piese A 20 minute.

Cei 4M: actorii pe care un sistem de productie (lean manufacturin%) ii folose pt. a produce valoare pt. clienti. !rimii trei factori reprezinta resurse, iar ultimul semnifica valoarea pt. client. in sistemul &ean, cei C factori se refera la7 o o o o 'ateriale - fara defecte sau lipsuri 'asini -iara defectiuni, deficiente in functionare sau opriri neplanificate 'uncitori - deprinderi de munca corespunzatoare, competente necesare, punctualitate si absenteism redus 'etode - procese standardizate, mentenanta si mana%ement.

Cei 5 : !rocesul celor 03 sau mai simplu 03 e un pro%ram structurat pt. a obtine in mod sistematic7 or%anizare, curatenie si standardizare la locul de munca. $ontinutul celor 03 e urmatorul7 eiri ! ortare" - !rimul pas al procesului se refera la actiunea de a indeparta materialele nedorite si ce nu sunt necesare la locul de munca. 1deea principala e de a asi%ura ca absolut orice material lasat la locul de munca e indispensabil pt. munca.

eiton (3tabilizare ordine) - $el de-al doilea pas al procesului se refera la eficienta. Acest pas consta in depozitarea oricarui element intr-o locatie dinainte stabilita, pt. a fi usor accesat sau adus inapoi in acelasi loc cat mai rapid. "aca toata lumea va avea acces rapid la orice element sau material, flu#ul muncii va deveni mai eficient si ca urmare personalul va deveni mai productiv.

eiso (3tralucire) - $el de-al treilea pas al procesului consta in curatarea locului de munca, facandu-l *sa straluceasca*. $uratarea trebuie realizata de fiecare persoana an%a6ata, de la mana%eri si pana la operatori. ,oate spatiile ce formeaza un loc de munca trebuie curatate, fara e#ceptie.

ei#etsu (3tandardizare) - $el de-al patrulea pas al procesului consta in definirea standardelor la care trebuie sa se raporteze personalul in masurarea si mentinerea %radului de curatenie. 4n in%redient important al sei.etsu il reprezinta mana%ementul vizual. $odificarea cu culori in mod uniform si standardizat a diferitelor elemente poate fi o modalitate eficienta de identificare a anormalitatilor prezente la un loc de munca.

$itsu#e (3ustinerea schimbarii) - 4ltimul pas al procesului inseamna disciplina. !resupune vointa comuna de a pastra ordinea si de a practica ceilalti C3 ca un mod de viata. undamentul 3hitsu.e e eliminarea obiceiurilor proaste si %eneralizarea obiceiurilor pozitive.

Cele % pierderi: $ele D pierderi in productie (lean manufacturin%) sunt, dupa clasificarea lui ,aichi 2hno7 1. 2. 3upraproductia7 producerea in plus fata de necesarul procesului din aval 9 clientului. ;ste cea mai %rava forma de risipa, pt. ca determina in mod direct celelalte + tipuri de pierderi Asteptarea7 operatorii isi intrerup lucrul datorita defectarii masinilor, echipamentelor sau intarzierii materialelor 9 desenelor 9 pieselor necesare pt. prelucrare.

Transport: deplasarea pieselor si produselor in mod inutil, ca de e#emplu de la linia de procesare la depozit si de aici iar in sectie - la procesul urmator de prelucrare, cand mai rational ar fi procesul urmator sa fie amplasat in imediata apropiere a primului post de prelucrare.

&rocesare: realizarea unor operatii nenecesare sau incorecte, datorita echipamentelor de slaba calitate sau a neatentiei

tocuri: detinerea unui stoc mai mare decat minimul necesar pt. functionarea sistemului de productie (lean manufacturin%) de tip pull

Miscare: operatorii fac miscari ce nu sunt necesare - precum cautarea pieselor, echipamentelor, documentelor, mutarea repetata a sculelor, etc.

Corectii: inspectie, reprelucrare, rebuturi.

Celula: 'odul de amplasare a posturilor de prelucrare pt. un produs, imediat adiacente unul fata de altul, astfel incat piesele si9sau documentele sa fie procesate intr-un flu# aproape continuu, unitate cu unitate sau in loturi mici, ce sunt mentinute pe intrea%a durata a succesiunii operatiilor de prelucrare. 2 celula in forma de 4 e foarte utilizata pt. ca minimizeaza distanta intre operatii si permite operatorilor sa realizeze diferite combinatii de sarcini de munca. in productia &ean, e foarte importanta capacitatea de realocare a sarcinilor, pt. ca astfel se poate modifica numarul necesar de muncitori dintr-o celula, in functie de cererea de produse.

Ciclul 'eming (!"$A - !lanificare, 5ealizare, $ontrol si Actiune)7 $iclul !"$A poate fi folosit pt. coordonarea eforturilor de imbunatatire continua. $iclul demonstreaza si accentueaza faptul ca pro%ramele de imbunatatire trebuie sa inceapa cu o planificare atenta, trebuie sa se concretizeze in activitati efective si sa se incheie cu controlul rezultatelor obtinute, ca apoi intre%ul ciclu sa se reia. $ontinuul celor C faze ale ciclului sunt urmatoarele7 o !lanificare - indreptata inspre imbunatatirea operatiilor desfasurate> inainte de planificare trebuie identificate cauzele %eneratoare de probleme si determinarea unor solutii de eliminare a acestor cauze.

5ealizarea schimbarilor necesare pt. rezolvarea problemelor, mai intai la o scara e#perimentala, mai mica. Acest fapt face ca intreruperile in activitatea curenta sa fie minime in timpul testarii functionalitatii schimbarilor. E. $ontrolul rezultatelor obtinute in urma implementarii respectivelor schimbari e#perimentale7 daca se obtin sau nu rezultatele dorite. "easemenea, un control continuu define activitatile cheie (indiferent de faptul ca se desfasoara e#perimentari ale solutiilor propuse), ceea ce va facilita cunoasterea calitatii rezultatelor si identificarea noilor probleme ce pot aparea. C. Actiune7 %eneralizare 9 implementarea schimbarilor la scara mai mare, daca e#perimentul a fost de succes.

(ficienta7 3atisfacerea tuturor necesitatilor clientilor cu minimum de resurse consumate.

(ficienta aparenta )s. (ficienta reala: ,aichi 2hno face distinctia dintre eficienta aparenta si eficienta reala printr-un e#emplu cu niste muncitori caer produc 100 de produse pe zi. "aca, in urma imbunatatirii procesului, se produc 120 de bucati pe zi, atunci ar rezulta un plus de eficienta de 20F. Acest lucru e real daca si numai daca si cererea va cre cu 20F. "aca cererea ramane stabila la 100 de produse, sin%ura modalitate de a cre eficienta procesului e de a determina modul in care acelasi numar de piese poate fi produs cu mai putin efort si capital.

*amilia de produse: 2 serie de produse sau variantele unui produs, ce se pot obtine printr-o succesiune similara de procese de prelucrare, pe utila6e similare. 3emnificatia unei familii de produse pt. specialistii &ean e faptul ca acea reprezinta punctul de plecare in realizarea dia%ramelor flu#urilor de valoare. "e retinut faptul ca familiile de produse pot fi definite din punctul de vedere al oricarui client (clientul urmator sau clientul e#tern) intr-un flu# de valoare lar%it, care pleaca de la clientul final catre clientii intermediari pe parcursul procesului de productie (lean manufacturin%). iecare produs la fiecare interval dat ( ! 1)7 recventa cu care diferite (loturi de) piese sunt produse intr-un sistem sau proces de productie (lean manufacturin%). "aca o masina trece la realizarea unui alt tip de productie (lean manufacturin%) dupa o anumita succesiune stabilita initial, astfel incat numarul planificat de piese de un anumit tip sa fie produse o data la E trei zile, atunci ! 1 e de trei zile. in %eneral, e recomandat ca ! 1 sa fie cat mai scurt, pt. a putea produce in loturi cat mai mici de piese si a minimiza stocurile de productie (lean manufacturin%) neterminata. ! 1 - ul unei masini depinde de timpii de schimbare a fabricatiei si de numarul de piese planificat pt. prelucrare la respectiva masina. 2 masina ce necesita timpi mari de schimbare a fabricatiei si realizeaza produsele in loturi mari, va avea in mod inevitabil un ! 1 mare.

*lu+ continuu de productie !lean manufacturing": 3e poate defini ca producerea si transferul a cate unei piese (sau a unui lot mic si uniform de piese) de la o operatie la operatia urmatoare, de-a lun%ul intre%ului flu# de productie (lean manufacturin%) cat de continuu posibil, fiecare operatie furnizoare producand doar atat cat e nevoie pt. operatia imediat urmatoare (operatia client). lu#ul continuu poate fi realizat in mai multe feluri -de la linia de asamblare automata si pana la locurile de munca manuale amplasate intr-o celula.

,arta flu+ului de )aloar e (=3' - =alue 3tram 'ap)7 "ia%rama in care se includ toti pasii necesari pe flu#ul de informatii si materiale de parcurs de la primirea unei comenzi pana la livrarea produsului. ,rasarea hartii flu#ului de valoare poate fi un proces repetitiv, ca o conditie necesara pt. imbunatatirea procesului de productie (lean manufacturin%). Harta flu#ului de valoare in situatia curenta include pasii pe care-i urmeaza in prezent produsul de la comanda si pana la livrare, pt. a determina astfel conditiile e#istente de realizare a produsului respectiv. Harta viitoare a flu#ului de valoare poate valorifica oportunitatile de imbunatatire identificate in harta curenta, pt. a se atin%e astfel un nivel superior de performanta. in unele cazuri, e indicat sa se realizeze o harta ideala, ce sa reliefeze modalitatile de imbunatatire %enerate de introducerea tuturor metodelor cunoscute specifice &ean manufacturin%.

,ei-un#a: 8ivelarea tipului si cantitatii de productie (lean manufacturin%) pt. o perioada fi#a de timp. Aceasta actiune va permite ca productia realizata sa satisfaca in mod eficient cererea clientilor, coroborat cu obtinerea de rezultate concretizate in minimizarea stocurilor, costurilor de capital, manoperei si timpului total de productie (lean manufacturin%) de-a lun%ul intre%ului flu# al valorii. $u privire la nivelarea cantitatii de productie (lean manufacturin%), sa poate presupune ca un producator prime comenzi pt. 000 de produse pe saptamana, dar defalcate diferit pe zile, astfel7 o comanda de 200 produse luni, 100 marti, 00 miercuri, 100 6oi si 00 vineri. !t. a nivela productia, producatorul poate avea un stoc tampon %ata de livrare pt. a raspunde cererii de produse de luni si apoi sa niveleze volumul produs la 100 bucati per zi de-a lun%ul intre%ii saptamani. .ido#a: 1mplica oprirea automata a flu#ului de productie (lean manufacturin%) la detectarea de erori (neconformitate). $onsta in a furniza masinilor si operatorilor abilitatea de a detecta o anormalitate aparuta in sistem, astfel incat sa poata imediat sa opreasca procesul. Aceasta metoda impune ca procesele desfasurate sa aiba o calitate corespunzatoare si de asemenea faciliteaza o mai eficienta or%anizare a muncii (muncitori si masini). /ido.a e unul dintre cele doua concepte fundamentale ale sistemului de productie ,oyota, alaturi de /1,. /ido.a se concentreaza asupra cauzelor ce determina problemele aparute in sistem. Acest fapt conduce la imbunatatirea proceselor, respectiv a asi%urarii calitatii produselor, prin eliminarea cauzelor %eneratoare de probleme. .ust /n Time (/1,)7 4n sistem de productie ce produce si livreaza doar atat cat e nevoie, doar cand e nevoie si doar in cantitatea necesara, conform solicitarii clientului. /1, si /ido.a sunt cele doua concepte fundamentale ale sistemului de productie ,oyota. /1, se bazeaza pe conceptul de Hei6un.a (nivelarea productiei) si cuprinde urmatoarele trei elemente7 1. 2. E. sistemul de productie pull, timpul total disponibil de productie flu#ul continuu.

3copul /1, e de a elimina total pierderile, pt. a atin%e cea mai buna calitate posibila, cele mai scazute costuri posibile si termenele cele mai scazute de productie si livrare. "esi simplu ca principiu, sistemul /1, necesita o disciplina sustinuta si eforturi de analiza si sinteza a datelor le%ate de procesele de productie, pt. o implementare eficienta. 1deea sistemului /1, apartine lui @iichiro ,oyota, fondatorul ,oyota 'otor $orporation, in anii 19E0.

Kanban: 'etoda de control a cantitatii de produse pe flu# (prin or%anizarea unui sistem de carduri, metode de semnalizare, stocuri tampon, .). @anban e la ori%ine denumirea in 6aponeza pt. un document tip eticheta, atasat produsului aflat de flu#ul de productie. Acum prin @anban se intele%e orice dispozitiv de

semnalizare ce ofera autorizare si instructiuni pt. producerea si9sau transportul pieselor intr-un sistem de productie de tip pull. $ardurile @anban sunt cele mai cunoscute si cele mai populare e#emple pt. transmiterea semnalelor de-a lun%ul flu#ului de productie. $ardurile @anban au de obicei forma unui bilet din carton, eventual imbracat intr-un invelis din plastic (pt. protectie) si contin informatii precum7 numele 9codul piesei, numarul de piese de produs, procesul furnizor intern sau e#tern, cantitatea planificata de realizat, *adresa* zonei 9 spatiului de stocare, *adresa* procesului client. $ardurile @anban au doua functii ma6ore in cadrul proceselor de productie7 prima consta in semnalizarea de la postul de lucru din aval catre postul din amonte pt. a porni sa produca piesele necesare si cea de-a doua consta in atentionarea muncitorilor sa deplaseze piesele catre postul succesiv de prelucrare, pt. a a6un%e acolo doar foarte aproape de momentul in care pot fi prelucrate. !rima functie poarta denumirea de @anban de productie, iar cea de-a doua poarta denumirea de @anban de transport). Lean Manufacturing: ilozofie de productie ce determina reducerea duratei de la comanda clientului pana la e#pedierea produsului, prin eliminarea pierderilor.

Loturi mari si Linie de productie: 2 abordare specifica productiei de masa de tip :push*, in care un lot mare de piese e procesat in totalitate si apoi deplasat la procesul urmator, indiferent daca acea sunt necesare la momentul respectiv, unde de obicei asteapta in linie pana la momentul la care poate fi prelucrat.

Matricea familiei de produse: 4n %rafic construit pt. a identifica familiile corespunzatoare de produse si a identifica procesele 9 masinile similare necesare.

Mentenanta Total &roducti)a (,!' - ,otal !roductive 'aintenance)7 2 serie de metode, proiectate initial pt. a asi%ura functionarea continua a masinilor implicate in procesul de productie, astfel incat productia sa nu fie intrerupta niciodata. ,!' include urmatoarele politici de mentenanta7 o o o $orectiva - in momentul in care o masina se defecteaza, se remediaza situatia cat mai repede posibil !reventiva - o mentenanta periodica, ce previne producerea posibilelor defectari ale utila6elor. !redictiva - in locul unei verificari periodice la intervale re%ulate, se e#amineaza *semnele vitale* ale echipamentelor si in functie de acea se prevad evolutiile si se stabilesc momentele optime pt. interventiile preventive. "e detectare - se aplica tuturor tipurilor de dispozitive ce nu functioneaza decat in anumite situatii si ce nu includ dispozitive de semnalizare a incetarii functionarii (de e#emplu7 alarma de incendiu sau detectorul de fum). Ace dispozitive necesita o verificare periodica, pt. a vedea daca sunt in continuare in stare de functiune.

Muda: !ierdere (in 6aponeza) 2rice activitate ce consuma resurse, fara sa creeze valoare pt. client. in cadrul acei cate%orii %enerale e util sa se faca distinctie intre cele doua tipuri de muda, respectiv7 o o constand in activitati ce nu pot eliminate imediat activitati ce pot fi eliminate rapid prin intermediul actiunilor @aizen.

Munca standardizata: 3tabilirea unor proceduri precise pt. fiecare operator in parte, aflat intr-un flu# de productie, pe baza urmatoarelor trei elemente7 o o o ,impul disponibil de productie - care reprezinta intervalul la care produsele trebuie realizate in cadrul unui proces astfel incat sa satisfaca cererea clientilor 3uccesiunea e#acta a operatiilor pe care le realizeaza operatorul in timpul disponibil de productie 3tocul standard necesar pt. ca procesul de productie sa se desfasoare fara intrerupere in mod corespunzator.

0i)elarea productiei: 3e refera la nivelarea tipului si cantitatii productiei, pt. o perioada fi#a de timp. Acest fapt permite realizarea unui volum de productie ce satisface cerintele clientilor, intr-un mod cat mai eficient, concomitent cu minimizarea stocurilor, costurilor de capital, fortei de munca si a timpului de productie de-a lun%ul intre%ului flu# al valorii.

1perarea multi2masina: !ractica de lucru prin care un muncitor opereaza mai multe masini, in cadrul unui proces de productie realizat intr-un spatiu unitar (celula de fabricatie). 8ecesita separarea muncii umane de munca masinilor si e facilitata prin aplicarea metodei /ido.a.

1prirea automata a liniei de productie: Asi%ura intreruperea procesului de productie atunci cand apare o problema sau un defect. !t. o linie automata, oprirea automata presupune instalarea de senzori si comutatori ce stopeaza linia de productie atunci cand e detectata o anormalitate. !t. o linie manuala se instaleaza de obicei un sistem de stopare a liniei intr-o pozitie fi#a. &ierdere: 2rice activitate ce consuma resurse 9 cre costul produsului, fara a adau%a valoare pt. client. 'area ma6oritate a activitatilor pot fi considerate pierderi (risipa) din punctul de vedere al clientului si se impart in doua cate%orii7 o !rimul tip de pierderi nu adau%a valoare, dar sunt inevitabile, din cauza tehnolo%iilor si activelor curente de productie (de e#emplu facturarea, ambalarea inter-operationala, unele operatii de transport interoperational, etc.) Al doilea tip de pierderi nu adau%a valoare si trebuie eliminate rapid.

&lanificarea productiei pt. fiecare piesa: 4n plan detaliat pt. fiecare lot 9 piesa, folosit in procesul de productie, continand toate elementele relevante pt. %estionarea procesului fara erori si risipa. Acesta e un instrument de baza al sistemului de productie ,oyota.

&o#a 3o#e: 'etoda prin care se elimina ocazia comiterii unei %reseli - include modalitati de semnaiizare vizuala sau de alta natura care sa indice starea specifica a unui proces, dispozitive de limitare a fortei 9 deplasarii, dispozitive de asamblare, marcarea pozitiei optime pt. transport, codul de culori utilizat pt. cablurile de asamblat, etc Astfel, !o.a Go.e e primul pas in detectarea si evitarea erorilor care pot surveni intr-un sistem. !o.a - yo.e e o tehnica de proiectare a produsului 9 procesului de productie care previne aparitia erorilor prin proiectarea proceselor, echipamentelor si instrumentelor astfel incat o operatie sa nu

poata fi realizata incorect. !e scurt, !o.a Go.e implica7 prevenirea realizarii de erori> detectarea in timp real a anormalitatilor in momentul in care acea apar> stoparea imediata a proceselor, pt. a impiedica in %enerarea mai multor defecte> indepartarea cauzei initiale %eneratoare de defecte, inainte de reluarea procesului de productie &rimul intrat4 primul iesit ( 1 2 - irst 1n, irst 2ut)7 !rincipiul si practica de mentinere a unei productii in ordine precisa, intr-o succesiune corespunzatoare, prin asi%urarea faptului ca prima piesa ce intra la o operatie pt. prelucrare sau intr-un spatiu de depozitare e prima care iese (acest principiu asi%ura ca piesele depozitate nu-si pierd din proprietati si problemele de calitate sa nu fie evitate prin selectarea pt. livrare doar a produselor bune). 5espectarea re%ulii 1 2 e o conditie necesara esentiala pt. implementarea sistemului de productie de tip :puii*. &regatirea productiei: 2 metoda ri%uroasa pt. proiectarea proceselor de productie pt. un produs nou sau reproiectarea fundamentala a proceselor de productie pt. un produs de6a e#istent, pt. care conditiile clientilor s-au modificat substantial. 2 echipa interdepartamentala e#amineaza intre%ul proces de productie, dezvoltand un numar de alternative pt. fiecare proces de productie si evaluandu-le prin prisma criteriilor &ean. &roces conducator: 3e define ca fiind acel proces din flu#ul de valoare care imprima ritmul de productie pt. intre%ul flu# (procesul conducator nu trebuie confundat cu procesul care determina un loc in%ust - cel care *restrictioneaza* procesele din aval prin deficitul de capacitate din amonte). !rocesul conducator se %ase de obicei in punctul cel mai aproape de clientul final al flu#ului de valoare, adesea celula de asamblare finala, de unde incepe particularizarea specifica a produsului pt. acel anumit client. ,otusi, daca produsul se misca continuu de-a lun%ul flu#ului valorii dupa re%ula 1 2, atunci procesul conducator poate fi reprezentat de procesul din amontele flu#ului.

&roductia de masa: 4n sistem de productie dezvoltat prin anii 1920, pt. a or%aniza si %estiona procesul de productie, operatiile de prelucrare, relatiile cu furnizorii, respectiv clientii. $aracteristic acestui sistem de productie sunt urmatoarele7 o o o !roiectarea proceselor se face mai mult in mod secvential, decat simultan. !rocesele de productie au o ierarhie ri%ida, cu posturi de munca separate pt. planificarea si pt. realizarea productiei Atat produsele finite cat si materiile prime se livreaza in loturi foarte mari, la intervale de timp diferite, functie de duratele adeseori necontrolate de prelucrare 9 aprovizionare. C. 1nformatiile sunt %estionate prin sisteme cu multe niveluri ierarhice de decizie, determinand nivelul de productie pt. fiecare operatie, in avalul procesului de productie.

&roductia Lean: 4n sistem de or%anizare si %estionare a productiei, orientat catre dezvoltarea produselor, a proceselor de productie, a relatiilor cu clientii si furnizorii, astfel incat sa necesite mai putin efort uman, mai putin spatiu, mai putin capital de lucru, mai putin timp pt. realizarea produselor. in urma aplicarii corespunzatoare a sistemului &ean, rezulta produse cu mai putine defecte si care raspund mai bine cerintelor clientilor, in comparatie cu sistemul de productie traditional. Acest sistem de productie are la baza metodele dezvoltate de compania ,oyota, dupa cel de-al doilea razboi mondial. 2data realizat, sistemul productia &ean necesita 6umatate din efortul uman, 6umatate din spatul de productie sau 6umatate din capitalul de investitie necesare in mod traditional pt. obtinerea unei anumite cantitati de produse, in

conditiile in care se poate realiza o varietate mai lar%a de produse, in cantitati mai mici si cu mai putine defecte decat in sistemul de productie de masa.

5eprelucrare: 5efacerea unui produs care are defecte.

$o-in#a: $elule fle#ibile de productie (mi# volum).

istemul de productie To6ota (,!3 - ,oyota !roduction 3ystem)7 3istem de productie dezvoltat de ,oyota pt. a obtine cea mai buna calitate, cel mai mic cost si cel mai mic timp de productie, concomitent cu eliminarea pierderilor pt. produsele realizate. ,!3 se spri6ina pe doua concepte fundamentale si anume7 /1, si /ido.a. in plus, se utilizeaza alte metode7 munca standardizata, @aizen, ciclul !"$A.

istemul de productie &7LL7 3istemul de productie !ull tinde sa elimine supraproductia si e unul dintre cele trei componente ma6ore ale sistemului /1,, alaturi de timpul disponibil de productie si flu#ul continuu. in sistemul :!uii*, o operatie din aval furnizeaza informatii operatiei din amonte (deseori prin intermediul cardului @anban), cu privire la ce piesa sau material sunt necesare pt. prelucrare, in ce cantitate, cand si unde anume sunt necesare. !rocesul furnizor din amonte va incepe prelucrarea pieselor numai cand procesul client din aval semnalizeaza :nevoia* de piese (de e#emplu printr-un card de semnalizare @anban). 3istemul de productie :!uii* e opusul sistemului :!ush*. 3istemul :!uii* implica :tra%erea* produsului pe linia de productie in ritmul impus de cererea clientului. !t. a reduce riscul de oprire a productiei ca urmare a dimensionari incorecte a loturilor, a producerii de defectiuni, etc., se prevad anumite stocuri tactice tampon, care permit controlul nivelul stocurilor de productie neterminata.

istemul de productie &7 , 7 !rodusul e *impins* pe parcursul procesului de productie, in loturi suficient de mari pt. a7 o o 3atisface cereri prezente si viitoare $ompensa problemele ce ar putea aparea pe parcursul procesului.

M(': 3';" - 3in%le 'inute ;#chan%e of "ie, in traducere :schimbarea de fabricatie in ma#im 10 minute* e o metoda rapida si eficienta de a face schimbarea de fabricatie. 'etoda 3';" e folosita pt. setarea unui proces si re%larea lui pana la aducerea la starea de functionare normala, cu pierderi minime, pt. realizarea unui anumit produs. in literatura de specialitate, aceasta metoda mai e cunoscuta sub denumirea :Huic. $han%eover* (3chimbarea rapida a fabricatiei). 3';" e un concept care spune ca orice schimbare de fabricatie poate si trebuie sa dureze mai putin de 10 minute. 'ai nou se vorbe de un concept mai avansat7 2,;" - 2ne ,ouch ;#chan%e of "ie (schimbarea de fabricatie dintr-o sin%ura atin%ere), care implica schimbarea de fabricatie in mai putin de 100 de secunde. !rocesul de reducere a timpului necesar pt. pre%atirea la schimbarea de fabricatie, de la prelucrarea ultimei piese pt. produsul anterior pana la prelucrarea primei piese bune din produsul urmator. !asii de baza in reducerea acestui timp de pre%atire sunt7

1. 2. E. C. 0. +.

'asurarea timpului total de setare si re%lare 1n starea curenta 1dentificarea operatiilor interne, cat si a celor e#terne, calculand timpii individuali $onvertirea pe cat posibil a cat mai multor operatii interne 1n operatii e#terne 5educerea timpului pt. operatiile interne ramase 5educerea timpului pt. operatiile e#terne 3tandardizarea noii proceduri.

toc standard: $antitatea de produse necesara inaintea fiecarei operatii, astfel incat procesul de productie sa se desfasoare in mod corespunzator. 'arimea stocului standard depinde de amplitudinea variatiilor procesului client din aval (creand nevoia pt. un stoc tampon) si capacitatea procesului furnizor din amonte (creand nevoia pt. un stoc de si%uranta). 2 practica &ean corespunzatoare e aceea de a determina marimea stocului standard pt. un proces si de a micsora apoi continuu aceasta dimensiune, dar nu inainte de a reduce variabilitatea procesului client din aval si de a mari capacitatea de productie a procesului furnizor din amonte.

toc: !roduse, materiale (si informatii) in e#ces care nu pot fi consumate imediat,prezente de-a lun%ul flu#ului de valoare intre diferitele operatii de prelucrare. 3tocurile fizice sunt caracterizate uneori prin pozitia detinuta de-a lun%ul flu#ului valorii. Astfel se pot identifica stocuri de materii prime 9 materiale 9 informatii, stocuri de productie neterminata 9 in curs de e#ecutie si stocuri de produse finite, care apar in diferite stadii pe parcursul flu#ului de valoare.

upermar#et: ,ermen preluat din practicile comerciale, pt. a defini locatia si modul de or%anizare pt. a pastra un stoc tampon, predeterminat pt. a satisface cererile proceselor din aval. 3upermar.et-urile sunt localizate in mod normal lan%a procesele furnizor din amonte, astfel incat sa poata vedea si completa nevoia de piese a proceselor client din aval. iecare piesa sau material are o locatie bine stabilita, pt. ca numarul de piese necesar pt. prelucrarea procesului client din aval sa fie completat cu usurinta. in momentul in care o piesa sau material se epuizeaza, muncitorul va informa procesul furnizor din amonte de acest fapt printr-o modalitate specifica de semnalizare (card @anban sau un container9spatiu %ol).

upraproductia7 A produce mai mult, mai repede sau mai devreme de momentul la care e necesar pt. operatia urmatoare. 2hno considera supraproductia a fi cea mai %rava forma de risipa, deoarece astfel se %enereaza si se ascund pierderi consecutive, precum stocurile nenecesare, defectele, asteptarile si transportul in e#ces. Timpul ciclului de productie: ,impul efectiv necesar pt. a realiza o operatie in cadrul unui proces. ,impul total al ciclului de productie include toate operatiile necesare, care trebuie corelate cu timpul disponibil de productie (care contine pe lan%a timpul total al ciclului de productie si alti timpi indirect productivi), astfel incat pierderea determinata de supraproductie sa fie eliminata.

Timpul disponibil de productie: ,impul disponibil de productie poate fi definit ca timpul ma#im disponibil pt. a realiza un produs, astfel incat cererea clientilor sa fie satisfacuta la timp. !oate fi considerat ca fiind pulsul sistemului &ean (tactul 9 ritmul proceselor).

Timpul total de productie (timpul de tact)7 ,impul necesar de la primirea comenzii si pana la livrarea aceia. 4rmatorul e#emplu e util pt. a e#plica mai bine utilizarea acei cate%orii de timpi7 Timpul disponibil de productie A timpul de tact A cererea medie zilnica pt. un anumit produs A ,imp zilnic de lucru disponibil 9 8ecesar zilnic de productie ,rebuie facuta distinctia intre timpul disponibil de productie (timpul acordat de client pt. a-i livra produsul), timpul ciclului de productie (timpul tehnolo%ic direct necesar pt. prelucrarea produsului) si timpul total de productie (durata ce include timpii directi si indirecti de productie, care poate fi mai mare sau mai mica decat timpul disponibil de productie).

Tinta de cost: 5eprezinta costul ma#im de dezvoltare si producere a unui produs, intr-un lant de subfurnizori, astfel incat cerintele de calitate ale clientilor finali sa fie satisfacute si producatorii sa obtina o rentabilitate acceptabila pt. investitia realizata. ,oyota a dezvoltat aceasta strate%ie a tintei de cost pt. un %rup restrans de furnizori, cu care avea relatii pe termen lun%. Astfel, ,oyota, impreuna cu acesti furnizori, calculeaza un pret corect9echitabil pt. un material aprovizionat prin estimarea opiniei clientilor asupra valorii produsului final ca apoi, plecand de la pretul considerat acceptabil de clienti, sa se calculeze iterativ in sens invers costurile tuturor partenerilor de pe intre%ul lant al valorii, astfel incat sa fie satisfacute si necesitatile de profit mar%inal ale acestora.

Transport: 'utarea produsului din locul in care a fost produs in locul in care e necesar. "istanta parcursa poate induce pierderi, ca si transportul inutil.

7zina )izuala 2 Andon: Abilitatea de a intele%e starea unei zone de productie in 0 minute sau mai putin, printr-o simpla observare, fara a utiliza computere si fara a vorbi cu cineva.

Valoare: =aloarea produsului, asa cum e perceputa de client, si reflectata in pretul de vanzare si in cererea de pe piata.

Cu)inte de cautare : productie,lean,manufacturin%,metoda,procesului,timpul,produse,procesul,valoare,proces,piese, munca,client,necesare,productiei, prelucrare, reducerea,trebuie,sistemul,flu#ului

Alte lin#uri folositoare: o

&ean 'anufacturin% 8uide9/ncreasing production


ind infromation about lean manufacturing, includin% history and 6ust in time Iuality mana%ement systems. www.leanmanufacturingguide.com

&;A8.org 2 &ean (nterprise /nstitute: &ean &roduction : &ean .


2ur %lobal mission is to be the leadin% lean educators for society in ma#imizin% . Manufacturing> 3ervices> 3upply 3tream www.lean.org

&ean manufacturin%: 'efinition from Ans;ers.com


A production system consistin% of manufacturing cells lin.ed to%ether Jith a functionally inte%rated system for inventory and production control that uses less of the .ey . www.answers.com/topic/lean-manufacturing

&ean 'anufacturin% ,istor6


A <rief History of /ust 1n ,ime production and Lean Manufacturing-- -here it came from and hoJ it developed.'any articles doJnloads on this site

o o

www.strategosinc.com/just_in_time.htm 99

<$at is &ean
Lean for !roduction and 3ervices A popular misconception is that lean is suited only for manufacturing. 8ot true.Lean applies in every business and every process. www.lean.org/WhatsLean

&ean manufacturin%: *acts4 'iscussion *orum4 and (nc6clopedia Article .


Lean manufacturing or lean production, Jhich is often .noJn simply as *Lean*, is a production practice that considers the e#penditure of resources for any %oal other than the . www.absoluteastronomy.com/topics/?Lean_?manufacturing

<$at is &ean 'anufacturin%


<rief and 3trai%htforJard ?uide7 -hat is Lean Manufacturing . ;ver since Henry ord invented the assembly line, industrial innovators have constantly focused on improvement throu%h . www.wisegeek.com/?what-is-lean-manufacturing.htm

T$e &ean 'anufacturin% 5esource 8uide from =A' /nc.


,he Lean Manufacturing 5esource ?uide is a channel for e#chan%in% lean manufacturing information amon%manufacturers, academics and lean practitioners. www.manufacturing-lean.net

&ean 'anufacturin% &odcasts 2 Bosc$ 5e+rot$ Corp. 2 applications .


'ulti-part Lean Manufacturing series provides ;#pert ?uidance, !ractical Advice, !rinciples and ,echniIues for 2;'s and manufacturers www.boschrexroth-us.com/./en/products/brl/product_overview1/? lean/podcast/?index.jsp

.oomla (* 75Ls b6 Artio